Inge-morath and saul-steinberg masks

Născută în Austria în 1923, Inge Morath și-a petrecut adolescența în Berlinul de dinainte de război, apoi
a studiat limbi străine la Universitatea din Berlin pe parcursul celui de-al doilea război mondial, devenind
în cele din urmă fluenta în franceză, engleză, română, spaniolă, rusă și chineză, precum și în germana ei
natală.

După război, a lucrat inițial ca traducătoare pentru ocuparea americanii ocupanti, apoi ca jurnalistă în
toată Europa. Robert Capa - impresionat de scrisul pentru revista Heute, o revistă publicată în limba
germană de către Serviciile de Informații ale Armatei SUA din Germania Ocupată - a invitat-o să lucreze
ca redactor în biroul Magnum din Paris în 1949.

La începutul anilor '50, Morath devenise un fotograf de succes, petrecând următorul deceniu călătorind
prin lume și publicând eseuri foto în reviste precum Holiday, Paris Match, Vogue și multe altele.

Născut în România cu nouă ani înainte de Morath, Saul Steinberg s-a înscris să studieze arhitectura la
Universitatea Politehnică din Milano, pe care a descris-o ca „o școală confortabilă ... sub influența
cubismului, avangardismului”.

Ca student acolo, a început să contribuie cu desene animate la Bertoldo - o revistă de umor din Milano,
cu o înclinație satiric suprarealistă - înainte de a fugi de ascensiunea fascismului și antisemitismului în
Europa și, în cele din urmă, mutat la New York în 1942, unde a lucrat ca desenator și ilustrator pentru
The New Yorker, printre alte publicații.

În 1946, a fost invitat să participe la expoziția „Fourteen Americans” de la Muzeul de Artă Modernă, iar
la mijlocul anilor 1950, Steinberg s-a stabilit cu fermitate în scenele literare și artistice din Manhattan,
expunând în mod regulat fotografiile la galerii și muzee din întreaga lume și contribuind frecvent nu
numai la The New Yorker, ci și la Vogue, Mademoiselle, Harper's Bazaar, Fortune, TIME și LIFE.

Din punct de vedere estetic, conceptual, si tonal, seria fotografica „Mask Series” derivă din viața
excepțională a creatorilor săi și este rezultatul unei coliziuni între doi europeni cu experiență dinamică,
în inima orașului Manhattan în timpul celor mai vii ani de boom ai Americii.
Primele fotografii ale seriei, încep cu Steinberg în propriul său apartament, modelând pur și
simplu măști care reflectă variații ale propriului său alter ego;
un bărbat de vârstă mijlocie, cu față lungă, cu ochelari, remarcabil de consistent, desenat clar cu o
mustață largă și o expresie perpetuă nepăsată (redată cât mai simplu posibil; o linie simplă, dreaptă,
perfect orizontală pentru gură).

Dar, treptat, pe măsură ce măștile lui Steinberg s-au dezvoltat și au evoluat de-a lungul anilor -

de la autoportrete simple la o varietate de creaturi elegante, elaborate cu ochi de gandacel, care adesea
poartă zâmbete maniace neliniștitoare sau, alternativ, într-un amestec de frunze grele, puternic umbrite
personaje care par să emane o lume interioară bogată și destul de obosită de lume - fotografiile lui
Morath devin, de asemenea, mai dinamice și improvizaționale.

Ea începe treptat să recruteze „prieteni, câteva femei tinere în biroul meu și mai mulți poeți capricioși”
§i le cere să pozeze pentru ea în timp ce poartă măștile lui Steinberg; în plus, găsește locații noi în care
să le amplaseze, inclusiv o casă elegantă Gramercy Park,

camere la hotelul Chelsea,

plajele și casele de pe plajă din Long Island și altundeva.

Ca atare, oferă atât o perspectivă deosebit de sofisticată, cât și subtil sardonică (diabolice,
patrunzatoare, sarcastică - exprimată într-o manieră falsă) asupra Americii, in perioada anilor 60.

La suprafata, aceste fotografii par jucause, vesele, impregnate de umor si de grafica imaginatiei unui
copil. Uitandu ne mai atent si mai colectiv, fotografiile actioneaza ca metafore ascunse, codate pentru
veselia si nevinovatia fortata a Visului American a anilor 50, exact asa cum aparea prin ochii a doi
europeni, ce erau circumspecti fata de cultura Americana, care isi mascheaza tulburarile ascunse in
ranjeturi siropoase satisfacute de sine si isi ingroapa manifestarile superficiale de prosperitate si
maretie.

Evolutia mastilor lui Stainberg transforma subiectii in caricaturi ale vremii - doamne de inalta
societate în haine de blană și rochii negre; secretari inteligenti si oameni de afaceri mulțumiți de sine

În același timp, ascunzând identitatea subiecților lor în spatele acestor fațade capricioase, amândoi
dezvăluie și exagerează natura bolnăvicioasă și sinistră a visului american din anii 1950, realizata in
apartamentul lui Steinberg și in țară, în general.

O întâlnire între fotograf și desenator, a stârnit una dintre cele mai singulare colaborări artistice din
istorie.