Laborator 2.

Aplicaţii referitoare la determinarea

indicatorilor calităţii.
Aplicarea metodei Demeritelor.
 Sistemul de indicatori de calitate
Având în vedere natura complexă a produselor - hardware,materiale
procesate, software (v. categoriile generice ale produsului, conform
ISO 9000:2015) - nivelul calităţii acestora se poate exprima numai cu
ajutorul unui sistem al indicatorilor de calitate.
Indicatorii din cadrul sistemului sunt concepuţi astfel încât să caracterize
ze o anumită caracteristică sau multitudinea caracteristicilor calităţii –
caracteristici proprii produselor, proceselor sau sistemelor referitoare la
anumite cerinţe.

Prezența
calității Lipsa
calității
Indicatorul cumulativ al calităţii –
Aplicație la maşini de frezat CNC
• Indicatori cumulativi ai calităţii
Indicatorii cumulativi se utilizează în cazul produselor cu nivel
de complexitate ridicat, la care calitatea nu poate fi redusă la o
singură caracteristică. Caracteristicile de calitate ale produsului
au ponderi diferite în funcţie de obiectivul urmărit.
Pentru a diminua caracterul subiectiv al acordării ponderilor, se pot
aplica anumite proceduri diferenţiate în funcţie de nivelul tehnic,
caracteristicile produsului, domeniul de utilizare etc.

Exemplu
• În cazul în care se doreşte achiziţionarea unei maşini unelte de
mare precizie, ponderile pi sunt acordate de un număr de
specialişti în domeniu.
În cazul unei maşini de frezat cu comandă numerică de
precizie ridicată, o fabrică interesată în producţia unor
repere profilate de complexitate mare, precizie şi calitate
ridicată a suprafeţei are la dispoziţie patru oferte - în
care sunt specificate caracteristicile următoare -
evaluate cu ajutorul indicatorului cumulativ:
Caracteristicile tehnice prezentate în ofertele a patru furnizori
(F1,…, F4) de mașini de frezat CNC sunt centralizate în tabelul
1 (fișier Excel). Pentru evaluarea ofertelor, se parcurg succesiv
etapele următoare:

Etapa 1
• Ponderile acordate în tabelul 1 vor constitui valorile medii
pimed ale ponderilor pi acordate de fiecare membru al echipei
de evaluare a ofertelor.
Etapa 2
• Se verifică condiţia după cum valorile pi sunt
procentuale, respectiv subunitare.
Etapa 3
• Pentru stabilirea valorilor Xir care se notează în tabelul 2.1, se utilizează
relaţia 2. În funcţie de valorile caracteristicilor de calitate Xi din tabelul 1
precum şi de valoarea cea mai slabă a parametrului (Ximin) şi valoarea
cea mai bună a parametrului (Ximax) se vor atribui valori pe o scară
normată de la 0 la 1.
Etapa 4
• Pentru fiecare dintre produsele furnizorilor F1, F2, F3, F4, se calculează
indicatorul cumulativ (Kcum1,…,Kcum4). Valorile obţinute se notează în
tabelul 1.
Etapa 5
• În final, echipa de evaluare recomandă achiziţionarea maşinii oferite de
furnizorul al cărui produs este caracterizat de indicatorul cumulativ
(Kcum) cu valoare maximă.
 F1 F2 F3 F4 p i med
Nr. crt. Caracteristica
Xi X ir Xi X ir Xi X ir Xi X ir [%]
1 L [mm] 4000 4500 4200 4400
2 l [mm] 3000 3500 3400 4300
3 h [mm] 2500 2600 2300 2400
4 M [kg] 2500 3000 2700 2800
5 L m [mm] 800 1000 850 950
6 l m [mm] 550 850 650 750
7 m p [kg] 400 550 480 520
8 X [mm] 400 550 500 520
9 Y [mm] 350 500 450 480
10 Z [mm] 350 450 420 400
11 TpX,Z [μm] 5 10 10 8

12 TpY [μm] 4 8 6 6
13 6σX,Z [μm] 2 4 3 3
14 6σY [μm] 2 4 3 3
15 T-1pX,Z [μm] 3 5 4 4
-1
16 T p Y [μm] 3 5 4 4
17 W X, Z [mm/min] 1500 2000 1400 1200
18 W Y [mm/min] 700 1000 900 800

19 vminX,Z [mm/min] 5 10 5 8

20 vminY [mm/min] 3 8 5 5
21 vmax X,Z [mm/min] 550 550 450 400
22 vmaxY [mm/min] 2 5 4 4
23 nmin [rot/min] 30 50 40 40
24 nmax [rot/min] 20 50 40 30
25 APd [μm] 2 5 4 3
26 Br [μm] 1 4 3 2
27 Bf [μm] 1 3 2 2
28 AFr [μm] 5 8 6 6
29 APl [μm] 8 12 10 10
30 AFp [μm] 10 15 12 12
31 PX,Z [kW] 8 12 10 10
32 PY [kW] 10 15 12 14

TOTAL Kcum1= Kcum2= Kcum3= Kcum4=

 Indicatorul demeritelor-
Aplicație la produse de larg consum
 Metoda se bazează pe evaluarea nivelului de calitate al unui produs
pornind de la lipsa calităţii acestuia, respectiv de la prezenţa neconformităţilor
(în franceză, “démérite” înseamnă lipsa calităţii, a meritului).
Metoda demeritelor permite luarea unor măsuri eficiente de îmbunătăţirea
calităţii deoarece informaţiile rezultate din aplicarea metodei evidenţiază
importanţa (gravitatea) neconformităţilor, iar măsurile imediate vor fi direcţiona
-te către eliminarea acelora cu gravitate mai mare.
Cu ajutorul metodei, sunt determinaţi trei indicatori care reflectă lipsa
calităţii (producţiei) produsului:

(1) numărul neconformităţilor raportat la numărul de produse

(2) controlate;
(2) indicele demeritului, care ţine cont nu numai de numărul neconformităţilor
ci şi de gravitatea acestora;
(3) numărul neconformităţilor de un anumit tip apărute, care este evidenţiat cu
ajutorul unor histograme;
 • Sunt identificate neconformităţile care apar la un anumit produs.

Etapa 1

• Completarea jurnalului demeritelor cu următoarele date preliminare care evidenţiază aspecte privind trasabilitatea:
• 1) Produsul sau operaţia controlată (rubrica 1, fig. 2.;
• 2) Locul unde se desfăşoară controlul (rubrica 2),
• 3) Luna în care se realizează controlul (rubrica 3);
• 4) Anul (rubrica 4);
Etapa 2 • 5) Numele controlorului (rubrica 5);
• 6) Neconformităţile pe categorii (A…Y, rubrica 6);

• Completarea în fiecare zi a numărului de neconformităţi apărute la un număr de produse controlate:

• 1) Ziua în care s-a desfăşurat controlul (rubrica 7);
• 2) Numărul neconformităţilor apărute la toate produsele controlate (rubrica 9, în care literele corespund cu
neconformităţile simbolizate cu aceeaşi literă la rubrica 6);
Etapa 3 • 3) Numărul produselor controlate (rubrica 8);

• Prelucrarea rezultatelor la sfârşitul fiecărei zile de lucru:

• 1) Se însumează (pe orizontală) numărul Nz de neconformităţi din ziua respectivă şi se completează la rubrica (10);
• 2) se raportează numărul Nz la numărul total de produse controlate (N) (rubrica 11);
• 3) Se reprezintă grafic variaţia primului indicator de calitate: Nz / N.
Etapa 4 • 4) Calcularea indicelui demeritului (D) corespunzător zilei respective.
 • 5 )Se trasează graficul celui de al doilea indicator de calitate (D) în rubrica 14.
• Spre deosebire de primul indicator, care reflectă numai numărul potenţial de reclamaţii, indicatorul demeritului (D)
relevă gravitatea reclamaţiilor clienţilor.
• Construirea histogramelor neconformităţilor (A,…, Y) pentru fiecare zi de control la diferite scări, care reprezintă al
treilea indicator de calitate (rubrica 15):
• - scara 1:1, pentru neconformităţile critice;
Etapa 4- • - scara 1:2, pentru cele principale;
• - scara 1:10, pentru cele secundare;
continuare • - scara 1:100, pentru cele minore;

• Interpretarea rezultatelor obţinute în perioada de control şi luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea imediată a
calităţii:
• 1) Dacă graficele indicatorilor de calitate Nz / N şi D (rubricile 12 şi 14) au o tendinţă de evoluţie spre stânga, atunci
calitatea este în creştere.
• 2) Se va compara valoarea indicelui demeritului (D) cu valoarea admisibilă (D0) (v. dreapta verticală a graficului din
Etapa 5 rubrica 14, fig. 2.7);
Task: De completat tabelul 1 (Excel). Alegere mașină de
frezat CNC. Încărcat pe Moodle în decurs de 5 zile.