8. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU RELEVMENTE.

MÃSURAREA RELEVMENTELOR. DETERMINAREA

PUNCTULUI NAVEI CU RELEVMENTE SIMULTANE ŞI
SUCCESIVE

8.1 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI RELEVMENTE

SIMULTANE - CAZUL GENERAL

Principiul procedeului constă în obţinerea punctului navei la

intersecţia a două cercuri capabile de două unghiuri orizontale
determinate prin diferenţa a trei relevmente simultane:

α = R2 − R1 ; β = R3 − R2 (8.1)
Algoritm
- se aleg trei repere costiere de pe hartă;
- se identifică vizual reperele la coastă şi se hotărăşte
ordinea de relevare;
- se relevează rapid cele trei repere unul după altul;
- se citesc ora bordului şi indicaţia lochului (O/CI) la
precizie de minut şi cablu, la momentul măsurării
relevmentului trei;
- se convertesc relevmentele compas (giro) în
relevmente adevărate şi se trasează pe hartă, fiecare
din reperul la care a fost măsurat;
- la intersecţia celor trei relevmente adevărate se obţine
punctul observat al navei.

Re2
O Re1
R2 Cl R1

) Dc =
R3 ( ∆c
∆c = = )
= (
Dc

Re3

Fig.8.1

97
8.1.1. Reducerea observaţiilor la acelaşi moment

În realitate, atunci când distanţa la coastă este relativ mică şi

viteza navei este mare, nu se mai poate asigura
cvasisimultaneitatea observaţiilor şi de aceea se recurge la un
procedeu practic numit reducerea observaţiilor la acelaşi moment.
Acesta procedeu constă în măsurarea unei serii rapide de cinci
relevmente din care se obţin trei relevmente simultane astfel
(fig.8.2):

R1 + R3 R + R4
Ra1 = ; Ra2 = 2 ; Ra3 = R3 (8.2)
2 2

unde: R1; R2; R3; R4; R5 sunt cele cinci relevmente din serie.

Re1
Re3

Re2

)
( ∆ c=
Dc=

R1
= ) R4
Dc = ( ∆ c
R5

R2
R3

Fig.8.2

Observaţia 8.1 Acest procedeu practic folosit în corectarea

punctului navei cu relevmente simultane are la bază evidenţa că,
pentru un timp relativ scurt variaţia relevmentului este proporţională
cu timpul, intervalul de timp dintre observaţii considerându-se
constant, astfel că relevmentele finale obţinute prin media
relevmentelor măsurate se consideră ca fiind practic simultane.
Observaţia 8.2 Ordinea măsurării relevmentelor trebuie să ţină cont
de legea de variaţie a acestora, cel mai rapid variază relevmentul la
reperul situat în apropierea traversului navei.

98
8.1.2. Precizia punctului navei cu trei relevmente simultane

În determinarea punctului navei cu relevmente simultane apar

o serie de erori sistematice şi accidentale care produc deplasări ale
relevmentelor măsurate de la poziţia lor reală, astfel că relevmentele
adevărate trasate pe hartă nu se intersectează într-un punct, ci două
câte două, formând un triunghi numit triunghiul erorilor. La apariţia
triunghiului erorilor se verifică natura erorilor şi se repetă
operaţiunea de măsurare a relevmentelor şi de determinare a
punctului navei.
În practică se admite, atunci când latura triunghiului erorilor nu
este mai mare de 10 cabluri, că punctul observat al navei cu trei
relevmente simultane se află în centrul de greutate al triunghiului
erorilor (fig.8.3).

R2
R3
≅ 10 cab R1

Re1
Re3
Re2

Fig.8.3

Atunci când latura triunghiului erorilor este mai mare de 10

cabluri se trece la corectarea efectelor erorilor prin procedee grafice
numite:
- procedeul „triunghiurilor asemenea”;
- procedeul „locurilor de egală diferenţă de
relevment”.

8.1.3. Determinarea punctului navei cu trei relevmente

simultane afectate de o eroare sistematică

Procedeul „triunghiurilor asemenea”

Principiul procedeului constă în înlocuirea arcelor de cerc

capabile de unghiuri orizontale observate ce nu se mai

99
intersectează într-un punct cu segmentele de dreaptă
corespunzătoare (fig.8.4).
Algoritm:
- se aleg pe hartă trei repere costiere;
- se identifică vizual reperele pe coastă şi se
hotărăşte ordinea de relevare;
- se măsoară cvasisimultan cele trei relevmente, se
convertesc în relevmente adevărate;
- se trasează pe hartă relevmentele adevărate şi se
obţine triunghiul erorilor;
- se modifică valoarea celor trei relevmente
adevărate cu o valoare de ± 20…50 şi se trasează
această serie nouă de relevmente, obţinându-se un
triunghi asemenea cu triunghiul erorilor;
- se unesc vârfurile de acelaşi nume ale celor două
- triunghiuri asemenea şi la intersecţia acestora se
obţine punctul observat al navei.

Re3 Re2

Re1

c'
c
a’ Dc= ( ∆c=
)
a
R’2
∆ c= )
Dc= ( b
R2
b'
R1

R’3
R’1
R3

Fig.8.4

Procedeul „locurilor de egală diferenţă de relevment”

Principiul procedeului constă în determinare punctului navei la

intersecţia a două arce de cerc capabile de două unghiuri orizontale
Obţinute prin diferenţă de relevmente măsurate (fig.8.5).
Algoritm:
- se aleg pe hartă trei repere costiere;
- se identifică vizual reperele pe coastă şi se
hotărăşte ordinea de relevare;
- se măsoară cvasisimultan cele trei relevmente

100
 compas;
- se calculează cele două unghiuri orizontale prin
diferenţă de relevmente, astfel:

α = Rc2 − Rc1 ; β = Rc3 − Rc2 (8.3)

α = Rg 2 − Rg1 ; β = Rg 3 − Rg 2 (8.4)
- se trasează pe hartă arcele de cerc capabile de
unghiurile orizontale α şi β;
- la intersecţia acestor două linii de poziţie se obţine
punctul observat al navei.

Re2

Re3
)
=
( ∆c
=
O2 Dc

O1

Dc= ( ∆ c= )

Re1

Fig.8.5

8.2 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU RELEVMENTE

SUCCESIVE

Pe timpul navigaţiei costiere este întâlnită adeseori situaţia în

care, la un moment dat, nu există decât un singur reper în raza
vizuală a navigatorului şi de aceea este nevoie de transportul unei
linii de poziţie, determinată anterior, pentru determinarea punctului
navei. Acest procedeu este cel al observaţiilor succesive, în acest
caz al determinării punctului navei cu relevmente succesive.
Observaţiile succesive se pot face la un singur reper sau la
două repere costiere.

101
8.2.1. Determinarea punctului navei ce relevmente succesive la
două repere

Principiul procedeului constă în intersecţia a două linii de egal

azimut, din care una este transportată la momentul determinării
punctului navei (fig.8.6).
Algoritm:
- se măsoară la momentul iniţial ales O1/Cl1
relevmentul compas la un reper costier, se
converteşte în relevment adevărat, se înscriu în
jurnalul de bord ora, indicaţia lochului, valoarea
relevmentului şi reperul la care a fost măsurat;
- se determină punctul estimat al navei, se înscriu pe
hartă valorile O1/Cl1;

me
Ra1
Dc= ( ∆c= )
Ra2 DN
O1
-----
Cl1
me Re’1

Re1 Ra1

Re2

Fig.8.6

- după un interval de timp ales ∆t, se determină

punctul estimat al navei şi se măsoară al doilea
relevment compas la un al doilea reper costier
(primul reper nemaifiind în raza vizuală a
navigatorului );
- se converteşte cel de-al doilea relevment compas,
se trasează pe hartă şi se notează O2/Cl2;
- se transportă prima linie de poziţie corespunzătoare
primului relevment, adevărat pentru momentul
măsurării celui de-al doilea relevment, se
intersectează cu cea de-a doua linie de poziţie
(corespunzătoare celui dea-l doilea relevment
adevărat) obţinându-se punctul estimat – observat al
navei;
102
 - se determină eroarea în punct, se înscriu în jurnalul
de bord ora, citirea la loch, valoarea celui dea-l
doilea relevment şi reperul la care a fost măsurat,
coordonatele geografice ale punctului navei, eroarea
în punct.

8.2.2. Determinarea punctului navei cu relevmente succesive la

un reper

Observaţia 8.2 Principiul, algoritmul şi construcţia grafică a acestui

procedeu sunt similare procedeului de determinare a punctului navei
cu relevmente succesive la două repere, cu deosebirea că cele
două relevmente succesive sunt măsurate la acelaşi reper costier
(fig.8.7).
me
Ra1
Dc= ( ∆c= )
Ra2 DN
O1
----- O2
Cl1 ---- Ra1
Cl2
me

Re’1
Re1

Fig.8.7

8.2.3. Determinarea punctului navei cu două relevmente

succesive în condiţii de derivă

Pe timpul navigaţiei în zone cu curenţi determinarea punctului

navei cu relevmente succesive se face ţinând cont da valoarea
valorilor deplasării deasupra fundului, drumul deasupra fundului şi
viteza deasupra fundului (fig.8.8).
Algoritm:
- se măsoară relevmentul compas Rg1 (Rc1) se
notează O1/Cl1 şi se determină punctul estimat al
navei;
- se construieşte în poziţia reperului costier
triunghiul curentului, obţinându-se valoarea lui Df
şi Vf ;
- se măsoară al doilea relevment Rg2 (Rc2) la
momentul stabilit, se determină punctul estimat al
- navei şi spaţiul deasupra fundului parcurs de

103
 navă mf în intervalul de timp ales;
- se transportă poziţia reperului cu segmentul egal
cu spaţiul parcurs deasupra fundului mf pe o
direcţia paralelă cu Df şi se obţine poziţia Re’;
- se trasează relevmentul adevărat Ra1 prin poziţia
Re şi Ra2 prin poziţia Re’ şi la intersecţia celor
două linii de poziţie se obţine punctul estimat –
observat al navei;
- se notează în jurnalul de bord informaţiile
referitoare la punctul navei, eroare în punct, Df.Vf
şi valoarea derivei.

DA
V A
Re’1
Df V Crt

DCrt Re1
V f
VCrt

DA
O2
---- ma
Cl2 O1
Df -----
Ra2 Cl1
)
mf
∆ c=
(
=
Dc Ra1 Ra1

Fig.8.8

8.3 CAZURI PARTICULARE DE DETERMINARE A PUNCTULUI

NAVEI CU RELEVMENTE SUCCESIVE LA UN REPER

În determinarea punctului navei cu relevmente succesive la un

reper există, pentru anumite valori ale parametrilor măsuraţi, un
număr de cazuri particulare, astfel:
- procedeul relevmentului prova dublu;
- procedeul distanţei la travers;
- procedeul relevmentelor prova succesive.
8.3.1. Determinarea punctului navei cu relevmentul prova dublu

Observaţia 8.2 Punctul navei este obţine la intersecţia unei linii de

egal azimut şi o linie de egală distanţă determinantă de distanţa
parcursă între măsurarea unui prim relevment prova şi a celui de-al
doilea relevment prova, dublu ca valoare, la acelaşi reper costier
(fig.8.9).

104
Algoritm:
- se măsoară Rp1 la momentul iniţial, se determină
punctul estimat al navei şi se notează O1/Cl1:
- se calculează valoarea celui de-al doilea relevment
prova Rp2=2Rp1 şi se converteşte în relevment
adevărat;
- se urmăreşte variaţia relevmetului (“se aşteaptă la
compas”) astfel încât la momentul măsurării
relevmentului prova dublu, se converteşte în
relevment adevărat Ra2, se citeşte O2/Cl2 şi se
determină punctul estimat al navei;
- se măsoară spaţiul estimat me între momentele
celor două măsurători, se trasează arcul de cerc
de rază me din poziţia reperului costier şi la
intersecţia cu Ra2 (trasat prin poziţia reperului
costier) se obţine punctul estimat-observat al
navei.

2Rp1 (Ra2)
O1 Dc= ( ∆c= )
-----
Cl1
Rp1 (Ra1)
O2
----
me Cl2

me

Re1

Fig.8.9
8.3.2. Determinarea punctului navei cu distanţa la travers

Acest procedeu este un caz particular al procedeului prova

dublu şi se aplică acelor valori ale primului relevment prova pentru
care distanţa la travers calculată din tangentă de relevment prova
are valori întregi, astfel (fig.8.10):

d ⊥ = mtgRp1 (8.5)

105
Tabelul 8.1 Valoarea distanţei la travers funcţie de valoarea
relevmentului prova
Nr.crt. Valoarea Rp1 Valoarea tgRp1 Valoarea Rp2 Valoarea d ⊥
1 11°3/4 0.2 90°0 m/5
2 18°5 0.39 90°0 m/3
3 25°5 0.5 90°0 m/2
4 45°0 1 90°0 M
5 63°5 2 90°0 2m
6 71°5 3 90°0 3m
7 76°0 4 90°0 4m

Algoritm:
- se alege, funcţie de situaţia concretă de navigaţie,
valoarea relevmentului prova Rp1, se converteşte
în relevment compas şi la momentul măsurării
acestuia se citesc şi se notează O1/Cl1, se
determină punctul estimat al navei;

O2
Re1 ----
Cl2
Ra2
)
Dc= ( ∆c=

me

O1
-----
Cl1

Ra1

Fig.8.10

- se converteşte Rp2=0900 în relevment compas, se

aşteaptă la compas momentul măsurării acestuia,
se citesc O2/Cl2, se determină punctul estimat al
navei;
- se determină valoarea spaţiului estimat parcurs de
navă între momentele celor două măsurători, se
transformă în distanţă la travers conform tabelului
8.1, se trasează din poziţia reperului costier şi la
intersecţia cu Ra2 se obţine punctul estimat -
observat al navei, se înscrie pe hartă O2/Cl2;

106
 - se determină eroarea în punct, se înscriu
informaţiile referitoare la determinarea punctului
navei.

8.3.3. Determinarea punctului navei cu relevmente prova

succesive

Acest procedeu este un caz particular al procedeului cu

distanţa la travers, relevmentele prove sunt astfel alese încât
valoarea distanţei la travers să fie egală cu distanţa estimată (sau
dublul ei) parcursă de navă între momentele executării celor două
măsurători (fig.8.11):

m
d⊥ = (8.6)
ctgRp1 − ctgRp 2

şi: ctgRp1 − ctgRp 2 = 0.5sau1.0 (8.7)

Tabelul 8.2 Valoarea distanţei la travers funcţie de valoarea

relevmentelor prova succesive

Nr.crt. Valoarea Rp1 Valoarea Rp2 Valoarea ctgRp Valoarea m⊥

1 22°0 26°5 2.5/2.0 2m
2 22°0 34°0 2.5/1.5 m
3 26°5 34°0 2.0/1.5 m
4 26°5 45°0 2.0/1.0 m
5 34°0 45°0 1.5/1.0 2m
6 34°0 63°0 1.0/1.5 m
7 45°0 63°0 1.0/0.5 2m
8 45°0 90°0 1.0/0.0 m
9 63°0 90°0 0.5/0.0 2m

Notă: această serie de relevmente se numeşte seria Traub.

Algoritm:
- se alege, funcţie de situaţia concretă de navigaţie,
valoarea Rp1, se converteşte în relevment compas
şi la momentul măsurării acestuia se citesc O1/Cl1,
se determină punctul estimat al navei;
- se alege valoarea relevmentul prova doi conform
tabelului 8.2, se converteşte în relevment compas
şi la momentul măsurării acestuia se citesc şi se

107
 notează O2/Cl2, se determină punctul estimat al
navei;
- se determină distanţa la travers din distanţa
estimată parcursă de navă între cele două
măsurători, se trasează din poziţia reperului costier
şi la intersecţia cu linia de poziţie determinată de
relevmentul adevărat pentru poziţia la travers se
obţine punctul estimat – observat al navei;
- se determină eroarea în punct, se înscriu pe hartă
O3/Cl3 şi în jurnalul de bord informaţiile referitoare
la determinarea puntului navei.

O1 Ra2 O2 Ra3=Ra
----- ----
Ra1 me Dc= ( ∆c= )
Cl1 Cl2
me
O3
----
Cl3

Re1

Fig.8.11

108