Activităţi de spargere a gheţii / de încălzire

Jocul numelor

Obiectiv: O activitate simplă de spargere a gheţii utilă pentru a prezenta diferite persoane şi a
reţine numele lor. Acest joc este folositor mai ales când sunt persoane noi de faţă.
Număr recomandat de persoane: 5-20. 
Factor dezordine: Zero
Cadru recomandat: Interior
Jocul numelor (cunoscut şi sub denumirea de jocul adjectivelor): un participant alege un cuvânt
care îl descrie ca persoană. Acest cuvânt trebuie să aibă aceeaşi iniţială ca cea a prenumelui. De
exemplu, elevii îmi spun Doamna Velasquez. Mă voi prezenta în felul următor: Bună ziua!
Numele meu este Vivace Velasquez” Cel care urmează trebuie să rostească adjectivul şi numele
meu înainte de a se prezenta. Vor proceda aşa: „Bună ziua Vivace Velasquez, numele meu este
Drăguţ Dan” A treia persoană, va relua numele celor dinaintea sa şi se va prezenta la rândul său:
Buna ziua Vivace Velasquez, Drăguţ Dan, numele meu este Hazliu Horia. Toţi participanţii se
vor prezenta, iar ultimul participant va trebui sa spună numele tuturor, lucru ce va fi amuzant
pentru toţi participanţii.

Exerciţiul cu mingea

Imediat după prezentări, coordonatorul aranjează grupul în cerc şi cere fiecărui

participant să arunce mingea unui alt participant din partea opusă spunându-le numele. După ce
fiecare participant şi-a aruncat mingea cel puţin o dată, coordonatorul anunţă că „vom face încă o
dată acest lucru dar de data aceasta vom cronometra” şi anunţă regulile:
1) Fiecare persoană trebuie să atingă mingea în aceeaşi ordine ca în prima tură.
2) Fiecare participant trebuie să prindă mingea cu cel puţin o mână.
3) Cronometrul este oprit când mingea ajunge la coordonator (Pentru a face lucrurile mai
complexe, se pot folosi trei mingi în acelaşi timp în joc.) Coordonatorul îşi exprimă dezamăgirea
faţă de performanţa grupului oricare ar fi aceasta şi îi îndeamnă să reia jocul dar de data aceasta
mult mai repede. Dacă se cer unele clarificări, coordonatorul reia regulile. O echipă eficientă va
relua procesul şi îl va schimba în aşa fel încât să răspundă cerinţelor. După mai multe reluări,
coordonatorul va face o pauză şi va folosi exerciţiul pentru a trage morala care va fi relevantă la
un moment ulterior. („Contestează ipotezele”, „Nu te mulţumi cu primul răspuns”, „Fii creativ”,
etc.

Sculpturi umane

Sculpturi umane (cunoscut şi ca Lut uman) este un joc de spargere a gheţii care
presupune ca participanţii să pozeze în scupturi umane în funcţie de temele date. Există două
versiuni: o versiune competitivă care se bazează pe un joc în care se ghiceşte şi o versiune în
care partea creativă este mai importantă.
Factor dezordine: Minim – a sta în poză timp de câteva minute.
Materiale necesare: Hârtie şi pixuri.
Cadru recomandat : Interior şi exterior.

Cum se joacă sculpturile umane : Varianta „Ghicitoare”

Coordonatorul anunţă o categorie (ex. filme şi cântece celebre; cu cât mai precisă cu atât mai
bine). Toţi jucătorii sunt împărţiţi în grupe mai mici iar liderul fiecărei echie primeşte hărtie şi
pix. Fiecare grup propune idei care se leagă de subiectul dat, liderul din fiecare echipă le notează
iar apoi dă foaia liderului, care verifică dacă propunerea poate fi folosită. Apoi fiecare grup
creează o sculptură cu ajutorul corpurilor lor. Fiecare membru al grupului va reprezenta o parte
din sculptură. După un timp anunţat în prealabil (de ex 5 minute), fiecare echipă se uită la
sculptura celorlalţi. Fiecare echipă are două încercări pentru a ghici ce a format cealaltă echipă.
Echipa care găseşte răspunsul corect câştigă.

Cum se joacă: Versiunea necompetitivă

Liderul anunţă că grupul va participa la activitatea „lutul uman”. Jucătorilor li se cere să ofere
propria lor interpretare sau ilustrare a unei categori de evenimente sau alte teme (pregătite în
prealabil de către lider). Iată câteva exemple ce ar putea fi folosite:
 O temă legată de un subiect învăţat în clasă
  Un eveniment istoric important
 O scenă celebră dintr-un film
 Un vers dintr-un cântec celebru
Liderul trebuie să facă o demonstraţie la început (pentru a-i face pe jucători să se simtă în largul
lor, mai ales pe cei care sunt mai reticenţi în a juca) Această versiune necompetitivă poate fi un
mod bun de a vedea cum participanţii ilustrează conţinuturile învăţate în clasă sau ceva ce este
important pentru ei.

Valiza educatorului

Fiecare participant scrie şapte cuvinte care reprezintă bagajul de competenţe pe care ar trebui să
o aibă un educator. Apoi elevii vor forma perechi: din cele 14 cuvinte ale unei perechi, vor
rămâne doar şapte, fiecare elev motivând alegerea făcută. Apoi se formează grupuri de căte patru
participanţi: se obţin iar şapte cuvinte. Vor fi două grupe de câte opt tineri care îşi rezumă
gândurile în şapte cuvinte. În cele din urmă, un grup de 16 elevi va alege cele şapte cuvinte
stabilite de comun accord.
Aprecieri ale rezultatelor grupului: bagajul de competenţe al unui educator, know-how şi
importanţa acestuia.

Naufragiaţi pe o insulă

O activitate de consolidare a echipei care cere participanţilor să aleagă un obiect pe care l-ar lua
cu ei dacă ar fi naufragiaţi pe o insulă pustie. Fiecare persoană argumentează alegera făcută. În
cadrul grupului, se discută modalităţile în care se pot îmbunătăţi şansele de supravieţuire prin
combinarea diferitelor obiecte.
Vârsta: minim 12
Factor dezordine: Zero
Materiale necesare : Hârtie şi pix , dacă se doreşte.
Cadru recomandat : Interior.

Cum se joacă:
Naufragiat pe o insulă este o activitate utilă atunci când vrem ca oamenii să se cunoască
mai bine. Împărţiţi participanţii în grupuri de câte cinci până la zece şi daţi-le indicaţiile
următoare: „Din nefericire, vă veţi afla pe o insulă pustie pentru o perioadă nedefinită. Puteţi lua
doar un obiect cu voi şi aveţi doar câteva minute înainte de naufragiu să hotărâţi care. Ce veţi
lua? Spuneţi grupului care este acel obiect, de ce l-aţi ales şi ce aveţi de gând să faceţi cu el.”
Fiecare participant prezintă pe rând şi pe scurt obiectul ales, spune de ce este important pentru el
şi ceea ce va face cu acesta.  După ce fiecare a vorbit, spuneţi-le că în cadrul grupului vor hotărî
cum să îşi îmbunătăţescă şansele de supravieţuire combinând obiectele într-un mod creativ.
Acordaţi-le între zece şi cincisprezece minute pentru a găsi soluţii, după care, fiecare grup îşi va
prezenta ideiile. Daţi un premiu câştigătorului (cel mai creativ grup) dacă doriţi.  

Competenţele necesare pentru discursul public

Obiectiv: Participanţii identifică şi exersează competenţele lor în public

Materiale: Nu sunt necesare, exceptând cazul în care participanţii doresc să folosească unele
materiale cum ar fi tabla „flip chart”

Cum se joacă
Spuneţi grupului că se vor concentra pe tehnicile discursului în public. Arataţi-le
participanţilor care sunt principalele caracteristici ale unui discurs public reuşit şi cereţi-le să
urmărească cu atenţie şi să descrie ce faceţi. Acesta nu permite grupului doar să observe
metodele în care se poate realiza un discurs în public ci şi modul în care acestea se reflectă
asupra lor.
Apoi cereţi feedback: „Cum ai descrie ceea ce fac eu în acest moment?” Spuneţi participanţilor
să identifice competenţele necesare producerii unui discurs public bun. Pentru a ajuta
participanţii să facă acest lucru, mişcaţi-vă în interiorul şi în afara grupului, folosind în acest
timp o mare parte din componentele unui discurs public de calitate, printre care amintim:
 • Folosiţi tehnici interactive
• Mişcaţi-vă printre auditoriu
• Gesticulaţi
• Stabiliţi contact vizual ( de o durată potrivită )
• Variaţi intonaţia
• Glumiţi
După acestea, iniţiaţi o discuţie despre calităţile necesare unui discurs public reuşit. Asiguraţi-vă
că sunt incluse următoarele aspecte:
• Folosirea povestirii ca o tehnică de captare a atenţiei
• Prudenţa privind folosirea termenilor prea familiari sau a unui limbaj nepotrivit
• Metode de menţinere a unui mediu de învăţare
• Metode de a răspunde unor întrebări incorecte din partea publicului
Spuneţi participanţilor că vor primi un feedback privind modul în care şi-au folosit
competenţele de-a lungul sesiunii de formare.

Joc de rol – schimbul

Acest exerciţiu poate fi folosit pentru a îndeplini o serie de obiective. Poate servi pentru a se
introduce diferite aspecte ale unui subiect dat. Poate fi folosit pentru a oferi informaţii, a motiva
oamenii să îşi schimbe comportamentul, pentru a demonstra o varietate de negocieri şi de
competenţe de luare a deciziilor, pentru a modela un comportament potrivit şi a oferi informaţiile
necesare pentru accesarea resurselor.
Opt sau zece voluntari sunt aşezaţi în semi-cerc în spatele a două scaune. Doi voluntari se vor
aşeza pe scaune; explicaţi-le că vor juca puţin teatru. Cereţi unuia dintre voluntarii care sunt
aşezaţi să înceapă o să improvizeze o scenă spunând ceva la care la care celălalt voluntar va
răspunde. Explicaţi-le că participanţii aflaţi în spatele scaunului pot interveni şi continua scena
doar printr-o simplă bătaie pe umărul unuia dintre actorii aşezaţi (cu condiţia ca această atingere
să fie acceptată în cultura locală). Actorul care intervine poate continua povestea care a început
sau poate începe o scenă nouă.
După ce toţi participanţii au avut ocazia să joace teatru, încheiaţi această activitate şi iniţiaţi o
discuţie despre experienţa pe care participanţii au avut-o în timp ce îşi jucau rolul. Orice
informaţie incompletă sau incorectă care apare în poveste poate fi discutată. Este foarte
important să se observe că actorii au intrat în rol şi că nu şi-au jucat propriul rol.
Acest exerciţiu este un exemplu valoros despre modul în care educatorii se pot ajuta unul pe
celălalt şi lucra ca o echipă. De exemplu, trebuie ca acestora să le fie clar faptul că atunci când
stau în spatele scaunelor, ei trebuie să tacă. Scena se poate desfăşura sub titlul „Cel mai fascinant
lucru care se întâmplă în acest moment pe planetă!”.
Jocul : Dă mai departe masca

Obiectiv: Participanţii sparg gheaţa, creşte energia grupului iar echipa este din ce în ce mai
consolidată. Participanţii sunt mai relaxaţi în prezenţa celorlaţi putând chiar să se prostească în
faţa celorlaţi.
Materiale: Nici unul

Cum se joacă?
Cereţi participanţilor să stea într-un cerc, cu faţa spre interiorul cercului. Explicaţi-le că
fiecare persoană va primi şi va face o mască facială pe care o va transmite mai departe
următoarei persoane din grup, care va face una nouă şi o va transmite mai departe, etc. Spuneţi-le
că: „Voi alege o expresie a feţei sau o mască şi mă voi uita la persoana din stânga mea. Aceasta
va încerca să copieze aceeaşi mască, ca şi cum s-ar uita într-o oglindă. [ Faceţi o demonstraţie ]
Apoi, aceasta se va întoarce către partea sa stângă şi va schimba prima mască într-una nouă pe
care o va transmite unei alte persoane. Apoi va da masca mai departe. Să încercăm acum, şi nu
uitaţi să vă uitaţi în ochii celuilalt şi să-i acordaţi timp suficient pentru a face o copie bună
folosindu-şi faţa. Nu vă grăbiţi, acordaţi tuturor timpul necesar pentru a copia masca în mod
exact”
Încheiere: Grupul discută cum s-a simţit în timpul jocului.

Joc de întâmpinare simbolică - A fost odată ca niciodată...

Obiectiv: Promovarea schimbului de feedback privind lucrul făcut.

Materiale necesare : o coală de hârtie de împachetat pentru fiecare participant. Un afiş şi un
marker.
Timp: 30-40 minute
Fază: la sfârşitul fiecărei sesiuni de lucru.
Obiective: Promovarea schimbului de feedback privind munca depusă.
Instrucţiuni: Elevii trebuie să formeze un cerc. În centrul său liderul va aşeza un poster cu o
propoziţie, care va stimula creaţiile grupului. Acestea pot fi de diferite genuri, important fiind să
se construiască o poveste (ex. În junglă, toate animalele dormeau... Seara....)
Elevii trebuie să scrie o poveste, gândindu-se la experienţa lor de formatori ca şi
educator. Fiecare persoană va scrie o propoziţie şi va îndoi hârtia în aşa fel încăt doar propoziţia
sa va putea fi văzută de următorul din grup. La final, liderul va citi toată povestea. Apoi
participanţii îşi vor împărtăşi emoţiile create de către poveste şi părerile lor generale.
Elaborare: Elaborarea acestora activităţi este de obicei foarte intensă datorită simbolisticii
puternice a poveştilor. Potrivit caracteristicilor fiecărei poveşti şi experienţei grupului, este
posibil să se folosească diferite nivele de gândire:
o Cum m-am simţit în timpul lecturii?
o Cred că experienţa mea personală se aseamănă cu cea din poveste?
o Ce m-a impresionat în mod deosebit?
o Care aspecte legate de relaţia între membrii grupului reies din această sarcină şi din felul
în care s-a desfăşurat?
o Ce aş putea adăuga sau la ce aş putea renunţa?
o Ce titlu aş da poveştii?

În această activitate, elevii se implică de obicei foarte bine, deşi le cere răbdare pentru că trebuie
să-şi aştepte rândul. Din această cauză, e bine să nu se facă această activitate cu grupurile foarte
mari. Grupurile rapide sau mici permit însă ca povestea să fie scrisă în două ture consecutive.
Ordinea în care se scrie poate fi arătată (în cazul în care grupurile nu se organizează singure), dar
este de preferat ca fiecare să-şi aleagă în mod spontan momentul în care va scrie. Conducătorul
de joc trebuie să se asigure că regulile vor fi respectate.
 Jocuri de spargere a gheţii

Activitatea 1: Jocul ciorchine

Participanţii se plimbă în sală în mod liber, iar atunci când animatorul spune un număr, ei
trebuie să facă rapid grupuri alcătuite dintr-un număr de persoane egal cu cel spus de către
animator. Jocul este repetat cu numere diferite, ultimul care urmează să fie numit este numărul 2,
care permite formarea de cupluri aleatorii. Aceste perechi, vor lucra împreună în următoarea
activitate.

Activitatea 2: Cercuri concentrice

Material necesar : -
Timp: pentru un grup de 20 persoane, în jur de 60 minute
Obiectiv: facilitează prezentările
Instrucţiuni: Împărţiţi grupa în două părţi egale. Aceste subgrupuri trebuie să formeze două
cercuri concentrice, unul în interiorul celuilalt. Cei care formează cercul intern vor fi cu faţa spre
exteriorul cercului, în timp cei din cercul exterior va fi cu faţa spre centrul cercul, pentru a
permite crearea de perechi. Toata lumea stă pe podea.
Fiecare membru al unei perechi va pune câteva întrebări celuilalt, pentru a se cunoaşte
mai bine. După câteva minute, liderul va da un semnal şi cercul interior, se va muta pe
poziţia următoare, până când toată lumea se va cunoaşte.
Elaborare: împărtăşiţi-vă impresiile şi spuneţi care au fost dificultăţile jocului
Notă: Este util ca unul dintre cei doi lideri să participe la joc, pentru a accelera ritmul. Mai mult
decât atât, este util pentru lider să ia parte la activităţile pe care le propune.
Acest joc permite prezentarea în perechi, care iniţial este mai puţin dificilă decât cea în faţa unui
grup întreg.

Activitatea 3: Cele patru colţuri

Materiale necesare: patru coli A3, pentru fiecare categorie, bandă adezivă, marker
Timp: pentru un grup de 20 de persoane, durează în jur de 60 minute
Perioada: Se poate folosi cu grupuri mici care abia au început să lucreze împreună
Obiectiv: facilitează prezentările
Instrucţiuni: Patru panouri cu categorii vor fi agăţate pe cei patru pereţi ai sălii. Liderul va arăta
cele patru teme care fac parte din aceeaşi categorie şi elevii vor trebui să ajungă la peretele care
este cel mai aproape de o personalitatea lor. Membrii acestor grupuri vor avea ocazia de a
împărtăşi opiniile lor cu privire la alegerea lor (10 min.). La sfârşit, elevii se vor întoarce în
centru, precum şi se vor împărţi din nou, în funcţie de un alt set de cuvinte.
Seturi posibile:
Madonna- Sting- U2- Beatles
Cap- Stomac – Inimă – Altele
Nu pot– Nu vreau–Aş vrea – Trebuie
La final, elevii îşi vor elabora activitatea lor.
Elaborare: întrebaţi care sunt impresiile fiecăruia şi care sunt dificultăţile pe cae le-au întâmpinat
în timpul jocului.

Activitatea 4: Joc de încălzire – Cercul numerelor

Material necesar : un scaun pentru fiecare participant
Timp: 30 minute
Etapa de consolidare a grupului: orice etapă
Obiective: Creşterea atenţiei de comunicare non-verbală şi crearea unei atmosfere pozitive în
grup. Instrucţiuni: Grupul formează un cerc, astfel încât toată lumea stă faţă în faţă. Membrii
grupului trebuie să numere (începând de la 1), fără a urma o ordine stabilită. Reguli:
1. Numărul este valid doar dacă este pronunţat doar de o persoană.
2. Nu este voie să se facă înţelegeri verbale
3. Nu este voie să se gesticuleze
4. Nu este voie să se repete aceeaşi ordine sau să se urmeze o metodă organizată (ex. liniar)

Scopul jocului este de a învăţa participanţi să fie atenţi la ceilalţi şi să vadă care este momentul
potrivit pentru a realiza sarcina: pentru a număra cât mai mult posibil.
Este fundamental să spunem că realizarea sarcinii depinde de angajamentul tuturor.
Elaborarea: timpul care va fi dedicat elaborării va fi stabilit ulterior, în funcţie de cursul jocului.
Grupurile care prezintă o buna colaborare vor împărtăşi unele impresii, pentru a valorifica
experienţa grupului. Grupurile care nu prezintă o colaborare aşa de bună vor discuta şi
obstacolele pe care le-au întâmpinat. Nu se vrea să se pună în evidenţă „membri vinovaţi”, ci
atitudinile unui facilitator şi obstacolele care pot apărea. Noi nu ar trebui să ne focalizăm atenţia
asupra dinamicii interne, ci să analizăm cele mai importante aspecte legate de eşec.
Notă: După unele dificultăţi iniţiale, de obicei, grupurile găsesc ritmul lor propriu şi îşi
îmbunătăţesc performanţele. Acest joc simplu este foarte folositor, deoarece, pe de o parte,
accentuează unele caracteristici de grup (ex. abilităţi de ascultare, dinamica de putere, de
colaborare, interdependenţa, etc), pe de cealaltă parte se activează un potenţial semnificativ,
pentru a crea un climat de atenţie reciprocă.

Activitatea 5: Două mâini deseneză

În perechi, elevii trebuie să deseneze unele animale, fără a avea un proiect anterior. Ambii elevi
trebuie să ţină creionul cu o mână, făcând tot posibilul pentru a realiza cerinţa.
 
Elaborarea:
o Cum a fost activitatea?
o Cine a ghidat creionul?
o Unul dintre voi a condus iar celălalt s-a supus?
o Ai de acord cu mişcările creionului?
Să observăm desenele.
o Care elemente din desen crezi că se lasă să se vadă dinamica?