JUDETUL HUNEDOARA

Inainte de 1990, Judetul Hunedoara a fost unul dintre cele mai industrializate judete ale tarii:
Combinatul siderurgic de la Hunedoara,Fabrici de tesaturi si confectii, fabrici de incaltaminte, fabrica de
caramizi refractare,combinatul de fonta de la Calan, fabrica de prelucrare a marmurei de la Simeria,
depoul CFR din Simeria, minele de carbine din Valea Jiului, Minele de aur de la Brad, fabrica de ciment
de la Chiscadaga, Termocentrala Mintia, Uzina mecanica Orastie.
Dupa anul 1990 si o serie de privatizaridezastruase, la Combinatul Siderurgic Hunedoara mai
lucreaza 700 de angajati din aproape 18.000 cat erau inainte de revolutie. Fabricile de tesaturi, confectii si
incaltaminte s-au inchis. Combinatul de fonta din Calan s-a inchis si a fost demolat, fabrica de caramizi
refractare s-a inchis, minele de aur de la Brad au fost inchise, la fel si majoritatea minelor de carbine din
Valea Jiului. Termocentrala Mintia este in reorganizare, iar fabrica de la Orastie care pana in 1995 a
beneficiat de investitii de zeci de milioane de euro in tehnologizari avand cea mai moderna linie de tevi
turnate din fonta din Europa, se darama. Dupa estimarile specialistilor mai bine de 200.000 de oameni si-
au pierdut lucurile de munca.
Judetul Hunedoara, unul dintre cele mai infloritoare si mai dezvoltate judete din Romania a ajuns
in pragul falimentului.
Poate sa redevina judetul de odinioara:
Poate Hunedoara sa devina un judet turistic?
Dacă până în 1990, pe vremea fostelor OJT, BTT și alte forme de organizare și coordonare a
turismului, Hunedoara era cu certitudine o destinație turistică (fie și numai prin prisma stațiunii Geagiu-
Băi, cu o medie de peste 3000 de turiști pe zi) nu același lucru se poate spune despre  județul Hunedoara
după anul 1990.
Dacă o luăm metodic, după potențialul turistic, județul Hunedoara ar trebui să fie a doua
destinație turistică din țară. după Litoral. Dealtfel, județul Hunedoara este clasat statistic pe locul doi la
potențialul turistic, depășind zone celebre, precum Valea Prahovei, Bucovina sau Delta Dunării. Și acest
clasament respectă relitatea din teren, pentru că este foarte greu de găsit în România alt județ cu o
diversitate atât de mare de atracții turistice. Trecând de Castelul de la Hunedoara și Cetatea Deva, dincolo
de cele două Sarmizegetuse, avem bisericile din piatră din Țara Hațegului, avem un muzeu unicat în
Europa, cel al aurului de la Brad, avem Castelul din Carpați – deloc valorificat, din păcate, avem cel mai
mare baraj de arocamente din Europa – Gura Apelor, Râu Mare, avem turism balnear, turism pentru
sporturile de iarnă, turism rural, cultural și religios – ecumenic, avem un geoparc impresionant la Hațeg,
avem agroturism și a doua zonă declarată oficial eco-turistică în România (Țara Hațegului), turism de
hiking sau alpinism, avem cel mai mare parc național montan din România – Retezat cu vârfuri de peste
2000 de m și lacuri glaciare. Enumerarea este sumară și suportă completări. Dar, ca și o cunună de lauri a
potențialului turistic al județului Hunedoara vine și existența celor trei obiective UNESCO: Rețeaua de
cetăți fortificate dacice din Munții Orăștiei, Geoparcul Dinozaurilor și Parcul Național Retezat. Județul
Hunedoara este singurul din România cu trei obiective UNESCO, patru chiar, dacă îl socotim și pe Pera
Bulz, care face parte din patrimoniul imaterial UNESCO.
Așadar, din punct de vedere al patrimoniul sau potențialului turistic, județul Hunedoara este o
destinație turistică de primă mărime a României. Să încercăm acum a radiografie a situației de fapt a
turismului în județ.
După o perioadă de negură totală, de vreo doi ani încoace turismul încearcă, timid, să se impună
ca soluție și șansă a redresării economice a județului. În toamna anului 2016, județul Hunedoara a fost cel
mai premiat județ la Gala Turismului, obținând patru premii, la fel ca și județul Consanța. Cu noi
conduceri la nivel de județ și de administrații locale, părea un adevărat re-start pentru turismul huedorean.
Din păcate, rezzultatele s-au lăsat așteptate și se lasă în continuare, județul Hunedoara fiind codașul la
numărul de turiști din regiunea V Vest, fiind departe și de județul vecin Alba, sau de Sibiu.
Totuși, la final de an, obiectivele turistice principale, Castelul de la Hunedoara, Cetatea Deva,
Sarmizegetusele raportează creșterea numărului de vizitatori. Responsabilii direcți, primării sau Consiliul
Județean se declară mulțumiți și anunță fastuos creșterea numărului de turiști în județ. Uită cu toții, însă,
definiția turismului. Orgnizația Mondială a Turismului consideră turistul drept “orice persoană care
vizitează un loc, altul decât acolo unde are domiciliul său obișnuit pentru orice fel de motiv, altul decât
acela de a exercita o activitate remunerată și efectuând aici un sejur de cel putin o noapte sau 24de ore”
Deci vorbim de turiști doar dacă ei petrec cel puțin 24 de ore într-o destinație, alta decât domiciliul lor.
Lucru, care in județul Hunedoara nu se prea întâmplă. Creșterile spectaculoase raportate de autorități se
referă la excursioniști, care sunt oamenii care petrec mai puțin de 24 de ore într-o destinație turistică. Din
acest motiv, județul Hunedoara este la acest moment, un județ de tranzit   mai mult decât o destinație
turistică.
Turismul, ca parte a economiei, are un puternic impact, socio-economic asupra comunității. Sunt
numeroase exemplele naționale, ca să nu vorbim de destinații externe, unde zona a cunoscut o explozie
socio-economică deosebită după consacrarea sa ca destinație turistică.
Județul Hunedoara se află departe de acest moment. Și asta, după cum am demonstrat mai sus, nu din
cauza lipsei resurselor turistice, ci din cauza incapacității cronice a autorităților de a comunica și a face
cunoscut potențialul turistic al județului. Din cauza lipsei unei strategii turistice la nivel de județ, întâi și
la nivel de autorități locale apoi. Din cauza unor orgolii politice și politicianiste greu de înțeles, din cauza
unor rivalități inexplicabile, în general din cauza unor tare umane care nu pot fi depășite pentru binele
comunității. Și nu în ultimul rând din cauza necooptării mediului economic privat de către autorități în
luarea deciziilor.
Concluzia tristă a acestor rânduri este că județul Hunedoara nu este la acest moment o destinație
turistică. Concluzia optimistă este că, dacă se vrea, județul Hunedoara poate deveni o destinație turistică
de referință a României.

Valea Jiului
Muzeul Mineritului din Petroşani
O istorie a mineritului în Valea Jiului. Cărbuni şi flori de mină deosebite. Documente, utilaje miniere sau
cărţi. Povestea Coloanei Infinitului, realizată în Petroşani. Peste 4000 de exponate. Asta te aşteaptă la
Muzeul Mineritului!

Mai poţi vizita în zonă: Teatrul I.D Sîrbu, Muzeul Momârlanului, Muzeul Instalatorului Român, Statuia
Minerului, Pietonalul din centru, toate din Petroşani.
Muzeul Mamei din Petrila
În lume sunt două muzee dedicate maternităţii! Primul este  în New York. Al doilea se află  în
județul Hunedoara, în Petrila!
Este realizat de caricaturistul Ion Barbu ca semn de recunoştinţă pentru mama lui: Virginia
Barbu, sau doamna Jeni cum îi spuneau cunoscuţii.
Ce vei găsi aici? Citate despre mamă din literatura română, obiecte personale, cărţi, fotografii, colecţia de
oale cu numele felului de mâncare pe capac şi reţeta scrisă în interior. Toate acestea te vor înduioşa dar şi
amuza în acelaşi timp.
Mai poţi vizita în zonă: Casa Memorială I.D. Sîrbu, Centrul Pompadou, Cheile Jieţului şi Cheile
Taia

Peştera Bolii
Se numeşte aşa datorită voievodului Bolia din Zarand, care în Evul Mediu a primit în stăpânire
pâmânturile şi pădurile din zona actualului oraş Petroşani. Peştera este una dintre cele mai mari din
Transilvania şi printre cele mai bine amenajate din ţară. Are o scenă unde se ţin adesea concerte şi
găzduieşte două specii de lilieci. Aici, studiourile ZDF din Germania au filmat „Cântecul Nibelungilor” şi
„Codul Zeilor”.

Mai poţi vizita în zonă: Cetatea dacică a Băniţei, Cheile Băniţei, Cheile Crivadiei

Staţiunea Parâng
O găseşti la 12 km de Petroşani, într-un cadru superb: Zona Rusu de unde încep munţii Parâng.
Este o staţiune turistică de interes naţional în care poţi ajunge cu telescaunul(al doilea ca mărime din
România) sau pe drum forestier.  Are multe de oferit, pentru toate anotimpurile:  9 pârtii de schi, pe timp
de iarnă iar în restul anului sporturi extreme(parapanta,  downhill sau off-road) şi drumeţii.
Mai poţi vizita în zonă:  Vârful Parângul Mare,  Vârful Parângul Mic, lacurile Roşiile, Gâlcescu etc.

Crucea Eroilor
Este simbolul staţiunii Straja(aparţine administrativ de Lupeni). De aici se vede o panoramă
impresionantă a Văii Jiului.  Povestea ei este tot atât de interesantă: la o cabană din zonă becul s-a ars de
mai multe ori şi de fiecare dată pe sticlă se imprima o cruce.
Stareţul Mănăstirii Lainici a spus, la auzul veştii, că acest fenomen se întâmplă pentru că soldaţii căzuţi în
Primul Război Mondial aici nu au fost înmormântaţi creştineşte.  Aşa s-a hotărât construirea crucii.
Aceasta este iluminată noaptea şi poate fi văzută din oraşele din Valea Jiului.

Mai poţi vizita în zonă:  Pârtiile de schi, Ursul Baloo, Vârful Straja, Schitul şi Tunelul Straja, Drumul
Crucii, Parcul de aventură Pro Straja, Lacul Valea de Peşti, Peştera Zeicului.

MUNTII RETEZAT
Poiana din Retezat Poiana Pelegii este unul din locurile de unde pornesc cele mai multe trasee
montane din Retezat. Poiana se află în mijlocul Parcului Naţional Retezat, iar până la ea călătorii pot
ajunge cu maşinile, pe un drum forestier care porneşte din dreptul Barajului Gura Apelor, aflat la 40 de
kilometri de Haţeg. Drumul prin pădure măsoară circa 20 de kilometri, urcând aproape continuu până în
parcarea amenajată în imediata vecinătate a poienii. De aici, excursioniştii sunt invitaţi să pornească la
drum pe jos, pe potecile care duc spre lacurile glaciare sau spre vârfurile înalte din Masivul Retezat. Cel
mai uşor traseu din Poiana Pelegii urcă spre Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, şi poate
fi parcurs în aproximativ o oră şi jumătate. Turiştii pornesc din Poiana Pelegii pe o cărare cu mii de
"trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou
montan acoperit de jnepeniş. Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame
abrupte, se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi
spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din masiv. La Bucura călătorii găsesc loc de campat şi, la
nevoie, ajutor de la salvamontiştii din refugiul construit pe marginea lacului.

Târâmul lacurilor glaciare În Retezat sunt peste 50 de lacuri glaciare, iar majoritatea celor din
zona centrală a rezervaţiei pot fi vizitate de turişti. Mai puţin accesibile sunt lacurile de la periferia ariei
protejate, care nu se află pe traseele amenajate, dar şi cele din rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde
accesul oamenilor este restricţionat pentru a nu afecta ecosistemul. Cele mai atractive lacuri glaciare din
Parcul Naţional Retezat sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului,
Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac
glaciar, dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea
muntelui, poate stârni emoţii călătorilor.
Printre traseele montane recomandate celor care ajung în Retezat prin Poiana Pelegii sunt: - Lacul Bucura
– Vârful Peleaga (2-3 ore) – Curmătura Bucurii – Lacul Bucura (5-6 ore); - Lacul Bucura – Curmătura
Bucurii – Vârful Bucura Mare – Poarta Bucurii – Tăul Porţii – Lacul Bucura (6 ore); - Lacul Bucura –
Tăul Porţii – Tăul Agăţat – Lacul Viorica – Lacul Bucura (3-4 ore); - Lacul Bucura – Tăul Agăţat – Şaua
Judele – Vârful Slăvei – Şaua Slavei – Lacul Lia – Lacul Bucura (4-5 ore); - Lacul Bucura – Curmătura
Bucurii – Cabana Genţiana – Cabana Pietrele (3-4 ore); - Gura Apei – Valea Lăpuşnicu Mare – Şaua
Plaiu Mic – Cabana Buta (8-9 ore); - Gura Apei – Vârful Zlata – Lacul Zănoaga (4-5 ore); - Poiana
Pelegii – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului (3 ore şi jumătate); - Poiana Pelegii – Şaua Plaiului Mic –
Vârful Custura (3-4 ore); - Poiana Pelegii – Şaua Plaiul Mic – Cabana Buta – Câmpul lui Neag (6-7 ore),
- Poiana Pelegii – Lac Bucura (2 ore şi jumătate)
Turiştii sunt sfătuiţi să poarte echipament adecvat expediţiilor pe munte. Trebuie să se echipeze cu
bocanci, rucsacuri, pelerine de ploaie sau impermeabile, polare, pantaloni lungi şi haine groase.

Tara Hategului
Rezervatia de Zimbri
Se află la 3 km de oraşul Haţeg, în pădurea Slivuţ. Merită să ştii că e prima rezervaţie de zimbri înfiinţată
în România (1958). În prezent cuprinde 7 exemplare de zimbri, cu nume care încep cu RO: Romeo,
Romina, Rozina sau Romaniţa.
Mai poţi vizita în zonă: Muzeul Ţării Haţegului, Cetatea Mălăieşti, Conacul General Berthelot, Cetatea
Regală a Haţegului.

Geoparcul Dinozaurilor
Este un geoparc internaţional UNESCO.  Se află la intersecţia dintre rutele comerciale ale
Antichităţii.  Pe meleagurile sale vei descoperi lumea dinozaurilor pitici care trăiau pe insula Haţegului,
acum 72 de milioane de ani. Găzduieşte în acelaşi timp numeroase valori culturale şi tradiţionale din Ţara
Haţegului.
Geoparcul are mai multe puncte de vizitare:
-expoziţia de dinozauri, balauri şi dragoni din Haţeg.
-centrul de ştiinţă şi artă din comuna General Berthelot.
-casuţa Vulcanilor din comuna Densuş.
-casa dinozaurilor pitici şi casa tradiţiilor din comuna Sântămăria Orlea.
Pe site-ul geoparcului vei găsi multe variante de trasee ce includ biserici de piatră,cetăţi medievale,
tradiţii haţegane şi multe atracţii naturale.
Mai multe despre Geoparcul Dinozaurilor şi atracţiile sale: www.hateggeoparc.ro
Mai poţi vizita în zonă: Satul tradiţional Ştei, turnul Răchitova,

Cetatea Mălăieşti

Cetatea Mălăieşti  a fost construită în secolul XIV de familia de cneji Sărăcin. Aceasta a fost locuită până
în secolul XVII când a fost distrusă în urma războiului dintre curuţi şi lobonţi. În urmă cu câțiva ani
cetatea a fost renovată, încercându-se reproducerea ei cât mai exactă. În prezent aceasta este deschisă
publicului spre vizitare.

Biserica de piatră Densuș

Biserica de piatră Densuș este una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România,
construită în secolul XIII din pietrele aduse de la ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia. Se spune
despre acest lăcaş de cult că este construit pe ruinele unui templu dac închinat zeului Zamolxe, care apoi a
trecut în posesia romanilor, odată cu colonizarea Daciei de către Traian. Templul dac a fost transformat
apoi într-un templu închinat zeului Marte, unde romanii obișnuiau să facă sacrificii.

Muzeul Satului Hațegan Peșteana

Acest muzeu se află în comuna Densuș și este de fapt o casă veche din lemn, destul de mică, care
se mândrește cu treptele sale din piatră antică romană. Proprietarul casei, nenea Antonică, extrem de
pasionat de tradițiile zonei, a adunat în timp o veritabilă colecție de obiecte din lumea satului.

 .
Mănăstirea Prislop
Aici este înmormântat părintele Arsenie Boca.  Este unul dintre centrele turismului
ecumenic/spiritual din România. Mănăstirea Prislop şi Castelul Corvinilor sunt obiectivele care atrag cei
mai mulţi turişti, anual, în județul Hunedoara.

Mai poţi vizita în zonă: Castelul Cândeştilor(Kendeffy)  şi Biserica reformată calvină din Sântămăria-
Orlea.
Ulpia Traiana Sarmisegetusa
A fost capitala Daciei, după cucerirea romană. Din oraşul roman au mai rămas ruinele. Astăzi,
Complexul Arheologic Ulpia Traiana Sarmisegetusa are un amfiteatru de aproximativ 5000 de locuri,
spaţiile dedicate templelor, locuinţelor funcţionarilor şi multe altele.

Mai poţi vizita: Muzeul de Arheologie Sarmisegetusa, Legendarium, Muzeul satului Haţegan şi Tăul fără
fund din Peşteana.

Lacul Bucura şi Munţii Retezat

Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar, ca întindere, din România. Are o suprafaţă de 8,9 ha.
Se află în Munţii Retezat, un adevărat paradis natural cu 84 de lacuri glaciare, vârfuri, cascade şi forme de
relief spectaculoase.

Mai poţi vizita în zonă:  Lacul Zănoaga, Cascada Lolaia, Vârful Retezat, Vârful Peleaga, Vârful Păpuşa.
Valea Mureşului

Cetatea Devei
Este una dintre cele mai importante cetăţi medievale din județul Hunedoara și mai ales din
Transilvania. A fost construită pentru a apăra Valea Mureşului de invazia tătarilor. Documentele o atestă
prima dată în 1269!
Iancu de Hunedoara o primeşte în stăpânire în 1444 şi o transformă, din cetate de apărare în  cetate
nobiliară.  A fost distrusă de mai multe ori, de-a lungul istoriei. Acum este restaurată, amenajată şi
iluminată pe timp de noapte, prin grija fostului primar al Devei, dnul Petru Marginean.  Putem spune cu
încredere că este simbolul Devei.

Mai poţi vizita în zonă: Rezervaţia Naturală Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga.

Palatul Magna Curia

Se mai numeşte şi Castelul Bethlen. Este cea mai veche clădire monument-istoric din Deva şi în
prezent, găzduieşte sediul Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane.  Clădirea este o bijuterie arhitecturală în
stil baroc, amenajată aşa cum e astăzi de Ioan Haller.   Vei descoperi aici exponate din epoca bronzului, a
fierului, obiecte diverse de la Sarmisegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmisegetusa sau mobilier nobiliar
din secolul XIX.

Mai poţi vizita în zonă: Teatrul de estradă Deva, Palatul Tribunalului.

Măgura Uroiului
Este un deal ce seamănă cu un pileus, căciula dacică a nobililor tarabostes. Se află aproape de
Simeria, în satul Uroi, comuna Rapoltu mare. De aici se poate vedea întreaga Vale a Mureşului, oraşele
Simeria şi Deva.În acelaşi timp este o arie protejată de interes naţional, cu roci diverse.Din vârful dealului
se practică adesea saltul cu parapanta.
Mai poţi vizita în zonă:  Situl arheologic, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlnei.

Arboretum Simeria
În județul Hunedoara se află cel mai mare parc dendrologic ca mărime din România, al treilea din
Europa şi al 11-lea din lume. Are o suprafață de 70 ha și deţine peste 2165 de specii de plante şi arbori
rari. Merită să mai știi că a fost creat încă din anul 1700. 

Mai poţi vizita în zonă: Pădurea Bejan, Centrul Vechi din Deva.

Statuile Gimnastelor
Când spui Deva, spui gimnastică de performanţă. Colegiul Naţional Sportiv Cetate Deva este renumit
pentru generaţiile de gimnaste: Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo sau Daniela Silivaş.  În oraş vei găsi
mai multe statui dedicate gimnastelor dar şi antrenorilor.
Mai poţi vizita în zonă: Casa Dr. Petru Groza, Statuile lui Traian şi Decebal, Fântâna Muzicală.
Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor

Castelul Corvinilor
Este unul dintre castelele medievale de top din Europa, construit de Iancu de Hunedoara în
apropierea dealului Sânpetru( unde s-au descoperit două fortăreţe dacice şi una medievală).
A fost reşedinţa familiei Corvinilor iar acum este muzeu, spaţiu de artă şi cultură frecventat de turişti din
întreaga lume.
Este un simbol veritabil pentru județul Hunedoara.
Mai poţi vizita în zonă: Băile romane Aquae din oraşul Călan

Lacul Cinciş
Supranumit şi Marea Hunedorenilor, Cinciş este unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare
din Transilvania. A fost creat în 1962, prin strămutarea locuitorilor din cinci sate. Numele său vine de la
„cinci înşi” care s-au stabilit prima dată în aceste ţinuturi. Este una din destinaţiile de seamă ale Ţinutului
Pădurenilor.

Mai poţi vizita în zonă: Peştera Hoţilor şi Peştera „Biserica fetelor” din Ghelari
Drumul de marmură din Satul Alun
Are o lungime de aproape 10 kilometri şi în întregime pavat cu marmură. Este unicat în România.

Cariera şi biserica de marmură din satul Alun

Marmura extrasă din fosta carieră de marmură a satului Alun este asemănătoare cu marmura de Carrara.
Cum? Da, în județul Hunedoara. Mai merită să știi că a fost folosită la construirea Casei Poporului din
Bucureşti dar şi pentru construirea unui alt momument unicat în ţară: biserica de marmură. Aceasta a fost
ridicată doar în 2 ani, între 1937-1939.

Mai poţi vizita în zonă: Muzeul Memorial Drăgan Muntean şi ansamblul rural, ambele din satul Bunila.

Furnalul de la Govăjdia
Furnalul este celebru pentru că aici s-au fabricat anumite componente din fontă pentru turnul
Eiffel din Paris.   De asemenea, acesta producea și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la
uzinele din Reșița. La vremea lui a fost primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea pe plan
mondial.
Mai poţi vizita în zonă: Cuptoarele de reducere a minereurilor de fier şi Biserica de zid din Ghelari,
Munţii Poiana Ruscă.

Geoagiu-Orăştie
Băile Romane Geoagiu
În staţiunea Geoagiu-Băi (ce aparţine de oraşul Geoagiu) vei descoperi băile termale romane,
unicat în lume prin modul de amenajare şi obiectele descoperite aici.  Ca să ajungi la ele vei coborî într-o
groapă imensă cu o lăţime de 90-95 de metri printr-un tunel îngust şi apoi pe scări. Aici s-au descoperit
plăcuţe votive din aur cu mesaje de mulţumire pentru vindecările miraculoase produse de apa termală.

Mai poţi vizita în zonă: Cascada Clocota

CETATEA ARDEU

Dacii au înălțat fortificația de la Ardeu împinși de nevoia de a controla drumul de acces către exploatările
de aur până dincolo de Zlatna. La fel cum cetatea de la Piatra Craivii, amplasată pe Valea Ampoiului,
apară una din cele mai importante căi de pătrundere spre inima de aur a Apusenilor, cetatea Ardeu și-a
găsit locul pe o vale destul de îngustă pentru a face viața grea intrușilor, dar destul de largă pentru a fi
accesibilă tot timpul anului.
Fortificația bara practic accesul în zonă, iar totul făcea parte din sistemul pus la punct de regii daci. La fel
ca restul cetăților, și Ardeul se subordona regelui care domnea din Munții Orăștiei.

CEILE MAZII
Unele dintre cele mai spectaculoase şi mai necunoscute chei din România, au o lungime totală de 2,4
kilometri și sunt rezultatul străpungerii versantului vestic al Pleşei Mari (712 metri) de către Valea Balșei.
Versantul stâng al cheilor este dominat de vârful Dosu (684 metri), culmea acestuia oferind una dintre
cele mai frumoase priveliști asupra Munților Metaliferi.
Cheile Măzii au fost declarate rezervație naturală în 1979, de tip mixt, zona protejată întinzând-se pe 10
hectare.
Traseu: 18 km (DJ705).
Capela Romanică Rotonda
Este singura rotondă din ţară, încă în picioare. Se estimează că a fost construită în secolul XI,
fiind considerată astfel cea mai veche construcţie de cult din România.

Mai poţi vizita în zonă: Grota Haiducilor, Peştera Prăbuşită(Cigmău), Peştera Mada( Mada).

Casa Memorială Aurel Vlaicu

În casa din satul Aurel Vlaicu (Geoagiu) a trăit celebrul aviator, unul dintre pionierii aviaţiei româneşti. 
Vei descoperi aici schiţe, cărţi, machete realizate de Aurel Vlaicu şi bucăţi din avionul cu care acesta s-a
prăbuşit pe 13 septembrie 1913.

Mai poţi vizita în zonă: Cheile Măzii(Mada), Cheile Cibului(satul Cib), Cetatea zidită de la Ardeu.

Sarmisegetusa Regia
Este un obiectiv turistic reprezentativ pentru județul Hunedoara.
A fost capitala Daciei, înainte de cucerirea romană.  Situată în munţiei Orăştiei aceasta era
apărată de alte cinci cetăţi fortificate.  În acest spaţiu sacru au înflorit astronomia, spiritualitatea şi
medicina dacică.Cetatea avea o parte sacră, una militară şi alta civilă. În prezent, ruinele sale sunt incluse
în patrimoniul Mondial Unesco!
Mai poţi vizita în zonă: Arsenal Park şi Sica dacică din Orăştie

Cetăţile de la Costeşti –Piatra Rosie,Blidaru şi Cetăţuie

Aflate în Munţii Orăştiei, pe teritoriul satului Costeşti (Comuna Orăştioara de Sus) acestea aveau
misiunea de a proteja capitala Daciei, Sarmisegetusa Regia.  Ambele au fost distruse de romani după cel
de-al doilea război cu dacii. În prezent ruinele lor sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Mai poţi vizita în zonă: Muzeul de etnografie şi cel militar în aer liber , Biserica evanghelică, Rotonda,
toate din Orăştie.

Ţara Zarandului
Muzeul Aurului din Brad
Vei înţelege de ce oraşul Brad are ca brand „Descoperă strălucirea aurului” când vizitezi Muzeul Aurului.
Este unic în Europa prin colecţia de aur nativ şi minerale pe care o găzduieşte. Vei putea vedea aici 1300
de exponate din aur din zonele Brad, Deva, Roşia Montana precum şi peste 1100 de minerale adunate din
toată lumea.
Mai poţi vizita în zonă:  Statuia Lupoaicei, Centrul istoric, Muzeul de istorie locală şi etnografie,
Mocăniţa, toate din oraşul Brad.

Gorunul lui Horea

Este un momument al naturii, reprezentativ pentru Ţara Zarandului. Îl găseşti în cadrul
complexului de monumente Ţebea, comuna Baia de Criş. Are peste 800 de ani vechime!
Se numeşte aşa pentru că aici obişnuia să-i strângă Horea pe ţărani în 1784, înainte de a porni răscoala
împrotriva nobililor alături de Cloşca şi Crişan.

Mai poţi vizita în zonă: Mormantul lui Avram Iancu, Gorunul Regelui Ferdinand, al Reginei Maria şi
Generalului Berthelot din cadrul complexului de monumente Ţebea.

Mormantul Iui Avram Iancu

Se află tot în complexul de la Ţebea.  Craiul Munţilor cum a fost supranumit Avram Iancu,
conducătorul moţilor în timpul revoluţiei de la 1848 este înmormântat aici.
Lespedea de piatră de pe mormânt are mai multe simboluri: Cununa de lauri simbolizează victoria,
frunzele de stejar reprezintă tăria, sabia este semnul revoluţiei iar cele 10 cruci sunt cele 10 porunci
biblice. Pe mormânt se află şi inscripţia: ” Craiului Muntilor. Natiunea Romana intregita in hotarele ei
firesti si unita in spiritul libertatii”
Mai poţi vizita în zonă: Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Satul Căraci(Baia de Criş).

Casa memoriala Crişan din satul Crişan, comuna Ribiţa

A fost construită pe fundaţia căsuţei ţărăneşti în care s-a născut Marcu Giurgiu sau Crişan.  Acesta a fost
unul dintre cei trei conducători ai răscoalei ţărăneşti de la 1784.
În prima cameră vei găsi o prezentare a lui Crişan şi  a răscoalei iar în a doua, un interior de casă
ţărănească din Ţara Zarandului, în secolul XVIII.

Mai poţi vizita în zonă: Cheile Ribicioarei, Mănăstirea Crişan, Podul Natural Grohot.
Mănăstirea Franciscană din Baia de Criş
Este cea mai impunătoare clădire medievală-gotică de pe Valea Crişului Alb.A fost construită la sfârşit
de secol XIV.
ARII PROTEJATE
 Dezvoltarea turismului in Judetul Hunedoara

Modernizarea infrastructurii – cai de acces – fonduri europene

Reabilitarea obiectivelor turistice – fonduri europene
Promovare – crearea de evenimente – materiale video –

Amenajarea zonei de agreement pe malul Raului Mures si crearea unui canal

navigabil intre Deva si Simeria
Constructie baza termala de tratament – Viile Noi Deva

Amenajarea unui Muzeu al Satului – Simeria (langa Parcul Dendrologic)

Amenajarea unui Muzeu al Marmurei - Simeria

Sat dacic total functional – Magura Uroiului