Ghid practic de telemunca

Deși se crede că munca de acasă permite un confort sporit pentru angajați, de multe ori aceasta
duce la o delimitare mai puțin clară dintre viața profesională și viața privată.
De aceea, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a elaborat un Ghid practic pentru
telemuncă în vremea pandemiei de COVID-19 și după  aceasta. Ghidul cuprinde nu doar un
ansamblu de recomandări aplicabile în diverse domenii de activitate, dar și exemple concrete din
care decidenții și firmele deopotrivă se pot inspira pentru adaptarea propriilor politici de
telemuncă.
Ghidul OIM nu are un caracter obligatoriu, dar poate ajuta mulți angajatori care se văd nevoiți,
pentru prima dată, să gestioneze un număr ridicat de salariați care lucrează de acasă.
Ghidul se concentrează pe următoarele chestiuni principale:

Bunăstarea angajaților și menținerea productivității pe timpul telemuncii

Ghidul pornește de la ideea că fiecare companie trebuie să facă o analiză și să stabilească ce

politici interne trebuie adaptate pentru a trece la telemuncă.
Specialiștii OIM s-au concentrat pe aspectele privind organizarea muncii și timpului de
muncă, pe managementul performanței, pe tot ceea ce presupune aspectul digital al
telemuncii, pe comunicare, pe aspectele ce țin de sănătate și securitate în muncă, trainingul
angajaților.
Printre chestiunile abordate de OIM se numără și problema asigurării unui echilibru între
muncă și timpul liber - oricum un deziderat greu de atins, la modul general, în condițiile
actuale, când mulți au trecut la munca de acasă, delimitarea timpului de muncă  de cel personal
devine tot mai dificilă.
Cultivarea încrederii și a culturii organizaționale
 În considerarea faptului că angajații sunt la distanță unii de alții, de superiori ș.a.m.d., cultivarea
încrederii este o chestiune deosebit de importantă în această perioadă și poate fi realizată chiar și
de la distanță, iar specialiștii OIM propun câteva soluții.
Specialiștii OIM atrag atenția angajatorilor să ia măsuri pentru a reduce o serie
riscuri referitoare la:

 dependența de tehnologie și supraîncărcarea, care pot aduce o creștere a oboselii și a

iritabilității și care pot împiedica odihnirea adecvată;
 sedentarismul și munca îndelungată în aceeași poziție, care pot duce la creșterea riscului
de apariție a problemelor de sănătate (tulburări musculo-scheletice, oboseala ochilor,
obezitate, boli de inimă);
  ergonomia mobilierului de la domiciliu, care poate fi inadecvată pentru telemunca pe
termen lung;
 izolarea prelungită, care crește riscul epuizării prin muncă și induce sentimentul de
singurătate;
 echipamentele și conexiunile slabe de internet pot provoca frustrare și iritabilitate;
 creșterea riscului de hărțuire online și de violență domestică.

          Printre altele, angajatorii sunt sfătuiți să:

 actualizeze responsabilitățile de SSM în funcție de „biroul” de acasă, echipamentul

folosit, ergonomia mobilierului, nivelul de stres și altele;
 actualizeze drepturile și obligațiile telesalariaților pe partea de SSM;
 împuternicească specialiști în SSM care să vină cu unelte, instruiri și informații pentru
telesalariați;
 instruiască telesalariații despre importanța pauzelor suficiente de odihnă în timpul
programului de lucru;
 promoveze sănătatea fizică și exercițiile fizice și să încurajeze telesalariații să mănânce
sănătos;
 asigure suport psihologic telesalariaților prin linii telefonice de ajutor sau consultații de
specialitate;
 permită telesalariaților să împrumute echipamente de la birou, cum ar fi scaunele,
ecranele sau alte echipamente ergonomice.

Recomandările menționte mai sus nu au caracter obligatoriu, însă ele pot ajuta la tranziția
către un mediu de lucru adaptat situației actuale și care urmărește bunăstarea salariaților,
prin asigurarea a unui echilibru între viața profesională și cea privată.