Tema 1: 2019- 2020

ABORDĂRI ALE MARKETINGULUI ÎN SEC. AL XXI-LEA

1.Obiectivele seminarului
După parcurgerea acestui capitol, studenţii vor fi capabili să:
 explice rolul marketingului în firma contemporană
 identifice orientările de marketing
 utilizeze adecvat termenii specifici marketingului
2. Concepte-cheie marketing, marketer, orientare de marketing, marketing holistic,
marketing integrat, marketing intern, marketing cu responsabilitate socială, marketing societal,
nevoi, dorinţe, pieţe-ţintă, satisfacţie
3. Cunoştinţe teoretice- abilităţi/competenţe pe care trebuie să le dobândească studentul
în urma parcurgerii cursului şi seminarului, să:
 analizeze/recunoască diferite definiţii ale marketingului
 delimiteze conceptul clasic de conceptul modern de marketing
 identifice entităţile marketingului
 distingă specializările marketingului
 analizeze comparativ dezvoltarea extensivă/intensivă a marketingului
 explice orientările de marketing
 identifice dificultăţi ale marketingului în societatea actuală

4. Casetă teoretică de prezentare a principalelor idei din curs

Marketingul este astăzi omniprezent, el ne afectează în mod profund vieţile,
modificându-ne permanent lucrurile cu care venim în contact, schimbându-ne preferinţele faţă
de produsele indigene sau din import pe care le cumpărăm, ne transformă obiceiurile de a lua
masa, modul în care ne îmbrăcăm şi încălţăm, în care ne folosim zi de zi de noile aparate
electronice sau electrocasnice, ne influenţează stilul de viaţă prin emisiunile TV pe care le
urmărim, ziarele pe care frunzărim, site-urile Internet pe care le consultăm.
Astăzi, orice facem noi şi ceilalţi de lângă noi, întâlnim la fiecare pas produse
promovate de firme naţionale sau, mai ales, internaţionale, utilizăm produse sau servicii de
marcă sau, în măsură mai mică, de masă. Cerem la orice butic o băutură răcoritoare cum este
Coca Cola, preferăm să fim posesorii unui telefon mobil marca Nokia sau, mai nou, ai unui
iPhone 7, pe care îl putem conecta la reţea la restaurantul unde ne citim ziarele pe Internet. Ne
cumpărăm haine online, mergem să vedem ultimul film la PiteştiCity în Mall VIVO sau la
Cinema Trivale, luăm masa în oraş la KFC sau la Casa Românească.
Marketingul rezultă din teorie şi activitate practică, fiind în acelaşi timp o artă şi o
ştiinţă, pentru că implică găsirea unui echilibru între capacităţile creative şi metodele analitice.
Creativitatea joacă un rol esenţial în numeroase întreprinderi. De aceea este necesar să
explicăm ce este marketingul, conceptele sale, instrumentele şi problemele importante
cunoscute de orice activitate de marketing.
Rezultatele financiare ale firmelor depind de punctele lor forte legate de marketing.
Cele mai întâlnite obiective urmărite de firmele de astăzi sunt, potrivit studiilor existente,
menţinerea unei creşteri puternice şi permanente a vânzărilor şi fidelizarea clienţilor, obiective
care ţin de marketing. Managerii firmelor recunosc de asemenea importanţa construirii

1
mărcilor puternice şi a unor baze de clienţi fideli, două active imateriale care contribuie la
valoarea financiară a firmelor.
Totuşi, marketingul este o activitate delicată, chiar în cazul firmelor care au cunoscut
succes în trecut. De exemplu, firme ca Levi’s, Kodak, Xerox, Gillette, General Electric, Procter
&Gamble şi-au regândit modelul economic pentru a face faţă clienţilor mai puternici şi noilor
concurenţi. Firmele care deţin poziţia de lider, ca Microsoft, Nike, Intel, Wal-Mart, Samsung,
Apple, Coca-Cola recunosc că ele se schimbă mereu. Jack Welch, fost manager la General
Electric afirma în mod repetat că trebuie să ne schimbăm sau altfel murim.
Ideea filosofică care stă la baza oricărei gândiri de marketing este faptul că succesul
companiei vine din satisfacerea nevoilor clienţilor. Ideea de a pune clienţii în centrul a tot ceea
ce face compania este o bază a gândirii de marketing: această idee de centralitate a clientului
este un concept cheie în marketing (Blythe, 2006).

AMA(2004): Marketingul - o funcţie a organizaţiei şi un set de procese prin care se

creează, comunică şi livrează valoare către clienţi şi se gestionează cu aceştia relaţii pe
termen lung, de pe urma cărora să beneficieze organizaţia şi acţionarii ei1.
Marketingul este definit din perspectivă socială şi managerială.
a) marketingul - un proces societal prin care indivizii şi grupurile obţin ce le trebuie şi ce îşi
doresc, prin crearea, oferirea şi schimbul liber de produse şi de servicii purtătoare de valoare;
b) marketingul - arta de a vinde produse, astfel încât clientul să fie mai bine cunoscut şi
înţeles, produsul sau serviciul să i se potrivească perfect şi să se vândă singur.
Marketingul se ocupă cu identificarea şi satisfacerea nevoilor umane (individuale şi a celor
sociale), definit pe scurt, marketingul presupune satisfacerea în mod profitabil a nevoilor.
De ex. când IKEA a remarcat că oamenii doresc o mobilă de calitate la preţ mic, firma a creat
mobilier demontabil ale cărui piese sunt ambalate în cutii de carton şi se asamblează după
scheme la domiciliul clienţilor;
Alt ex., când eBay a observat că oamenii se găseau în imposibilitatea de a găsi anumite
produse pe care şi le doreau mult, site-ul a creat sistemul de licitaţii online. Aceste firme sunt
exemple care dovedesc un sens al marketingului şi au ajuns să transforme o nevoie într-o
oportunitate profitabilă.
În marketing se regăsesc 10 tipuri de entităţi: bunuri, servicii, experienţe, evenimente,
persoane, locuri, proprietăţi, organizaţii, informaţii şi idei2.
Marketer - cineva care caută să obţină o reacţie (atenţie din partea celui abordat, o
achiziţie, un vot, o donaţie) din partea altcuiva, numit potenţial client. Atunci când două părţi
caută să-şi vândă reciproc ceva, pe amândouă le numim marketeri.
Orientările firmelor în raport cu piaţa
 Orientarea spre producţie - este una dintre cele mai vechi concepţii din lumea afacerilor
şi presupune că vor fi preferate de consumatori produsele larg disponibile pe piaţă şi
necostisitoare; managerii acestor firme se concentrează pe o eficienţă ridicată a producţiei, pe
costuri scăzute şi pe o distribuţie de masă. Se practică în ţările în curs de dezvoltare (China, de
ex.). se utilizează de firmă şi în situaţia când vrea să extindă piaţa.

1
Kotler Ph., Keller K., Manceau D., Dubois B., Marketing Management, Pearson Ed., Paris, 2009, p.5
2
Kotler Ph., Keller K., Manceau D., Dubois B., Op. cit., Pearson Education, Paris, 2009, p.5

2
 Orientarea spre produs – vor fi preferate produse de calitate ridicată, cu performanţe
deosebite, produse noi, inovatoare, managerii se concentrează pe îmbunătăţirea calităţii
produselor.
 Orientarea spre vânzare- susţine că, în cazul în care decizia lor nu este influenţată,
consumatorii şi firmele nu vor cumpăra, de regulă, suficiente produse de la o organizaţie, de
aceea organizaţia trebuie să ducă o politică agresivă de vânzare şi de promovare a produselor.
Fostul vicepreşedinte al Coca-Cola Sergio Zyman afirma în acest sens: scopul marketingului
este acela de a vinde mai multe lucruri, către mai mulţi oameni, de mai multe ori, pentru mai
mulţi bani, pentru a se face mai mult profit. Se practică în cazul produselor care nu se caută, de
ex., poliţe de asigurare, enciclopediile, locurile de veci.
 Orientarea spre marketing- susţine că, în cazul în care decizia lor nu este influenţată,
consumatorii şi firmele nu vor cumpăra, de regulă, suficiente produse de la o organizaţie, de
aceea organizaţia trebuie să ducă o politică agresivă de vânzare şi de promovare a produselor.
Fostul vicepreşedinte al Coca-Cola Sergio Zyman afirma în acest sens: scopul marketingului
este acela de a vinde mai multe lucruri, către mai mulţi oameni, de mai multe ori, pentru mai
mulţi bani, pentru a se face mai mult profit. Se practică în cazul produselor care nu se caută, de
ex., poliţe de asigurare, enciclopediile, locurile de veci.
 Orientarea spre marketing holistic - apărută în ultimul deceniu se bazează pe
dezvoltarea, proiectarea şi implementarea unor programe, procese şi activităţi de marketing
care îşi asumă amploarea proprie şi interdependenţele. Marketingul holistic se întemeiază pe
ideea că totul contează în marketing, impunându-se, de multe ori, o perspectivă amplă şi
integrată a activităţilor de marketing.
a) marketing relaţional,
b) marketing integrat,
c) marketing intern,
d) marketing cu responsabilitate socială
Există un ansamblu de concepte fundamentale în marketing: nevoi, dorinţe, cerere,
piaţă, valoare, satisfacţie, marketer.
Schimbarea firmelor şi marketingului în societatea actuală se datorează acţiunii unor
forţe societale majore, câteodată interdependente care au creat noi comportamente, noi ocazii
favorabile şi noi dificultăţi.

5. Întrebări de aprofundare- posibile subiecte de examen!

1. Care este orientarea de marketing adoptată de întreprinderile româneşti, în perioada
1990 până în prezent ? Dezvoltaţi şi argumentaţi !
2. În ultimul timp se observă pătrunderea mai accentuată a marketingului în domenii
neeconomice. Comentaţi această extindere a marketingului în învăţământ, sănătate, cultură,
sport, religie, artă etc.
3. Marketingul nu este sinonim cu domeniile relaţii publice, vânzări, promovare, cu toate
că la nivelul firmelor există diferenţe de practică care conduc la confuzii ale acestor activităţi.
Explicaţi diferenţele conceptuale şi practice dintre marketing şi relaţii
publice/vânzări/promovare pe baza literaturii de specialitate consultate (Ph. Kotler,
Managementul marketingului, pp.864-868, Remus Pricopie, Relaţii publice: evoluţie şi
perspective, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005, pp.26-30, Ph. Kotler, N. Rackham, S.
Krishnaswamy, Ending the War between Sales and Marketing, Harvard Business Review,

3
 July-August 2006, p.71) şi pe exemplul oferit de firmele/organizaţiile în care vă desfăşuraţi
activitatea.
4. Identificaţi punctele forte şi punctele slabe ale definiţiei formulate de AMA în 1960.
Analizaţi schimbările marketingului potrivit definiţiei AMA din 1985 evidenţiind punctele
forte ale acestei definiţii.
5. Pentru o firmă, satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum ale clienţilor
săi constituie un obiectiv al activităţii de marketing sau, mai degrabă, un mijloc prin care
aceasta vizează maximizarea profitului?

6. Texte, scheme, grafice, tabele de comentat, analizat

Comentaţi din perspectiva marketingului:
 Prefer să pierd bani, decât să pierd un client.
 În centrul activităţii de marketing stă clientul cu nevoile sale.
 Toată filosofia noastră se concentrează pe om: pe de o parte clientul, cu nevoile lui, cu
exigenţele lui, cu timpul de care dispune, toate acestea fiind respectate şi pentru care se
încearcă găsirea celor mai bune soluţii; de cealaltă parte angajatul, calitatea lui,
personalitatea, bunul simţ şi pregătirea, graţie cărora putem deservi corect şi complet
clienţii care apelează la noi...... - Dragoş Pavăl, preşedinte Dedeman (Sursa: BIZ nr.303(20
decembrie 2016-19 februarie 2017, p.69)
 Sergio Zyman, fost vicepreşedinte de marketing al companiei Coca Cola::
„Scopul marketingului este acela de a vinde mai multe lucruri, către mai mulţi oameni, de mai
multe ori, pentru mai mulţi bani, pentru a se face mai mult profit“
Philip Kotler:
- fondatorul „managementului marketingului” modern, profesor de marketing
internaţional la Şcoala Superioară de Management J. L. Kellogg, Universitatea din
Northwestern, SUA.
- licenţiat în economie al Universităţii din Chicago, doctor în economie la Institutul de
tehnologie din Massachusetts.
- a dezvoltat conceptul celor “4P” în Marketing (care acum au devenit cei “7P”), a
elaborat conceptul de “Marketing social”, este implicat în cercetarea şi dezvoltarea
marketingului de peste 55 de ani.
- autorul lucrării “Marketing Management”, acum la cea de a XIV-a ediţie – cel mai
utilizat manual de marketing în universităţile de afaceri din întreaga lume.
- a vizitat România în 2005 şi 2012 www.businessmagazin.ro

 Putem presupune că întotdeauna va fi nevoie de vânzare, într-o formă sau alta. Dar ţelul
marketingului este să facă superfluă vânzarea ca demers în sine. Ţelul marketingului este să-
l cunoască şi să-l înţeleagă atât de bine pe client,încât produsul sau serviciul să i se
potrivească perfect şi să se vândă singur. La modul ideal, marketingul ar trebui să aibă drept
rezultat un client pregătit să cumpere. Singurul lucru de care ar mai fi nevoie, în acel
moment, ar fi punerea la dispoziţie a produsului sau a serviciului respectiv. – Peter Drucker

 Există descoperiri de succes în marketing făcute de firme care au inventat căi noi de
creare, comunicare şi furnizare a valorii spre pieţele ţintă. Pornind de la lista acestor vizionari de
marketing (prezentată în Kotler despre Kotler, Ed. Brandbuilders Group, Bucureşti, 2003, p.24),

4
realizaţi o succintă informare despre o astfel de firmă. Identificaţi vizionari de marketing pe piaţa
românească.
Completaţi tabelul următor cu compania/vizionarul de marketing acolo unde acestea
lipsesc:
Nr. crt. Lider Compania
1. Anita Roddick ...........................
2. ........................... Apple Computer
3. Bill Gates ...........................
4. Michael Dell ..............................
5. ................................ Disney Corporation
6. ............................. Wal-Mart
7. Ray Kroc ...............................
8. ...................... Kentucky Fried Chicken
9. Ingvar Kamprad ....................
10. Phil Knight Nike
11. ................ eMag
12. ................ Eurolines
13. ………….. Dedeman
14. Dragos Petrescu …………………….
15. Cristina Bâtlan ................................
16. ......... Sonimpex Topoloveni
17. ......... Dedeman
18. ........... Bijuteria Teilor

…… Specialiştii de astăzi se întreabă dacă nu cumva conceptul care stă la baza

marketingului ar trebui să fie schimbul sau relaţiile sau reţelele. Se petrec multe schimbări
în gândirea despre marketingul serviciilor şi afacerilor. Iar impactul cel mai mare încă nu a
avut loc, deoarece forţele tehnologiei şi globalizării se mişcă mai lent. Computerele şi
Internetul vor aduce modificări enorme de comportament, de cumpărare şi vânzare.
Sursa: Philip Kotler, Kotler despre marketing. Cum să creăm, cum să câştigăm şi cum să dominăm pieţele,
Curier Marketing, Bucureşti, pp 7-25

7. Teste grilă
1. Marketingul reprezintă: 1.O filosofie de afaceri care subliniază importanţa satisfacerii
nevoilor clienţilor; 2. Un set de activităţi destinate promovării unei firme către clienţii ei
potenţiali. a) atât 1, cât şi 2; b) doar 1; c) doar 2; d) nici 1, nici 2
2. Marketingul este definit în conceptul vechi drept: a) o activitate umană îndreptată spre
satisfacerea nevoilor prin schimb; b) arta şi ştiinţa de a alege pieţe –ţintă şi de a obţine, de a
păstra şi de a stimula dezvoltarea clienţilor, prin crearea, livrarea şi comunicarea unei valori
superioare pentru client; c) un proces social şi managerial prin care indivizii şi grupurile obţin
ceea ce este necesar şi ceea ce doresc prin crearea şi schimbul de produse sau valori cu alte
grupuri şi indivizi; d) ansamblul activităţilor economice care dirijează fluxul de bunuri şi
servicii de la producător la consumator/utilizatorul final.
3. Principala categorie de entităţi care se regăseşte în marketingul sec.al XXI-lea o
reprezintă: a) bunurile; b) serviciile; c) locurile; d) ideile.

5
 4. Dintre modalităţile prin care oamenii pot obţine bunuri, marketingul intră în acţiune în
cazul: a) producţiei proprii; b) cerşitului; c) schimbului; d) constrângerii.
5. Una din orientările de marketing este: a) orientarea axată pe costuri b) orientarea axată pe
cerere; c) orientarea axată pe producţie; d) orientarea axată pe concurenţă.
6. Orientarea firmei axată pe producţie se concentrează pe: a) costuri şi eficienţă ridicate; b)
costuri şi eficienţă scăzute; c) distribuţie de masă şi eficienţă scăzută; d) distribuţie de masă şi
costuri scăzute
7. Orientarea firmei axată pe vânzare pune accentul pe: a) necesitatea producţiei de masă;
b) generarea de vânzări periodice de la clienţii satisfăcuţi; c) îmbunătăţirea calitîţii şi
performanţelor produsului; d) utilizarea unor mijloace de promovare a vânzărilor produselor
firmei.
8. Marketingul relaţional reprezintă o componentă a marketingului: a) holistic; b) intern; c)
integrat; d) cu responsabilitate socială.
9. Nevoile în marketing: a) reprezintă manifestări concrete ale comportamentului individului
în contact cu bunurile; b) sunt cerinţe umane care redau o stare de nemulţumire; c) nu se pot
înlocui unele cu altele; d) nu se completează între ele
10. Sloganul Nu consumaţi alcool înainte de a vă urca la volan! poate fi încadrat în entitatea
de marketing formată din: a) bunuri; b) servicii; c) evenimente; d) idei.
11. Dintre entităţile următoare, nu fac(e) parte din câmpul de acţiune al marketingului: a)
bunurile; b) serviciile; c) informaţia; d) niciun răspuns nu este corect
12. Marketingul, în demersul său, are ca element de referinţă: a) oferta existentă pe piaţa
internă şi internaţională; b) piaţa în ansamblul său; c) consumatorii cu nevoile şi dorinţele lor;
d) concurenţii de pe piaţa internă/internaţională.
13. Ca funcţie a întreorinderii, marketingul are un rol esenţial în privinţa: a) pregătirii
personalului; b) controlului calităţii; c) evidenţelor financiar-contabile; d) imaginii acesteia.
14. O contribuţie esenţială la promovarea marketingului, la organizarea unor conferinţe
internaţionale de marketing în România şi la constituirea AROMAR în perioada 1970 -
1990 l-a avut: a) V. Balaure; b) I. Cătoiu; c) J.C. Drăgan; d) C. Florescu.
15. Philip Kotler a vizitat pentru prima dată România în anul: a) 2000; b) 2005; c) 2010; d)
2012.
16. Termenul de marketing a început să fie folosit ca substantiv, definind o activitate la nivel
macroeconomic, după anul 1950. Adevărat- Fals.
17. Orientarea firmelor spre marketing urmăreşte obţinerea de profituri pe termen scurt.
Adevărat- Fals.
18. Orientarea firmelor spre produs sugerează că preferinţele consumatorilor se îndreaptă
spre produse disponibile pe piaţă şi ieftine. Aevărat-Fals.
19. Funcţia obiectiv(scop) a marketingului este investigarea pieţei şi a nevoilor de consum.
Adevărat-Fals.
20. Marketingul a apărut în cadrul organizaţiilor cu scop nelucrativ. Adevărat- Fals.

6
8. Studii de caz:
1. 1 Martie este Ziua Mărţişorului în România. Este o sărbătoare care există sub forme
asemănătoare doar în Balcani, în Bulgaria, Macedonia şi Albania. Mărţişorul este un obiect de
podoabă legat cu un şnur împletit dintr-un fir roşu şi altul alb. Originile sărbătoririi
mărţişorului nu sunt cunoscute exact, însă se consideră că această sărbătoare a apărut pe
vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a lunii Martie, culorile
semnificând pace (alb) şi război (roşu). În fiecare zonă a ţării mărţişorul este sărbătorit in
moduri specifice: de exemplu, în Moldova, băieţii primesc mărţişoare de la fete de 1 martie şi
le oferă fetelor de 8 martie, în Transilvania mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre sau de
coarnele animalelor.
Sursa: www.salut-trecut.com
Cerinţe:
a) Consideraţi că mărţişorul satisface o nevoie a românilor de a se bucura de venirea primăverii
sau, dimpotrivă, mărţişorul a creat în ultimii ani această nevoie de menţinere a tradiţiilor?
Dezvoltaţi!
b) Identificaţi rolul marketingului în promovarea acestei sărbători tradiţionale româneşti şi
propuneţi modalităţi concrete de susţinere a acestei sărbători româneşti prin
produsele/serviciile pe care le cumpărăm/consumăm.
c) Precizaţi punctele tari şi punctele slabe ale Mărţişorului.

2. Fabrica de magiun Topoloveni

Scurt istoric: În 1914, este înfiinţată fabrica, prima unitate de producţie de acest fel din ţară,
cunoscută sub numele de Cooperativa din Topoloveni, unde se producea magiun. Maximilian
Popovici a fost cel care a pus bazele fabricii, folosind la preparare cazane cu pereţi dubli cu
abur, care să imite oalele de lut puse în cuptoare de pământ de gospodine.
În 1941, fabrica este preluată de Ministerul Agriculturii, în perioada care a urmat s-a
diversificat şi mărit producţia (magiun, marmeladă din prune, mere şi dovleac).
În 1972, este pusă în funcţiune secţia de sucuri, magiun, fructe şi legume deshidratate.
În 2001, fabrica (nu producea nimic) este cumpărată de la statul român de SONIMPEX SERV
COM, societate deţinută de antreprenoarea Bibiana Stanciulov. În 2003, exportul magiunului a
crescut de la 20 tone la 180 tone; în 2004 este înregistrat magiunul de prune ca produs
tradiţional românesc în baza de date a Ministerului Agriculturii. În 2008, firma obţine Codul
de operator NATO, în urma testării produsului în laboratoarele MAN. În 2013, se dezvoltă
portofoliul de produse de la un produs (magiun de prune) la 18 produse; firma devine furnizor
oficial al Casei Regale a României pentru produsul Magiun de pune Topoloveni.
În 2014, la o sută de ani, firma producea magiun, dulceţuri, zacuscă şi pastă de roşii, fiind
singura fabrică autohtonă care produce conserve din fructe şi legume fără aditivi alimentari,
fără zahăr adăugat şi fără conservanţi.
Cerinţe:
1. Căutaţi şi alte informaţii despre produsele şi activitatea firmei din Topoloveni.
2. Identificaţi punctele tari şi punctele slabe ale companiei.
3. După părerea voastră, ce rol a jucat activitatea de marketing în existenţa firmei din
Topoloveni?
4. Discutaţi despre orientarea de marketing a firmei în perioada ultimilor 10-15 ani. Este
orientată spre producţie, spre produs, spre vânzări, spre marketing sau spre marketing
societal?

7
9. Dezbatere de marketing
1) Marketingul satisface nevoi sau le creează?
Există specialişti care definesc marketingul ca fiind activitatea de satisfacere a nevoilor şi
dorinţelor consumatorilor. Alţii susţin că marketingul dă naştere unor nevoi şi dorinţe anterior
inexistente. După ultimii, consumatorii sunt încurajaţi să cheltuiască mai mulţi bani decât ar
trebui pe bunuri şi servicii de care nu au realmente nevoie.
Adoptaţi (folosind argumente) o poziţie:
 marketingul formează nevoi şi dorinţe ale consumatorului
 marketingul nu face altceva decât să reflecte nevoile şi dorinţele consumatorilor
Sursa: Ph. Kotler, Keller K.L., Managementul marketingului, ediţia a V-a, Ed. Teora, Bucureşti,2008, p.43
2) Marketing nu a existat în firmele din România înainte de 1990 sau a existat doar după
anii `90?
Există opinii diferite ale specialiştilor privind dezvoltarea marketingului în România,
considerându-se de cele mai multe ori că în întreprinderile româneşti nu s-au manifestat forme
ale devoltării marketingului înainte de 1989. Este adevărat că activitatea de marketing s-a făcut
destul de puţin simţită în perioada economiei socialiste şi, doar după 1990, s-a afirmat era
marketingului în ţara noastră, odată cu dezvoltarea de către companiile multinaţionale a unor
programe de marketing sau de organizaţiile cu scop nelucrativ.
Pe baza informaţiilor pe care le aveţi, discutaţi/dezbateţi despre etapa de evoluţie a
marketingului în care se află întreprinderile care funcţionează pe piaţa românească după 2000.
Adoptaţi (folosind argumente) o poziţie:
a) întreprinderile româneşti nu au practicat activităţi de marketing înainte de 1990;
b) întreprinderile din România practică un tip de marketing aflat în etapa orientării spre
marketingul modern.
Sursa: Asandei Mihaela(coord.), Marketing, Ed. Independenţa economică Piteşti, 2013, p.25

10. Bibliografie
1. Kotler Ph., Keller K.L, Marketing Management 14th, Pearson Education, Prentice Hall
2012, pp.3 - 31
2. Kotler Ph., Caslione John A., Chaotics: management şi marketing în era turbulenţelor,
Ed. Publica, Bucureşti, 2009, pp.188-191
3. Kotler Ph., Keller K.L., Managementul marketingului- ediţia a V-a, Ed. Teora,
Bucureşti, 2008, pp.1-44
4. Kotler Ph., Kotler despre marketing. Cum să creăm, cum să câştigăm şi cum să
dominăm pieţele, Curier Marketing, Bucureşti, 2003, pp. 7- 25
5. Oancea Dorin, Marketingul a murit! Trăiască marketingul! în Business magazin
nr.351/14.XI.2011
6. Pop N.Al., Profesorul C. Florescu-fondator al Şcolii româneşti de marketing de la
Bucureşti în Amfiteatru Economic Vol. XIII, nr.29/februarie 2011