Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
primar
unde:
TE1– terminal de abonat digital (terminal ISDN)
TE2 – terminal de abonat analogic (terminal non ISDN)
TA – terminal de adaptare utilizat pentru a crea posibilitatea conectării terminalului
de abonat analogic la reţeaua ISDN
NT1 – terminal de reţea pentru conectarea terminalelor de abonat la reţeaua ISDN
NT2 – centrala telefonică privată; terminal de reţea utilizat pentru a conecta un
număr de terminale de abonat mai mare la reţeaua ISDN prin BRI
Adaptprul terminal TA îndeplineşte următoarele funcţii: convertarea digital-
analogică şi analogică-digitală, permite trecerea de la interfaţa R cu 2 fire la interfaţa S
cu 4 fire.
NT2 este terminal de reţea care funcţionează pînă la nivelul 3 după modelul OSI, şi
îndeplineşte funcţiile de comutaţie a apelurilor şi celelalte funcţii pe care le îndeplineşte
NT1. NT2 nu este altceva decît o centrală telefonică privată PABX (Private Automatic
Branch Exchange). Utilizarea NT2 nu este obligatorie.
NT1 este un terminal de reţea utilizat obligatoriu, îndeplineşte funcţiile nivelului 1 şi
2 după modelul OSI (sincronizare de cadru,asigurarea puterii necesare de emisie,
organizarea canalelor de emisie, organizarea canalelor B şi D şi trecerea de la interfaţa
cu 2 fire U la interfaţa cu 4 fire T).
Accesul de bază permite conectarea la linia de abonat pînă la 8 terminale de abonat,
deci sunt posibile configuraţii punct la punct şi punct la multipunct.
După cum se observă din figură fiecare cadru are 48 de biţi şi structura cadrului
diferă în dependenţă de direcţia de transmisie. Să analizăm structura cadrului în direcţia
de transmisie NT spre TE.
Biţii F şi FA sunt biţi de sincronizare de cadru. Aceşti biţi indică începutul cadrului.
Receptorul tot timpul verifică biţii de sincronizare pentru a cunoaşte unde se începe
cadrul. Aceşti biţi de sicronizare se transmit cu încălcarea legii de codare liniară. Pentru
codarea liniară este utilizată codarea AMI (Alternate Mark Inversion).
De asemenea există cîte 2 segmente cu lungimea de 8 biţi fiecare, utilizate pentru
organizarea canalelor informaţionale B1 şi B2. Pentru organizarea canalului de
semnalizare în cadru sunt prezenţi 4 biţi D.
Canalul Ecou se formează prin prezenţa a 4 biţi E în cadru. Acest canal reprezintă
oglinda canalului D de semnalizare, care funcţionează în direcţie inversă de
transmisiuni. Canalul Ecou se formează deoarece NT1 retranslează canalul D de
semnalizare present în cealaltă direcţie. La rîndul său terminalele de abonat urmăresc
prezenţa semnalului în canalul Ecou. Recepţionînd semnalul din canalul Ecou
terminalele de abonat observă dacă este liber sau ocupat canalul de semnalizare D. Fără
canal Ecou, terminalele de abonat nu pot monitoriza canalul D, deoarece perechea de
fire pentru transmisie şi recepţie este separată una de alta.
Canalul de activare a terminalului de abonat este present prin prezenţa unui bit A în
cadru. Acest canal este utilizat pentru a activa terminalele de abonat de către terminalul
de reţea deaorece după un anumit timp terminalele passive trec în regim de aşteptare –
regim de consum redus a energiei electrice.
Canalul de mentenaţă este format prin prezenţa unui bit M în cadru, care se
utilizează pentru sincronizarea de multicadru (24 de cadre consecutive formează un
multicadru).
Canalul de rezervă S (spare) se se formează prinprezenţa unui bit S în cadru.
Standardul nu prevede o utilizare concretă a acestui canal. Din acest considerent el
poate fi utilizat la necessitate pentru semnalizare suplimentară.
În direcţia de transmitere TE spre NT, nu există canalele A, E, M şi S, ei fiind
înlocuiţi cu biţii de balansare L. În rest cadrul îşi păstrează structura.
Spre deosebire de interfaţa S/T, care este standardizată (cu scopul ca să fie asigurată
compatibilitatea terminalelor de abonat de la diferiţi producători), interfaţa U nu este
standardizată(producătorii de echipamente au soluţiile lor privind funcţionarea ei).
Accesul primar se prezintă în 2 forme T1(America de Nord şi Japonia cu structura
23B+D cu viteza totală 1544 Mbps) şi E1(Australia şi Europa cu structura 30B+D şi
viteza totală 2048 Mbps). Schema de structură pentru accesul primar este similară cu
cea pentru accesul de bază, diferenţa fiind doar între interfeţe, interfaţa S şi T avînd 8
fire în componenţă, iar interfaţa U find constituită din 4 fire.