Metodologia cercetarii stiintifice si protejarea proprietatii intelectuale

4 Cum scriem un articol pentru un jurnal academic?

Acest capitol se bazeaz pe articolul [4] unde se comenteaz toate sectiunile unui
articol, începând cu titlul si abstract-ul si terminând cu discutia asupra
rezultatelor obtinute, asupra limitelor cercetarii si a deschiderilor pentru viitoare
investigatii.
^

Inainte de a începe orice proiect de cercetare, autorii recomand o scurta

investigatie asupra subiectului propus. Pentru a avea o idee asupra citarilor pe
care le-ar putea avea o eventual lucrare publicata, în articol se recomand sa se
discute subiectul cu câtiva potential interesati. De asemenea, autorii indica si
consultarea unor companii pentru a a a care sunt problemele lor de marketing
sau prioritatile lor de vârf. Sunt date ca exemple Marketing Science Institute sau
Institute for the Study of Business Markets care emit informari asupra nevoilor
lor de cercetare. Ideea este ca, abordând subiecte de cercetare interesante si
actuale, cresc sansele articolului de a acceptat spre publicare. Având în vedere
ca potentialul de citare a unui articol a devenit un factor de top în acceptarea
spre publicare, editorii insista asupra originalitatii si relevantei continutului.
^

Inainte de a începe un proiect de cercetare, autorii recomand ca cercetatorul

sa-si puna urmatoarele întrebari:
 Este noua si interesantă cercetarea propusa?

 Este un subiect competitiv? Cere un efort semnificativ? (Is it chal-lenging?)

 Lucrarea este legat de o topica actual si intens studiata?

 Va oferi solutii la vreo problema dificila?
^

In continuare, autorii discuta ^n 10 sectiuni ecare secventa a unui artocol de

cercetare.

4.1 Titlul articolului

Un articol publicat ^ncepe cu o introducere generala, apoi se trece la stadiul
actual al cercetarii în domeniul abordat (literature review ), dupa care urmează
ipotezele sau obiectivele cercetarii, metodologia, apoi rezultatele si, în final,
discutia si concluziile. Dar când scriem un articol, de obicei începem cu partea
conceptuală si datele cantitative si calitative care servesc ca fundament pentru
manuscris. Odata ce aceast parte este completa trecem la partea de introducere
si mai apoi la concluzii. Autorii recomandă ca titlul sa fie stabilit în ultimul rând.
Ideea ind ca titlul trebuie sa fac cititorul

Proiectul CALIOPE 11
 Septembrie 2018

interesat sa citească articolul. Este sugerat ca cercetatorul sa trimita titlul

articolului unor colegi care nu sunt implicati în cercetarea respectiva si sa-i
^

întrebe dacă titlul respectiv i-ar face interesati sa citeasc lucrarea. In opinia
autorilor, un titlu este bine ales atunci când contine cel mai mic numar posibil
de cuvinte care sa descrie în mod adecvat continutul manuscrisului si captează
atentia cititorului. Ca regula generala, un titlu eficient identica principala
problema tratata, scoate în evidenta subiectul manuscrisului, este specific,
neambiguu, exact, complet, evita detalii inutile si nu contine
^

abrevieri neuzitate. In concluzie, un titlu bun atrage cititorul.

4.2 Despre abstract (rezumat)

^
In opinia autorilor studiului citat, abstract-ul este acea parte din lucrare care îi
face reclama, îl promovează . Cele mai multe website-uri ale jurnalelor acordă
acces complet la articole numai pe baza unui abonament individual sau
institutional. Dar rezumatele apar la toate articolele si sunt accesibile tuturor
vizitatorilor website-ului, fară restrictii.
De alminteri, autorii recomandă cercetatorului ca, înainte de a trimite
articolul spre publicare la un jurnal, sa cerceteze un pic si abstractul de la câteva
articole. Argumentul lor este urmatorul. Asa cum un abstract bun poate interesa
un potential cititor sa citeasc articolul, în egal masură abstract-ul poate sa
influenteze referentul sa privească articolul într-un mod favorabil.

Autorii studiului disting trei mari tipuri de abstract:

 descriptiv (abstract-ul traseaz temele acoperite de manuscris asa încât cititorul poate
decide dacă sa citească sau nu întregul manuscris);
 informativ (abstract-ul este un rezumat structurat in asa fel încat sa urmarească
introducerea, metodele, rezultatele si discutia de la sfârsit);
 structurat (care urmareste rubricile impuse de jurnal).

In studiu este prezentat exemplul Emerald Publishing 5care solicita ca abstract-ul sa fie
impartit astfel:

- scop;
- model/metodologie/abordare;
- rezultate, limitele cercetarii/implicatii;
- implicatii practice (dacă este cazul );
5
http://www.emeraldgrouppublishing.com/

Proiectul CALIOPE 12
 Metodologia cercetarii stiintifice si protejarea proprietatii intelectuale

- implicatii sociale (dac este cazul);

-originalitate/importanta.

Abstract-ul trebuie sa scoat în evidenta rezultatele cercetarii, consideratiile

metodologice si, dac este cazul, practica managerial .
De obicei un abstract trebuie sa contina între 150 si 200 de cuvinte. Ce
^

ar trebui sa contina un spatiu atât de limitat? In opinia autorilor studiului, cel

mai important este sa se precizeze clar problema cercetat sau pe ce tema se
concentreaz manuscrisul. De ce tema este relevanta, interesant sau/si important .
Apoi abstract-ul trebuie sa cuprinda una sau doua fraze despre metodele de
cercetare (studiu de caz, survey, si/sau experiment) si despre cadrul cercetarii.
Restul ar trebui sa se concentreze pe rezultatele cercetarii.
Abstract-ul trebuie scris abia dupa ce manuscrisul este terminat pentru a ne
asigura ca el rezuma într-un mod adecvat continutul articolului si va atrage
cititorul la citirea completa a manuscrisului. Se recomand sa nu se foloseasc
termeni tehnici si sa nu se includa citari.

4.3 Cuvinte cheie (keywords)

Cuvintele cheie sunt folosite pentru indexare. Autorii studiului subliniaz ca vor
avea o infuenta puternica asupra modului în care cititorii vor putea localiza
articolul si acest lucru determina în cele din urma dac articolul va avea sau nu
sanse sa e citat. De asemenea, cuvintele cheie ajut editorul sa aleag referenti
potriviti. Cuvintele cheie trebuie sa se refere la esenta topicii articolului.

4.4 Introducere si literature overview

^
In opinia autorilor studiului, exista trei obiective principale pe care trebuie sa le
îndeplineasc o introducere buna:

 sa-l fac pe cititor sa se concentreze asupra problemei de cercetare abordate în

manuscris sau asupra scopului acestuia;

 sa stabilească o încadrare referentială corectă;

 sa identifice contributia manuscriuslui la domeniul abordat si sa convinga cititorul

ca exista o justificare pentru a întreprinde o asemenea cercetare.

Introducerea trebuie sa prezinte o încadrare completa a cercetarii întreprinse,

incluz^and dezvoltarea din punct de vedere istoric, stadiul curent al cunoasterii si
orientarea teoretica. O introducere neclar poate conduce la

Proiectul CALIOPE 13
 Septembrie 2018

neîntelegerea de catre referenti a punctului de vedere al autorilor manuscrisului.

Desi este necesar sa se se prezinte în mod adecvat cunoasterea pe care se
bazeaz articolul asa încat cititorul sa poat evalua corect lucrarea, nu este necesar
citarea tuturor referintelor posibile sau sa mergem cu mult înapoi
^

În timp cu prezentarea istoricului problemei. Indeobste se citeaz cele mai noi

publicatii ce preced manuscrisul.

Autorii studiului arat ca o buna introducere trebuie sa raspund la

urmatoarele întrebari:

 Care este problema?

 Exista solutii?

 Dacă da, care dintre ele ar fi cea mai buna?

 Care sunt principalele limite în teoria existenta?

 La ce probleme conduc aceste limitari?

 Ce spera autorii cercetarii sa obtina?

La fel ca si în cazul abstract-ului si al titlului, este bine ca autorii

manuscrisului sa cear parerea altor cercetatori asupra introducerii.

4.5 Ipotezele articolului

^
In general, pentru a veri ca dac anumite previziuni sunt valide, se considera
anumite ipoteze care se testeaz . Dar care sunt ipotezele bune? Numai simplul
fapt ca poate nu exista ^n literatur o asemenea ipoteza nu ^nseamn ca am ales o
ipoteza buna. Sau putem alege o ipoteza noua, dar dac testarea ei conduce la
concluzii arhicunoscute, iarasi alegerea ipotezei este nerelevant .

Pentru a considera ipoteze excelente, autorii studiului fac, printre altele,

urmatoarele recomandari:

 Evitati ipotezele evidente; acestea sunt ori truisme ori sunt deja cu-noscute
publicului avizat;

 Asigurati-va ca ecare ipoteza se concentreaz pe un singur item tes-tabil;

 Limitati numarul de ipoteze dintr-un singur manuscris;

 Legati ipotezele de dezvoltarea teoretica din manuscris.

Proiectul CALIOPE 14
 Metodologia cercetarii stiintifice si protejarea proprietatii intelectuale

4.6 Metdologia cercetarii

Exista un câmp larg de metode ce se pot aplica într-o lucrare de cercetare.
Autorii lucrarii trebuie sa justi ce alegerea metodelor si sa le lege de obiectivele
cercetarii.
Este clar ca metodele au anumite limite si trebuie sa fim constienti de acest
lucru. Limitele trebuie discutate în sectiunea de discutii. Pe de altă parte, este
posibil ca aceste limitari ale metodelor sa deschida alte cai de cercetare.

Metodele se pot aplica pe baza unor ipoteze sau prezumtii. Esecul în

recunoasterea si satisfacerea conditiilor pentru o anumită tehnica analitică este,
dupa parerea autorilor studiului, o greseal fatal care conduce în mod sigur la
respingerea lucrarii.
De multe ori exista tendinte în aplicarea unor metode de cercetare. Dar
întotdeauna metodologia trebuie aleasă conform obiectivelor cercetarii si nu
invers.
Folosirea unor metode multiple într-o progresie treptata, poate conduce la
valoare adaugată . De exemplu, metodele mixte (metode calitative urmate de
metode cantitative) sau folosirea unei metode în diferite etape ale cercetarii pot
conduce la rezultate interesante.

4.7 Rezultatele cercetarii

Aceast sectiune trebuie sa scoat în evidenta ceea s-a obtinut nou în raport cu
ceea ce era deja cunoscut. Aceast raportare trebuie sa se fac atât calitativ cât si
cantitativ. Când se prezinta aceste rezultate, ele trebuie sa apar în aceeasi ordine
ca aceea în care au fost anuntate initial. Rezultatele calitative trebuie prezentate
într-o manier care sa fac foarte clar cititorului ce s-a obtinut. Dacă este potrivit,
se pot include guri si/sau tabele care sa sistematizeze rezultatele obtinute.
La fel ca si la celelalte sectiuni ale manuscrisului, parerea unor cercetatori
neimplicati în cercetarea din lucrare poate foarte utila în îmbunatatirea
prezentarii.

4.8 Discutii
^
In aceat sectiune, autorii manuscrisului trebuie sa argumenteze cum au fost
atinse obiectivele formulate în introducere:

 sa-l facă pe cititor sa se concentreze asupra problemei de cercetare abordate în

manuscris sau asupra scopului acestuia;

 sa stabilească o încadrare referentială corectă;

Proiectul CALIOPE 15
 Septembrie 2018

 sa identifice contributia manuscriuslui la domeniul abordat si sa convinga cititorul

ca exista o justificare pentru a întreprinde o asemenea cercetare.

Potrivit autorilor studiului, sectiunea de discutii ar trebui sa contina:

 Descrierea modului în care rezultatele raspund la întrebarile formulate în

introducere sau sunt legate de obiectivele fixate initial;

 Interpretarea fiecarui rezultat obtinut;

 Demonstrarea consistentei rezultatelor obtinute în raport cu cele ale altor

cercetatori;

 Demonstrarea importantei cercetarii efectuate si argumentarea fapului ca lucrarea

merita sa fie publicatî .

 Mentionarea limitarilor metodologiei de cercetare si explicarea faptului ca, ^n po da

acesor limitari, rezultatele sunt semni cative.

 Continuarea logica a cercetarii si furnizarea de noi directii de cercetare.

Autorii studiului ^ncheie aceast sectiune cu urmatoarea recomandare:

Non-quantitative words (e.g., low/high, extremely, enormous, rapidly,
dra-matic, massive, considerably, exceedingly, major/minor, etc.) should be
avoided, as they often are quali ed by very, quite, slightly, etc. Quantita-tive
precision, in fact, always is preferred.

4.9 Concluzii
Autorii studiului recomand ca în aceast sectiune sa e prezentate concluziile
globale si specifice legate de obiectivele cercetarii. Autorii trebuie sa
demonstreze cum au raspuns la întrebarile abordate si cum contribuie
manuscrisul lor la cunoasterea în domeniu. De asemenea, trebuie sa arate de ce
contributia lor este semnificativă si are importanta pentru domeniul cercetat. Ei
pot indica, in plus, eventuale extinderi sau limite ale rezultatelor obtinute si pot
indica viitoare directii de cercetare indicând dacă acestea sunt în curs.

Aceast sectiune poate influienta decizia referentului. Asa cum titlul lucrarii
creează prima impresie, sectiunea de concluzii creează ultima impresie asupra
manuscrisului.

Proiectul CALIOPE 16