CURS 1

CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ PENTRU

ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Conf.univ.dr. Rodica Ianole-Călin

rodica.ianole@faa.unibuc.ro
CE VOM ÎNVĂȚA LA ACEST CURS

➤ Metode de cercetare utilizate în științele economice și administrative

➤ Elemente de deontologie academică (etică, standarde și reglementări legale,

plagiatul)

➤ Norme de redactare academică

EVALUARE
➤ Realizarea unei propuneri de câteva pagini care să cuprindă în formă dezvoltată ideea lucrării de
disertație, urmând câteva elemente de ghidare:
1. argumentarea importanței temei alese
2. obiectivele principale și secundare ale lucrării
3. stadiul cunoașterii/revizuirea literaturii de specialitate (incluzând referințele existente
sau care urmează să fie consultate)
4. metoda de cercetare aleasă și modul în care aceasta va fi implementată
5. rezultate așteptate și potențiale implicații
➤ Punctaj:
➤ 50% prezentarea orală pe parcursul semestrului(se acordă 1p pentru îndeplinirea fiecărui criteriu
din cele de mai sus)
➤ 50% (incluzând 1p din oficiu) examen final compus din teste grilă (la ultimul curs)
PREMISELE METODEI ȘTIINȚIFICE
(MARIAN POPA, 2015, MODELE DE CERCETARE ÎN PSIHOLOGIE, P.5)

1. “Realitatea (fie cea existentă în afara minții noastre, fie însăși mintea noastră) este
ordonată într-un anumit fel și, drept urmare, poate fi supusă cunoașterii.
Acesta înseamnă că trebuie să ne așteptăm să existe o ”logică”, un ”sens”, o structură
de relații, intercondiționări și regularități în derularea fenomenelor studiate.”
2. “Realitatea supusă cunoașterii este deterministă. O consecință importantă a
condiției de ordine este aceea că fiecare eveniment are o cauză, derivă dintr-unul sau
mai multe evenimente precedente, chiar dacă acest lucru nu este întotdeauna foarte
evident.”
Există numeroase argumente împotriva filozofiei deterministe, din sfera teoriei
haosului, a fizicii cuantice, a complexității…Nu există încă un consens privind acest
aspect.
CATEGORII DE OBIECTIVE ALE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE
(MARIAN POPA, 2015, MODELE DE CERCETARE ÎN PSIHOLOGIE, P.9)

“1) Descrierea (ce fac/gândesc/simt oamenii în diverse situații?).

➤ Ex: care sunt manifestările specifice stresului la locul de muncă? Prin ce se
caracterizează sindromul de epuizare?

2) Explicația/Înțelegerea (de ce fac/gândesc/simt oamenii anumite lucruri?).

➤ Ex: care sunt factorii care determină manifestările de stres; ce anume provoacă
sindromul de epuizare?
➤ Explicația științifică este în esență un proces de identificare a cauzelor (Schmidt,
1992).“
“3)Predicția (la ce trebuie să ne așteptăm din partea oamenilor în anumite situații
viitoare?).
➤ Ex: în ce mod poate fi afectată performanța umană în situații de stres? La ce trebuie
să ne așteptăm din partea angajaților care prezintă sindrom de epuizare?

4) Controlul (cum putem face să obținem cele mai dezirabile comportamente din
partea oamenilor?).
➤ Ex: ce măsuri pot fi luate pentru diminuarea stresului la locul de muncă și a apariției
sindromului de epuizare? Cum pot fi diminuate sau eliminate simptomele de stres/
epuizare?”
NOȚIUNI INTRODUCTIVE

•Ciclul empiric al procesului de cercetare științifică

•De unde începem?
1. OBSERVAȚIA

➤ Ce tipuri de observații pot conduce la o cercetare?

➤ un tipar neobișnuit de comportament
➤ un eveniment neașteptat
➤ orice structură/circumstanță/experiență (personală sau împărtășită de altcineva)
care ni se pare interesantă și nu are o explicație deja formulată
➤ Cum verificăm dacă există deja o explicație?
➤ Vă mai amintiți observații interesante care au condus la cercetări discutate la
cursul de Modele Neconvenționale de Comportament Economic?
2. INDUCȚIA

➤ Dacă primă etapă se rezumă la observarea unei anumite relații într-un anumit
context (eventual repetat), în etapa de inducție această observație este transformată
în regulă generală
➤ Cu alte cuvinte realizăm o inferență: pornim de la o afirmație adevărată în cazuri
specifice și inferăm că această este adevărată în toate cazurile, întotdeauna.
➤ Exemple?
➤ Ex1:
➤ observăm un grad scăzut de motivație la câțiva angajați din departamentul nostru
în condițiile exercității unei supravegheri mult prea stricte. Acesta este un fapt
particular, dar interesant este să verificăm dacă tiparul se manifestă în mod
obișnuit în astfel de situații, sau pentru ceilalți angajați (sau pentru alți angajați în
general - aici trecem deja la etapa următoare - deducția)
➤ Ex 2:
➤ ne propunem să studiem cum anume afectează pauzele performanța, fie în studiu,
fie la locul de muncă. Vrem să aflăm dacă impactul căutat este unul care se
manisfestă în general în populații de studenți sau angajați și nu doar în cazul celor
pe care îi vom observa/analiza.
3. DEDUCȚIA
➤ Deducția adaugă faptul că relațiile specificate în regula generală sunt valide și în alte
contexte noi.
➤ Cu alte cuvinte, din ipoteza inițială deducem o așteptare explicită sau o predicție
despre observații noi
➤ Pentru această, este nevoie să stabilim un anumit design al cercetării
➤ concepte relevante (și implicit definițiile de lucru)
➤ instrumente de măsurare
➤ proceduri/protocoale de culegere a datelor
➤ natura și dimensiunea eșantioanelor etc.