Europa si Romania

Spatiul european

 Europa este penultimul continent din punctul de vedere al suprafetei(10 170 340
km2,respectiv 7.05% din uscatul planetei) si al treilea din punctul de vedere
demografic(peste 700 mil. loc.,dar numai 12,5% din populatia Globului).

 Continentul european este incadrat de Oceanul Arctic in nord,Oceanul Atlantic,in

vest,Marea Mediterana si Marea Neagra,in sud;in est (Muntii Ural) si sud-est(Muntii
Caucaz) intra in contact direct cu Asia;distantele dintre extremitatile continentului sunt de
circa 4000 km de la nord la sud si peste 5000km de la vest la est.

 Personalitatea continentului este pusa in evidenta de:

-un contur extrem de festonat,lungimea tarmurilor depasind 80 000 km;

-un relief complex,cu altitudine medie de circa 300 m(doar 1,5% sunt inaltimi de peste
2000 m),care cuprinde deopotriva unitati vechi,create inca din Precambrian,langa
altele(alpine si cuaternare);
-climate apartinand predominant zonei temperate,dar si cu nuante mai
blande(oceanice,mediteraneene), toate fiind favorabile locuirii si unor activitati economice
multiple;
-resurse de apa relativ reduse(1,4 mil. km3),are o retea de rauri cu o repartitie si scurgere
variabile(cele mai mari in nord-est si est;debite mari la cele din nord,vest si scazute in sud
si sud-est),un numar mare de lacuri cu origine variata(domina cele glaciare din nord si din
muntii inalti), numeroase amenajari pentru retinerea apei si folosirea ca sursa energetica (in
munti), pentru irigatii(mai ales in estul continentului) , transport etc.;
-intens populat:densitatea medie 71 loc/km2,(superioara celei mondiale), gazda primei
explozii demografice si urbane de pe Glob,locatii a multor aglomeratii urbane;ponderea
populatiei urbane(cea mai ridicata dintre continentele planetei) este de peste 70%;
-leagan al multor civilizatii stravechi(greaca/elenistica,romana,bizantina etc.)si al cultului
crestin.

 Continentul European este leaganul a doua dintre cele mai importante blocuri regionale de
pe Glob, unul militar euroatlantic( NATO,in 1949), al doilea economic (CEE/Ue, in 1957).
Europa inglobeaza 46 de state, Rusia fiind cel mai mare ca suprafata si populatie, iar
Vaticanul, cel mai mic, dintre care unele au o mare putere economica(Germania, Franta,
Marea Britanie si alte membre UE, plus Rusia), exercitand o importanta influenta
strategica, politica, militara pe plan mondial.
 Spatiul romanesc

 Romania este un stat central-european de marime medie(locul 13 ca suprafata), aflat la

distante relativ egale intre vestul si estul continentului.

 Paralela de 45°, care trece prin tara noastra, o situeaza in mijlocul emisferei nordice.

 Spatiul romanesc corespunde interferentelor structurilor geologice si de relief ale Europei

de Est cu cele din Europa Centrala; ale maselor de aer provenite din toate directiile;ale
zonelor biopedogeografice etc.

 Personalitatea Romaniei este data de mai multi factori:

-este o tara carpatica, muntii alcatuind axul sistemului orografic, cu unitati dependente
de ei.Constituie un “castel” al apelor romanesti, determina etajarea biopedoclimatica,
influenteaza si nuantarile climatice si au avut si au o mare importanta in dezvoltarea vietii
economice.
-este o tara dunareana, Dunarea constituind o insemnata artera hidrografica, folosita
pentru navigatie si legaturi economice inca din Antichitate, resurse de peste etc., un
ridicat potential energetic si o importanta sursa de alimentare cu apa a localitatilor si a
sistemelor de irigatii.
-este o tara pontica, iesirea la mare permitand realizarea, mai intai, de legaturi economice
cu orase si state din sudul Europei, inca din Antichitate,apoi cu state din centrul si vestul
Europei si de pe intregul mapamond.
 Romania a participat la ambele conflagratii mondiale, din prima iesind
castigatoare(formarea Romaniei Mari,din cea de-a doua, perdanta(Basarabia,Nordul
Bucovinei si Tinutul Herta fiind rupte din trupul tarii).

 Tara noastra este membru NATO din 2004 si membru UE din 2007.

 Romania este un stat European de marime medie atat ca suprafata, cat si ca populatie.
Are 42 de judete si o poztie geopolitica si strategica distincta in spatial European si
mondial.

Elemente geografice de baza

Relieful major

Desfasurarea si fizionomie unitatilor de relief este dependenta de conditiile genetice si de varsta.

Europa

 Europa se desfasoara de la 0 m pana la aproape 5000 m partea vestica( 4 807 m in

Vf.Mont Blanc) si peste 5600 m la granita cu Asia, in Muntii Caucaz(5 642 m, Vf.
 Elbrus).In Olanda, prina indiguiri, desecari, o parte din fostul golf Zuider Zee a devenit
uscat, aflat, in fapt, la 10-23 m sub nivelul Marii Nordului.
 Aproape 85% din relieful European este de campii si podisuri joase(sub 500 m
altitudine), concentrate in centru si est.Sistemele montane si dealurile inalte(circa 15%)
se afla in nord-vest, in sudul peninsular si in partea centrala.
 Din punct de vedere tectonic,continentul apartine Placii Euroasiatice.Cea mai mare
parte(peste 60%) este foarte veche.
 Relieful este alcatuit din:
-munti,care apartin unor sisteme formate in trei etape distincte:
1. la inceputul paleozoicului(Scandinavia,Scotia si Tara Galilor,Irlanda etc.
2. la finele paleozoicului: sistemul hercinic,reprezentat in prezent de munti josi si de
podisuri desfasurate, fragmentar, din Peninsula Iberica si Franta prin Centrul Europei
pana in Rusia(lantul montan Ural);in Romania se afla in Muntii Macin;
3. de la finalul mezozoicului si in Neozoic:sirul montan Pirinei-Alpi-Carpati-Balcani,din
care se desprind lanturi de masive in peninsula.
-podisuri si dealuri,desfasurate dominant in centrul si estul Europei;au inaltimi de 300-
800 m si origine variata.
-relieful de campie ocupa peste 50% din Europa,avand altitudini sub 250 m.
-relieful din insule este formai din munti alcatuit din roci eruptive, cristaline, cu inaltimi
sub 1500 m;campiile sunt reduse.
-alte tipuri de relief specifice:
 suprafete de eroziune
 terasele si luncile
 piemonturile si glacisurile
 relieful glaciar
 relieful carstic
 relieful volcanic
 relieful eolian
 relieful litoral

Romania

 In Romania, din punct de vedere altimetric,relieful se inscrie intre 0 m si 2544 m(Vf.

Moldoveanu).
Desfasurarea generala a reliefului tarii noastre este in trepte dispuse concentric in jurul
Carpatilor.Acesti munti apar ca un inel(strapuns de defilee si depresiuni), cu inaltimi
frecvent intre 800 si 2500 m,in interiorul lor aflandu-se Depresiunea colinara a
Transilvaniei(400-800 m), iar la exterior Subacarpatii(500-800 m), podisurile si
dealurile(300-600 m), cele doua campii intinse(Campia Romana si Campia de Vest) si un
podis jos(Dobrogea), sub 300 m altitudine.
 Etajarea altimetrica se reflecta in distributia caracteristicilor climatice, de vegetatie,
edifice, de dezvoltare a asezarilor si in specificul activitatilor.
 Ponderea unitatilor de relief(munti 28%, podisuri 17%, dealuri 25% si campii 30%)
indica o distributie relativ proportionala a marilor unitati, predominante fiind, insa cele
sub altitudinea de 600 m.
  Evenimentele geologice dependente de tectonica placilor, au impus crearea treptata a
unitatilor structurale si de relief.
 Exista patru tipuri majore de relief, cu numeroase subtipuri:
-relieful montan este format din Carpati(altitudine medie 950 m, fragmentare accentuata
de natura tectonica si prin adancirea raurilor;pasuri,trecatori,depresiuni,culoare de
vale,care asigura conditii bune de habitat si activitati economice variate) si de un
fragment hercinic(Muntii Macin).In Carpati se disting:masive formate din roci
cristaline(masivitate,inaltimile cele mai mari,etaje alpine si subalpine), roci
sedimentare(conglomerate,gresii,marne etc., mai joase si bine impadurite),roci
vulcanice(altitudini de la 500m la 2000m;un lant aproape continuu in Caraptii Orientali si
munti izolati in Muntii Apuseni;de asemenea, apar mai multe depresiuni tectonice.
-relieful de dealuri si podisuri se afla in interioarul si la exteriorul Carpatilor,au altitudini
variate, structura monoclinala sau cutata,o fragmentare care impune culoare de vale si
depresiuni ce alterneaza cu dealuri(o dinamica deosebita a proceselor de versant si albie).
-Relieful de campie, care se desfasoara in sud si vest, a rezultat in cuaternar prin umplerea
bazinelor lacustre(getic si respectiv panonic) cu sedimente; este format din campuri largi
separate de vai; exista campii de subsidenta, de glacis, piemontane, de terase etc.;sunt
unitati in care s-au impus peisaje antropizate si antropice.
-Alte tipuri de relief specifice:
 Suprafetele de eroziune
 Terasele fluviatile
 Relieful glaciar
 Relieful carstic
 Relieful vulcanic
 Relieful eolian
 Relieful ruiniform
 Relieful litoral

Subdiviziuni

Europa

-Europa Nordica(Scandinavia,tarile baltice,Danemarca si insulele din nordul Oceanului

Atlantic).
Reprezinta unul dintre spatiile continentale foarte vechi(formatiuni Precambrian, cu relief
nivelat si fragmentat in unitati care au suferit fie usoare ridicari, fie coborari.
 Alpii Scandinaviei au rezultat la finele precambrianului si la inceputul paleozoicului;au
fost nivelati de eroziune, dar si ridicati de miscarile tectonice, astfel incat astazi formeaza
un lant de masive cu inaltimi de 800-2469 m.Se termina prin versanti abrupti spre ocean
si ceva mai domoli spre Podisul Suediei.Calota glaciara a creat platouri( pe cele mai
inalte si astazi sunt ghetari) si vai cu versanti prapastiosi,care in vest formeaza fiorduri.
 Insulele atlantice(Marea Britanie,Irlanda,Islanda si cele dintre acestea) au un relief
dependent de miscarile orogenice care au creat muntii caledonici(in Scotia, Irlanda,nordul
Angliei) si hercinici(in sudul Angliei),ulterior nivelati, fragmentati tectonic si ridicati ca
masive joase; sunt si podisuri si campii acoperite de sedimente.Eruptiile din lungul
 riftului atlantic sau de pe fracturi profunde au creat vulcani in Islanda,iar glaciatiunea de
calota care i-a acoperit a dat circuri,vai,morene glaciare,fiorduri etc.
 Europa Centrala cuprinde un spatiu in centrul continentului de la ocean si pana la
Nistru.Este o imbinare de munti,podisuri,campii care se desfasoara pe cateva aliniamente:
-in nord este o campie(din Olanda pana in Polonia) cu denivelari create de acumularea
materialelor carate de ghetari.Cea mai intinsa este Campia Germano-Poloneza, cu o
latime de 200-500 km(inclinata de la est la vest) si o altitudine sub 200 m, strabatuta de
siruri de coline morenice.
-in sudul ei se afla:un ansamblu de podisuri si masive hercinice(sisturi cristaline si
granite,partial acoperita de roci sedimentare) cu inaltimi variabile, dar relative reduse,sub
2000 m altitudine si apoi bazine tectonice umplute cu sedimentar mezozoic si relief de
podisuri structurale si de campii.
-un aliniament de campii,podisuri piemontane,munti josi(sub 1800 m,ca de
exemplu,Jura),depresiuni si podisuri prealpine.
-sistemul muntos alpin(Alpi-Carpati-Balcani) alcatuit din roci cristaline,calcare si flis,cu
inaltimile cele mai mari din Europa(4 807 m in Mont Blanc), exceptand Caucazul.Exista
suprafete de eroziune,forme glaciare si periglaciare,carstice,defilee,precum si bazine
tectonice umplute cu sedimentar neozoic.
-Europa de Est cuprinde cea mai mare parte din continent, fiind dezvoltata peste
platforma rusa.Exista campii acoperite cu depozite glaciare(in nord, nord-vest, coline
alungite), loessoide si nisipoase( la nord de Marea Caspica).In est sunt Muntii Ural,iar in
Crimeea un fragment de masiv calcaros(1000-1500 m alt.).Aici se afla cea mai intinsa
campie de pe Glob,Campia Est-europeana(cca. 4 mil.km2), joasa(de regula sub 200 m
altitudine), intrerupta de unele regiuni ceva mai inalte, care nu depasesc insa 350
m.Aceasta este drenata de numeroase fluvii, intre care Volga, Don , Nipru, Nistru, Pecira
s.a.;are soluri foarte fertile si detine mari resurse minerale.
In estul acestei subdiviziuni se afla Muntii Ural,cel mai lung lant muntos de pe
continent(peste 2000 km), care constituie o parte importanta a limitei dintre Europa si
Asia.Fiind munti vechi,hercinici,au altitudini reduse,sub 2000 m(altitudinea maxima este
de 1 894 m in Vf. Narodnaia).Sunt bogati in resurse minerale:minereuri de
fier,neferoase(bauxita,cupru s.a.), carbuni, diamante etc.
-EuropaSudica(peninsulara si insulara) este alcatuita din:
 Peninsula Iberica,aflata in sud-vestul continentului, formata din podisuri(600-
1 000 m),renumitele mesetas, platouri valurite, de regula pietroase, si
cordilierele care le inconjoara:Cordillera Cantabrica(2 665 m in Picos de
Europa), Cordillera Iberica,Sierra Morena s.a.Munti mai inalti se afla in sud-
est,Cordillera Betica(800 km lungime,3478 m altitudine maxima in
Vf.Mulhacen) si nord-est, Muntii Pirinei(altitudine maxima 3 404 m in Vf.Pic
d’Aneto).Se adauga unele campii,putin intinse,axate pe principalele cursuri de
apa.
 Peninsula Italica,de forma foarte alungita(“cizma italica”), marginita de marile
Tireniana,Ionica si Adriatica,este ocupata in cea mai mare parte de lantul
Muntilor Apenini(altitudinea maxima 2 912 m in Vf.Gran Sasso d’Italia),care
se continua si in insula Sicilia.Acesti munti sunt destul de fragmentati, include
vulcani activi(Etna) si stinsi(Vezuviu),lacuri vulcanice(Bolsena,Albano) si
 sunt afectati de cutremure.In nord-est se afla Campia Padului,joasa,axata pe
fluviul omonim,care separa Muntii Apenini deMuntii Alpi.
 Peninsula Balcanica,dominant formata din munti din sistemul alpin:Alpii
Dinarici sau Alpii Dalmatici( cu altitudini ce ating 2500m), care se desfasoara
pe cca. 1 000 km de-a lungul litoralului Marii Adriatice,Muntii Stara Planina
sau Balcani(altitudinea maxima 2 191 m in Vf.Botev),Muntii
Rodopi(altitudinea maxima 2 191 m in Vf.Goliam Perelik),Muntii Rila,din
sud-vestul Bulgariei, cel mai inalt lant muntos din peninsula(2 925 min
Vf.Musala).Se adauga unele podisuri(Podisul Prebalcanic, cel mai intins) si
campii(Campia Maritei, Campia Savei, Campia Traciei de Est).Spre deosebire
de celelalte doua peninsula(Iberica si Italica),are tarmuri foarte fragmentate, cu
numeroase golfuri,stramtori,peninsula si insule.
 Europa insulara:in jurul continentului sau in marile care patrund in interiorul
sau exista numeroase insule(mai ales in Marea Mediterana,Marea Nordului si
Marea Baltica,precum si in Oceanul Atlantic), intre care:
 Arhipelagul Britanic(315 000 km2),care include insulele Marea
Britanie,Irlanda,Hebride,Orkney s.a.;
 Arhipelagul Cicladelor,mult mai restrans ca suprafata(doar in jur de
2600 km2), dar numeros ca insule si insulite(aproape 360), situate in
Marea Egee;
 Arhipelagul Azore(cca. 2300 km2) aflat in Oceanul Atlantic, la circa
1500 km vest de continent, compus din 9 insule mari;
 Arhipelagul Madeira(780 km2), aflat la circa 1000 km de continent,
cuprinzand mai multe insule printre care si Madeira;
 Arhipelagul Canare(7240 km2), aflat tot in Oceanul Atlantic, dar in
largul tarmului Africii, cu altitudinea maxima 3781 m(vulcanul Pico de
Teide din insula Tenerife);
 mari insule din Marea Mediterana:Sicilia(25400 km2;altitudinea
maxima 3340 m,vulcanul Etna,predominant muntoasa),
Sardinia(23800km2;altitudinea maxima 1834 m in Vf.Punta La
Marmora),Corsica(8700 km2;altitudinea maxima 2710 m in Vf.Monte
Cinto),Cipru(9250 km2;predominant muntoasa),Creta(8300 km2;relief
muntos, altitudinea maxima 2456 m in Vf.Idi),Rhodos(1400km2; cu
relief colinar)s.a.
Marea Neagra ,la care are iesire si Romania,este foarte saraca in insule.

Romania

A.Carpatii.In Romania constituie 54% din lantul desfasurat intre Bazinul Vienei
si Valea Timocului, ocupand o suprafata de 66000km2;au o altitudine medie de
1130 m, dar 11 varfuri depasesc 2500 m.Domina regiunile vecine prin versanti
povarniti cu diferente de nivel de 300-1000 m.S-au constituit din cretacicul
superior si pana in pliocen, miscarile tectonice din cuaternar ridicandu-i la cotele
actuale.Eroziunea a creat culoare de vai,depresiuni,pasuri care separa mai multe
subunitati.
-Carpatii Orientali se desfasoara de la granite cu Ucraina si pana la Valea
Prahovei,avand o latime de peste 100km;au altitudini intre 1800 si
2303m(Pietrosul Rodnei).In cadrul lor se disting :munti
vulcanici,depresiuni,masive din roci cristaline si sedimentar mezozoicsi munti din
sedimentar flisoid.Se divid in trei subgrupe:nordica (Maramureseano-
Bucovineana),centrala(Moldo-Transilvana) si de Curbura,fiecare cu mai multe
masive.
-Carpatii Meridionali se afla intre ValeaPrahovei si culoarul depresionar Timis-
Cerna.Sunt muntii cu cea mai clara delimitare a etajelor alpin,subalpin si
forestier.Se divid in grupele Bucegi,Fagaras,Parang,Retezat
-Carpatii Occidentali se desfasoara de la Dunare(S) laSomes(N).Constituie cea
mai fragmentata unitate, alcatuita din roci eruptive,sisturi
cristaline,sedimentare;are inaltimi reduse,un numar mare de depresiuni tectonice
si de defilee.La sud de Mures sunt Muntii Banatului si muntii Poiana Rusca,iar la
nord Muntii Apuseni.
B.Depresiunea colinara aTransilvaniei.Incadrata in cea mai mare parte de
Carpati, reprezinta peste 1/10 din suprafata tarii,are inaltimi de 400-800 m,cute
diapire(pe laturile de est,sud si partial vest), cute dom(in centru) si o desfasurare
monoclinala a stratelor.Se divide in:Podisul Somesan(nord-vest),Campia colinara
a Transilvaniei(in centru),Podisul Tarnavelor(in sud) si Depresiunile si dealurile
circumtransilvane(peritransilvane).
C.Unitatile extracarpaticeConstituie 4/5 din suprafata tarii,inglobeaza
dealuri,podisuri,campii,prezinta un grad de fragmentare accentuat in dealuri si
redus in campii si in Dobrogea.Sunt alcatuite dintr-un fundament vechi,din roci
cristaline si dintr-o suprastrucura sedimentara groasa, terminate la suprafata cu o
patura de loess.Fac exceptie Dobrogea centrala si de nord,Podisul Mehedinti si
Subcarpatii, fiecare cu o structura cutata in epoci diferite.
Subunitati:
-Subcarpatii(16400km2) se desfasoara la exteriorul Carpatilor, intre vaile
Moldova si Motru,fiind formati din unul-doua siruri de dealuri(inaltimi de 500-
1000 m) si depresiuni;au luat nastere prin cutarea si inaltarea inegala a
sedimentelor acumulate intr-o depresiune tectonica.Se divid in:Subcarpatii
Moldovei(un sir de depresiuni si unul de dealuri),Subcarpati de Curbura(strucura
complexa reflectata in doua siruri de dealuri si depresiuni si in cea mai activa
dinamica a proceslor de degradare a terenurilor),Subcarpatii Getici(altitudini de
peste 1000 m la vest de Arges si din ce in ce mai mici catre vest;doua siruri de
depresiuni).
-Podisul Moldovei(22 200 km2),alcatuit la suprafata din roci sedimentare mio-
pliocene, in strate care se inclina de la nord-vest la sud-est.Adancirea
Siretului,Prutului si a raurilor afluente a dus la crearea de forme de relief
structural(cueste), pe care se produc siroiri,alunecari, dar si la separarea
subunitatilor:Podisul Sucevei,Campia Moldovei,Podisul Barladului.
-Podisul Getic(13 950 km2) este alcatuit la suprafata din
nisipuri,pietrisuri,argile.relief de interfluvii netede(latimea creste spre sud) care
scad altimetric de la 600-700 m la cca. 300 m;pe versantii vailor exista alunecari,
 torenti, ravene.Se divid in subunitati cu caracteristici de podis(Cotmeana, Oltet,
Strehaia) sau de dealuri fragmentate
-Podisul Dobrogei(10400 km2):Dobrogea de Sud,Dobrogea Centrala si
Dobrogea de Nord.
-Podisul Mehedinti(760 km2) este alcatuit din platouri si culmi(500-700 m)
separate de vai adanci;predomina relieful carstic.
-Dealurile de Vest(banato-somesene) sunt alcatuite din roci sedimentare peste
blocuri cristaline carpatice scufundate.Se divid in:Dealurile si Depresiunea Baia
Mare,Dealurile Silvaniei,Dealurile Crisene si Dealurile Banatului.
Campia de Vest(banato-somesana) are peste 17 000 km2 si s-a format in
cuaternar.La contactul cu dealurile si muntii exista campii inalte,iar spre vest
campii joase,mlastinoase,subsidente.
-Campia Romana(52 600 km2), formata prin colmatarea lacului cuaternar,se
desfasoara intre 10-300 m altitudine,fiind alcatuita din:
 campii piemontane si de glacis la contactul cu dealurile:Campia
Pitesti,Campia Targoviste,Campia Ploiesti,Campia Ramnicului;
 campii de terase:Campia Burnaz,Campia Boianu,Campia Olteniei s.a.
 campii de subsidenta:Campia Titu,Campia Buzaului,Campia Siretului;
 campii tabulare:Campia Vlasiei,Campia Baraganului,Campia Brailei s.a..
-Campia fluvio-lagunara(cca. 5000 km2) include Delta, complexul de lacuri
Razim si fasiile de uscat adiacente(grinduri,terenuri mlastinoase).

Clima

Europa

Europa se desfasoara in cea mai mare parte in zona de clima temperate si doar in
partea nordica in zona de clima rece.
Factorii genetici de ordin general sunt radiatia solara globala si circulatia
maselor de aer si situeaza Europa in spatial de actiune dinamica a vanturilor de vest
si al celor polare.
In Europa se disting mai multe tipuri de climat:
 Climat subpolar- la latitudini mai mari de Cercul Polar,unde se manifesta
circulatia vanturilor polare;cca. 5-6 luni sunt temperaturi medii negative;valorile
de vara sunt cuprinse intre 10 si 15 °C;precipitatii de 500-800 mm/an,dominant
sub forma de zapada.
 Climatul temperat oceanic este characteristic Europei de Vest(intre 40° si
70° latitudine),supusa unei circulatii permanente a maselor de aer vestice,umede
si racoroase.
 Climatul temperat continental(est-european) este specific regiunilor de la est
de Polonia şi Romania aflate sub influenta directa a maselor de aer nordice şi est-
continentale.Este rece şi umed în nord(500 mm)şi mai cald şi arid în sud (200-300
mm).
  Climatul subtropical(mediteranean) cuprinde sudul peninsular, unde
circulatia vestica se imbina cu cea din nordul african şi de pe Marea
Mediterana.Doua sezoane(iarna racoroasa şi umeda, vara foarte calda), intre care
trecerea este scurta.Temperaturile medii lunare sunt în jur de 10°C iarna şi peste
25°C vara;precipitatiile anuale de 600-900 mm(dominant în octombrie şi aprilie).
 Climatul Europei Centrale(de tranzitie) este caracteristic din estul Frantei şi
pana în tara noastra; ii sunt specifice slabirea accentuata a circulatiei maselor
vestice şi imbinarea cu influentele maselor provenite din nord.Ca
urmare,temperaturile medii sunt negative 1-3 luni, dar vara se mentin la 15-18° -
C;precipitatiile anuale scad de la vest(800 mm) la est(500 mm).
 Climate ale masivelor montane.Lanturile de munti se desfasoara în toate
unitatile climatice.La baza muntilor sunt caracteristice unitatii,iar de la cca. 800 m
altitudine intervine etajarea (scaderea temperaturilor,cresterea umiditatii şi a
precipitatiilor).In muntii din sud şi din centru,temperature medie anuala de 0° C se
inregistreaza la cca 3000 m altitudine,iar la nordul continentului, la
500m;precipitatiile cresc la 1000-15000 mm/an.

Romania

În Romania, dezvoltarea în altitudine a Carpatilor pana la 2544 m impune mai intai o

etajare climatica,iar prin desfasurarea în suprafata efectul de bariera climatica(slabeste
spre est actiunea maselor de aer vestice,modifica directia celor estice şi nordice;le opreste
pe cele sudice).Depresiunile şi culoarele de vale largi,carpatice,produc modificari ale
directiei de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece,ceturi şi inversiuni de
temperatura.Pe o fasie ingusta,în estul Dobrogei,se resimt influentele moderatoare,din
punct de vedere termic,ale Marii Negre.
În Romania se pot separa patru tipuri de climate cu diferentieri regionale:
 Climatul Carpatilor(montan) este propriu intervalului altimetric de la 800 la2544
m.Ii sunt specifice iernile lungi,temperature medii anuale care scad de la 6-8°
C(baza muntilor) la minus 2° C(pe crestele alpine),inghet frecvent peste 8
luni,zapezi posibile de la 6 la 10 luni,precipitatii care valoric cresc cu altitudinea
de la 800-850 mm/an la mai mult de 1400 mm/an;vanturi puternice şi fenomene
meteorologice(viscole,chiciura,polei etc.).
 Climatul Continental.Este caracterisitic unitatilor de deal,podisuri şi campie din
estul şi sud-estul Romaniei(Moldova,Dobrogea şi Campia Romana, la est de
Arges).Iarna sunt geruri frecvente,viscole,iar vara, temperaturi ridicate,secete,
uscaciune,zile tropicale,vanturi uscate(suhovei,austru);temperaturile medii anuale
sunt de 9°C (N) şi 11°C (S),precipitatiile sunt de 350-500 mm(cad primavara şi
vara sub forma de averse;iarna,ninsorile viscolite dau troiene).
 Climat cu influente oceanice.Este specific Transilvaniei,Campiei şi Dealurilor de
Vest,dar şi în vestul Muntilor Apuseni.Masele de aer vestice sunt frecvente şi
impun o nuanta mai racoroasa şi umeda,cu fenemene meteorologice
atenuate.Temperaturile medii anuale scad de la vest(10° C) la est(8° C),
precipitatiile cresc, în acelasi sens, de la 500 mm la 600 mm(700 mm pe rama
montana)
  Climat cu influente submediteraneene.Cuprinde Banatul si Oltenia unde,alaturi de
circulatia vestica,se adauga frecvent patrunderi ale maselor de aer,dinspre Marea
Mediterana .Exista ierni blande,mai scurte ca durata, temperaturi moderate(medii
anuale de 8-11°C),precipitatii bogate(600-1000 mm),iarna,primavara,veri mai
putin secetoase decat in est.

Hidrografia

Europa

Europa dispune de importante resurse de apa, apratinand unor tipuri variate, care sunt
insa neuniform distribuite.
Apele subterane au dezvoltare mare in formatiunile sedimentare.Contribuie in functie
de climat ,cu 10-25% la volumul de apa ce se scurge pe rauri(mare in vestul si centrul
Europei,mic in estul acesteia;variatii sezoniere la cele din sud).
Raurile Europei apartin unor bazine hidrografice mari,care au caracter exoreic si
endoreic(tributare Marii Caspice).Regimul de scurgere este conditionat de diversi factori.
Se disting cateva tipuri de scurgere:
-nordic:fluviile care se varsa in Oceanul Arctic;
-vestic:fluviile care se varsa in Oceanul Atlantic;
-sudic:fluviile care ajung in Marea Mediterana
-central:se varsa in Marea Baltica sau Marea Neagra;
-estic:pentru fluviile ce ajung in Marea Caspica.

Romania

Raurile Romaniei apartin in proportie de 98% bazinului Dunarii(doar in estul

Dobrogei sunt cateva, mai mici ,care se varsa ,in lacuri) si sunt incadrate in mai multe
grupe hidrografice.Scurgerea are diferentieri regionale impuse de nuantele climatice.
Dunarea este al doilea fluviu al Europei(2860 km lungime, cu o suprafata a bazinului
hidrografic de 805 300 km2,adica 8% din suprafata Europei).Are o scurgere complexa
care ii asigura o crestere a debitului mediu de la 1920 m3(Viena) la 2944m3/s(Belgrad) si
6470 m3/s(la intrarea in Delta).
Pe teritorul Romaniei se disting cateva sectoare cu caracteristici morfohidrologice
diferite:
 Defileul taiat in Carpati intre Bazias si Gura Vaii(144km;lacul Portile de Fier
I,de 130 km lungime);
 Gura Vaii-Calarasi(albie indiguita,la contactul dintre Campia Romana si
Podisul Prebalcanic;lacul Portile de Fier II);
 Calarasi-Braila(lunca foarte larga,incadrata de cate doua brate principale la
contacul dintre Dobrogea si Campia Romana);
 Braila-Patlageanca(un singur brat),sectorul de navigatie fluvio-maritima;
 Delta Dunarii,sector in care fluviul de desparte in mai multe brate
Lacurile.
In Europa exista foarte multe,au o repartitie neuniforma,o geneza a depresiunii
lacustre variata:tectonica(Marea Caspica,rest din marea sarmatica,371000 km2,980 m
adancime maxima ,glaciara(in Peninsula Scandinava-numai in Finlanda sunt peste
55000),vulcanica(in peninsula italica-Bolsena,Albano,in Muntii Carpati-
Sf.Ana),carstica(Alpi,Dalmatia),lagune,limane,de baraj natural sau antropic ultimele
fiind foarte numeroase mai ales in Rusia,Norvegia,Elvetia,Austria,Romania etc.
In Romania se afla peste 4000 de lacuri(mai mult de jumatate sunt naturale),in toate
unitatile geografice.In etajul alpin si subalpin sunt lacuri glaciare(Bucura,cel mai
extins,Zanoaga,cel mai adanc,Balea,Galcescu,Podragu,Lala).Pe vaile din munti si
dealuri predomina lacurile de baraj antropic pentru hidroenergie(Izvorul Muntelui,pe
Bicaz,Vidraru,Vidra,pe Lotru si altele pe Olt),iazuri(in Campia Transilvaniei si Campia
Moldovei),lacuri sarate(Slanic,Ocnele Mari,Turda,Ocna Sibiului etc.),in vechi ocne de
sare prabusite.In campii exista in principal iazuri si balti(in Lunca dunarii),dar si lacuri
sarate(Amara,Lacul Sarat s.a.).Pe tarmul Marii Negre se afla limane fluvio
maritime(Techirghiol,Tatlageac) si lagune etc.
Marea Neagra este situata in sud-estul Europei si comunica prin Kerci,cu Marea
Azov.Are o suprafata de 413 490 km2, o lungime a tarmului de 4340 km,o peninsula
importanta(Crimeea,in nord),cateva golfuri(Odessa-cel mai mare,Varna,Burga,Sinope
etc.),trei insule(Serpilor,sacalin si Kefken) si un relief cu o platforma litorala extinsa in
nord-vest si nord(35% din suprafata marii), un taluz continental care coboara accentuat
de la 200 m la 1600 m si o zona cu adancimi mari(maximum 2245 m).Apa are o
salinitate care variaza la suprafata(5-10%,in nord-vest, si 18-20%,in centru);in schimb
sub 200m se mentine la 22% si are un continut ridicat in hidrogen sulfurat.Vietuitoarele
traiesc langa tarmuri,dar si in larg,insa numai pana la adancimea de 200 m,intrucat
hidrogenul sulfurat impiedica manifestarea vietii.

Invelisul biopedogeografic

Europa

Diversitatea conditiilor climatice si a reliefului a determinat gruparea actuala a

formatiunilor vegetale si a asociatiilor faunistice,precum si a solurilor.Acestea au o
dubla desfasurare:latitudinala(zone biopedogeografice) si altitudinala-in munti,ca fasii
care se succed altimetric(etaje biopedogeografice).
-zona de tundra ocupa insulele arctice si nordul continentului pana aproape de Cercul
Polar sunt prezente:stancarie si asociatii de muschi,licheni si arbusti,iar dintre
animale,renul,vulpea polara,gainusa polara,ciuful alb etc.;solurile sunt slab formate.
-zona de taiga(paduri de conifere) are o dezoltare larga(pana la latitudine de cca 50°-
),fiind reprezentata de paduri de molid,brad,zada,mesteacan,in care vietuiesc
numeroase mamifere si pasari;solurile sunt din clasa podzolurilor.
-zona nemorala(paduri de foioase) are o mare extindere in partea central-vestica a
continentului,dar si in peninsule.Este formata dominant din doua tipuri:padurile de fag
si de stejar.Tipurile soluri apartin claselor luvisoluri si cambisoluri.
-zonele de silvostepa si stepa sunt caracteristice regiunilor cu climat secetos din estul
continentului.Stepa incepe din estul tarii noastre si se extinde,prin nordul Marii
Negre,pana dincolo de Volga;exista ierburi(colilie,pelin,paius etc.),putini arbusti,iar
dintre animale predomina rozatoarele.Solurile apartin clasei cernoziomurilor.Aproape
in intregime terenurile au fost preluate in agricultura,din vegetatie initiala ramanand
doar petice.
-zona subtropicala(mediteraneana) se afla in sudul Europei,in peninsule(pana la cca
500 m altitudine) si in insulele Mediteranei.este specific solul terra rosa.
-zona de desert si semidesert se afla in nordul Marii Caspice,ca o prelungire a celor
asiatice.
-Etajele biopedogeografice se desfasoara in masivele europene incepand de la altitudini
variate,in functie de pozitia acestora in latitudine si inaltimea lor.In masivele alpine,la
peste 800-1000 m,se desfasoara un etaj al padurilor de amestec,urmat de cele ale
padurilor de conifere(pana la 1600-1800 m),subalpin(pana la 2200 m),alpin(pana la
3000-3200 m),glaciar-periglaciar(pe creste ce depasesc 3200 m).

Romania

In Romania,repartitia vegetatiei,animalelor si solurilor reflecta situarea la limita

dintre zona nemorala a Europei Centrale si cea de stepa din Europa de Est,dar si
existenta unui sistem montan care urca pana la 2544 m.Ca urmare aici se disting:
-zona stepei(Dobrogea,Campia Siretului,sudul Podisului Moldovei);ierburi
xerofile,rozatoare si molisoluri.Locul vegetatiei initiale a fost luat de culturi
agricole,dar si de pajisti.
-zona silvostepei(Campia Romana,Campia de Vest,o mare parte din Podisul Moldovei
si vestul Dobrogei);exista palcuri de paduri de stejar termofil,ierburi de stepa,rozatoare
si molisoluri.
-zona nemorala ocupa dealurile si podisurile pana la inaltimi de 800-1000 m;padurile
se dezvolta pe luvisoluri si cambisoluri.Fauna include
caprioara,cerbul,veverita,vulpi,ursi,lupi si numeroase pasari,insecte,diverse reptile etc.
etajul padurilor de conifere se extinde in altitudine pana la 1800 m,cuprinde
molzi,brazi(in baza si pe versantii insoriti),zada,pini,iar la altitudini
mari,zambru.Solurile sunt acide(dominant podzoluri),iar fauna cuprinde
ursi,cerbi,rasi,lupi,cocosul de munte,gainuse de alun etc.
-etajele subalpin(1800-2200 m) si alpin(peste 2200 m) au in alcatuire tufarisuri de
ienupar,jneapan,afini,merisor cu diverse asociatii de ierburi si diferite specii de
ierburi,muschi,licheni care alterneaza cu stancarie.Solurile sunt subtiri.Fauna cuprinde
capra neagra,marmota,specii de vulturi,insecte.

Resursele naturale

Conditiile naturale ale Europei,dar si ale tarii noastre ofera o diversitate de resurse
de subsol,dar in cantitati variabile.
Resursele de subsol.Distributia lor este dependenta de structurile geologice in care s-
au format in diferite perioade de timp.
Resursele de apa au o distributie neuniforma:regiuni cu rezerve mari(nordul
Rusiei,Scandinavia),moderate(centrul Europei) si deficitare(in sudul si estul
continentului).
Lacurile sunt folosite pentru piscicultura,agrement,iar in regiunile cu deficit de
umiditate si pentru irigatii(la noi, in regiunile de campie si de dealuri).
Resursele vegetale sunt reprezentate de paduri,pasuni,fanete care au ponderi diferite de
la o regiune la alta,in functie de conditiile climatice,de relief si de activitatile antropice.
Resursele de sol.Cele propice culturilor agricole sunt concentrate in regiunile de campie
si dealuri si sunt in intregime folosite.

Elemente de geografie umana ale Europei si ale Romaniei

Harta politica a Europei

Europa are o istorie indelungata si framantata,harta sa politica fiind mereu in

schimbare.Pe continentul european si-au avut nucleele unele dintre cele mai mari puteri
ale lumii:imperiul grecesc(elenistic),imperiul roman(cel mai mare din intreaga
Antichitate) ,imperiul bizantin,imperiile coloniale,(portughez,spaniol,olandez,britanic-
cel mai mare din toate timpurile,francez),imperiile
moderne(tarist/rus/sovietic,habsburgic/austro-ungar,in buna masura cel otoman).
Tarile Europei sunt diferite din multe puncte de vedere:ca suprafata,populatie,nivel
de dezvoltare economica,forma de guvernamant etc.Spre deosebire de alte
continente,Europa are un singur stat de mari dimensiuni teritoriale:Rusia(4 328 500
km2 in partea europeana,din totalul de 17 075 400 km2).Ca populatie,de asemenea,un
singur stat se inscrie intre cele mai mari,tot Rusia(111 432 310 loc. in partea
europeana,din totalul de 143 474 000 loc).In schimb,Europa gazduieste cele mai multe
tari cu densitate ridicata a populatiei(inclusiv pe cea cu cea mai ridicata valoare de pe
Glob:Monaco,16119 loc/km2),doar 8 din cele 46 de state europene inregistrand valori
sub media mondiala(47 loc/km2).
Ca forma de stat,cele mai multe tari europene sunt republici,avand ca sef de stat un
presedinte,dar exista si 10 monarhii,avand ca sef de stat fie un
rege(Belgia,Danemarca,Norvegia,Olanda,Spania,Suedia si Marea Britanie),fie un
print(Monaco,Liechtenstein) ori un duce(Luxemburg).

Romania,stat al Europei

La fel ca in cazul Europei,istoria tarii noastre este indelungata si framantata.Dupa

prabusirea regimului comunist(1989),Romania va cunoaste o evolutie similara
celorlalte state ex-comuniste.Ca forma de stat,Romania,este o republica,avand ca sef de
stat un presedinte.

Populatia si caracteristicile ei geodemografice

Europa

Numarul locuitorilor si densitatea populatiei.Populatia Europei depaseste cu putin 700

mil. de locuitori(706 milioane in 2005),inclusiv partea europeana a Rusiei si a
Turciei,ceea ce inseamna doar cu ceva mai mult de o zecime din populatia
mondiala.Desi populatia continentului aproape s-a dublat fata de anul 1900,ponderea ei
in cea a planetei a scazut(era de 27% in acel an).
Densitatea populatiei, de circa 70 loc/km2,este de 1,5 ori mai mare decat cea
mondiala si plaseaza Europa pe locul doi pe Glob,dupa Asia.
Pe ansamblu,dinamica populatiei continentului(practic negativa) este
influentata/determinata,indeosebi, de doi factori:
-sporul natural,in principal negativ;
-sporul migratoriu,de asemnea predominant negativ.
Mobilitatea populatiei.Daca,timp de cateva secole,europenii au parasit continentul
contribuind la colonizarea Lumii Noi,in a doua jumatate a secolului al XX-lea si in
prezent asistam la o tendinta inversa:locuitorii altor continente(in principal Africa si
Asia) se indreapta spre Europa,in principal in deplasari pentru munca.
Popoarele si limbile Europei.Desi este cel mai putin intins continent si penultimul ca
numar al populatie,Europa gazduieste o mare varietate de popoare si de limbi
vorbite.Exista practic trei mari grupe de popoare(la fel este si cazul limbilor) cu ponderi
apropiate in populatia continentului(romanice/latine,germanice,slave).
Strucutura confesionala.Europa este un continent in care populatia este predominant
crestina,principalele culte practicate fiind:catolicisimul,protestantismul si
ortodoxismul.Ultimul este preponderent in Europa de Est(inclusiv Romania) si de sud-
est.

Romania

Numarul locuitorilor si densitatea populatiei.Romania are o populatie cu ceva peste 21

milioane de locuitori,ceea ce inseamna 3% din cea a continentului.Tendinta dinamicii
numarului de locuritori este negativa in ultima vreme.
Densitatea medie a populatiei este de circa 90 loc/km2,fiind cu o treime mai mare
decat a continentului si de aproape doua ori mai ridicata decat a planetei.
Mobilitatea/deplasarile populatiei romanesti.Spre deosebire deEuropa Occidentala,din
Romania au plecat putini romani in decursul timpului,cel mai important exod avand loc
la granita dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea,cand mai ales locuitori din sudul
Transilvaniei au emigrat in America.In prezent numarul romanilor care traiesc in afara
granitelor tarii este estimat intre 10 si 15 milioane.
Structura etnica.Potrivit ultimului recensamant(2002) populatia Romaniei este compusa
majoritar din romani(89,5%) ceea ce ii ofera statutul de stat unitar.Dintre minoritati mai
numerosi sunt:
 maghiarii,prezenti mai ales in Transilvania,fiind majoritari in judetele Harghita
si Covasna.
 rromii,prezenti pe tot cuprinsul tarii
 germanii,care astazi mai reprezinta 0,3% din populatia tarii
Structura confesionala.Ca si in restul Europei,imensa majoritate a populatiei este
crestina,in princpial,crestin-ortodoxa,adaugandu-se alte culte crestine(romano-
catolici,reformati,penticostali,greco-catolici,prezenti mai ales in Transilvania),dar si
mozaism islamism,precumsi unele secte religioase.
 Activitati economice.
Caracteristici generale

 Europa concentreaza toate activitatile economice prezente pe intinsul

Globului,dar ponderea si, implicit,importanta acestora in populatia ocupata si
,respectiv,crearea PIB-ului difera fata de alte continente:predomina serviciile,urmate de
industrie,pe ultimul loc plasandu-se activitatile primare(in principal agricultura).Raman
insa diferentieri regionale,Europa Occidentala(nucleul Uniunii Europene de astazi) fiind
mai dezvoltata decat regiunea ce include fostele tari comuniste din Europa Centrala ori
cea care grupeaza fostele republici unionale,devenite independente in 1991,odata cu
dezmembrarea Uniunii sovietice.
 Materiile prime sunt variate,dar unele dintre cele mai importante nu mai au
rezerve semnificative decat in una sau cateva tari.Cela mai multe state europene sunt
dependente de importul de materii prime,in principal din afara continentului.
 Industria ramane variata,dar cunoaste in ultimele decenii o metamorfozare
continua, in sensul declinulu industriilor poluante sau demodate,de regula mari
consumatoare de resurse,in favoarea industriilor de varf.
 Celelalte activitati economice au cunoscut metamorfoze(o agricultura foarte
performanta,cai de comunicatii diversificate si moderne,mijloace de transport cu viteze
sporite si nepoluante)impunand un model vestic,care s-a extins treptat si in vestul
continentului.

Agricultura Europei

Europa se evidentiaza,in ansamblu, printr-o agricultura intensiva,caracteristica mai putin

evidenta insa in jumatatea rasariteana.Pe ansamblu sunt prezente,in proportii aproximativ
egale, atat cultura plantelor, cat si cresterea animalelor.Desi este continentul care dispune de
cea mai mica pondere a populatiei ocupta in agrcultura(mai ales in Europa Occidentala),el
are productii semnificative pe plan mondial si mari productii la hectar.In tarile foste
comuniste, procesul firesc de retrocedare a proprietatilor(care a dus insa,in multe cazuri,la o
faramitare excesiva a acestora,ceea ce au facut dificile lucrarile agricole mecanizate) si
deficitul de mijloace tehnice au afectat din plin productia agricola.
Cultura plantelor.Continentul dispune de un important fond funciar(circa 300 mil. ha) si de o
insemnata suprafata amenajata pentru irigatii,mai ales in tari care se confrunta cu un
considerabil deficit de umiditate in perioada de vegetatie.Europa este de mai multa vreme cel
mai mare producator mondial la anumite culturi:
 Dintre cereale, detine suprematia mondiala la secara,orz si ovaz,dar si graul ocupa un
loc important(asigura circa1/3 din productia mondiala);
 Plantele industriale:mai ales la doua culturi traditionale europene cum sunt:sfecla de
zahar(4/5 din productia mondiala-Rusia,Ucraina,Franta,Germania,Polonia) si floarea-
soarelui(peste jumatate-Rusia,Ucraina,Romania,Franta,Ungaria,Spania s.a.)
 Cartofii:necunoscuti pe continentul european inainte de descoperirea Americii,de
unde provin,sunt astazi caracteristici Europei,care asigura aproape jumatate din
productia mondiala(Polonia,Belarus,Olanda s.a.)
 Continentul european este si un mare producator de fructe,detinand suprematia mondiala
la masline si struguri,indeosebi datorita tarilor mediteraneene,impunandu-se Italia,Spania si
Grecia, la masline,Italia,Franta,Spania,Portugalia,Romania, la struguriDetine, de
asemenea,suprematia la prune(2/3 din productia mondiala datorita unor tari ca
Serbia,Romania,Germania si Franta) si are o productie semnificativa de pere(circa
1/3;Italia,Germania,Spania,Franta).
Cresterea animalelor.Aceasta ocupatie,de asemenea,cu vechi traditii,are in prezent un
caracter preponderent intensiv,industrial,mai ales in Europa Occidentala;formele de crestere
traditionala,pastorala(a ovinelor,in principal,urmate de bovine),pe pasuni naturale se
intalnesc mai ales in Europa rasariteana si regiunea mediteraneana.

Agricultura Romaniei

Gratie pozitiei geografice,precum si reliefului variat,tara noastra dispune de un fond

funciar bun la nivel european,chiar si mondial,cu o pondere ridicata a terenurilor arabile,a
fondului forestier si insemnate intinderi cu pasuni si fanete naturale.Relieful,variat si dispus
in mai multe trepte,si clima temperat continentala sunt favorabile practicarii unor culturi
foarte importante pentru hrana populatiei si pentru export sau utilizabile ca materii prime in
industria prelucratoare.Dezafectarea celei mai mari parti din vastele sisteme de irigatie a dus
la scaderea drastica a suprafetelor irigate;in ultimii ani are loc un proces de refacere rapida a
instalatiilor respective,suprafata irigata fiind in prezent de circa 1,5 mil. ha.
Cultura cerealelor.Desi,mai ales dupa ce de-al Doilea Razboi Mondial,cultura plantelor a
cunoscut o mare diversificare,cerealele au ramas predominante,in principal grau si
porumb.Romania detine,de regula,in ierarhia europeana,locul 8 la cereale in ansamblu,fiind
al doilea producator european de porumb,dupa Franta si al noualea pe Glob.Unele plante
industriale se cultiva din vremuri stravechi,precum canepa si inul,sfecla de zahar,floarea-
soarelui,cartoful.Factorii naturali foarte favorabili au favorizat viticultura.La randul
ei,pomicultura este practicata,la fel ca viticultura,din vechime,in principal in regiunile
colinare si de podis.
Cresterea animalelor.Acest sector agricol a inregistrat ,in ansamblu, o evolutie negativa in
perioada trecerii la economia de piata.Efectivele de animale au cunoscut,practic,o scadere
aproape continua din cauza dificultatilor generate de tranzitie.Bovinele se cresc ,in
continuare,in regiunile mai inalte.Ovinele,multa vreme specifice regiunilor montane si
colinare,care si astazi detin efective semnificative au cunoscut o crestere importanta a
efectivelor in Dobrogea si Campia de Vest.Porcinele.Intrucat cresterea acestora este
conditionata de cultura porumbului si a cartofului, cele mai mari efective se gasesc in
regiunile care indeplinesc aceasta conditie,cum sunt Banatul,estul Campiei Romane si
Transilvania.In Romania se practica, de asemenea cresterea cabalinelor(locul 2 pe
continent,dupa Rusia),a pasarilor,pe tot cuprinsul tarii,dar mai ales in zonele
cerealiere,apicultura si sericicultura.

Industria Europei

Europa,leaganul revolutiei industriale, este unul dintre cele mai industrializate

continente.Dar,din cauza acestui proces,amplificarea industriei extractive a dus la epuizarea
sau reducerea drastica a unor resurse naturale importante.
Industria extractiva.In prezent,doar un numar redus de tari europene mai au o industrie
extractiva semnificativa,si acestea indeosebi din Est(Rusia,Ucraina,Polonia)
Industria prelucratoare.Este o ramura bine dezvoltata,cu traditie mai ales in vestul si centrul
continentului.Initial,localizarea industriei a fost determinata de existenta zacamintelor
carbonifere si de minereuri de fier,bazinele cu aceste materii prime evoluand spre regiuni
industriale.Europa are o industrie extrem de diversificata,remarcandu-se totusi,cateva ramuri:
a) siderurgia(Rusia,Germania,Franta,MareaBritanie,Polonia;)
b) industria constructoare de masini
c) industria chimica si petrochimica
d) energia electrica
e) industriile usoare(textila,confectii,incaltaminte,marochinarie s.a.)
f) exploatarea si prelucrarea lemnului
g) materiale de constructii

Industria Romaniei

Romania,la fel ca si Europa,dispune de resurse minerale variate,majoritatea insa cu

rezerve reduse,exceptand sarea si materialele de constructie(marmura,bazalt,calcar s.a.)
Industria metalurgica.Siderugia.Romania are traditie in acest domeniu,primele furnale fiind
construite in urma cu peste 200 de ani,mai intai la Resita,apoi la Hunedoara.Cunoaste o
dezvoltare puternica,in fapt megalomana in perioada comunista,cand s-au adaugat mari
combinate(Galati,Calarasi),plus multe uzine specializate:oteluri
speciale(Targoviste),tevi(Iasi,Roman),sarma si produse din sarma(Buzau,Campia Turzii)
s.a.Metalurgia neferoasa.Cea mai importanta subramura este,in prezent ,cea a aluminiului,
(uzina ALRO Slatina fiind una dintre cele mai mari din Europa),pe baza de alumina de la
Oradea(care a utilizat la inceput,bauxita exploatata in muntii Padurea Craiului) si de la
Tulcea(de la inceput bauxita din import).Se adauga metalele pretioase(aurul si argintul)
exploatate inca din Antichitate,care sunt concentrate in Muntii Metaliferi,din sud-estul
Muntilor Apuseni.
Industria constructiilor de masini .Aceasta industrie a cunoscut cea mai mare dezvoltare si
diversificare in perioada socialista.
Industria chimica si petrochimica.Dezvoltata si diversificata excesiv in ultimele decenii ale
asecolului al XX-lea,aceasta industrie cunoaste in prezent mari dificultati legate de
aprovizionarea cu materii prime si ,mai ales,de desfacerea productiei.
Industria lemnului.Romania are o veche traditie in exploatarea si prelucrarea lemnului.
Industria materialelor de constructii.Dispunand de o gama nu numai variata,ci si cu mari
rezerve de roci de constructie,Romania si-a dezvoltat o importanta industrie prelucratoare in
domeniu atat de lianti(mai ales ciment) si prefabricate din beton,cat si de sticla si cristal.
Industria usoara si alimentara.Bazate,in principal,pe materii prime locale si avand ,de regula,
o mare traditie,dar si o mare cerere pe piata,aceste industrii au fost si raman importante si
diversificate,dar dependente de productiile agricole si animaliere,de privatizare,de investitiile
straine etc.

Industria energiei electrice

 Aceasta ramura industriala este foarte importanta,constituind o dominanta a economiei
moderna si a modului de viata al scoietatii contemporane.

Europa.

Sursele de energie
Europa,de altfel ca intreaga planeta,inca foloseste preponderent,in productia energiei
electrice,resurse energetice primare, respectiv combustibili minerali fosili:carbuni,petrol si
gaze naturale.Continentul dispune si de alte resurse energetice,insa doar partial utilizate,cum
este cazul hidroenergiei,ori doar in mod simbolic valorificate(energiile solara,eoliana,
geotermala,mareometrica).
Industria energiei electrice
Europa,continentul pe care au fost construite primele centrale electrice de pe Glob,a
dominat multe vreme si productia in domeniu,astazi fiind insa depasita de America si Asia.
Structura productiei de energie a continentului este similara celei mondiale:predomina
termoenergie,diferenta fiind asigurata aproape in totalitate de hidroenergie si atomoenergie.
Europa este continentul pe care au aparut primele centrale atomice si care detine cele mai
multe tari care au centrale nucleare.Intre tarile cu o pondere insemnata a atomoenergiei si
inscriu Franta si Lituania, care impart locul I,cu ponderi apropiate(78-80%),numai ca Franta
are o productie de 30 de ori mai mare decat Lituania in asemenea centrale

Romania

Sursele de energie
Romania inca foloseste,la fel ca intregul continent,preponderent in productia energiei
electrice,resurse energetice primare,respectiv combustibili minerali fosili.
 petrolul(doar cu putin peste 5 mil. tone) se exploateaza,in prezent,in principal in estul
Campiei Romane(arealele Videle si Urziceni) si pe platforma continentala a Marii
Negre.;
 gazele naturale( sub 15 mld. m3 anual),exploatate in Podisul Transilvaniei(gaz
metan),Campia Romana si Campia deVest(gaze de sonda).
 carbunii,care ocupa primul loc,atat ca rezerve cat si ca productie(aceasta scazand
insa,fiind in jur de 30 mil. tone).Cele mai importante bazine huilifere sunt Petrosani si
Muntii Banatului,iar de lignit cele din Podisul si Subcarpatii Getici(Motru-
Rovinari,Alunu-Cucesti).
Industria energiei electrice
In prezent,productia este de aproape 60 de miliarde de kWh(2006),fiind cu circa o septime
mai mica decat inainte de 1990,dar in structura productiei se constata tendinta similara celei
pe pland mondial.Pe teritoriul tarii exista foarte multe termocentrale si hidrocentrale,dar
majoritatea au capacitate redusa.Mai mari sunt:
-termocentralele Turceni(singura care depaseste 2500 MW),Rogojelu (aflata in prezent in
conservare),Isalnita-Craiova,toate in Oltenia,Braila(a doua ca marime,aproape 2000
MW),Mintia-Deva,Ludus-Iernut,Brazi,Bucuresti.
-cele doua hidrocentrale de pe Dunare,ambele in colaborare cu Serbia(Portile de Fier I,2160
MW,Portile de Fier II,880 MW),Lotru-Ciunget(550 Mw-cea mai mare de pe raurile
interne),pe Lotru,Vidraru,pe Arges,Stejatu-Bicaz,pe Bistrita si Marisel,pe Somes(fiecare din
cele trei avand cu putin peste 200 MW).
Pe anumite rauri s-au construit adevarate salbe de hidrocentrale:Olt(32,nefinalizate insa
toate),Arges (15),Bistrita (13),Sebes (3).
Unica atomocentrala este la Cernavoda,in care a fost dat in folosinta doar doua dintre cele
cinci grupuri.

Comertul

Europa este un continent al consumului,evidentiindu-se atat prin comertul interior,cat si

prin cel exterior.Aceasta este,in fapt, o expresie a cresterii complexitatii vietii sociale si
economice si a puterii de cumparare a populatiei.
Comertul exterior.Nivelul de dezvoltare si puterea economica a Europei se reflecta,printre
altele, in comertul exterior.Nu mai putin de sase tari europene se inscriu intre primii zece
mari exportatori mondiali:Germania,Franta,Italia,Mara Britanie,Olanda si Belgia.Germania
este cel mai mare exportator al lumii,detinand 1/10 din totalul comertului mondial.

Comertul in Romania

Dificultatile intampinate de economia romanesca in perioada de tranzitie se reflecta si in

balanta comerciala externa.Desi a avut loc o atenuare a decalajului in ultimii 8-10
ani,predomina inca importurile,rezultand un deficit comercial substantial(importurile
depasesc cu 1/3 exporturile).

Turismul in Europa

Continentul nostru este leaganul turismului mondial,care aluat nastere la inceputul secolului al
XIX-lea,in Anglia,ca o “moda”(realizarea unei calatorii sau a unui tour pe continent).Europa
atrage anual,cel mai mare numar de vizitatori si realizeaza cele mai mari incasari din
turism,remarcandu-se,de mai multa vreme,triada Franta-Spania-Italia(cu 40-70 mil. turisti si
venituri de peste 30 mld. $ fiecare),urmate de Germania,Marea Britanie,Austria,Grecia s.a.In
plus,ministatele(mai ales San Marino,Andorra,Liechtenstein,Luxemburg) au ,de regula,ca
principala surse de venituri,turismul.Pe continentul european,se practica,in principal,trei mari
tipuri de turism,la toate detinand suprematia mondiala:
 balneo-maritim
 montan si de sporturi de iarna
 cultural-istoric

Turismul in Romania

Romania are un bogat potential turistic,atat natural,cat si antropic,insa insuficient

valorificat.Anual vin in Romania circa 6 milioane de straini.Se practica mai multe tipuri de
turism:
 balneo-maritim
 balneoclimateric
  turism montan si de sporturi de iarna
 turism cultural-istoric

Sisteme de transport in Europa

Europa dispune de cel mai diversificat,dens si complementar sistem de transport de pe

Glob:toate tipurile de cai de
transport(feroviare,rutiere,fluviale,maritime,aeriene,speciale),formand o retea din ce in ce mai
complexa,si mijloacele de transport aferente,infrastructura(instalatiile care deservesc
transporturilor),curentii si rutele de transport.
Transporturile feroviare.Acest tip de transport a luat nastere chiar pe continetul european la
inceputul secolului al XIX-lea.Reteaua europeana de cai ferate este cea mai densa si cea mai
electrificata(in proportie de aproape jumatate) de pe Glob.In plus are o importanta retea de cai
ferate,pe unele circuland trenuri de mare viteza(TGV), care scurteaza considerabil timpul
calatoriei in conditii de confort sporit;cele mai noi,date in folosinta in 2007,ating 575 km/h).
Transporturile rutiere.Au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimele decenii,rezultand o
retea de cai rutiere de peste 6,6 mil. km.Un aspect al modernizarii il reprezinta reteaua de
autostrazi,caracteristica mai ales Europei deVest,unde se remarca tari ca Germania si
Spania(circa 12 000 km fiecare),Franta(10 400 km),Italia(6500 km),Marea Britanie(3500 km).
Transporturile maritime.Beneficiind de numeroase facilitati naturale Europa a cunoscut, inca din
Antichitate,o vie activitate portuara.Intre marile porturi ale continenutlui se inscriu:Rotterdam,
Anvers/Antwerpen,Hamburg,Londra,Le Havre,Marsilia,Barcelona,Constanta s.a.
Transporturile fluviale.Au o vechime considerabila si completeaza reteaua terestra de cai de
comunicatie,atat pentru materii prime cat si pentru calatori.Cursurile de apa sunt legate intre ele
si completate de o adevarate retea de canale,care insumeaza circa 14 000 km.
Transporturile aeriene.Au cunoscut o remarcabila dezvoltare,Europa ocupand locul secund,dupa
America de Nord,atat la numarul pasagerilor transportati,cat si la tone/km.
Transporturi speciale.Si aceasta forma de transporturi este bine dezvoltata in Europa,inclusiv in
tara noastra,fiind reprezentate de conducte(indeosebi cele pentru petrol si gaze naturale),linii
electrice de inalta tensiune,telecomunicatiile,cu o impresionanta dezvoltare si extindere a
internetului,care a devenit indispensabil.

Sisteme de transport in Romania

Tara noastra are un sistem de transport similar celui continental,incluzand toate tipurile de cai
de comunicatie si mijloace de transport,dar nu in toate cazurile la nivelul cerintelor.