CURS 2

CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ PENTRU

ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Conf.univ.dr. Rodica Ianole-Călin

rodica.ianole@faa.unibuc.ro
4. TESTAREA

➤ Dacă nu poți măsura ceva, nu îl poți îmbunătăți (Kelvin)

➤ Etapa de culegere de noi observații și de analiză a datelor

➤ În mod natural, implică anumite prelucrări statistice, de la simple statistici
descriptive la elemente mai complexe de modelare
O SCURTĂ POVESTE DESPRE CALITATIV ȘI CANTITATIV
(MARIAN POPA, 2015, MODELE DE CERCETARE ÎN PSIHOLOGIE, P.2)

➤ “2 frați, King Azaz și Matemagician, care și-au împărțit Regatul Înțelepciunii, lăsat
moștenire de tatăl lor.
➤ Cei doi erau foarte suspicioși și geloși unul pe altul. Fiecare dintre ei încerca să fie
deasupra celuilalt.
➤ King Azaz insista că vorbele sunt mult mai semnificative decât cuvintele și, drept
urmare, regatul lui este cu adevărat cel mai măreț, în timp ce Matemagician susținea
că numerele sunt mult mai importante decât cuvintele, iar în consecință, regatul lui
este suprem.
➤ Au discutat și s-au certat la nesfârșit pe acest subiect, fără să poată cădea de acord.
➤ În cele din urmă, au decis să supună problema judecății prințeselor Rima și
Rațiunea.
➤ “După zile întregi de analiză aprofundată, de luare în considerare a tuturor
argumentelor pro și contra, și după ascultarea mărturiilor, cele două prințese și-au
anunțat decizia:
➤ ”Cuvintele și numerele au o valoare egală și alcătuiesc împreună țesătura cunoașterii. Nu este cu
nimic mai important să numeri firele de nisip decât să dai nume stelelor. De aceea, fie ca ambele
regate să conviețuiască în pace”.
➤ Din păcate, cei doi frați nu au acceptat această decizie, surorile Rima și Rațiunea au
căzut în dizgrație și au fost izgonite din regat, iar forța cunoașterii a fost slăbită
pentru mult timp. “
MORALA POVEȘTII?

➤ Metodologia de cercetare poate include metode calitative, metode cantitative sau

ambele
➤ Alegerea lor se face în funcție de obiectivul lucrării și de natura temei abordare

➤ Exemple de metode calitative?

➤ Dar cantitative?
➤ Discutați asupra avantajelor și dezavantajelor celor două categorii.
5. EVALUAREA
➤ Etapa în care interpretăm rezultatele obținute în raport cu ipoteza sau ipotezele
formulate inițial
1.Confirmare
➤ Dacă predicția inițială a fost confirmată, avem un fundament provizoriu pentru
ipoteza noastră.
➤ NU înseamnă că am dovedit în mod definitiv și absolut ipoteza. Mai multe dovezi în
sprijinul unei ipoteze îi conferă mai multă încredere însă în mod științific spunem că
de fapt ipotezele nu sunt niciodată confirmate drept adevăr absolut(Campbell and
Stanley, 1963)
➤ 2. Respingere
➤ Dacă predicția noastră nu se confirmă înseamnă că putem respinge ipoteza?
➤ NU!
➤ În foarte multe cazuri există numeroși alți factori care ar putea explica eșecul
confirmării predicției
➤ De cele mai multe ori acești factori țin de anumite erori sau simple imperfecțiuni în
designul cercetării
➤ Exemple?
EXEMPLU: ESTE STRESUL DĂUNĂTOR SĂNĂTĂȚII?
➤ Relația potențială dintre stres, bolile de inimă și moartea prematură este una
vehiculată încă din antichitate
➤ Datele statistice arată o mai mare incidență a atacurilor de cord și a morților
premature în perioadele imediat următoare ale unor evenimente ce au generat nivele
acute de stres (uragane, cutremure, alte dezastre naturale)
➤ Așadar, la nivel de observație și formulare de ipoteze, legătura de cauzalitate
între stres și moarte prematură pare a fi evidentă (?????)
➤ Și totuși…
DISCONFIRMAREA PREDICȚIEI
➤ Un studiu realizat în 2012 pune sub semnul întrebării această legătură evidentă
➤ Keller, A., Litzelman, K., Wisk, L. E., Maddox, T., Cheng, E. R., Creswell, P. D., &
Witt, W. P. (2012). Does the perception that stress affects health matter? The
association with health and mortality. Health Psychology, 31(5), 677
➤ Prima etapă a studiului a avut loc în 1998 și a vizat măsurarea a 3 indicatori
➤ Gradul de stress
➤ “During the past 12 months, would you say that you experienced a lot of stress, a moderate amount of stress,
relatively little stress, or almost no stress at all?”
➤ Percepția modului în care stresul afectează sănătatea
➤ “During the past 12 months, how much effect has stress had on your health – a lot, some, hardly any, or none?”
➤ Măsuri de reducere a stresului
➤ “During the past 12 months, have you taken any steps to control or reduce stress in your life?”
REZULTATE
➤ Indicatori de rezultat măsurați: stare de sănătate fizică și psihologică, mortalitate
➤ Rezultate
➤ 2006: un nivel mai ridicat de stres crește riscul mortalității cu până la 43%…
➤ însă doar pentru acei indivizi care au declarat că sunt în mare măsură convinți că
stresul este dăunător pentru sănătatea lor
➤ În plus
➤ cei care au raportat un nivel ridicat de stres însă nu consideră că stresul este dăunător
nu doar că au avut rate mai scăzute ale mortalității ci au avut cele mai scăzute rate ale
mortalității, chiar și față de cei care au raport un nivel zero sau foarte scăzut de stress
➤ https://www.ted.com/talks/kelly_mcgonigal_how_to_make_stress_your_friend
ÎN REZUMAT
ETAPA CĂUTĂRII UNUI SUBIECT DE CERCETARE
MARIAN POPA, 2015, MODELE DE CERCETARE ÎN PSIHOLOGIE, P.2)

➤ Strategii personale
➤ Experiența personală și observația directă
➤ Adoptarea unei perspective noi de analiză
➤ dezvoltarea capacității de raportare la lumea înconjurătoare ca și cum am fi
văzut-o atunci, pentru prima dată. Vom putea astfel descoperi lucruri pe
lângă care am trecut sau în mijlocul cărora trăim fără a le înțelege și a ni le
explica.
➤ Cărți, filme, media
➤ Strategii interpersonale
➤ Apelul la relația cu alte persoane, profesori, cercetători, colegi etc., care pot
contribui cu experiența și cunoștințele lor la conturarea unei idei de cercetare.
➤ Adesea, discuțiile cu persone din alte domenii sau având expertize diferite de a
noastră poate deschide perspective neobișnuite și sugerează conexiuni noi între
fapte și fenomene, care până atunci erau văzute dintr-o perspectivă mai îngustă.
➤ Participarea la conferințe sau sesiuni de prezentări, în care se poate lua
cunoștință cu o varietate de studii, pe diverse teme, ce pot constitui surse de
inspirație pentru dezvoltarea unei idei proprii.
➤ Literatura de specialitate
➤ Replicarea.
➤ O cercetare considerată importantă, mai ales atunci când deschide o direcție nouă sau testează o ipoteză
mai puțin verificată, poate fi replicată, în condiții identice, pentru a aduce noi dovezi în sprijinul acesteia.
➤ Îmbunătățirea puterii explicative.
➤ O cercetare care privește relația dintre performanța organizațională și flexibilitatea orarului de muncă i
poate fi ameliorată dacă cercetătorul controlează anumite variabile care nu au fost controlate în cercetarea
inițială
➤ Reconcilierea unor rezultate divergente.
➤ De multe ori, analizând rezultatele unor cercetări cu privire la aceeași temă putem constata rezultate
diferite, chiar total divergente. În astfel de situații, o cercetare nouă poate fi utilă pentru a înclina balanța
într-o direcție
➤ Sugestiile propuse de autori.
➤ Este o practică destul de frecventă ca autorii să își încheie cercetările cu sugestii pentru noi studii privind
tema respectivă, pornind de la recunoașterea limitelor propriei cercetări sau de la întrebările noi ridicate
pe parcursul acesteia.
EXEMPLE DE POSIBILE TEME
➤ Impactul lipsei de siguranță a locului de muncă asupra performanței individuale
(într-un anumit domeniu/industrie; pentru anumite grupuri de vârstă etc.) (punct
de plecare: http://www.emeraldgrouppublishing.com/authors/writing/calls.htm?
id=7417)
➤ Impactul technologiilor informaționale (sau social media) asupra performanței la
locul de muncă (punct de plecare: http://www.emeraldgrouppublishing.com/
authors/writing/calls.htm?id=7380)
➤ Percepții și determinanți ai unei cariere sustenabile (https://www.journals.elsevier.com/
journal-of-vocational-behavior/call-for-papers/sustainable-careers-across-lifespan)
➤ Măsurarea rezistenței la schimbare
➤ Etc…