REUMATOLOGIA

REUMATOLOGIA =este ramura medicinii care studiaza bolile reumatismale, afectiuni

caracterizate din punt de vedere clinic prin manifestari articulare si care au ca substrat
anatomopatologic o leziune a tesutului conjunctiv.Reumatism vine de la cuvintul grec
rheuma=curgere, cuprinde un grup de afectiuni care intereseaza predominent
articulatiile.Termenul vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau chiar migrator al
manifestarilor articulare.
Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze microbiene sau
nemicrobiene, cauze autoimune sau necunoscute.
Semne si simptome
-durerea in reumatismul articular acut este caracteristica:poliartrita mobila, fugace, care
intereseaza mai multe articulatii in acelasi timp,mai ales articulatiile mari, cu caracter
inflamator,miscarile articulare sunt foarte dureroase.
Poliartrita reumatoida se manifesta initial cu polialgie. Se adauga redoare articulara,
tumefactii si deformari articulare, care intereseaza articulatiile mari.
In spondilita ankilopoetica durerea este sacro-iliaca,surda, in repaus si nocturna,. intereseaza
articulatiile mici.
In artroze durerea apare la miscare, diminiata, dispare in timpul zilei si reapar seara,
articulatii sunt ,, ruginite’’.
-redoare apare in perioada secundara, dar si tertiara a luesului, cu prinderea unei singure
articulatii sau poliartritica
In spondilita ankilopoetica mobilitatea coloanei vertebrale este redusa.
-tumefactia este prezenta in artrite, cind se dezvolta o inflamatie locala cu edem, dar in artroze
apare hipertrofie osoasa si osteofite.Rar apar hipertrofii musculare, datorita invaliditatii
articulare..
-congestia este un semn local care apare in afectiuni ca reumatismul articular acut, artrite,
poliartritei reumatoide etc.
-ankiloza apare in artrita tuberculoasa Atrofii, subluxatii si anchiloze apar in stadiul III. al
poliartritei reumatoide. In artroze apare limitarea miscarilor datorita osteoporozei si a
osteofitelorApar si crepitatii sau cracmente deoarece a disparut cartilajul articular.
-deformare osoasa apare in artrita luetica, in stadiul tertiar leziunile sunt sclero-gomoase
mutilante.
In poliartrita reumatoida stadiul IV. bolnavul devine un invalid , dupa 15-20 de ani de
boala cu deformari articulare si anchiloze care il tintuiesc la pat.
In spondilita ankilopoetica bolnavul prezinta cifoza si stergerea lordozei fiziologice.
-febra este constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular acut. Apar pusee de
hipertermie la fiecare atingere a unei noi articulatii, dar cedeaza la tratamentul cu salicilati sau
corticoterapie.
3
Reumatismul articular acut (RAA)
Definitie este o boala generala cu caracter infecto-alergic, care evolueaza in pusee acute,
separate prin perioade de latenta, avind ca manifestari generale:poliartrita acuta, cardita, coree,
noduli subcutanati si eritem marginal.
Etiopatogenie boala este urmarea unei infectii cu streptococ β hemolitic de grupa A care
determina o angina streptococica, infectii rino-faringiene sau o scarlatina ce precede boala.
Patogenia alergica se explica prin sensibilizarea organismului de catre streptococi β hemolitici de
grupa A. Un rol important il coincidenta antigenica intre streptococ si muschiul cardiac.
Anticorpii
antistreptococici duc la paritia de autoanticorpi anti-miocard, vase, articulatii.
Factorii favorizanti: terenul, respectiv organismul infantil
-alimentatia carentiala,
-oboseala si surmenajul
-factorii de mediu: frigul, umezeala
-bolile anergizante generale.
Boala apare la orice virsta, dar are incidenta maxima intre5-15 ani.
Simptomatologie
Manifestarile clinice sunt precedate de o angina eritematoasa sau pultacee cu 10-18
zile.Urmeaza o perioada de vindecare aparenta de 1-3 saptamini
Perioada de stare se manifesta cu semne generale: febra este constanta la copii si adolescentii cu
reumatismul articular acut. Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere oboseala, paloare,
transpiratii, oligurie.
-Manifestarile articulare domina tabloul clinic si constau din dureri articulare vii, tumefactie
usoara, roseata si caldura locala.Artrita afecteaza mai ales articulatiile mariale membrelor
inferioare, apoi ale celor superioare.Durerea este mobila, fugace, suferinta trec de la o articulatie
la alta.Semnele articulare pot lipsi la copilul mic.
-Manifestarile cardiace: cardita reumatismala poate reprezenta uneori singurul semn al
reumatismului. Apare de la inceputul primului atac si dureaza 1-2 saptamini dupa ce au disparut
semnele articulare. Clinic se manifesta cu jena precordiala, palpitatii, dispnee, hipotensiune, iar
la
auscultatie zgomotele cardiace sunt asurzite sau apar sufluri.
-Manifestarile neurologice realizeaza coreea acuta Sydehamin in care exista si leziuni pe
creier.Clinic se caracterizeaza prin miscari involuntare, dezordonate, rapide, de amplitudini
diferite, localizate la membre, mai ales cele superioare si la fata (miscari coreice).Dispar in somn
si sunt exagerate de efortul fizic si intelectual, emotii.In caz de reumatism cerebral bolnavul
prezinta delir, confuzie, insomnie, anxietate ,hipertermie.
-Manifestari cutanate: nodozitati de marimea bobului de mazare, nedureroase, periarticulare,
eritem nodos, eritem marginat.
-Manifestari viscerale: pot aparea pneumonie, pleurezie, peritonita, hepatita, pancreatita, nefrita,
poliviscerita
Examenele paraclinice
-Hemograma arata anemie normocroma, leucocitoza cu neutrofilie, limfopenie, monocitoza,
eozinofilie.
-VSH este multa accelerat (40-50 mm/h) si scade paralel cu evolutia bolii.
-Fibrinogenul este crescut ( N=100-200 u/ml) ajunge la valori de 1000-1200 u/ml.Titrul se
mentine ridicat 4-6 luni si este unul din testele importante pentru evolutie, diagnostic si
tratament.
-Exudatul nazo-faringian poate evidentia prezenta streptococului β hemolitic de grupa A la
debutul
bolii.
4
-Radiografia pulmonara evidentiaza hipertrofia cordului, manifestari specifice de pericardita,
leziuni mitrale, aortice, pneumonie, pleurezie.
-Electrocardiograma evidentiaza leziuni miocardice.
Evolutie
RAA se caracterizeaza printr-o tendinta la recidive, mai ales in primii 5 ani.La fiecare recidiva,
se
reactiveaza focarele vechi si se produc leziuni cardiace, cu afectare valvulare definitive care pot
evolua cu insuficienta cardiaca.
In forma obisnuita de boala un tratament corect aplicat duce la vindecare fara sechele.
Tratament
Se face obligatoriu in spital si cit mai precoce
In faza acuta se indica masuri igieno-dietetice cu repaus la pat obligatoriu cel putin 3-4 saptamin
si
apoi mobilizare treptata , sub controlul VSH.Reluarea activitatii fizice se face in 2-3 luni, in
functie de evolutie.Alimentatia este hidrolactica in primele 2 zile, apoi lacto-fainoso-vegetarian
si
apoi o alimentatie bogata in legume si fructe, proteine animale si sarac in grasimi si sare.
Tratamentul medicamentos urmareste sterilizarea infectiei streptococice si prevenirea
recidivelor.Se administreaza peniciline de sinteza 7-10 zile in spital si apoi tratament oral inca 7
zile. Tratamentul de intretinere se face cu Moldamin 5 ani ,1 flacon /luna.
Tratamentul cu antiinflamatoare se face cu preparate de salicilati, amidopirina, corticoterapie
timp
de 4-6 saptamini. Se administreaza Prednison 2 mg/ kg corp/24 ore timp de 2-3 saptamini si apoi,
1 mg/ kg corp /24 ore inca 2-3 saptamini, cu scaderea treptata a dozelor. Atentie la regimul
alimentar care este obligatoriu desodat, bogat in proteine si sarac in grasimi si glucide.
In caz de insuficienta cardiaca se administreaza tonice cardiace, oxigen, repaus la pat, dietata
hiposodata etc.
Dispensarizarea bolnavului se face cel putin 5 ani.Dupa puseul acut timp, cel putin 3 luni se face
control clinic lunar + VSH, EKC, ASLO, fibrinogen, exudat faringian. Apoi controlul medical se
face la 3 luni, timp de 1 an, cu repetarea acelorasi investigatii.Se continua tratamentul cu
Moldamin la copil in doza de atac 1 flacon la 7-10zile si apoi 1 flacon /luna. Timp de 5 ani, iar la
adolescenti sau adulti tratamentul de intretinere dureaza cel putin pina la 18 ani sau cel putin 2
ani.
La copii predispusi la angine repetate, conditii neigienice de locuint etc. se recomanda asanarea
focarelor amigdaliene, a vegetatiilor adenoide sub protectie de antibiotice.
Bibliografie
1. Manual de medicina interna pentru cadre medii-C. Borundel, Editura medicala 1979
2. Mica enciclopedie de boli interne –Gh. Mogos Editura stiintifica si enciclopedica , 1987
3. Indreptar de pediatrie pentru cadre medii –M.Filon, Edit. Medicala ,1978
4. Dictionar medical-Valeriu Rusu, Edit .Medical,2001
POLIARTRITA REUMATOIDA (PR)
Definitie poliartrita reumatoida sau poliartrita cronica evolutiva este o inflamatie poliarticulara
cronica, cu evolutie indelungata cu pusee acute si este localizata cu predilectie la nivelul
articulatilor mici ale extremitatilor, simetrice.
Spre deosebire de RAA care,, musca inima si linge articulatiile”, PR nu intereseaza inima, dar,,
musca articulatiile si nu le mai lasa pina la distrugerea lor mai mult sau mai putin completa.”
Etiopatogenie
Boala afecteaza mai ales sexul feminin intre 20-40 ani.Un rol adjuvant il joaca clima rece si
umeda. Este considerata o boala autoimuna, prin descoperirea factorului reumatoid care este o
imunoglobulina M anti-imunoglobulina G.
5
Simptomatologie
Boala evolueaza in 4 stadii:
-stadiul I polialgic este dominat de durere Apare discreta osteoporoza.
-stadiul II exudativ in care alaturi de durere apare si redoarea articulara, tumefactii si deformari
articulare. Osteoporoza este prezenta, apar leziuni distructive intinse, subluxatii, dar capacitatea
functionala este inca pastrata.
-stadiul III proliferativ este dominat de atrofii musculare, anchiloze si deformari articulare.
Osteoporoza este prezenta, dar capacitatea functionala este limitata.
-stadiul IV terminal apare dupa 15-20 de ani de la debut, bolnavul este invalid si isi petrece toata
viata in pat sau in fotoliu, neputindu-se ingriji singur, deoarece infirmitatea este importanta.
Diagnosticul PR.
Este usor de pus in stadiile avansate, dar important este diagnosticul precoce.S-au elaborat
criterii
de diagnostic si sunt necesare cel putin 4 criterii pt. diagnosticul probabil si 7 criterii pentru unul
evident.In practica diagnosticul de PR este sugerat,, cind la o femeie se instaleaza insidios
tumefactii dureroase ale articulatiei interfalangiene proximale sau metacarpo-falangiene. cu
tendinta de simetrie, insotite de redoare matinala a miinilor, alterarea starii generale si VSH este
crescut, chiar daca serologia este negativa.”
In perioada de stare, boala este dominata de manifestarile articulare: dureri, tumefactii, devieri,
deformari si anchiloze.Limitarea miscarilor este datorata atit durerilor cit si contractiilor
musculare, care contribuyie la deformari si devieri, in primul rind la nivelul articulatiilor
metacarpo-falangiene.Apar si atrofii musculare dureroase, modificari de tegumente care devin
subtiate, netede, pigmentate, cu unghile friabile, cu nodozitati subcutanate. .La nivelul ochilor
apar
irite, iridociclite.In perioadele evolutive starea generala se altereaza. Apar subfebrilitatile.
. Examenele paraclinice
-Hemograma arata, leucocitoza discreta.
-VSH este multa accelerat 30-80 mm/h.
-Factorii antinucleari sunt pozitivi.
-Reactia Waaler-Rose si latex, care evidentiaza factorul reumatoid , sunt pozitive.
-Radiografia osoasa evidentiaza osteporoza, limitata la inceput la nivelul oaselor carpului apoi
apar microgeode, iar in fazele avansate dispar spatiile articulare, apar subluxatii si anchiloze
osoase.
In stadiul terminal bolnavul este un infirm total casectic, iar procesul inflamator se stinge.
Diagnosticul diferential
Se face cu alte afectiuni reumatice: RAA, lupusul eritematos diseminat, guta pseudoreumatoida,
artroze active, reumatismul psoriazic etc.
Evolutie, complicatii, prognostic
Boala are o avolutie indelungata, cronica si poate fi oprita in evolutie in orice stadiu, prin
tratament, spontan sau poate evolua spre casecxie si exitus prin complicatii
intercurente.Prognosticul este rezervat datorita caracterului invalidant al bolii si depinde de
precocitatea diagnosticului si a tratamentului.
Tratament
Este complex si de lunga durata, terbuie sa fie precoce, continuu.si adaptat fiecarui bolnav.
1. Tratamentul profilactic consta in asanarea focarelor infectioase, pentru evitarea complicatiilor
si o mai buna toleranta la factorii terapeutici.
2. Tratamentul curativ este
-tratament igieno-dietetic cu repaus la pat 7-8 zile, in pozitie relaxata, decontracturanta. Dieta va
fi
bogata in proteine, vitamine, saruri minerale.
6
-tratament medicamentos utilizeza mai multe tipuri de medicamente :antiinflamatoare de tipul
Aspirinei care este antialgica, antipiretica, antiinflamatoare in doze de 3-4 g/zi Efectul este redus
si
exista riscul de hemoragii digestive.
Fenilbutazona (brufen si derivatii Voltaren, Indometacin ) antiinflamator nesteroidian administrat
3-6 dg/zi a cite 200 mg sau supozitoare cu 250 mg Da reactii adverse numeroase (digestive,
retentie salina) si sunt recomandate in doze de atac 7-10 zile.
Antimalarice de sinteza (Clorochina 300 mg/zi si Hidroclorochina 600 mg/zi) sunt indicate, dar
dau si ele reactii adverse de tipul retinopatii, tulburari digestive si nervoase.
-Sarurile de aur –Alocrizina, Solganal B, Mioral, Aurul etc dau reactii adverse de tipul prurit,
eritrodermie, stomatita, diaree, nefroza, aplazie medulara.Se administreaza 0,5-1 g aur
metalic/saptamina fara a depasi 3-5 cg.
-Imunosupresoarele se bazeaza pe patologia autoimuna.Se utilizeaza Clorambucil 6 tb a 2 mg/zi,
Ciclofosfamida 50-150 mg/zi, Methotrexat, Natulan.
-Corticoterapie se recomanda cind tratamentele precedente nu dau rezultate. Se utilizeaza
Prednison tab 5 mg pe cale orala sau injectii intraarticulare cu Hidrocortizon, Volon. Se
recomanda numai cind este vorba de cazuri cu febra mare, anemie severa, deficit ponderal, forme
hiperalgice.Administrarea intraarticulara se indica in forme severe care au contraindicatie calea
generala, adjuvant al terapiei de fond, in proceduri ortopedice, pentru reabilitarea si prevenirea
deformarilor osoase si articulare. Dozele se scad progresiv pentru a nu duce la
corticodependenta.
Tratamentul va dura 4-8 sapatamini si pot aparea reactii adverse de tip osteoporoza, retentie de
sare, diabet, HTA tromboflebite, tuberculoza, ulcer gastric, complicatii psihice.
Tratament chirurgical se recomanda sinovectomie, adica curatarea articulatiei de mugurii
sinoviali
si sinoviorteza, adica distrugerea sinovialei inflamate, prin injectarea in articulatie a unor
substante.
Tratament ortopedic este mai mult un tratament corectiv indicat pentru corectarea pozitiilor
vicioase.
Recuperarea :PR este o boala invalidanta, care poate face ca bolnavul sa devina un dependent
social.Recuperarea urmareste prevenirea invaliditatii sau refacerea functionala. Prima etapa
consta
in determinarea bilantului articular si muscular. Bilantul articular se refera la testarea mobilitatii
articulare. Miscarea dintr-o articulatie este ca o pirghie si respectiv mobilitatea se va masura in
grade ( 20 ,45 ,). Bilantul muscular se apreciaza clinic, dianometric si electromiografic.In faza
exudativa, pe linga tratamentul medicamentos se indica aparate gipsate ,, de postura” cu efect
decontracturant, relaxant si antalgic. Repausul articular se face pe plan tare. Imobilizarea
treebuie
alternate cu miscari izometrice chiar sub aparatul gipsat. Astfel se combate tendinta la atrofii
musculare. Pentru prevenirea anchilozei si redoarii musculare la genunchi se aplica saci de nisip
deasupra .Medicul fixeaza articulatia in pozitii functionale sin u antalgice.
-Balneofizioterapia cuprinde un complex de metode cum ar fi electroterapia, hidroterapia,
hidrokinetoterapia, termoterapia, masaj, balneoterapia si cura balneara.
Electroterapia se aplica bolnavului chiar la pat (diadinamice, ionizari, ultraviolete) Progresiv se
adauga solux, masaj cu miscari active facute la pat. Pe masura ce bolnavul se va mobilize se mai
adauga hidrokinetoterapia, bai medicamentoase cu sare sau plante care au efect relaxant,
antialgic
si neurosedativ.In faza stabilizata se indica cure balneare la Baile Felix, Govora, Herculane,
Bazna.
Kineziterapia este terapia prin ,,miscare”, fie prin miscari active, active-pasive (miscari ajutate
sau
asistate) si cu opunere de rezistenta. Totdeauna se incep cu miscari active si nu pasive, care
forteaza articulatia si activeaza inflamatia. Miscarile active fac apel la starea reala a articulatiilor
la fel si hidrokinetoterapia, care au efect pozitiv asupra psihicului. Se pot utiliza unele aparate ca
bicicleta ergonomica, planseta cu rotile, talpa cu arc, scripetii etc.. Miscarile cu rezistenta se
indica
in faza stabilizata folosindu-se contra greutati , care redau si cresc forta musculara Este
obligatoriu
7
incalzirea musculara ,care se poate face si prin termoterapie( solux, parafina).Miscarea
izometrica
intretine forta musculara, iar cea izotonica amplitudinea de contractie, mobilitatea si finetea.
Ergoterapia sau terapia ocupationala constituie anticamera reintegrarii bolnavului in munca. Se
indica diverse meserii: legatul cartilor, cartonajul, tesutul covoarelor, impletitul, munca de
artizanat. Tot in aceasta perioada se realizeaza readaptarea la deprinderi si gesturi uzuale si
profesionale (toaleta zilnica, mersul, scrisul, desenul).Reintegrarea in munca se face in acelasi
loc
de munca sau alta munca mai usoara, adecvat stadiului in care boala a putut fi stabilizata.
SPONDILITA ANKILOPOETICA
Definitie este o boala inflamatorie a coloanei vertebrale, avind substrat genetic si imunitar,
predominanta la barbatul tinar, cu debut la articulatiile sacro-iliace si cu extindere de la coloana
lombara la coloana cervicala, cu evolutie progresiva catre anchiloze si deformatii.
Etiologie
Se considera ca este vorba de o interactiune intre factorii infectiosi pe un teren alergic predispus(
prezenta antigenului HLA –B 27 la 90% din cazuri). Boala apare cu precadere la barbati (90%) si
cel mai adesea inainte de 30 de ani.
Factorii favorizant sunt conditiile meteorologice si climatice ,traumatisme minore, stresul si
diferitele infectii.
Simptomatologie
Initial boala se manifesta necaracteristic cu dureri lombare si sciatalgii. Lombalgia este
persistenta, se intensifica in timpul noptii si dureaza citeva luni, putind fi singurul semn de boala.
Sciatalgia este deobicei fesiera si nu depaseste spatiul popliteu, uneori trece de la un membru la
celalalt (sciatica in bascula).
Pot apare artrite ale gleznelor, genunchilor, soldurilor, umerilor, ale articulatilor
intercostale exacerbate de miscarile respiratorii, tuse, stranutAlgiile coloanei vertebrale au un
caracter progresiv si se insotesc cu semne generale: febra moderata, pierderea discreta in
greutate,
Apare cifoza progresiva cu rectitudinea coloanei vertebrale toracale si cervicalesi
prinderea frecventa a articulatiilor centurii scapulare si pelvieneContractia si atrofia muschilor
vertebralireprezinta 2 faze succesive prin care trece musculatura coloanei, ceace limiteaza
progresiv miscarile acestora.
Manifestarile generale sunt la nivelul cordului : insuficienta aortica, cardiomegalie,
pericardite, la nivelul ochilor irite, iridociclie.
. Examenele paraclinice
-VSH este moderat crescuta
-electroforeza arata hipergamaglobulinemie
Hemograma arat uneori anemie hipocroma
-lichidul sinovial arat hipercelularitate
8
-. prezenta antigenului HLA –B 27
-absenta factorului reumatoid
Cresterea complementului
-prezent antigenul Chlamidian
-prezente complexe imune circulante
Radiografia osoasa evidentiaza precoce modificari bilaterale ale articulatiilor sacro-iliace.La
nivelul corpilor vertebrali apar prelungiri osoase( sindesmofite) ce unesc corpii vertebrali ca niste
punti. Sindesmofitele apar prec oce la nivelul coloanei toracale, corpii vertebrali prezinta leziuni
de osteoporoza.In fazele avansate , calcifierea ligamentelor interapofizare sugereaza aspectul de
,,linii de tranvai”, iar calcifierea ligamentelor mediane sugereaza ,, firul electric”. Frecvent
sindesmofitele si calcifierile ligamentelor au aspect de ,, coloana de bambus”.
La nivelul articulatiilor periferice apar modificari asemanatoare cu cele din poliartrita
reumatoida.
Evolutie, complicatii, prognostic
In mod obisnuit formele moderate de boala au tendinta de a se extinde de la articulatia sacro-
iliaca
catre regiunea cervicala.Acest proces evolueaza in 10-20 de ani, dar se intilnesc si forme care
progreseaza rapid, dar si forme care ramin cantonate la nivelul articulatiei sacro-iliace.Cam 75 %
din pacienti pot sa-si continue activitatea.Prognosticul este intunecat de aparitia coxitelor
bilaterale
sau de instalarea cifozei toracale.Se pot instala insuficienta respiratorie progresiva, luxatii are
vertebrelor cervicale cu compresiune medulara si insificienta cardiaca
. Diagnosticul pozitiv
OMS propun e urmatoarele criterii:
-durere lombara inferioara si redoare de peste 4 luni necalmata de repaus
-durere si redoare toracica
-limitarea miscarilor coloanei lombare
-limitaqrea expansiunii toracice
Irita si sechelele acesteia
-modificari caracteristice ale articulatiei sacro-iliace
Diagnosticul diferential
In formele avansate nu se pun probleme de diagnostic.
In formele incipiente se pune problema unei discopatii lombare si hernie de disc,care apar la 40-
50
ani sau dupa traumatisme ,durerile iradiaza pe nervul sciatic: malformatii congenitale ale
coloanei
vertebrale care se evidentiaza radiologic: morbul lui Pott, de etiologie tbc, cu dureri toracice
inferioare si lombare inalte uneori gibozitate, iar radiologic se constata leziuni distrugtive
discovertebrale.
Tratament
Este unul simptomatic, antialgic patogenic antiinflamator si un ansamblu de masuri de
recuperare.Tratamentul se individualizeaza in functie de evolitie, stadiul bolii si trebuie sa fie
durabila pe perioadele evolutive ale bolii.
Tratamentul medicamentos se recomanda antiinflamatoare nesteroidienede tipul Fenilbutazona
600mg/zi 4-5 zile, apoi 400 mg/zi, iar dupa o saptamina 200 mg/zi.Atentie la contraindicatii de
tipul ulcer gastro-duodenal, gastroduodenite, reactii alergice si leucopenie.Trebuie sa se
administreze exclusiv postprandial eventual se adauga o medicatie antiacida, se reduce sarea din
alimentatie deoarece este favorizata retentia hidrosalina si se face hemograma la 3-4 saptamini.
Indometacinul este un puternic antiinflamator, cu o toleranta digestiva mai buna decit
Fenilbutazona si cu mai putine reactii adverse. Se administreaza capsule de 25 mg postprandial
3-
6 comprimate/zi si dupa 5 zile se reduce doza treptat pina la 50 mg/zi.Pee linga efectele
secundare
digestive mai pot apare cefalee rebela.
Padudenul sau ibuprofenul dg de 200 mg se administreaza postprandial se administreaza la
inceput 6 dg/zi apoi se scad dozele la 1-2 dg/zi.
9
Corticoterapia sistemica de tipul Aprednisonului se recomanda in doze moderate de 15-20 mg/zi
pe perioade scurte , in formele severe si in complicatiile oculare, cind medicatia antiinflamatoare
are efecte nesatisfacatoare..Atingerile articulare rezistente necesita infiltratii intraarticulare cu
hidrocortizon de 2 ori/saptamina .
Tratamentul cu agenti fizici balneari si de recuperare
Roentgenoterapia antiinflamatoare in sedinte de citeva zile interval se recomanda cu rezerve
datorita riscului de afectare hematogena.Este contraindicata la femei datorita riscului de
sterilitate
Reducerea si readaptarea functionala se refera la supravegherea posturala menita sa evite marile
comlicatii (anchiloze, cifoza toracala, proiectia anterioara a capului).Se recomanda repausul in
pat
si somnul fara perina , intercalindu-se un pled subtire sub regiunea lombara.Gimnastica medicala
se recomanda muschilor paravertebrali pentru a evita atrofia si si a combate cifoza .Miscarile
efectuate in bazine cu apa calda sunt mai putin dureroase .Gimnastica respiratorie are un rol
capital, asigurind amplitudinea miscarilor toracice si prin acestea o ventilatie
corespunzatoare.Exercitiile de gimnastica se fectueaza atit in ortostatism cit si in decubit ventral
sau dorsal.
Balneoterapia permite miscari active ale coloanei si mobilizarea soldurilor si a umerilor.
Kineziterapia suacvatica si heliomarina al Mangalia, Eforie Nord sau Techighiol au rezultate
bune.
Tratamentul ortopedic si chirurgical se recomanda artroplastii totale in coxite invalidante.
REUMATISME ARTICULARE DEGENERATIVE
I ARTROZE
Definitie este un proces cronic, de uzura, la nivelul articular, spre deosebire de artrite unde
inflamatia este acuta.
Etiologie Sunt incriminati mai multi factori:
-virsta: artrozele apar mai frecvent la femei dupa 40 de ani, iar la barbati dupa 55-60 ani.Pot pare
si la persoane tinere, chiar adolescenti.
-traumatismul fie un traumatism unic major (accidente, contuzii, fracturi), fie microtraumatisme,
repetate, continue, deobicei de natura profesionala (incarcatori, perforatori cu ciocanul
pneumatic,
strungari, sportivi).
-factori metabolici:
a) obezitatea supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitind o presiune continua asupra
articulatiei si osului.Astefel apar artrozele soldului, genunchilor, coloanei vertebrale, gleznelor.
b) guta : prin precipitarea acidului uric la nivelul articulatilor, favorizeaza deteriorarea lor
-tulburarile de statica atit cele congenitale cit si cele traumatice duc la continuarea procesul
artrozic.
-factorii endocrini cum ar fi insuficienta ovariana, insuficienta tiroidiana, menopauza determina
obezitate si favorizeaza artrozele.
-factorii meteorologici cu frig, umezeala duc la tulburari vasomotorii si favorizeaza procesele
degenerative articulare. Astfel se explica de ce in tarile cu clima rece morbiditatea prin boli
cronice reumatismale este crescuta.
-infectiile specifice (tbc, sifilis) sau nespecifice determina artrite si care cu timpul duc la artroze.
-tulburarile circulatorii determina dereglari ale irigatiei locale ale tesuturilor ce pot duce la
degenerescenta articulara.
Anatomie patologica
Leziunile din artroze constau in erodarea si distrugerea cartilajului articular, apoi hipertrofia cu
proliferarea osului si formarea de excrescente osoase numite osteofite.Suprafetele articulare se
freaca una de alta, producind o iritatie mecanica, care determina o inflamatie cronica locala .
10
Simptomatologie
Semne subiective: durerea articulara apare la miscare, spre deosebire de durerea din artrite care
apare atit la miscare cit si in repaus. Durerile apar dimineata, cu ocazia primelor miscari, cind
articulatile par ,,intepenite”, dispar in restul zilei si reapar seara odata cu oboseala generala
.Numim aceste articulatii ,,ruginite”.
Semne obiective
a) limitarea miscarilor datorita faptului ca prin hipertrofie si osteofitoza suprafetele articulare nu
se
mai adapteaza perfect si apare durerea ce limiteaza miscarile.
b) crepitatile sau cracmentele sunt zgomote fine sau grosiere care apar la palpare.Se explica prin
traumatizarea suprafetei osoase, datorita disparitiei cartilajului articular.
c) deformarea articulatiei cu marirea in volum datorita hipertrofiei si osteofitelor.
Semne radiologice In artroze apar:
-osteoporoza, adica rarefierea sau decalcificarea osoasa, uneori geodica.
-osteoscleroza, adica un proces de condensare osoasa
-osteofitoza, adica aparitia de excrescente osoase numite osteofite ,,pinteni” sau ,,cioc de
papagal”
care se unesc si formeaza sindesmofite. Se limiteaza pina la disparitie linia interarticulara.
Semne de laborator
-VSH si leucicite sunt normale
-acidul uric si colesterolul pot fi crescute
Forme clinice
-Poliartrozele cuprind mai multe articulatii
-forme localizate, mai frecvent la articulatiile care sustin greutatea corpului si traumatismul este
mai puternic (sold, genunchi, coloana vertebrala).
1 COXARTROZA
Definitie
Este artroza coxo-femurala, cea mai importanta dintre artroze pentru ca duce la deficiente in
stabilitatea si mobilitatea bolnavului.
Etiolopatogenie
a) senila datorita involutiei articulare la care se asociaza obezitatea si diabetul sau
ortostatismul prelungit.
b) forma traumatica se explica printr-un traumatism major de tip fractura de sold sau
existenta unor anomalii congenitale de tipul luxatii sau subluxatii congenitale, coxa vara,
coxa valgum
Simptomatologie
Bolnavul prezinta dureri la nivelul soldului cu limitarea miscarilor uzuale; nu poate sta picior
peste
picior, nu poate sa se incheie la pantof (,,semnul pantofului”), nu poate incrucisa picioarele. Se
pot percepe cracmente palpatoriu sau auditiv.
Semne radiologice
Se observa pocese de deteriorare articulara la cei doi poli ai articulatiei coxo-femurale cu
osteofitoza, osteocleroza si subtierea liniei interarticulare.
Evolutie
Are un caracter progresiv si duce la deformarea bazinului, scurtarea membrului inferior si a
celeilalte articulatii prin suprasolicitare.Impiedica mersul si duce la imobilizarea bolnavului.Are
caracter ireversibil si cel mai invalidant.
2 GONARTROZA
Definitie
Este artroza articulatiei genunchiului, fiind mai frecventa decit coxartroza.
Etiolopatogenie
11
Aceiasi factori duc la aparitia artrozelor: factori traumatici, anomalii locale de tipul genu valgum
si
genu varum, picior plat, la care se adauga factori endocrini: obezitate, menopauza etc.
Simptomatologie
Durerea sau gonalgia apare dimineata articulatii ,,ruginite” si dispare la repaus. Sunt limitate
miscarile, apar cracmente ce se aud de la distanta.
Semne radiologice
Evidentiaza modificarile din artroze cu ingustarea spatiului articular, osteofitoza etc.
Evolutie
Este cronica si nu are caracterul invalidant ca la coxartroza.
3 ARTROZELE PICIORULUI
Se refera la artrozele tibio-tarsiana, medio-tarsiana, tarso-metatarsiene,artroza
metatarsofalangiana
a halucelui ce apare la femei si duce la halus valgus, ce necesita tratament ortopedic
chirurgical.
Din punct de vedere anatomo-patologic, simptomatologie clinica si modificari radiologice sunt
proprii artrozelor, dominind osteofitele calcaniene.
4ARTROZELE TORACELUI
Sunt mai rare si se manifesta cu periartrite. Artrozele apar la solicitari profesionale.
5 ARTROZA UMARULUI
Apare la pictori, zugravi.
Caracteristic sunt durerea, cracmentele articulare si limitarea miscarilor.Evolueaza cu blocaj
alrticular, reversibil
6 ARTROZA COTULUI
Apare la cei care lucreaza cu perforatoare pneumatice, strunguri si sunt supusi
microtraumatismelor permanente ca si la cei care au suferit traumatisme.
7 ARTROZA MIINII
Etiologic tulburarile metabolice, endocrine (menopauza) si unele profesiuni manuale
(spalatorese,
croitorese, pianisti, violonisti) isi au importanta lor.
8 ARTROZELE FALANGELOR
Clinic apar in aceste artroze noduli.Artroza policelui se numeste rizartroza.
2 SPONDILOZE (ARTROZE VERTEBRALE)
Definitie
Sunt artroze la coloanei vertebrale care intereseaza atit vertebra cit si discul intervertebral, care
este format din nucleul pulpos (zona centrala) si inelul fibros (zona periferica)..
Anatomie patologica
Leziunile din artroze apar incepind cu virsta de 30 ani. La nivelul corpului vertebral sunt
evidente
osteofite si hernierea intraspongioasa, iar la nivelul inelului fibros apar leziuni de degenerescenta
si necroza.
Etiologie.
Factorii etiologici sunt aceiasi ca la artroze si specificam ca unele spondiloze apar in anumite
profesiuni.
Forme clinice dupa localizare deosebim spondiloza cervicala si spondiloza lombara.
1 SPONDILOZA CERVICALA
Simptomatologie
Apare durerea cervicala, cu redoarea cefei, cracmente la miscari si nevralgii carvico-brahiale,
periartrita scapulo-humerala, torticolis, brahialgie, nevralgie Arnold sau nevralgie occipitala,
astenie nervoasa..
2 SPONDILOZA TORACALA
12
Este mai rara si se manifesta cu nevralgii intercostale.O forma special de spondiloza toracala este
spondiloza juvenila. Apare la copii inainte de 10 ani, pentru ca intre 10 si 20 ani sa se constituie
cifoza
Sunt prezenti noduli Schmorl (nodul herniat) si vertebre cuneiforme, care dau coloanei o
rigiditate deosebita.
O alta forma de spondiloza este sindromul Forestier-Rotes, caracterizat printr-o osteofitoza
giganta
si formarea de punti osoase numite sindesmofite, ce realizeaza un veritabil ,,bambus vertebral”.
3. SPONDILOZA LOMBARA
Este forma cea mai frecventa, fiind si cea mai mobila
Durerea lomabara sau lombalgia, daca este prezenta da ,,lumbago” Este o durere vie dimineata la
miscare sau catre seara, dupa oboseala zilei. Durerea iradiaza caracteristic spre fese sau sacru,
alteori spre membrul inferior sub forma de sciatica, nevralgii crurale sau parestezii cutanate,
corespunzator lui L4-L5 si L5-S1.
Tratamentul in artroze si spondiloze
1 Se va evalua bilantul articular si muscular, adica se va evalua functionalitatea articulatiei
lezate,
mobilitatea, forta musculara
2 Se combate durerea, redorile, retractiile si se stabilezeaza artroza cu recistigarea miscarilor.
-medicatia algica minora cu antiinflamatoare (acid acetilsalicilic, aminofenazona)
-medicatie pirazolonica (ibuprofen, paduden, fenilibutazona)
-medicatie analgetica si antinevralgica (novocaina, vitamina B1, B6, B12
-medicatie decontracturanta
Balneofizioterapia are largi recomandari, dar nu la formele complicate cardiac, pulmonar.