18 1748 1769 1803 1867 1868 Medicul militar francez La Mettrie public& «Omul masindn, indrdzneata incercare de identificare a viului (inclusiv a psihicului) cu neviul. James Watt breveteazi regulatorul centrifugal de turatie pentru masinile cu abur - dispozitiv care aplica, empiric, procesul ciclic, reversibil (conexiunea inversa), fara ca el sd fi fost relevat, izolat i prezentat ca un principiu de sine statdtor, de mare generalitate gi de larg aplicabilitate. L.A. Visnegradski publica lucran asupra reglajulut, cu importan{a strict local, fri relevare de principii si fara a reusi constituirea unei stiinje bine inchegate pe aceasta tema. Clande Rernard sintetizea74 rezultatele cercet&rilor sale asupra reglajului fiziologic. In anul urmator -coincidenti curioasi - apare articolul lui Maxwell despre reglajul in tehnica. C.J. Maxwell publicd un articol despre regulatori, un1894 1919 1919 - 1938 1928 - 1932 1935 1936 - 1937 1937 1937 1938 19 articol in care, de asemenea, era implicit confinut prin- cipiul actiunilor circulare (conexiunea inversa), dar acest principiu nu a fost extras si relevat nici atunci, nici in cei 70 de ani care au urmat. Anul de nastere al lui Norbert Wiener. Norbert Wiener igi incepe cariera sa de matematician la Institutul de tehnologie din Massachusetts. Wiener se dedicd exclusiv matematicii - predare si cercetare. ) W. Canon si D. Danielopolu pun in relief unele co- relafiuni fiziologice de auto-regiaj - contributii pentru care celui dintai i-a fost atribuit premiul Nobel, ceca ce i-a atras o larg’ popularitate. Wiener ignoreazi procesele ciclice si valoarea lor tehnica. Wiener este bolnav, suferind de 0 nevroza rebel, durabila pentru care se trateaz prin psihoanaliza. Apare comunicarea lui A.M. Turing. iunie: Cercetarile pentru elaborarea «Psihologiei con- sonantiste» se ferminaseré, cartea era gata pentru tipar si aparitia ei pe curdnd era adusa la cunostinga pul printr-un prospect distribuit participantilor la Con- gresul international de Medicina Militard care a avut loc la Bucuresti intre & si 12 iunie 1937. Cat despre cercetarile lui Wiener cu dr. Rosenblueth pentru elaborarea «Ciberneticiin, ele urmau sé inceapé abia peste un an, Apare «Psihologia consonantisti». In aprilie acelagi an, primul vuluin este disuibuit unr edituri parizieni, unor biblioteci din Bucuresti si unor specialisti. Tot in 1938 incep si intrunirile medicilor de la Harvard, initiate si conduse de catre medicul neurofiziolog Rosenblueth.120 1938 1939 1941 Tot in 1938, in cadrul acelor intruniri, incep documentarile, referatele, discutiile - «cercetarilen ce aveau s& duca la cibernetica din 1948. Incepe colaborarea dintre medicul Rosenblueth si matematicianul Wiener. Tot in 1938 incepe reprofilarea lui Wiener in neurofiziolog, fiziolog, experimentalist, psihiatru, psiholog (fizicist, masinist, dinamist, automatist, binarist, circularist, mecanizator de gandire, analogist, modelist - respectiv: consonantist, sau, dupa noua denumire: cibernetician), Tot indatd dupa 1938 iucep cercetarile febrile pentru realizarea ‘unor masini de gandire si calcul dupa modelul gandirii naturale. Tot atunci, modelul etalon - modelul preferat, adoptat si modelat - este ales cel oferit de cdtre psihologia con- sonantist4 (electromagnetism, binaritate, dihotomie, circularitate, acorduri, selectivitate etc.). Dupi 1938, ideea de a mecaniza gandirea, precum gi «ideile» (mijloacele) conducdnd spre realizarea acestui cl, incep «a pluti in acer», castigind teren gi preocupand din ce in ce tot mai multe persoane. Decembrie. Conventie cu editura «Maloine», Paris, pentru difuzarea, Psihologiei consonantiste. martie 3: Se trimite editurii un prim lot de c&rti (foaie de expedifie nr. 947). Norbert Wiener trimite lui V. Busch un memoriu (elaborat in colaborare cu dr. Rosenblueth) cu reco- mandari asupra prpiectarii viitoarelor masini de calcul ca masini de gandire. Memoriul lui Wiener a fost desconsiderat. Totusi aceste idei stau la baza calculatoarelor moderne ultra- rapide. Wiener se consoleaz4 mai tarziu cu satisfactia1941 1942 121 cd a expus idei pe care masinile le-au confirmat. Matematicianul J. von Neumann propune si el tot cinci recomandari, destul de similare, in acelasi_scop. Dovada cd campania pentru mecanizarea gandirii luase deja amploare in 1941 Aceasta rezult& si din declarapiile lui Wiener, care spune c& «aceste idei pluteau pe atunci tn aer» si c& el nu vrea si pretindé nici un moment prioritatea exclusiva in formularea lor. Decembrie 8: Pearl Harbour - razboiul (U.S.A.). Proiectele masinilor de calcul-gandire sunt militarizate si puse sub riguros control, iar publicasiile in legadturd cu ele devin sirict secrete. Norbert Wiener primeste ca misiune de razboi reglarea tirului antiaerian - avand colaborator pe tanarul in- giner Bigelow. Dupa luni de cercet&ri zadarnice, se vad in impas - din care nu puteau si se descurce decat studiind anumite Sunctii specifice omului - respectiv: psihicul, psihologia. Imediat dupa studierea> psihologiei si a functiilor psihice, Wiener, impreund cu Bigelow, ajung la «epocala» coneluzie ci procesul ciclic (conexiunea in- versti) este un fenomen de 0 exceptional importangaiin activitatea constienté. Cei. doi colaboratori descoperisera psihologia circularisté care fusese amplu expusi si figurata in Psihologia consonantisti (1938). Wiener cu Bigelow fac din circularitatea psihologic& ipoteza lor proprie despre natura activittii constiente -firi s{ mentioneze c circularitatea (actiunea rever sibila - «feed-back-ub») fusese relevata gi tratata pe larg in psihologie cu 4 ani mai inainte. Cei doi matematicieni apreciazi ci fenomenul cir- cularitatii (conexiunea inversa), sesizat de ei abia in122 1943 1942, este nou, incdit, necunoscut, original in neurofiziologie si psihologie - dar in 1938 el fusese si mai nou, mai inedit decat in 1942! Norbert Wiener este puternic entuziasmat de aceasta descoperire care pentru el (nu si pentru psihologie) era absolut noua. - O pasiune il subjuga: pasiunea pentru procesul ciclic care, impletité cu pasiunea pentru «amasinile de gandire», fi accentueaz4 tot mai mult reprofilarea. Cei doi matematicieni, descoperitori de «adevaruri noi» in psihologic - intr-o stiinfa situata la polul exact vupus faji de specialitaea lor - au cooptat la descoperire pe un al treilea colaborator (acesta, de specialitate) 1 anume pe neurofiziologul (totodata psiholog si_metodolog) dr. Rosenblueth. Motivul declarat al avestei cooptari la colaborare era trebuinja de a verifica in neurologie (!) ipoteza lor de psihologie. Cu concursul doctorului Rosenblueth, ipoteza cu privire la natura (circularista) a activitijii constiente a gisit 0 confirmare «extrem de scmnificativan. Dupa constituirea colaborarii in trei, doctorul Rosenblueth (fara cei doi matematicieni) face 0 co- municare verbala, pe tema de mai sus la o intrunire a medicilor, la New-York,, unde se trata despre pro- blemele inhibitiei centrale in sistemul nervos - la in- trunire fiind prezent si cunoscutul neurofiziolog dr W.M. Culloch. Data fiind «noutatea» ideii de circularitate, cei trei co- laboratori au socotit necesar s4 publice un artivul uae s& exprime acest nou punct de vedere, circularist, radical deoseblt de punctul de vedere obisnuit printre neurofiziologi. Mentiondm aci ca noul punct de vedere nu era altul decat punctul de vedere circularist expus cu cinci ani mai devreme in Psihologia consonantisté. Norbert Wiener, cel care in 1935 (cu trei ani mai in- ainte de 1938) ignorase circularitatea si valoarea ei in tehnicd, devine adeptul ei cel mai entuziast, ridicand-o1943 1944 123 la rang de stiinfA aparte si decretdnd-o «stiinja cea noua». toamna: W. Pitts, logician si mecanizator de logica, este invitat la Massachusetts, pentru a colabora cu Norbert Wiener la stiinfa cea noua a Ciberneticii «care pe atunci se ndscuse» dar nu apucase s& se intéreasc’. Intra in actiune logica - in sped: logica matematic’. Norbert Wiener popularizeaz’, printre ingineri, ideea circularitafii, precum si alte idei pretuate de catre el tot din psihologie, si in genere tot din psihologia fizicist’a. Ca urmare: «vocabularul inginerilor s-a impestrifat cu termeni de neurofiziologie si psihologien. Transferul de psihologie in tehnica efectuat de catre N. Wiener a constituit punctul de plecare si justificare pentru crearea unei stiinfe noi: bionica, avand ca obiect cercetarea fiziologiei si biologiei spre a gisi in ele modele si sugestii aplicabile la proiectarea de masini care s& imite diverse funcfii si mecanisme biologice. Martie: Wiener cu Neumann organizeazi o intrunire la Princeton, cu fiziologi, neurofiziologi si proiectanti de masini de calcul. Acolo si atunci a fost,adoptat termenul de «feed- back». Acolo gi atunci s-a nascut o stiin}a noua - «cibernetica» sau teoria comenzii si comunicatiei in masini si organismul viu - ca hibrid tehnico-psinologic (neurofiziologic). Consfatuire (organizat’ de Aiken) la Universitatea Harvard, relativ la masinile de calcul automate rapide -sub_auspiciile Universitatii Harvard si Departamen- tului marinei. Norbert Wiener se inscrie cu 0 com- unicare, pe care refuzi s-o mai ind, sub pretext de «sentimente antimilitariste» (justificare ridicola), dar mai degrab& din motive de rivalitate sau antipatii per- sonale, asa cum a fost acuzat de Aiken (poate si de124 1945 teama unei demascari). Martie: Wiener e invitat in Mexic la dr. Rosenblueth (impreuna cu V. Canonn), unde st& 10 saptaméni. Mai: Razboiul ia sfarsit. Chinezul Yuk Wing Lee, elev, apoi prieten si co- laborator al lui Wiener, revine din China in U.S.A. Lee prelucreazi in amanunt ideile pe care Norbert Wiener i le da lui in termeni generali. Lee adapteaza la tehnica ideile generale ale lui Wiener. Lee este interpretul pe langa ingineri al viitoarci cibernetici. Lucrrile lui Wiener, in colaborare cu Lee, in domeniul servomecanismelor (masini fundamentale pe cir- cularitate) si al intregii sfere de probleme denumite mai tarziu «ciberneticd» (¢ vorba aci de probleme ale co- nexiunii inverse) au determinat 0 avalans@ de sute de alte lucréri ale altora pe aceste teme. Lucrarea pe care Wiener a consacrat-o feed-back-ului in sistemele de comanda a tragerii gi sistemului nervos a introdus o revolutie care a-fost recunoscuta in toata lumea. Conexiunea invers a revolutionat tehnica gi i-a dat un impuls fara precedent ducdnd la perfectionéiri multiple si la o mare dezvoltare (uzine automate, etc.). «Mai inainte ca conexiunea invers& si fi aparut in c pul vizual al matematicienilor si al inginerilor» - ainte de 1942 - «era greu s& se spere intr-o dezvoltare a teorie reglajului automat» (Anohin) Transplantata din psihologie in tehnicd - din psihologia tehnicista in tehnica psihologist’ - conexiunea inversa a fecundat tehnica: rezultatele au fost neasteptat de im- portante.1946 125 In timp ce Wiener, in America, lua din sistemul nervos si psihologie conexiunea inversé pentru ca s-o dea masinilor, Walter Gray, medic psihiatru, facea acelasi lucru in Anglia. In ambele cazuri, «circularitatea» se scurgea dinspre mintea omului spre «masinile cu minte» - nu invers. Apar primele masini de calcul electronice, care incer- cau s& copieze - modeleze - psihologia pe modele psihologice Modelul lor psihologic cel mai apropiat era cel oferit in Psihologia consonantista. Primul computer - Eniac - a atins intreaga sa capacitate operationala abia in decembrie 1948. A fost realizat la Universitatea din Pensilvania de un grup sub directia lui J.M. Mauchly si J.P. Eckert si a ramas in serviciul activ al armatei pand in 1955. Martie: Intrunirea de la New York pentru «problemele conexiunii inverse» - obiect al ciberneticii de mai tar- ziu. Daca intrunirea de la Princeton fusese organizata de cei doi matematicieni, intrunirea de la New York a fost organizata de cétre doi medici - initiator: dr. Culloch. Dac& la intrunirea de la Princeton (1944) psihologii fusesera omigi, in schimb la intrunirea de la New York - «apreciind in mod just implicagiile psihologice si sociologice ale subiectuluin - cei doi medici organizatori au impus a fi inclusi in grupul de studiu si ctiva psihologi de frunte. Norbert Wiener concede c& «necesitatea includerii unor psihologi era evident de la inceput» - dar in 1944, la intrunirea iat de cditre el cu Neumann, participarea psihologilor nu parea necesar’. Printre psihologii invitati era si Kurt Lewin, refugiat din Berlin, devenit coleg cu Wiener la M.I.T. prin pro- tectia acestuia.126 1946 1947 Vara: Norbert Wiener revine in Mexic, unde, impreund cu dr. Rosenblueth, intreprinde experiente intr-o pro- blema de neurologie «legata direct de problemele co- nexiunii inverse». Ca o recunoastere si risplat& pentru aportul sau din psihologie (neurofiziologie) in tehnica, Norbert Wiener este aproape total degrevat de obligatiile sale didactice, lasat a se dedica studierii mai departe a fiziologiei sistemului nervos, in speranta c& va mai descoperi si alte mecanisme si legi apte a fi preluate si valorificate aplicativ la masini. Norbert Wiener ¢ trimis in strdinatate, in mica tara vecind (Mexic) pentru studii si cercetari - nu de matematica, ci de... neurofiziologie. Plan cincinal: Wiener s4 petreacd, la fiecare doi cAte sase luni in Mexic, iar dr. Rosenblueth, in at tercalari, cate sase luni in Massachusetts. Program de pregatire a cadrelor de ciberneticieni -care, pe langa matematica, fizic& si tehnica, trebuiau si cunoascd temeinic metodele folosite de biologie, psihologie si mediicind. Toamna: alta consfatuire la New York (a doua). In plus, o intrunire la Academia de stiinfe din New York -ambele avand drept scop raspandirea notiunilor ciberneticii (la data aceea incd nebotezata). Primavara: Norbert Wiener vine la Conferinja de matematica de la Nancy (Franja). Cu aceasta ocazie, contracteaza cu editura «Herman et Cie» sa publice acolo, la Paris, lucrarea «Cibernetica» al cArei titlu si nume inc& nu fusese stabilit. Cu aceeasi ocazie, el viziteazd, in Anglia, laboratorul de psihologie al lui Barlett din Cambridge. Vara: Wiener merge iarisi in Mexic, unde igi1948 1986 _ 1956 127 redacteazit cartea - Cibernctica - in apropicrca imediat& a neurofiziologului dr. Rosenblueth, caruia ii este si dedicat. In timp ce isi redacteaza cartea, problemele conexiunii inverse (gi alte probleme) primesc denumirea special de cibernetica. Textul carfii a fost prezentat, in prealabil, conducatorilor de 1a M.I.T. Cartea a avut deci asen- timentul inginerilor. In timpul liber, Wiener lucra in neurofiziologie cu dr. Roseublueth. Apare cartea «Cibernetica» - in limba francez’, la Paris. Cibernetica i-a adus celebritatea sia devenit haza carierei sale ulterioare. Cibernetica era 0 noud expunere a unor materii despre care Wiener nu scrisese niciodatdé cu autoritate si, in acelasi timp, o sintezd a ideilor sale. La cinci ani dup& 1938 scrisese dour articolul in colaborare - «fara autoritate» - din 1943. Asadar, cibernetica era pentru matematicianul Norbert Wiener 0 noua activitate, o derogare de la linia sa: anterioari, o pirdsire a preocuparilor lui strict matematice, cu dedicare unor preocupari noi, nematematice in esenjd, chiar dac& matematicianul si-a exercitat, si asupra lor, actiunea sa matematizanti, Apare autobiografia lui Norbert Wiener, intitulatd sugestiv «Sunt matematician» - in care autorul omite ai toate referirile Jul la psthologie din articolul din 1943 si din cibernetica din 1948, tinzand, in mod bil, sa schimbe primele sale declarajii, si ascundé derivarea din psihologie a ideilor sale cibernetice, pen- tre a le atribui, acum, originea in tehnicé. Aceste schimbari de atitudine sunt unul_ din argumentele cele mai puternice - ultima gi cea mai tare128 1961 1963 1964 1966 dovada asupra faptului ed cibernetica fi are originile sale in psihologie. Numeroase alte date autobiografice converg laolalta in sprijinul tezei de mai sus. Apare Cybernetica, ed. II, M.1.T. Press, Cambridge, 1961, 205 pag. cu dou capitole in plus fatd de prima editie. * ern ¢ a autorilor romani Edm.. “Bicolay 3. Baliceans - prima pooularizare in imba romang. Apare, in traducere roméneasci, introducerea la «Ciberneticay - in «Dialectica marxista si stiintele moderne», vol. IV, Editura politica, pag. 5-39. Norbert Wiener inceteaza din viata. Apare, tradusé in limba romana, Cibernetica \ui Wiener, cartea, care facuse atata valva inca din 1948. Pare curios cd ca n-a fi fost tradusi la noi decat dup& 18 ani de la aparitie si la doi ani dup& moartea autorului ei, intr-un tiraj foarte redus. Desi in prefafa ce afirma cd traducerea s-a facut dupa editia din 1948, in realitate.traducerea este facuta dupa edifia a Il-a americana din anul 1961. Feed-back-ul nu mai este tradus nici prin proces ciclic sau circularitate, nici prin actiune reversibilX sau «conexiune inversi», ci e redat ca atare, fiind con- sidcrat cuvant intraductibil. Prima descoperire a feed-back-ului de catre Wiener (cu Bigelow) nu mai are loc in domeniul acivtaii cons- tiente, cum este relatat in editia 1948, omfffl «activitatea voluntari» - asa cum fusese modificat in edifia a Il-a americana. Fraza: «in acest al doilea caz nu puteam sé ne descurcim fard a studia modul in care se realizeazt1972 129 anumite functii ale‘omului» - este inlocuita prin fraza: «In acest al doilea caz nu puteam sa evitam discutarea modului in care se realizeazd anumite functii ale omului», Toate modificarile aici semnalate - ca si altele, pe care nu le-am mai mentionat aici - tintesc spre un Scop co- mun, si anume: ele tind sa indeparteze cibernetica de psihologie, ascunzndu-i geneza si originea ei psihologica. Apare, tradusi in roméneste, autobiografia lui Wiener: «Sunt matematician». In «Cuvant inainte», prof. M. Drdgdnescn reneta si cleci intireste versiunea schimbata, tehnicist% si antipsihologisté, a lui N. Wiener din 1956. In urma informatiilor adusc de caue aceasta autobiografie, banuielile autorului prezentei lucrari devin cerLitudine gi el Incepe a le comunica - la inceput in cadrul restrans al unui cenaclu literar, apoi prin ar- ticole trimise pe la diferite reviste, care ins& ezitd si le publice, Specialistii se dovedesc tematori i refractari la schim- barea de optica propus4, dar treptat tot mai mulfi in- telectuali din variate domenii analizeazi problema si acorda indreptatire autorului. 1973 - 1975 Intervine presa - revistele «Tribuna», «Flacdra», 1975 «Orizoul», «Saptimanay, «Opinia studenteascd» -determindnd un curent de opinie. La 24 aprilie problema este discutati la Academia R.S.R, - sectia de Istorie a stiinjelor, intr-o sedinga anume consacrata acestei teme. sj 20 august 1975 autorul face © comunicare. pe a@eastA tema la Congresul international de cibernetica, prin care araté ci Psihologia consunantista era o cibernetica - prima din literatura universala - si ca, prin urmare, cibernetica s-a nascut in Romania in’ anul 1938.A_PARAITRE: Psychologie consonanfiste PAR LE Dr. ST. ODOBLEJA Introduction, Considérations critiques. Méthode, Définitions et conceptions. Division. Classes psychologiques et classes physiques. Lois psychologiques et lols physiques. Le parapsychiquo: les sensations; les réactions. La statique psychique (mémoire): cognitive, affective, réactive. La dynamique psychique (processus). Processus ‘acquisition, Processus qelaooration, Critique de Vassociationnisme. La supériorité du consonantisme. Comsozance et dissonance, Focallsation et dispersion, Processus dérivés. ‘Succession des processus psychiques: la pensée. Etats psychiques quantitatifs: varigiés Intensives et exteasives de lactivité sychologique. Constitutions psychologiques : les caractires, evolution et rheredite psyehologique. Le consonantisme appliqué. Psyehla elle, Bthique. E: fication des st Psychotherapie, Pédagogie, Psychométrie. Sélection profession- iétiues Logiques L'art de orger. Langage et grammalre. Classi- aces. Philosophie. Lneonscient et le freudisme. Figuratioa, schématisation, cla de ee ti Subsrdonner 1a logique, Péthique, Vesthétique, etc, a la paychologle; réduire 1a peychologie 4 Ia consonance; editulee le lola dee proceseue peysiiuen (de mmo Que celles des phéaoménes physiques) a Vharmonisme, — voila quant a ses tendances, ation, — voila parmi les particularités ‘Aces prospect a fost distribuit la participangi de la Congresul International de Medicina militar la 8 iunie 1937 la Bucuresti. La acea data cartea era gata de in- trat Ia tipar.