Fiji

Denumirea oficială: Dominionul Fiji

Capitala: Suva (69.000 loc.)
Limba oficială: fijiana; uzuale: engleza şi hindi
Suprafaţa: 18.300 km2
Locuitori: 730.000 (40 loc./km2)
Religia: creştinism (protestanţi şi catolici) 50%; hinduism 40%; islamism; confucianism
Moneda: dolarul Fiji
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 10 octombrie

Geografie: Arh. F. este situat în Pacificul de sud-vest în Oceania (între paralelele 15° şi 20° lat.
sudică). G. fizică: Arh. F. este format din peste 500 de insule şi insuliţe, majoritatea de origine
vulcanică, restul coraligene. Insulele principale: Viti Levu: 10.500 km2; Vanua Levu: 5534 km2;
Taveuni: 562 km2; Lau: 410 km2; Kandavu: 321 km2; Asua: 231 km2; Koro: 150 km2; Ngau:
117 km2; Ovalau: 111 km2; Rotuma: 47 km2 ş.a. Cele două mari insule Viti Levu şi Vanua Levu,
care formează peste 851 din terit. ţării, au înălţimi de cca. 1000-1300 m alt. (vf. Victoria 1323 m
alt. în ins. Viti Levu). Sunt de origine vulcanică şi au câmpii aluvionare relativ întinse. Clima:
este oceanică, cu furtuni tropicale din nov.- apr. Temp. medie anuală de cca. 27°C. Precipitaţiile
sunt bogate: ating şi 3000 mm/an. Floră şi faună: Pădurea tropicală densă acoperă cca. 70% din
terit. Fauna este săracă în specii. Are rezervaţii şi parcuri naţionale cu flora şi fauna din insulele
înconjurătoare din Oc. Pacific. Populaţia: din mulţimea de insule şi insuliţe, numai 100 sunt
locuite. Pop. este formată din: 50% indieni, 45% malaezi (polinezieni), metişi, chinezi, europeni.
Cea mai mare concentrare a pop. este în insula Viti Leva, mai ales în jurul capitalei. Natalitatea:
24,8‰; mortalitatea: 4,9‰. Pop. urbană: 35%. Resurse şi economie: Econ. este axată pe turism
şi pe o agricultură productivă, care asigură exportul: trestie de zahăr, nuci de cocos, orez, ananas,
copra, arahide, tutun, ceai, uleiuri vegetale. De asemeni aur. Industria prelucrătoare începe să se
facă simţită; hidroenergie valorificată prin complexul Monasavu; producere de etanol din trestie
de zahăr, ceea ce suplineşte lipsa petrolului. Importă: cereale, îmbrăcăminte, fier şi oţel.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Aeroport la: Suva şi Nadi. Oraşe:
Sigatoka, Nadi, Lautoka, Tavua, Suva, cu o Universitate din 1968. Istoria: Se cunoaşte puţin
despre civilizaţia melaneziană. În sec. VI-IX F. este populat cu melanezieni şi polinezieni. În
1643 insulele sunt descoperite de navigatorul olandez Abel Tasman, apoi vizitate de James Cook
(1774). În jurul lui 1830 pătrund aici negustori şi misionari; în 1874 F. devine colonie britanică.
Între 1879-1917 imigraţia muncitorilor indieni care va reprezenta jumătate din pop. (Populaţia
aborigenă scăzuse simţitor). F. devine stat independent la 10 octombrie 1970 în cadrul
Commonwealth-ului şi în 1971, membru al Naţiunilor Unite. Apar tensiuni între pop.
melaneziană şi cea indiană care cere lărgirea drepturilor ei econ. şi politice, conflict soldat cu
replica militarilor, care proclamă în 1987 statul F. republică. În urma acestei acţiuni, F. va fi
exclus din Commonwealth. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1990.
Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de un Parlament bicameral (Senat şi Camera
Reprezentanţilor); cea executivă de un preşedinte şi de Consiliul Executiv, constituit ca rezultat
al alegerilor legislative.