MPM Lucrarea

Lucrarea 1
Rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni de asamblare
prin metoda compensării

1. Scopul lucrării: familiarizarea studenţilor cu mai multe tipuri şi variante constructive de

compensatori, precum şi cu tehnicile uzuale de reglare la montaj a dimensiunilor de compensare din
cadrul lanţurilor de dimensiuni de asamblare ale produselor.
2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului studiat în lucrarea de laborator.
3. Modul de lucru: se identifică tipurile şi variantele constructive de compensatori din cadrul
ansamblului şi se evidenţiază procedeul de reglare specific fiecărui tip în parte, după aceea fiind analizat
modul de utilizare al compensatorilor studiaţi pentru obţinerea unor dimensiuni de închidere precise
din lanţurile de dimensiuni ale ansamblului, pe parcursul etapelor care urmează.
a) Studierea desenului de ansamblu al produsului repartizat lucrării de laborator.
b) Stabilirea dimensiunilor de închidere reglabile la montajul ansamblului şi a
compensatorilor prin care acestea se reglează, precizându-se tipul şi procedeul de reglare
specific fiecărui compensator.
c) Identificarea celorlalte componente ale ansamblului care, prin anumite dimensiuni proprii,
influenţează mărimea fiecărei dimensiuni de închidere studiate.
d) Reprezentarea grafică a lanţurilor de dimensiuni de asamblare care includ dimensiunile
de închidere reglabile la montaj, evidenţiindu-se, pentru fiecare caz în parte, dimensiunea
de închidere care se reglează, dimensiunea de compensare (C) şi celelalte dimensiuni
primare, nereglabile (P), precum şi componentele din ansamblu asociate.
e) Descrierea activităţilor care trebuie derulate, la montaj, pentru reglarea fiecărei dimensiuni
de închidere identificate, în două situaţii: I - componentele ansamblului nu sunt asamblate;
II - unele componente ale ansamblului sunt deja asamblate. Se va analiza eficienţa celor
două tehnici de rezolvare a fiecărui lanţ de dimensiuni de asamblare, indicându-se
tehnica optimă din punct de vedere al costului de montaj.
f) Stabilirea succesiunii de reglare a dimensiunilor de închidere analizate, luând în
considerare configuraţia şi tehnicile de rezolvare eficientă a lanţurilor de dimensiuni de
asamblare.
4. Referatul lucrării: descrie succint scopul, mijloacele de lucru şi rezultatele lucrării,
conform modelului care urmează.

-1-
MPM Lucrarea
1

Lucrarea 1
Student Sandu Gabriel
Laborator MPM Rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni de asamblare Anul 4 Grupa 641AC
prin metoda compensării
1. Scopul lucrării: Rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni de asamblare
prin metoda compensării
2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului POMPA DE APA
3. Rezultatele lucrării:
a) Dimensiuni de închidere reglabile şi compensatori asociaţi:
– dimensiunea de închidere I1 , formată între componentele cu poziţiile 1 si 5 în desenul
de ansamblu, se reglează prin compensatorul cu poziţia 7 care este de tip ajustabil şi
se reglează prin prelucrare mecanica.
– dimensiunea de închidere I2 , formată între componentele cu poziţiile 4 si 5 în desenul
de ansamblu, se reglează prin compensatorul cu poziţia 4 care este de tip ajustabil şi
se reglează prin prelucrare mecanica.
b) Componente ale ansamblului care mai influenţează mărimea dimensiunilor de închidere:
– dimensiunea de închidere I1 mai este afectată de dimensiuni ale componentelor cu
poziţiile 1, 5, 18 în desenul de ansamblu.
– dimensiunea de închidere I2 mai este afectată de dimensiuni ale componentelor cu
poziţiile 1, 5, 7, 18 în desenul de ansamblu.
c) Lanţuri de dimensiuni de asamblare rezolvate prin metoda compensării:
– lanţul de dimensiuni de asamblare cu dimensiunea de închidere ..... este reprezentat grafic:
P5 I1 P1 P18

C7

unde Pj reprezintă o dimensiune primară, nereglabilă a componentei cu poziţia j în

desenul de ansamblu, iar Ci este dimensiunea de compensare, formată pe compensatorul
cu poziţia i.
d) Tehnici de rezolvare la montaj a lanţurilor de dimensiuni de asamblare:
A Dacă componentele ansamblului nu sunt asamblate, dimensiunea de închidere I1 este
reglată prin derularea activităţilor:
1. Se masoara P1, P5, C7, P18 initial
2. Se calculeaza C7fin=P5+I1+P1+P18; ΔC7=AP7=|C7fin-C7ini|
3. Se prelucreaza mecanic AP7 cu abaterile ±0,01
B Dacă componentele cu poziţiile 5, 1, 18, 7 sunt deja asamblate, dimensiunea de
închidere I1 este reglata prin derluarea activitatilor
1. Se masoara I1ini prin deplasarea 7 intre pozitiile limita stanga si dreapta
2. Se calculeaza ΔC7=AP7=|I1fin-I1ini|; I1=0,5
3. Se demonteaza 5, 1, 18, 7
3. Se prelucreaza mecanic AP7 cu abaterile ±0,01
Se apreciaza ca varianta A este mai tehnologica si mai eficienta si se va aplica
e) Succesiunea de reglare a dimensiunilor de închidere:
-dimensiunea de închidere I1 se reglează înaintea dimensiunii de închidere I2.

-2-
MPM Lucrarea
1

-3-
MPM Lucrarea
2

Lucrarea 2
Analiza constructiv-funcţională a unor ansambluri

1. Scopul lucrării: familiarizarea studenţilor cu elementele definitorii ale structurii

constructiv-funcţionale a produselor de tip ansamblu.
2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului studiat în lucrarea de laborator.
3. Modul de lucru: se deduc principalele caracteristici constructiv-funcţionale ale ansamblului
studiat, pe parcursul etapelor care urmează.
f) Analizarea desenului de ansamblu al produsului repartizat lucrării de laborator.
g) Identificarea funcţiei globale a ansamblului, precum şi a subfuncţiilor asociate.
h) Stabilirea rolului funcţional al reperelor ansamblului şi, în funcţie de acesta,
delimitarea componentelor principale şi auxiliare din cadrul ansamblului.
i) Stabilirea subansamblurilor funcţionale (SF) din cadrul ansamblului studiat, prin reunirea
acelor componente principale şi auxiliare care contribuie simultan la îndeplinirea uneia
sau mai multor funcţii atribuite ansamblului. Subansamblurile funcţionale pot include,
după caz, un grup de repere ale produsului sau doar un singur reper (de tip rulment,
simering etc.), format din mai multe piese.
j) Reprezentarea schemei funcţionale de constituire a ansamblului analizat, care
evidenţiază, în ordinea complexităţii, subansamblurile funcţionale din cadrul
ansamblului, precum şi componentele de tip piesă sau de tip subansamblu pe care
acestea le conţin.
k) Aprecierea tehnologicităţii schemei funcţionale de constituire a ansamblului din punct
de vedere al procesului de montaj, stabilindu-se justificat dacă montajul ansamblului
poate fi realizat efectiv pe baza acestei scheme.
4. Referatul lucrării: descrie succint scopul, mijloacele de lucru şi rezultatele lucrării,
conform modelului care urmează.

-4-
MPM Lucrarea
2

Lucrarea 2 Student .........................

Laborator MPM
Analiza constructiv-funcţională a unor ansambluri Anul ...... Grupa ...........

1. Scopul lucrării: ..................................................................................................................

2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului ..................................................
3. Rezultatele lucrării:
a) Funcţii ale ansamblului:
- ansamblul are funcţia globală de deplasare a apei, care se descompune în subfuncţiile
de antrenare a apei in miscare şi conservare a apei si a energiei etc.
b) Rolul funcţional şi clasificarea reperelor ansamblului:
Poziţie reper Denumire reper Rol funcţional Tip componentă
1 v. tabel componenta creare circuit apa si sustinere alte piese .....
2 v. tabel componenta orientare piese .....
3 v. tabel componenta etansare circuit apa .....
4 v. tabel componenta acces apa
5 v. tabel componenta antrenare apa in miscare
6 v. tabel componenta etansare circuit apa
7 v. tabel componenta transmitere miscare rotor
8 v. tabel componenta fixare piese
9 v. tabel componenta fixare piese
10 v. tabel componenta etansare circuit apa
11 v. tabel componenta etansare circuit apa
12 v. tabel componenta etansare circuit apa
13 v. tabel componenta fixare piese
14 v. tabel componenta amorsare pompa si etansare circuit apa
15 v. tabel componenta amorsare pompa si etansare circuit apa
16 v. tabel componenta fixare piese
17 v. tabel componenta reducere frecari intre piese in miscare
18 v. tabel componenta sustinere alte piese si etansare ungere rul.
19 v. tabel componenta etansare ungere rulmenti
20 v. tabel componenta reducere frecare intre piese in miscare
21 v. tabel componenta fixare piese
22 v. tabel componenta fixare piese
23 v. tabel componenta vixare piese
24 v. tabel componenta sustinere alte piese
25 v. tabel componenta fixare piese
26 v. tabel componenta fixare piese
27 v. tabel componenta etansare circuit apa
28 v. tabel componenta orientare piese
c) Subansambluri funcţionale ale ansamblului:
- subansamblul SF1 este format din reperele cu poziţiile 5 si 7 în desenul de ansamblu şi
piesele care îndeplinesc împreună funcţia de antrenare a apei in miscare
- subansamblul SF2 este format din reperele cu pozitiile
1,3,4,6,10,11,12,14,15,16,18,19,20,21,25 si 28 în desenul de ansamblu care îndeplinesc
împreună funcţia de conservare a apei si a energiei cinetice

-5-
MPM Lucrarea
2
d) Schema funcţională de constituire a ansamblului:
Nivel 0
ANSAMBLU

Nivel 1
SF1 SF2

19 28
5 7 1 3 4 14 1 7 16 20 25 21
Nivel 2
10 6 11 1

18
10 10p 10m1 10m 16 16m 21r 21i 21e 21

18 18i 18e 18
SFi − subansam blu funcţional nr. i

j − piesă corespunzătoare reperului cu poziţia j sau codificată j .

e) Tehnologicitatea schemei funcţionale de constituire a ansamblului:

- ansamblul nu poate fi realizat, în procesul de montaj, pe baza schemei
funcţionale de constituire, deoarece rotorul 5 din SF1 nu poate fi introdus prin
cavitatea flansei 4 din SF2

-6-
MPM Lucrarea
3

Lucrarea 3
Analiza constructiv-tehnologică a unor ansambluri

1. Scopul lucrării: familiarizarea studenţilor cu elementele definitorii ale structurii

constructiv-tehnologice a produselor de tip ansamblu.
2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului studiat în lucrarea de laborator.
3. Modul de lucru: se deduc principalele caracteristici constructiv-tehnologice ale ansamblului
studiat, pe parcursul etapelor care urmează.
a) Analizarea desenului de ansamblu al produsului repartizat lucrării de laborator.
b) Identificarea reperelor principale de tip subansamblu, care nu sunt tehnologice din punct
de vedere al procesului de montaj al produsului, şi descompunerea acestora în
componente elementare pentru montaj tehnologice, de tip piesă sau de tip subansamblu
independent. Un subansamblu independent este format din componente îmbinate prin
asamblări închise cinematic, care permit ca subansamblul să nu se dezmembreze în
timpul manipulării sau la asamblarea sa cu alte componente, pentru formarea de
subansambluri mai complexe.
c) Analiza mobilităţii asamblărilor dintre componentele elementare pentru montaj
principale ale ansamblului, evidenţiindu-se, pentru fiecare componentă principală,
asamblările fixe, blocate prin ajustaje cu strângere, prin deformare plastică, prin
componente auxiliare de tip şurub, pană etc. şi asamblările mobile, formate prin ajustaje
cu joc, prin contact etc.
d) Determinarea subansamblurilor complete (SC) ale ansamblului studiat, ca fiind cele
mai complexe subansambluri independente cu componente de bază distincte, care se
formează din componentele elementare pentru montaj principale ale ansamblului.
Componenta de bază a unui subansamblu complet susţine, direct sau indirect, toate
celelalte componente pe care subansamblul le mai conţine.
e) Reprezentarea schemei tehnologice de constituire a ansamblului studiat, care evidenţiază,
în ordinea complexităţii, subansamblurile complete ale ansamblului, precum şi
componentele principale de tip piesă sau subansamblu din cadrul acestora. Pentru
fiecare subansamblu complet al ansamblului este indicată componenta de bază.
4. Referatul lucrării: descrie succint scopul, mijloacele de lucru şi rezultatele lucrării,
conform modelului care urmează.

-7-
MPM Lucrarea
3

Lucrarea 3 Student .........................

Laborator MPM
Analiza constructiv-tehnologică a unor ansambluri Anul ...... Grupa ...........

1. Scopul lucrării: Analiza constructiv-tehnologică a unor ansambluri

2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului POMPA DE APA
3. Rezultatele lucrării:
a) Componente elementare pentru montaj asociate reperelor principale de tip subansamblu:
b) subansamblul cu poziţia 21 în desenul de ansamblu se descompune în componentele
elementare pentru montaj principale codificate 21i și 21rec etc.
c) Asamblări între componentele elementare pentru montaj principale:
Poziţie /cod Denumire Asamblări fixe Asamblări mobile
componentă componentă (cu componentele cu poziţia /codul) (cu componentele cu poziţia /codul)
v. tabel 5, 18, 21i
7 6, 10, 16
componenta
v. tabel 20, 21rec
19 25
componenta
v. tabel 18
25 19
componenta
d) Subansambluri complete ale ansamblului:
e) subansamblul SC1 este format din componentele elementare pentru montaj principale
cu poziţiile /codurile 7, 21i și SC2, iar componenta sa de bază este cu poziţia /codul 7
f) subansamblul SC2 este format din componentele elementare pentru montaj principale
cu poziţiile /codurile 25 și 18, iar componenta sa de bază este are poziţia /codul 25
g) subansamblul SC3 este format din componentele elementare pentru montaj principale
cu poziţiile /codurile 19, 20 și 21rec, iar componenta sa de bază este are poziţia /codul
19
h) subansamblul SC4 este format din componentele elementare pentru montaj principale
cu poziţiile /codurile 5 și 6, iar componenta sa de bază este are poziţia /codul 5
i) subansamblul SC5 este format din componentele elementare pentru montaj principale
cu poziţiile /codurile 4, 3 și 12, iar componenta sa de bază este are poziţia /codul 4
Schema tehnologică de constituire a ansamblului din componentele principale:
Nivel 0
ANSAMBLU

SC5 28
1 10 SC1 1 16 Nivel 1
SC3 11 14 SC4

3 4 12
20 19 21rec 7 SC2 21i 5 6 Nivel 2

18 25 Nivel 3

SCi − subansamblu complet nr. i

j − componentă elementară pentru montaj cu poziţia sau codul j

j − componentă de bază cu poziţia sau codul j .

-8-
MPM Lucrarea
3

-9-
MPM Lucrarea
4

Lucrarea 4
Proiectarea structurii de bază a unor procese de montaj general

1. Scopul lucrării: familiarizarea studenţilor cu elementele definitorii ale structurii de bază a

proceselor de montaj general privind ansamblurile, precum şi cu metodologia de proiectare asociată.
2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului studiat în lucrarea de laborator şi
schema tehnologică de constituire a ansamblului proiectată în lucrarea 3.
3. Modul de lucru: se definesc fazele de bază, restricţiile de precedenţă corespunzătoare fazelor şi
modelul structurii de bază caracteristice procesului de montaj general al ansamblului studiat, pe parcursul
etapelor care urmează.
j) Analizarea desenului de ansamblu şi a schemei tehnologice de constituire la montaj asociate
produsului repartizat lucrării de laborator.
k) Identificarea fazelor de asamblare din conţinutul procesului de montaj general al ansamblului
studiat, stabilindu-se, pentru fiecare fază, procedeele de realizare în cadrul unui sistem de
montaj mecanizat simplu, alcătuit din lucrător, maşină portabilă şi SDV-uri. Fazele de
asamblare corespund componentelor principale de pe primul nivel al schemei tehnologice
de constituire, care se asamblează cu componenta de bază a ansamblului împreună cu
eventualele componentele auxiliare corespondente.
l) Determinarea restricţiilor obligatorii de precedenţă privind fazele de asamblare identificate,
care satisfac următoarele cerinţe tehnico-economice privind procesul de montaj:
C1 – asigurarea accesului la zona de acţiune tehnologică din ansamblul în curs de montaj,
pentru componentele ce vor fi asamblate şi pentru SDV-urile de montaj;
C2 – conservarea caracteristicilor constructiv-funcţionale finale create ansamblului şi
componentelor, pe durata activităţilor de montaj ulterioare;
C3 – asigurarea închiderii cinematice a ansamblului în curs de montaj, pe parcursul
manipulărilor sale ulterioare;
C4 – crearea elementelor geometrice cu rol de referenţial tehnologic în ansamblu, care
sunt necesare pentru efectuarea activităţilor de montaj ulterioare.
Restricţiile se vor indica direct în matricea de precedenţă a procesului de montaj general,
prin înscrierea valorii “1” la intersecţia liniilor matricei care corespund fazelor
predecesoare cu coloanele asociate fazelor succesoare. Matricea de precedenţă are un
număr de linii şi de coloane egal cu numărul fazelor de asamblare identificate.
m) Ordonarea fazelor în etapele structurii de bază a procesului de montaj general, aplicând
un algoritm de prelucrare a matricei de precedenţă care include următorii paşi:
P1 – se identifică fazele fără predecesori, ale căror coloane din matrice nu sunt completate
cu valoarea “1”;
P2 – se stabileşte etapa de ordonare a fazelor fără predecesori, care este codificată E T în
funcţie de numărul de treceri (T) anterior efectuate prin pasul P2 al algoritmului;
P3 – se ordonează fazele fără predecesori în etapa stabilită, prin înscrierea codului etapei
de alocare a fazelor (ET) în cadrul unei linii suplimentare ataşate la baza matricei;
P4 – se elimină din matricea de precedenţă fazele ordonate anterior şi restricţiile asociate
lor, prin excluderea de la analiza următoare a liniilor şi coloanelor privind aceste faze;
P5 – se reia pasul P1 al algoritmului, dacă există faze neordonate.
Dacă nu există faze fără predecesori printre fazele rămase de ordonat în pasul P 1, se vor
verifica restricţiile de precedenţă asociate fazelor, eliminându-se restricţiile
incompatibile, şi se va continua parcurgerea algoritmului.

- 10 -
MPM Lucrarea
4
n) Reprezentarea structurii de bază a procesului de montaj general al ansamblului studiat,
sub forma unui graf orientat, aciclic şi ordonat pe etape, în care nodurile sunt fazele de
asamblare identificate, iar arcele orientate corespund restricţiilor directe de precedenţă
asociate fazelor. O restricţie directă de precedenţă nu rezultă din succesiunea altor
restricţii de precedenţă.
4. Referatul lucrării: descrie succint scopul, mijloacele de lucru şi rezultatele lucrării,
conform modelului care urmează.

Lucrarea 4
Student .........................
Laborator MPM Proiectarea structurii de bază a unor procese Anul ...... Grupa ...........
de montaj general
1. Scopul lucrării: ..................................................................................................................
2. Mijloacele de lucru: desenul şi schema tehnologică de constituire privind ansamblul .....
3. Rezultatele lucrării:
o) Faze de bază ale procesului de montaj general al ansamblului:
p) faza F1 are ca obiectiv asamblarea componentelor ....., prin procedeele de .....
q) etc.
r) Matricea de precedenţă a procesului de montaj general al ansamblului:

F F F F
F1 1 2 3
14
F2 1 1 1
F3 1
F4

s) Etapizarea fazelor din structura de bază a procesului de montaj general al ansamblului:

F F F F
F1 1 2 3
14
F2 1 1 1
F3 1
F4
E E E E
1 0 1 2
(excluderea de la analiza următoare a liniilor şi coloanelor matricei se indică prin haşurare)

t) Modelul structurii de bază a procesului de montaj general al ansamblului:

F1
F2 F4
F3

E0 E1 E2

- 11 -
MPM Lucrarea
5

Lucrarea 5
Proiectarea structurii efective a unor procese de montaj general

1. Scopul lucrării: familiarizarea studenţilor cu elementele definitorii ale structurii efective a

proceselor de montaj general privind ansamblurile, precum şi cu metodologia de proiectare asociată.
2. Mijloacele de lucru: desenul de ansamblu al produsului studiat în lucrarea de laborator şi
datele privind structura de bază a procesului de montaj general al ansamblului, proiectate în lucrarea 4.
3. Modul de lucru: se definesc duratele fazelor, formele de organizare şi structura operaţiilor
caracteristice procesului de montaj general al ansamblului studiat, precum şi două documente
tehnologice de montaj asociate, pe parcursul etapelor care urmează.
u) Analizarea desenului de ansamblu şi a datelor de proiectare a structurii de bază a
procesului de montaj general privind produsul repartizat lucrării de laborator.
v) Estimarea duratelor de realizare a fazelor de bază şi auxiliare din conţinutul procesului
de montaj general al ansamblului studiat. Normarea fazelor de bază de asamblare se va
efectua în concordanţă cu complexitatea obiectivelor asumate şi cu procedeele de realizare a
fazelor, care au fost evidenţiate la proiectarea structurii de bază a procesului de montaj
general. Duratele fazelor auxiliare de reorientare şi de transfer al ansamblurilor în curs de
montaj la posturile operaţionale se adoptă cu o valoare medie de 0,5 minute pentru
fiecare fază.
w) Determinarea unei forme de organizare a procesului de montaj general al ansamblului
în cadrul sistemului de montaj, care să satisfacă un ritm impus de desfăşurare a
montajului (Rnec), prin parcurgerea următorilor paşi:
x) se calculează ritmul minim al procesului de montaj general (Rmin), cu relaţia:
nF
1 2
R min = D min +   ( DFi D
min
) [min/buc] ,
nF 1 i  1

în care: DFi, cu i = 1, n F , sunt duratele celor nF faze de bază ale procesului de

montaj general, exprimate în min/buc; Dmin este durata celei mai scurte faze de bază din
proces;
y) se calculează numărul posturilor de lucru necesare simultan pentru derularea procesului
de montaj general (nPLnec), cu relaţia:
*
 n 
nPL nec =  1  F DFi  ,
 R nec i  1 
 
în care [x]* este funcţia de rotunjire a variabilei reale “x” la primul număr întreg mai
mare sau egal cu “x”;
z) se adoptă forma de organizare a procesului de montaj general, astfel:
Condiţii Forme de organizare Detalii privind modul de organizare al procesului de montaj
Operaţia se va organiza la un număr de aproximativ nPLnec
Organizarea unei unice
nPLnec ≤ 3 operaţii de montaj
posturi operaţionale identice, astfel încât ritmul operaţiei (Ro) să
fie mai mic sau egal cu ritmul Rnec (Ro ≤ Rnec)

- 12 -
MPM Lucrarea
5
Procesul de montaj în flux se va organiza la un număr de linii de
montaj identice necesare (nLMnec) stabilit cu relaţia: nLMnec = [Rmin /
Organizarea mai Rnec]*
nPLnec ≥ 4 multor operaţii de
montaj în flux Fiecare linie de montaj va include aproximativ [nPLnec / nLMnec]*
posturi operaţionale, la care se vor desfăşura operaţii ale căror
ritmuri (Ro) sunt egale şi satisfac condiţia: Ro ≤ Rnec ∙ nLMnec
aa) Stabilirea structurii operaţiilor procesului de montaj general al ansamblului, prin
gruparea succesivă a fazelor de bază şi auxiliare în cadrul operaţiilor de montaj. Ordinea
de realizare a fazelor de bază va corespunde restricţiilor de precedenţă din structura de
bază a procesului. La sfârşitul fiecărei operaţii de montaj se va adăuga câte o fază
auxiliară de transfer (Ft), în care ansamblul montat se evacuează în stocul
interoperaţional, iar la postul de montaj se aduce un alt ansamblu. Între două faze de
bază care impun orientări diferite ale ansamblului la postul operaţional se va introduce
câte o fază auxiliară de reorientare a ansamblului (F r). În fiecare operaţie Oo se va
constitui câte un subansamblu independent al ansamblului, la un număr de posturi
operaţionale identice (nPOo) stabilit cu relaţia:
nPO o = 1
 R o F  Oo , 
   (DFi  DFr  DFt )

*

în care Ro este ritmul, în min/buc, al operaţiei Oo, care satisface cerinţele formei de
organizare a procesului de montaj general şi asigură un grad maxim de încărcare a
posturilor de lucru.
bb) Reprezentarea schemei de asamblare şi a ciclogramei de montaj asociate structurii
efective a procesului de montaj general al ansamblului studiat.
4. Referatul lucrării: descrie succint scopul, mijloacele de lucru şi rezultatele lucrării,
conform modelului care urmează.

Lucrarea 5
Student .........................
Laborator MPM Proiectarea structurii efective a unor procese Anul ...... Grupa ...........
de montaj general
1. Scopul lucrării: ..................................................................................................................
2. Mijloacele de lucru: desenul şi proiectul structurii de bază a procesului de montaj general
privind ansamblul ..............................................................................................................................
3. Rezultatele lucrării:
cc) Normarea fazelor din procesul de montaj general al ansamblului:
Faze de montaj Fr Ft F1 F2 .....
Durate [min] 0,5 0,5 ..... ..... .....
dd) Organizarea procesului de montaj general al ansamblului:
Rnec [min/buc] Rmin [min/buc] nPL nec Formă de organizare Detalii organizatorice
..... ..... ..... ..... .....
ee) Structura operaţiilor de montaj şi parametrii de organizare asociaţi:
Operaţie Succesiunea fazelor operaţiei ∑ (DFi+DFr+DFt ) [min/buc] nPOo Ro [min/buc]
O1 ..... ..... ..... .....
..... ..... ..... ..... .....
ff) Documente tehnologice pentru montajul ansamblului:
gg) schema de asamblare este:

- 13 -
MPM Lucrarea
5
SC2 SC1 2

1 ANSAMBLU

hh) ciclograma procesului de montaj general este:

0 5 10 [min]

O1(PO1) F2 Ft

O2(PO2) F1 Fr F3 F4 Ft . . .
...

- 14 -