Alexandru Lăpuşneanul, C.

Negruzzi
- demonstraţie nuvelă istorică -

1. Nuvela – definiţie, particularităţi

- fapte, întâmplări credibile, verosimile
- intrigă puternică
- conflict susţinut
- discurs narativ dens, concentrat
- focalizarea asupra personajului principal
- compoziţie riguroasă, coerentă, dar concisă (fără digresiuni şi planuri paralele)
- artă narativă expresivă, sugestivă
2. Nuvela istorică – caracteristici
a. se inspiră din trecutul istoric
b. tema este evocarea unei perioade din istorie
c. prezintă întâmplări care au ca punct de plecare istoria
d. personajele sunt preluate din istorie
e. se încearcă reconstituirea epocii (culoarea locală – vestimentaţie, limbaj,
relaţii sociale, obiceiuri, mentalităţi)
Istoria, ca demers al actului narativ şi sursă de inspiraţie pentru creatorii lirici şi
dramatici, va fi redescoperită în cultura română în perioada paşoptistă, perioada de naştere a
romantismului românesc. Această perioadă va sta sub semnul direcţiilor impuse de către
Mihail Kogălniceanu în programul „Introducţie” al revistei „Dacia literară” în care acesta
sfătuia scriitorii să combată „traducţiile”, să elogieze idealul unităţii naţionale, să critice tarele
societăţii contemporane şi ale celei anterioare şi să se inspire din frumuseţile patriei, folclor şi
trecutul istoric. Sub imperiul acestor imbolduri de realizare a unei literaturi naţionale vor scrie
Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac,
Ion Heliade Rădulescu, o poziţie privilegiată având-o Costache Negruzzi, creatorul nuvelei
istorice româneşti.
3. Alexandru Lăpuşneanul – contextul apariţiei: - primul număr al Daciei literare, ca
reflectare a ideologiei impuse de Mihail Kogălniceanu în articolul Introducţie: Istoria
noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari,
obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice, pentru ca să putem găsi şi la
noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la
alte naţii.
4. argument/trăsătură/particularitate o reprezintă tema istorică: evocarea unei pagini din
istoria Moldovei, ultimii cinci ani de domnie ai lui AL - 1564-1569
5. argument/trăsătură/particularitate este reprezentat de sursa de inspiraţie istorică :
LŢM de Grigore Ureche şi Miron Costin; relația realitate-ficțiune
a. Grigore Ureche - Letopiseţul Ţării Moldovei
- venirea pentru a doua oară la domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564-1568)
- circumstanţele căsătoriei cu domniţa Ruxanda, unde se fac referiri directe la cronică
- scena ospăţului şi măcelul boierilor
- descrierea morţii domnitorului
b. Miron Costin – Letopiseţul Ţării Moldovei – scena linşării lui Batişte Veveli
în timpul domniei lui Iliaş-Vodă, atribuită lui Moţoc
6. argument/trăsătură/particularitate este evidenţiat de faptul că timpul şi spaţiul ales
sunt reale, în cazul acestei opere diegeza fiind localizată în Moldova secolului al
XVI-lea.
7. argument/trăsătură/particularitate vizează faptul că autorul respectă în mare adevărul
istoric, dar totul fiind transfigurat artistic, el comite voluntar anumite inadvertenţe –
detaliere (Moţoc, Spancioc şi Stroici nu trăiau în timpul celei de-a doua domnii a lui
Al. Lăpuşneanul). Negruzzi realizează aceste inadvertenţe din necesităţi
compoziţionale, el dorind să realizeze anumite antiteze, în spiritul ideologiei
romantice – detaliere.
8. Compoziţie – 4 capitole cu mottouri semnificative, tehnica „mise en abime”.
 9. argument/trăsătură/particularitate este evidenţiat de faptul că subiectul operei
înglobează întâmplări care au ca punct de plecare evenimente istorice. – rezumatul
10. argument/trăsătură/particularitate este circumscris personajului care beneficiază de un
echivalent real într-o personalitate istorică: A. Lăpuşneanul are drept corespondent
real pe A.Lăpuşneanu, domnitor al Moldovei în secolul al XVI-lea.
11. o condiţie „sine qua non ” a nuvelei istorice o reprezintă însă culoarea locală,
motivarea estetică a operei, fără de care reactualizarea epocii ar fi imposibilă –
detaliere arhaisme. Aceasta este susţinută de arta naraţiunii, a descrierii şi a
dialogului.
12. Datorită faptului că epoca stă la confluenţa benefică a clasicismului, realismului şi
romantismului, această nuvelă va beneficia de un caracter proteic. Astfel, se regăsesc
în operă atât elemente clasice…, realiste,…., cât şi romantice……
Elemente romantice:
- Personaj excepţional în împrejurări excepţionale
- Antiteza între personaje şi la nivelui aceluiaşi personaj
- Spectaculosul nuvelei – dat de: zicerile memorabile, gestul teatral
- Sursa de inspiraţie
Elemente clasice:
- Valoare
- Simetria nuvelei
- Concizie
- Elementele de paratextualitate
- Personajele aparţin aristocraţiei
- Valori morale
- Limbaj elevat
Elemente realiste:
- Verosimilitate
- Stil sobru, impersonal
- Culoarea locală
- Narator omniscient, viziune auctorială
13. Concluzie