1 Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:

a) examenul Doppler
b) angio- CT
c) angio –RMN
d) arteriografia prin puncþie Seldinger
e) examenul Triplex
2 Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de
următoarele , cu excepţia :
a) hematoame
b) fistule arterio-venoase
c) disecþie, ocluzie vascularã ºi embolii periferice
d) insuficienþã renalã acutã
e) pseudoanevrisme
3 Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial
normal anatomic arteriografia oferă următoarele informaţii:
a) localizarea precisã a leziunilor
b) existenþa leziunilor unice sau multiple
c) existenþa circulaþiei colaterale
d) nu poate stabili originea embolicã sau tromboticã a unei ischemii acute
e) starea patului vascular distal
4 Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la
instalarea ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului
arterial) trebuie să fie mai scurt de :
a) 1-2 ore
b) 4-6 ore
c) 6-8 ore
d) 10-12 ore
e) 12-24 ore
5 Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme
vasculare circulaţia colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă
tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:
a) mai precoce
b) mai tardiv
c) nu poate apãrea
d) ca urmare a traumatismului maselor musculare
e) ca urmare a leziunilor nervoase
6 Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu
excepţia :
a) plãgile vasculare simple
b) plãgile înjunghiate
c) rupturile vasculare
d) contuziile arteriale
e) plagile vasculare iatrogene
7 O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare, cu
excepţia :
a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului ºi intervenþia
terapeuticã adecvatã
b) vârsta tânãrã
c) localizarea anatomicã
d) leziunile osoase associate
e) leziunile nervoase asociate
8 Următoarele afirmaţii sunt false :
a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai
precis pentru diagnosticul unei leziuni vasculare
b) O arteriografie negativã exclude o leziune arterialã la un pacient cu semne
echivoce
c) Arteriografia precizeazã sediul exact, natura ºi extensia leziunii/leziunilor
vasculare în vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicatã la pacienþii instabili hemodinamic
e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat
9 Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate
următoarele , cu excepţia:
a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa
altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare
ale membrelor
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei
d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil
obţinută preoperator
e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa
10 Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul
obstrucţiei intrinseci printr-un tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu
excepţia:
a) O cauzã majorã de ischemie acutã perifericã este embolia
b) Cea mai frecventã sursã de emboli este cordul
c) Se poate produce embolie cu conþinutul plãcilor de aterom-
ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre"
d) Manifestãrile clinice ale ocluziei arteriale acute prin trombozã sunt
mai severe decât în cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterialã
paradoxalã
11 Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:
a) durere
b) parestezii
c) paloare
d) prezenþa pulsului distal de nivelul ocluziei
e) rãceala tegumentelor
12 Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde
este:
a) rezonanta magnetica
b) echografia Doppler
c) febografia
d) pletismografia
e) computer-tomografia
13 Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate , cu
excepţia :
a) Administrarea de heparinã previne propagarea distalã a trombului
b) Extremitãþile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar ºi de
cãldurã sau presiunea exercitatã asupra lor
c) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea
distalã a arterei dupã înlãturarea obstrucþiei) semnificã un pat
vascular distal eficient
d) În cazul existenþei trombozei venoase, îndepãrtarea trombului
venos trebuie efectuatã dupa restabilirea fluxului arterial
e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucþie este prima
etapã a tratamentului în ischemia acutã
14 Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :
a) administrarea unui bolus de heparinã
b) încãlzirea membrului ischemic
c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibil
d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau
petidinei
e) administrarea de manitol alãturi de alcalinizarea urinii pentru
prevenirea insuficienþei renale acute
15 Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Pentru a fi eficientã, embolectomia trebuie indicatã ºi efectuatã
precoce, în primele 6 ore
b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate
ischemiile acute
c) Embolectomia se efectueazã, de obicei, sub anestezie localã, mai
ales cã majoritatea pacienþilor sunt bãtrâni ºi cu stare generalã
proastã
d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei ºi favorizeazã
liza naturalã a trombului ca ºi dezvoltarea circulaþiei colaterale
e) O revascularizare arterialã eficientã este exclusã în cazul lipsei unui
flux distal adecvat
16 Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:
a) masurarea indicelui glezna-brat
b) pletismografia
c) examenul Doppler
d) arteriografia
 e) mãsurarea presiunii arteriale digitale
17 Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:
a) In cazul existenþei unei diateze hemoragice
b) In hipertensiunea arterialã malignã
c) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite
supravegherea adecvatã a tratamentului
d) La vârste < 75 ani
e) La vârste > 75 ani
18 Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii, ce
excepţia :
a) In tratamentul infarctului acut de miocard
b) In tratmentul emboliei pulmonare
c) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 zile
d) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zile
e) In trombozele arteriale acute
19 Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:
a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme,
chirurgie, neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau
definitiv
b) Hemoragie necontrolatã (genito-urinarã sau digestivã)
c) Tulburãri ale hemostazei
d) Hipotensiune arterialã
e) Hipertensiuena arterialã
20 Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de :
a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passat
b) prezenta infecþiei
c) strãbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e) costul unui grefon sintetic
21 Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă moderată
sau uşoară vor beneficia de măsuri terapeutice conservatoare, mai puţin:
a) renunþarea la fumat
b) exerciþii fizice zilnice
c) scãdere ponderalã
d) intervenþie chirurgicalã d’amblée
e) consum hidric zilnic
22 În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepţia:
a) eritroza de declivitate
b) paloare la ridicarea membrului
c) modificãri trofice ale pielii la nivelul piciorului ºi gambei
d) prezenþa pulsului periferic
e) absenþa pulsului periferic
23 Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda, mai putin:
 a) repaus la pat
b) heparinoterapie
c) compresie elastica
d) anticoagulante orale
e) embolectomie cu sonda Fogarty
24 Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt
adevărate, cu o excepţie:
a) Evoluþia naturalã a bolii obstructive cronice infrainghinale este
invariabil cãtre amputaþie
b) Se caracterizeazã mai frecvent prin claudicaþie intermitentã
stabilã
c) Simptomatologia se poate ameliora pe mãsura dezvoltãrii
circulaþiei colaterale
d) Durerea de repaus ºi ischemia criticã a membrului reprezintã
indicaþii chirurgicale ferme
e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-
Fontaine
25 Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin:
a) durere de repaus continuã necesitând analgezie cu durata de
peste douã sãptãmâni
b) ulcer ischemic
c) gangrena piciorului
d) presiune sistolicã la nivelul gleznei > 50 mm Hg
e) presiune sistolicã la nivelul gleznei < 50 mm Hg
26 Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-
popliteu, una nu este întâlnită:
a) tromboza grefonului
b) hemoragia
c) infecþia
d) impotenþa sexualã
e) limforagia
27 Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia:
a) slãbiciunea, amorþeala ºi stângãcia la nivelul membrelor
contralaterale
b) pierderea vederii de aceeaºi parte cu leziunea (amaurosis
fugax)
c) disfazia în cazul afectãrii emisferei dominante
d) acufene
e) pierderea vederii este caracteristicã, pacientul descriind orbirea
ca pe o perdea întunecatã trasã de cineva de obicei de sus în jos
28 Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:
a) accident vascular cerebral
b) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu
 recurent
c) hematom
d) amnezie
e) infarct de miocard
29 Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în
retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu excepţia:
a) șoc
b) prezenþa unei mase abdominale pulsatile
c) durerea (abdominalã sau în spate)
d) hemoragia digestivã
e) hipotensiune
30 Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă
infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:
a) hemoragia intraoperatorie
b) ºocul acut la declamparea aortei
c) embolizarea in teritoriul carotidian
d) lezarea ureterului
e) embolizarea in patul arterial distal
31 Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de
aortă infrarenală cea mai de temut este :
a) ileusul paralitic prelungit
b) anorexia
c) diareea
d) colita ischemicã
e) constipaþia
32 Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia:
a) tromboza
b) embolia distalã
c) ruptura
d) hemoragia digestivã
e) compresia venelor adiacente
33 Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu
excepţia:
a) Simpatectomia lombarã este încã indicatã pe scarã largã
b) Atingerea distalã ºi absenþa unui pat vascular distal nu permit o
chirurgie de revascularizare în marea majoritate a cazurilor
c) Oprirea fumatului reprezintã tratamentul etiopatogenic
esenþial
d) Revascularizarea chirurgicalã este posibilã în marea majoritate
a cazurilor
e) Oprirea fumatului scade rata ºi incidenþa amputaþiilor
34 În trombangeita obliterantă sunt indicate:
a) tratamentul leziunilor ischemice locale ºi a durerii
 b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv
c) simpatectomia
d) Iloprost-ul
e) toate de mai sus
35 Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă:

a) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacã este realizabilã

tehnic ºi dacã pacientul a întrerupt fumatul
b) tratamentul flebitelor superficiale
c) amputaþia
d) simpatectomie lombarã sau toracicã
e) toate raspunsurile pot fi posibile
36 Aspectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin
următoarele , mai puţin:
a) Interesarea arterelor mici şi medii
b) Leziuni ocluzive segmentare
c) Aspect patologic al arterelor proximale
d) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale:
colaterale "în tirbuşon"
e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal
37 Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o
excepţie:
a) edemul
b) pahidermita
c) ulcerul trofic
d) eritroza de declivitate
e) dermita ocrã
38 Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică:
a) telangiectazii sau vene reticulare
b) vene varicoase
c) edem
d) lipodermatosclerozã
e) dermitã ocrã
39 Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:
a) Fotopletismografia
b) Examenul Doppler venos
c) Flebografia
d) Echografia Doppler venoasã
e) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive
40 Complicatiile trombozei venose profunde pot fi, cu exceptia:
a) embolie pulmonara
b) sindrom posttrombotic
c) ischemie acuta prin compresie ( phlegmasia coerulea dolens)
d) embolie paradoxala
e) avalvulie