Noţiuni generale despre celule

✓ Celula

- primul sistem biologic

- conceptul de virus

✓ Tipuri de celule

- caractere discriminatorii între celulele procariote

şi eucariote

- diferenţe morfofuncţionale între celulele vegetale

şi animale
 unitatea elementară de
Celula
ORGANIZARE

şi

FUNCŢIONARE

a materiei vii
Celula este unitatea de ORGANIZARE a materiei vii

Nu există viaţă acelulară.

Toate fiinţele sunt alcătuite din celule:

➢ organisme unicelulare: o singură celulă capabilă să

supravieţuiască şi să se multiplice independent
➢ organisme multicelulare: un număr mai mare de celule
specializate, care funcţionează numai în asociere cu multe
altele
lat. cellula = camăruţă

Robert Hooke,
Micrographia,1665
Celula este unitatea de FUNCŢIONARE a materiei vii

Existenţa celulei condiţionează desfăşurarea oricărei funcţii

vitale:

✓ heterogenitatea şi integralitatea
✓ echilibrul dinamic şi autoconservarea
✓ creşterea şi autoreproducerea
✓ excitabilitatea şi reactivitatea, autoreglarea
Componentele subcelulare
nu manifestă toate însuşirile
proprii viului

Celula este primul nivel

de organizare

a materiei vii
Conceptul de virus
Coronavirusul
uman 229E

Virionii au formă sferică și

dimensiuni între 75-160 nm.

La suprafață se pot observa

spiculii dispuşi radiar sub
formă de coroană.
Structura unui coronavirus
 Posedă:

▪ material genetic care condiţionează

sinteza macromoleculelor proprii şi
Caracteristici continuitatea sa ereditară

Sunt lipsite de:

ale ▪ organizare celulară

▪ enzime

virusurilor ▪ aparat de proteosinteză

▪ sursă proprie de energie

Sunt inerte metabolic în afara celulei gazdă și

depind în mod absolut de celula pe care o
parazitează pentru a-şi asigura energia, nutriţia şi
reproducerea
 Virusurile

entităţi biologice infecţioase

aflate la graniţa dintre
materia vie şi cea nevie
 Tipuri de celule

Celulele PROCARIOTE Celulele EUCARIOTE

nu au un nucleu conţin nucleu evident
(gr. pro = înainte de, karyos = nucleu) (gr. eu = adevărat, karyos = nucleu)
Reprezentarea grafică a celulei procariote
Reprezentarea grafică a celulei eucariote
 Caractere discriminatorii între celulele procariote şi eucariote
Caracteristica Celule procariote
Dimensiuni (diametru) ~ 1-10 µ
Membrana celulară ➢ nu conţine steroli
(membrana plasmatică, ➢ formează spre interiorul celulei
plasmalema) prelungiri numite mezozomi
➢ perete celular cu compoziţie
chimică caracteristică
(mureină)
Citoplasma ➢stare permanentă de gel, lipsită
(matricea celulară) de curenţi citoplasmatici
➢ribosomi 70S
Celule eucariote
~ 10-100 µ
➢ conţine steroli şi are o mare plasticitate
➢ perete celular, în cazul celulelor vegetale,
cu compoziţie chimică variabilă (celuloză la
alge şi plante superioare, chitină la fungi)
➢ glicocalix, în cazul celulelor animale, un
înveliş de natură glucidică
➢ structură dinamică (sol ↔ gel)
➢ ribosomi 80S
➢ citoschelet
➢ reţea complexă de endomembrane care
delimitează compartimente distincte,
organitele celulare
Caracteristica Celule procariote Celule eucariote

Materialul ➢nucleoid ➢sechestrat în nucleu

genetic ➢cromozom unic, liber în ➢conjugat cu proteine histonice şi nehistonice , prezintă
(ADN) citoplasmă, circular grade diferite de împachetare de la cromatină la
cromozomi
➢numărul şi aspectul cromozomilor reprezintă pentru
fiecare specie o constantă
➢plasmide ➢mitocondriile şi cloroplastele conţin în matrice material
genetic propriu de tip procariot

➢diviziune mitotică
Multiplicarea
➢diviziune simplă ➢materialul genetic fiind împărţit echilibrat între celulele
celulelor
fiice cu ajutorul aparatului mitotic
Caracteristica Celule procariote Celule eucariote

➢excepţională şi implică ➢implică două procese complementare, meioza şi

transferul unidirecţional de fecundaţia
Reproducerea material genetic ➢prin diviziunea meiotică se formează celulele sexuale
sexuată (protosexualitate) haploide, iar prin fecundaţie doi gameţi de sex opus se
contopesc şi formează zigotul diploid

➢diferenţiere celulară rară şi ➢specializate funcţional în diferite ţesuturi

extrem de limitată
➢organisme unicelulare, ➢organisme unicelulare şi multicelulare
Tipul de
solitare sau coloniale
organism
➢bacterii şi alge albastre- ➢protiste, ciuperci, plante, animale
verzi
Trăsături comune tuturor celulelor
 Diferenţe morfofuncţionale între celulele vegetale şi animale
Caracteristica Celule vegetale
Dimensiuni medii ~ 10-100 µ
➢ celule izodiametrice au cele trei
diametre aproximativ egale şi
formează ţesuturi parenchimatice
➢ celule heterodiametrice, cu
diametrul longitudinal de cel puţin
Forma celulei patru ori mai mare decât celelalte
două, constituie ţesuturi
prozenchimatice
➢ celulele cu formă particulară se
numesc idioblaste şi sunt înglobate
în ţesuturi cu celule uniforme
➢dermatoplaste, fiind acoperite de un
perete celular rigid
➢punctuaţiile şi plasmodesmele
Suprafaţa celulară asigură interrelaţiile structural-funcţionale
dintre celulele unui ţesut
Celule animale
~ 10-30 µ
➢forme mult mai diverse: celule discoidale
(hematia), cubice, cilindrice, poliedrice (în diferite
ţesuturi epiteliale), stelate sau ramificate (celulele
nervoase şi melanoforii), piramidale (neuronii din
scoarţa cerebrală), piriforme (celulele Purkinje
din cerebel)
➢îşi pot modifica forma de la un moment la
altul, în funcţie de necesităţile fiziologice, prin
emiterea unor prelungiri (unele protozoare şi
fagocitele), sau prin acumularea şi eliminarea
produşilor de secreţie (celulele glandulare)
➢gimnoplaste, fiind lipsite de un perete celular
➢la suprafaţa membranei se află glicocalixul
➢membrana plasmatică poate prezenta
expansiuni de tipul cililor, flagelilor şi microvililor,
precum şi dispozitive de fixare intercelulară, de
tipul joncţiunilor
Caracteristica Celule vegetale Celule animale

➢ bine dezvoltate în celulele vegetale

Vacuolele definitive, putând ocupa un volum ➢mici şi au un caracter temporar
de 50-90% din volumul celular

➢ implicaţi într-un proces specific, ➢peroxizomi şi microperoxizomi, cu

fotorespiraţia conţinut enzimatic mai sărac
Microcorpii
➢ glioxizomii din unele celule au rol
în transformarea lipidelor în glucide

➢cele care conţin pigmenţi fotosensibili

sunt capabile să convertească energia
Plastidele luminoasă în energie chimică şi să
asigure autotrofia celulei