Procesul Bugetar

GHIDUL
PROCESULUI BUGETAR
AL REPUBLICII MOLDOVA
CHISINAU 2009
Aceasta lucrare apare in cadrul Proiectului Transparent finantelor publice initiat §i sustinut
financiar de Programul Administrate Publica §i Buna Guvernare al Fundatiei Soros-Moldova.
Autor: Angela Secrieru
Desene: Alex Dimitrov

Coordonator editie: Olesea Stamate
Referenti:
Valeriu Prohnitchi, director executiv, Centrul Analitic lndependent„Expert-Grup"
Anatolie Ciflaru, redactor-§ef, revista ECO
Raisa Ghilan, §ef Sectia Finante in invatamantul preuniversitar, cultura, Ministerul de Finan-
ce al Republicii Moldova
Tatiana Manole, profesor universitar, doctor habilitat in economie, §eful Catedrei Finante 5/
ContabilitateaFirmei, UniversitateaTehnica a Moldovei
Oleg Stratulat, profesor universitar, doctor in economie, §eful Catedrei Band$i Activitate
Bancara, Acadenmia de Studii Economice a Moldovei
Examinat §i aprobat de Catedra Band j/ Activitate Bancara, Academia de Studii Economice a

Moldovei (proces-verbal nr. 4 din 27 noiembrie 2008)
CUPRINS
Acronime...................................................................................................................................................... 5
Prefata........................................................................................................................................................... 7
»
A Ce reprezinta Bugetul.......................................................................................................................... 9
I. Bugetul de stat..................................................................................................................................... 14
1.1. Functiile §i obiectivele Bugetului de stat.............................................................................................. 15
1.2. Regulile sau pricipiile bugetare............................................................................................................ 16
1.3. Veniturile Bugetului de stat.................................................................................................................. 17
1.4. Cheltuielile Bugetului de stat............................................................................................................... 22
II. Bugetul asigurarilor sociale de stat................................................................................................. 27
2.1. Ce reprezinta sistemul public de asigurari sociale..............................................................................27
2.2. Veniturile Bugetului asigurarilor sociale de stat...................................................................................28
2.3. Cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de stat................................................................................29
2.4. Procesul bugetar asociat sistemului public de asigurarisociale...........................................................30
III. Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale (UAT)..........................................................................32
3.1. Ce reprezinta Bugetele UAT............................................................................................................... 32
3.2. Veniturile Bugetelor UAT..................................................................................................................... 33
3.3. Cheltuielile Bugetelor UAT.................................................................................................................. 37
IV. Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala...................................................................38
4.1. Ce reprezinta sistemul asigurarii obligatorii de asistentamedicala......................................................38
4.2. Veniturile Fondurilor asigurarii obligatorii de asistentamedicala (FAOAM)..........................................38
4.3. Cheltuielile FAOAM............................................................................................................................. 39
B Procesul bugetar................................................................................................................................ 43
I. Elaborarea Bugetului de stat............................................................................................................ 44
II. Examinarea §i adoptarea legii bugetare de catre Parlament...............................................................46
III. Executarea Bugetului de stat............................................................................................................... 47
IV. Procesul bugetar asociat Bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale..................................................49
V. Controlul financiar public intern............................................................................................................ 52
VI. Auditul extern in sistemul bugetar........................................................................................................ 53
Intrebari §i raspunsuri............................................................................................................................... 57
Ce reprezinta„anul bugetar"?....................................................................................................................... 57
Ce reprezinta produsul intern brut?.............................................................................................................. 57
Care sunt obiectivele pe care le urmare§te elaborarea §i implementarea CCTM in Republica Moldova?. 57
Ce organ exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale?................................................................57
In ce mod bugetul public poate influenta crefterea economica?..................................................................58
Ceinseamna„buget social"?......................................................................................................................... 59
Ce presupune reforma bugetara promovata in prezent in Republica Moldova?..........................................59
Cum se calculeaza §i se plate§te contributia de asigurari sociale de stat?..................................................59
Ce categorii de pensii se acorda in sistemul public de asigurari sociale?....................................................60
CUPRINS
Pe langa pensie, la ce alte indemnizatii §i ajutoare au dreptul asiguratii din sistemul public \
de asigurari sociale?............................................................................................................................ 60
Ce reprezinta Carta europeana a autonomiei locale?..................................................................................60
Ce presupune autonomia locala?................................................................................................................ 60
Care sunt impozitele §i taxele generale de stat?......................................................................................... 61
Care sunt impozitele §i taxele locale?.......................................................................................................... 61
Ce reprezinta descentralizarea?.................................................................................................................. 61
Care sunt efectele §i consecintele descentralizarii fiscale?.........................................................................61
Cum putem evalua nivelul autonomiei financiare locale?.........................................................................62
Ce institute stabile§te marimea primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala?..........................62
Cum poate fi dezvoltata §i imbunatatita activitatea de control intern §i audit intern
in sistemul bugetar?............................................................................................................................. 63
Care este modalitatea de luare a deciziilor in sectorul public §i cum se ajunge la acele sume
de cheltuieli §i venituri care sunt inscrise in bugetul public?................................................................63
Care sunt consecintele reducerii la zero a coteiimpozitului pe venitul agentilor economici?.....................64
Bibliografie................................................................................................................................................. 67
Glosar......................................................................................................................................................... 69
Anexe.......................................................................................................................................................... 71
GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

ACRONIME
APL Administratia publica locala

BASS Bugetul asigurarilor sociale de stat
BNM Banca Nationals a Moldovei
CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu
CSI Comunitatea Statelor Independente
CNAS Casa Nationals de Asigurari Sociale
FAOAM Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala
FMI Fondul Monetar International
GFS Statisticile Financiare Guvernamentale
ISD Investitii straine directe
OCDE Organizatia pentru Cooperare §i Dezvoltare
PIB Economica
Produsul intern brut
UAT Unitate administrativ-teritoriala
UE Uniunea Europeana
UTA Unitate teritoriala-autonoma
ACRONIME 6
6 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA
GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA 7

PREFATA
>
In Republica Moldova, ca, de fapt,in numeroase Ghidul este conceput ca un indrumar de re-
tari ale lumii, sistemul bugetar reprezinta o compo- ferinta in domeniul procedurilor bugetare, fiind,
nenta de o semnificatie greu de supraapreciat pen- totodata insotit de unele aspecte analitice, acestea
tru economia nationals. Prin intermediul diferitor ajutand laintelegerea moduluiin care bugetul public
instrumente financiare - impozite, contributii, taxe, national al Republicii Moldova i§i exercita functiile §i
imprumuturi, etc. - la dispozitia guvernului central §i a scopurile.
autoritatilor publice locale se concentreaza in medie Scopul ghidului este de a ajuta publicul larg,
cca 40% din produsul intern brut al tarii. Dupa cat de organizatiile neguvernamentale interesate §i mass-
echitabil, pe de o parte, dar §i rational, pe de alta media sa cunoasca, sa inteleaga, sa analizeze §i sa
parte, se realizeaza redistribuirea acestor venituri, interpreteze cele mai importante aspecte asociate
bugetul public influenteaza profilul saraciei in proceselor §i fenomenelor din cadrul sistemului
Republica Moldova, dimensiunile consumului public bugetar al Republicii Moldova.
§i ale celui privat, proportiile formarii brute de capital In paginile care urmeaza va vom prezenta
§i, in cele din urma, cre§terea economica §i calitatea modul in care autoritatile publice centrale §i locale
acesteia. genereaza venituri §i cheltuie banii prin intermediul
§i atunci, intrebarea la care trebuie sa raspun- Bugetului de stat, Bugetului asigurarilor sociale de
dem este„cat de multe cunoa§tem despre bugetul stat, Bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale §i
public?" Daca ati raspuns„nu prea multe" sa §titi ca Fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta
nu sunteti singura sau singurul care ar da acela§i medicala, acestea impreuna formand conceptul de
raspuns. In realitate, cu greu gase§ti pe cineva care Buget public.
sa cunoasca tot ce contin sutele de pagini §i Totodata, in examinarea aspectelor legate de
numeroasele volume care formeaza bugetul in sistemul bugetar national vom acorda prioritatile Bu-
fiecare an.Totodata, suntem siguri ca va pasa de getului de stat, acesta fiind elementul constitutiv cu
modul in care Guvernul, prin institutiile publice contributie decisiva la formarea Bugetului public.
centrale §i administratiile publice locale, va cheltuie Speram ca dupa ce veti citi aceste pagini, veti
banii. Prin aceasta lucrare speram ca bugetul public considera ca Ghidul a meritat timpul Dumneavoastra.
national sa devina mai accesibil §i maiinteles pentru
Dumneavoastra.
A.CE REPREZINTA BUGETUL?
Statul, ca forma complexa de organizare sociala, incepand cu fazele sale Veniturile primare (de
incipiente, pentru functionarea §i consolidarea sa, a avut nevoie de sustinere exemplu, profitul unui
atat politica §i sociala, cat §i economica, aceasta din urma devenind, odata cu intreprinzator, salariul unui
aparitia banilor, sustinere financiara. Anume fluxurile de bani directionate de la angajat, renta unui proprietar
supu§i (contribuabili) catre stat (trezorerie) au constituit finantele publice funciar) sunt obtinute
incipiente. Initial aceste fluxuri de bani erau destinate doar sa sustina cheltuielile reie^ind din:
proprii de functionare ale organizatiilor statale. Cu timpul, prin extinderea - abilitatile personale
atributiilor care i-au fost incredintate sau pe care statul §i le-a arogat, fluxurile - patrimoniul sau capitalul
aflat in proprietatea indi-
financiare au fost directionate spre finantarea unor cheltuieli tot mai variate §i tot
vidului
mai apropiate de cererea publica.
- preturile la factorii de
Relatiile financiare stabilite intre stat, pe de o parte, §i intreprinderi, organi- pro- ductie (munca,
zatii, institutii §i cetateni, pe de alta parte, sunt de natura bugetar-fiscala. Aceste capitalul, materia prima
relatii aparin procesulderepartitie la care statul este un participant indispensabil, si materia- lele etc.).
fiind legate de formarea §i utilizarea fondului centralizat de mijloace banefti - a Veniturile secundare (ale
fonduluibugetar, destinat satisfacerii nevoilor publice. Prin urmare, procesul de statului sau guvemului) sunt
repartitie cunoafte doua faze distincte interdependente: constituirea fondurilor §i obtinute prin aplicarea de ca-
distribuirea acestora. tre stat a cotelor de impozite,
Pentru a patrunde cat mai reufit in esenta procesului de repartitie in faza lui taxe, contributii etc. fata de
de constituire a fondurilor, trebuie sa intelegem cum sunt obtinute veniturile veniturile primare.
primare, acestea formandu-se la nivelul agentilor economici, persoanelor fizice
§i juridice, §i cum, prin intermediul veniturilorsecundare, guvernul i§i constituie
cea mai mare parte din venituri (boxele laterale).
Cea de-a doua faza a procesului de repartitie consta in distribuirea fondu-
rilor de resurse financiare pe destinatii §i beneficiari (fig. 1).
PROCESUL DE REPARTITIE
5
- impozite, taxe, contributii asezate pe veniturile

primare Prima faza. Formarea
- varsaminte din veniturile institutiilor publice Fluxuri de veni- ► fondului centralizat de
- venituri din valorificarea bunuriloraflatein mijloace banefti (fondul
proprietatea de stat si a bunurilor fara stapan bugetar)
- donatii, ajutoare si alte transferuri primite
- amenzi, penalitati si alte venituri
Tnvatamant, sanatate, cultura

asigurari sociale si protectie
A doua faza. Utilizarea
sociala gospodarie comunala si
sau distribuirea fondului
Fluxuri de locuinte aparare nationals ordine
centralizat de mijloace
cheltuieli publica actiuni economice etc.
banefti (fondul bugetar)
Fig. 7. Fazele procesului de

repartitie
A. CE REPREZINTA BUGETUL?
10
Laexplicarea conceptuluide Buget este utila operarea unorcomparatii intre
finantele unui stat sau finantele publice, pe de o parte, fi finantele unui individ, ale
Cuvantul „ buget” provine
unii familii sau organizatii, pe de alta parte.
din vechea limba franceza
Fiecare individ, grup de persoane sau organizatii, indiferent daca sunt veche, unde cuvinte ca:
publice sau private, trebuie sa suporte cheltuieli pentru a-fi atinge obiectivele. In „bou- ge”, „bougette”
corespundere cu dimensiunea, caracteristicile fi functiile pe care le au de in- desemnau o punga de piele
deplinit aceste entitati, sursele lor de venituri pot fi foarte variate. In acest sens, folosita pentru pastrarea
problema care urmeaza sa fie solutionata este punerea in stricta corespundere a banilor. Termenul a fost
cheltuielilor cu banii disponibili din sursele existente de venituri. Pentru a ob- preluat de Anglia odata cu
serva fi urmari respectarea acestei relatii pentru o anumita perioada de timp, sa cuceririle normande fi apoi
zicem pentru un an, este utila fi recomandabila elaborarea unui plan atat pentru s-a raspandit in toata lumea.
partea de venituri, cat f i pentru partea de cheltuieli. Se obif nuiefte ca acest plan In Anglia cancelarul
al cheltuielilor fi al veniturilor cu care vor fi acoperite cheltuielileintr-o perioada de tezaurului avea obiceiul de
timp, de regula un an, sa fie desemnat prin notiunea de buget anual. Men- a prezenta in Parlament un
document in care se
tionam, in acest context, ca obtinerea unei egalitati intre venituri fi cheltuieli poate
prevedeau mijloacele
fi realizata fie prin ajustarea cheltuielilor la venituri, fie prin identificarea fi
necesare pentru acoperirea
exploatarea masurilor de mobilizare aditionala a resurselor. Aceste atributii cad in subsidiilor (sumelor) cerate
sarcina directa a managementului bugetar. de Coroana.
Bineinteles, la nivel de individ sau grup de indivizi (familii, menajuri sau Documentul se gasea intr-o
gospodarii) problemele legate de buget sunt mai ufor de inteles comparativ cu punga de piele pe care
cele pe care le au de solutionat administratiile publice centrale fi locale dintr-un cancelarul o deschidea cand
stat atunci cand se confrunta cu o insufienta de resurse pentru a-fi exercita facea expunerea. Aceasta
functiile (de exemplu, punerea in corespundere a salariilor angajatilor din opera- tiune se numea
institutiile bugetare cu nivelul inalt al inflatiei), dar fi atunci cand veniturile deschiderea pungii de bani a
depafesc cheltuielile fi se cere utilizarea cat mai eficienta a excedentului de bani bugetului.
pentru binele societatii. in Romania termenul de
In cazul indivizilor fi familiilor nu este necesara parcurgerea unui proces “buget'’ apare pentru prima
strict etapizat fi rationalizat de elaborare fi formulare a planului bugetar. Se cer data in Regulamentele
Orgamce ale lui Al. I. Cuza
eforturi nu prea mari pentru a intocmi prospectiuni bugetare, in special atunci
care se ocupa de finantele
cand sursele existente de venituri permit acoperirea perfecta a tuturor cheltuie-
publice, dar se gasefte fi
lilor anticipate fi, in plus, asigura o suma apreciabila de economii. Intr-adevar, expresia cu acelafi inteles
planificarea prealabila, in multe cazuri, este inutila. Trecand peste acest aspect, “inchipuirea cheltuielilor
este important sa fie conftientizat urmatorul principiu de baza: indiferent daca anului viitor” art. 117 din
este examinat procesul de formare a bugetului unui individ,unei familii sau orga- Regulamentul Organic,
nizatii, pe de o parte, cheltuielile trebuie limitate la sursele existente de venituri, inainte de aceasta data in
iar pe de alta parte, trebuie sa fie asigurata mobilizarea unor resurse suficiente Tarile Romanefti nu a existat
pe parcursul anului, pentru a acoperi nivelul rezonabil (optim) de cheltuieli. un buget in intelesul actual
Acest principiu fundamental este perfect valabil fi in cazul procesului bu- al cuvantului. Se poate vorbi
getar al unui stat sau guvern. insa de Codicele de venituri
Am mentionat anterior ca dimensiunea f i complexitatea unei entitati deter- §i cheltuieli aparat in
Moldova in timpul domniei
mine dimensiunea cheltuielilor fi a veniturilor acesteia, prin urmare, determina
lui Gheorghe §tefcin Voda
marimea fi structura bugetului acesteia.
(1654), apoi in Muntenia in
Bugetul public cuprinde toate veniturile fi cheltuielile de natura publica ale timpul lui Constantin Bran-
unui stat. coveanu (1694-1704). Prima
Bugetul public urmarefte sa realizeze urmatoarele doua obiective distincte, incercare insa de realizare a
dar la fel de importante. unui act financiar de tip
Primul este sa ofere o masura financiara a cheltuielilor f i veniturilor publice, modern apartine lui Nicolae
a deficitelorfondurilor bugetare, a nivelului deindatorare fi a impactului acestora Mavrocordat Voda in cea
asupra economiei, pentru a promova stabilitatea f i crefterea economica. Al de-a doua domnie din 1712,
doilea este sa furnizeze Guvernului f i institutiilor publice mijloace f i instrumente cand a prezentat sfatului
pentru colectarea fi alocarea eficienta a resurselor in vederea atingerii dom- nesc afa-zisa „Sama”
obiectivelor. sau ,, Banc He visteriei”.
Din punct de vedere matematic, exista trei relatii posibile intre veniturile fi Acest act reprezinta o dare
de seama cu privire la natura
cheltuielile publice:
veniturilor f i cheltuielilor
(arii.
- veniturile sunt egale cu cheltuielile. Aceasta egalitate
este desemnata prin notiunea de echilibru bugetar;
- veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. In acest
caz,
bugetul public se incheie cu excedent bugetar,
- veniturile nu acopera cheltuielile. Prin urmare, statul
§i institutiile publice se confrunta cu o situatie de
deficit bugetar.
Considerand acest ultim aspect, devine inteleasa
structura bugetului public pe urmatoarele trei parti: partea
de venituri; partea de cheltuieli §i rezultatele executarii
bugetului public (fie deficit, fie excedent, fie echilibru
bugetar). Daca bugetul se incheie cu deficit, in cea de-a
treia parte a bugetului sunt indicate sursele lui de finanta-
re; daca bugetul inregistreaza un excedent, sunt indicate directiile de utilizare a
surplusului de venituri.
Bugetul public
Bugetul public al Republicii Moldova, reprezentand un sistem unitar de bugete
§i fonduri - sistemul bugetar, cuprinde:
a) bugetul de stat;
b) bugetele unitatilor administrativ-teritoriale;
c) bugetul asigurarilor sociale de stat;
BUGETUL PUBLIC NATIONAL Componenta de
baza
d) fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
Mijloace speciale
Componentele bugetului public sunt autonome. Ele se elaboreaza §i se
Fonduri speciale
aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au inde-
Proiecte finantate
Bugetul de stat din surse externe
Transferuri
interbugetare ....."7^........
V
Bugetul asigurarilor Fondurile asigurarii obligatorii

Bugetele UA T
sociale de stat de asistenta medicala
Bugetele raioanelor Fondul pentru achitarea serviciilor

medicale
Bugetul unitatii teritoriale autonome

(UTA) cu statut juridic special
Fondul de rezerva al asigurarii
obligatorii de asistenta medicala
Bugetul municipiului Balti
Bugetul municipiului Chi§inau Fondul masurilor de profilaxie
< ......Transferuri interbugetare

Fig. 2. Componentele bugetului public national
A. CE REPREZINTA BUGETUL? I I
pendenta deplina. Aceste caracteristici sunt consfintite in Constitutia Republicii
Moldova (Titlul IV: Economia Nationals fi Finantele Publice, Articolul 131: Bugetul
public national).
In Republica Moldova, Legea privind sistemul bugetar j/' procesul bugetar1
reglementeaza modul de elaborare, examinare, adoptare fi executare a bugetului de
stat, definefte bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurarilor sociale
de stat, fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. Aceste patru
componente ale Bugetului public ifi au propriile surse de venituri f i cheltuieli. In
scopul obtinerii totalului cheltuielilor f i veniturilor publice, aceste patru bugete sunt
integrate f i prezentate sub forma unui buget unificat - Bugetul public national.
Relatiile dintre aceste patru categorii de bugete pot fi examinate cu ajutorul
figurii 2.
Prin urmare, statul fi institutiile publice colecteaza fi cheltuie bani din patru
bugete diferite, dar integrate intr-un fond comun - Bugetul public national. Cu toate
acestea, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele UAT fi FAOAM pot obtine, cel
putin o parte, din veniturile lor de la bugetul de stat sub forma de transferuri (fig. 2).
Toate cele patru bugete tree prin proceduri mai mult sau mai putin similare de
elaborare, examinare, aprobare fi executare.
Totodata Bugetul public national pe venituri fi cheltuieli are urmatoarea structura
(fig. 3):
BASS
26%
BUAT
17%
BUAT
14%
FAOAM
9%
FAOAM
4%
Conform datelor din

Registrul patrimoniului public
Fig. 3. Structura Bugetului public national pe venituri (a) f / cheltuieli (b), fara tinut de catre Agenda
transferuri interbugetare, anul 2007, in mil. lei f/ %. Proprietatii Publice de pe
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008- langa Ministerul Economiei fi
2010, 2009-2011. Comertului, la 1 octombrie
Nota: 2007 la evidenta se aflau 316
BS - Bugetul de stat intreprinderi de stat fi 328
BUAT - Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale socictap pe actiuni cu cota
BASS - Bugetul asigurarilor sociale de stat statului in capitalul social, din
FAOAM - Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. care 213 socictap pe actiuni
cu cota statului 50+1% in
Atat in partea de venituri, cat fi in partea de cheltuieli ale Bugetului public, capitalul social.
componenta cu cea mai mare contribute este Bugetul de stat, urmat de Bugetul La aceeafi data, proprietatea
asigurarilor sociale de stat, Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale f i Fondurile statului a constituit 9.6 mi-
liarde lei*.
asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. Daca,insa, in partea de venituri
Bugetul de stat ocupa 62%, atunci in partea de cheltuieli ale Bugetului public, * Nota explicativa la Raportul
Bugetul de stat detine 48%. Diferenta este explicate prin transferurile realizate de privind executarea bugetului in
la Bugetul de stat in avantajul celorlalte trei componente ale Bugetului public. anul 2007, Ministerul Finantelor,
2008.
In acest context, cheltuielile publice reprezinta una din dimensiunile
sectorului public, o alta componenta fiind volumul productiei fabricate fi al 1
Monitorul Oficial al Republi-
serviciilor prestate in unitatile economice aflate in proprietatea statului (boxa din cii Moldova nr. 19-20/197 din
27.03.1997.
dreapta).
A. CE REPREZINTA BUGETUL? I
13
Cat de mare este Bugetul public
Pentru a intelege marimea bugetului public, partea de cheltuieli a acestuia
trebuie comparata cu dimensiunea economiei nationale, aceasta din urma fiind
masurata cu ajutorul indicatorului produsul intern brut (PIB). Pentru anul 2007,
valoarea produsului intern brut al Republicii Moldova a fost de 53354 mil. lei, bugetul
public in partea lui de cheltuieli constituind 20551 mil. lei.
Dupa cum rezulta din figura 4, ponderea cheltuielilor bugetului public in produsul
intern brut a fost in
acest an de 47%.
In partea dreapta a
figurii sunt indicate
ponderilein PIB
BASS
alecelor
9,8%
BUAT Fig. 4. Pondered
6, 6% cheltuielilor bugetului
public in produsul intern
Transferuri fntre
brut, 2007
bugete 8,6%
Sursa: elaborat dupa
Cadrul de cheltuieli pe
termen mediu 2007-
2009, 2008-2010, 2009-
2011.
patru fonduri componenteale bugetului public, inclusiv ale transferurilor interbugetare.
In scopuri analitice este utila §i recomandabila determinarea acestui indicator in
dinamica. Astfel, figura 5 contine evolutia cheltuielilor publice (fara transferuri
interbugetare) §i ponderea acestora in produsul intern brut pentru perioada 2003-
2007.
Dupa cum rezulta din reprezentarea grafica, cheltuielile publice exprimate in
marime
Fig. 5. Dinamica cheltuie-
lilor bugetului public (fara
transferuri intre bugete) f/
ponderea acestora in PIB
Cadrul de cheltuieli pe
termen meniu 2007-
2009, 2008-2010, 2009-
2011.
absoluta (in milioane lei) cunosc o evolutie ascendenta, de§i, daca comparam
marimea acestora cu valoarea produsul intern brut, observam o reducere a ponderii
cheltuielilor publice in PIB in 2007 fata de anul precedent.
Cre§terea cheltuielilor publice este caracteristica nu doar pentru Republica
Moldova, ci §i pentru majoritatea tarilor. Astfel, pe plan mondial sectorul public,
inclusiv cheltuielile publice, cunosc o tendinta obiectiva de extindere, declan- §ata, in
special, dupa al Doilea Razboi Mondial. Exista numeroase cauze care explica aceasta
cre§tere. Economistul german AdolfWagner a incercat sa explice ascensiunea
sectorului public §i, implicit, a cheltuielilor publice, formuland legea expansiunii
crescande a activitatiistatului (boxa laterala).
I 14 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Clasificarea bugetara
Rationalizarea fi eficientizarea gestiunii Bugetului public impun organizarea Cum explicam crest ere a
sistemului de clasificare a veniturilor fi cheltuielilor publice. cheltuielilor publice?
Clasificarea bugetara este un instrument tehnic de sistematizare, urmarire fi Largirea locului sectorului
control al realizarii veniturilor publice fi efectuarii cheltuielilor publice. public in ansamblul activi-
Clasificarea bugetara reprezinta gruparea veniturilor fi cheltuielilor buge- tapi economice este legata
tare intr-o ordine obligatorie fi dupa criterii unitare. de industrializare. Aceasta
Elaborarea clasificarii bugetare este realizata de catre Ministerul Finantelor este insotita de o dezvoltare
in a§a fel incat veniturile sa se grupeze pe surse de provenienta f i alocatiile a urbanizarii, de complexita-
tea crescanda a activitatilor
bugetare pe categorii de cheltuieli, ceea ce asigura cunoafterea structurii
economice fi de ridicarea
sistemului de venituri fi cheltuieli bugetare. nivelului de viata. Prin ur-
Clasificarea bugetara-tip este elaborate de Ministerul Finantelor in baza mare, statul este nevoit sa in-
Statisticilor Financiare Guvernamentaie (GFS) elaborate de FMI. Pe baza tervina f i sa cheltuiasca mai
schemei clasificarii bugetare se organizeaza evidenta bugetara, asigurandu- mult pentru a reglementa f i
seinregistra- rea, prelucrarea fi furnizarea de informatii complete pentru toate a reduce tensiunile de orice
veniturile fi cheltuielile bugetare, care sunt grupate in functie de anumite criterii. fel, indeosebi cele care
Una din componentele de baza ale reformei bugetare promovate in pre- rezulta din urbanizare
zent in Republica Moldova tine de imbunatatirea sistemului de planificare fi (cheltuieli de administrate
executare bugetara, inclusiv prin modernizarea clasificarii bugetare. Astfel, in generala, de politie fi de
justitie); pentru a raspunde
octombrie 2008, prin ordinul ministrului finantelor privind clasificatia bugetara, s-a
nevoilor crescande ale
initiat trecerea de la sistemul de clasificare bazat pe GFS 1986 la un nou sistem indivizilor in domeniul
fundamental pe GFS 2001 {fig. 1, tabelele 1-4 din Anexe). In scopuri analitice, educatiei, culturii fi actiu-
clasificarea bugetara fi elementeleacesteia vorfi examinatein contextul bugetelor nilor sociale, precum fi in
fi fondurilor corespunzatoare integrate in Bugetul public. scopul realizarii lucrarilor de
In acest Ghid ne vom preocupa, in special, de Bugetul de stat. Totodata, infrastructura, in special in
pentru a obtine o imagine cat mai completa asupra finantelor publice, vor fi domeniul comunicatiilor.
examinate f i celelalte trei bugete - Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele In domeniul finantelor pu-
unitatilor administrativ-teritoriale f i Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta blice, aceasta lege poate fi
medicala. Este important sa mai mentionam inca o data ca integrarea veniturilor formulata ca legea nevoilor
publice financiare
fi cheltuielilor acestor patru componente intr-un fond comun - Bugetul public-
crescande ale statului f/
arata cat de multi bani a colectat fi cheltuit statul nostru in realitate. organelor publice locale.
I. Bugetul de stat
In presa,in discutiile parlamentare fi, in general, in viata publica, se obifnu- iefte
sa seinteleaga prin notiunea de Buget anum e Bugetul de stat. Este bugetul vizat
atunci cand trebuie acoperite cheltuielile legate de pagubele produse de calamitati
naturale sau cand sunt auziteinvinuiri ca mai putini bani vorfi alocati pentru educate
comparativ cu solicitarile cadrelor didactice.
Ce reprezinta Bugetul de stat
In legislatia Republicii Moldova notiunea de Buget de stat nu este definita intr-un
mod explicit, defi in Legea privind sistemul bugetar j/ procesul bugetar (Titlul I,
articolul 1) intalnim o definite administrativa simpla pentru notiunea de Lege bugetara
anuala, aceasta insemnand legea anuala prin care Parlamentul aproba Bugetul de
stat, care cuprinde sursele de venituri fi destinatia cheltuielilor
pentru un an bugetar.
Bugetul de stat este:
§ Un plan dupa care Guvernul cheltuie banii publici. Ce acti-
vitati vor fi finantate? Cat de mult trebuie sa se
cheltuiasca pentru apararea nationals, justitie,
mentinerea ordinii publice f i securitatea nationals,
invatamant, ftiinta f i inovare, cultura, asigurarea fi
asistenta sociala? Raspunsurile la aceste intrebari pot fi
aflate analizand bugetul de stat.
§ Un plan al modului in care Guvernul va finanta activitatile
15
sale. Cat de multe venituri trebuie sa genereze Guvernul prin intermediul
diferitor impozite §i taxe - impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugata, accize,
contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat, primele de asigurare obligatorie
de asistenta medicala etc.?
§ Un plan pentru imprumuturile publice sau rambursarile de imprumuturi. Daca
veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, Guvernul va avea de gestionat un
excedent bugetar. Atunci cand esteinregistrat un excedent bugetar, Guvernul
poate reduce datoria publica - banii pe care ii are imprumutati de la cetatenii
Republicii Moldova §i din surse financiare externe.
§ Un instrument / mecanism care influenteaza economia nationals. Unele categorii de
cheltuieli publice - cum sunt cele pentru educatie, ftiinta §i inovare - se fac in
speranta ca acestea vor spori productivitatea §i vor genera venituri in viitor. Pe
de alta parte, impozitele §i taxele reduc veniturile, lasand cetatenii cu mai putini
bani pentru a fi cheltuiti, fiind afectat consumul (cererea de bunuri §i servicii).
Daca cererea de bunuri scade, vor avea de pierdut producatorii de bunuri §i
servicii. Prin urmare, va fi afectata crefterea economica.
§ Un instrument / mecanism influentat de economia nationala. Atunci cand economia
estein declin, cetatenii caftiga mai putin. In acestecircumstante, veniturile vor
scadea, iar bugetul se poate confrunta cu un deficit bugetar in cre§tere.
Scopurile
§ 0 dare de seama prin care bugetul raporteaza despre modul de cheltuire Bugetului tie stat*
a acestor bani de catre Guvern §i despre finantarea acestor cheltuieli. • implementarea
1.1 Functiile $i obiectivele Bugetului de stat strategiilor si obiectivelor
economice, sociale §i de
Bugetul de stat exercita urmatoarele trei mari functii: alta natura ale
1. Functia de alocare corespunde obiectivelor considerate„clasice"ale pu- Guvernului;
terilor publice. Puterile publice au fost intotdeauna nevoite sa faca fata anumitor • formarea fondurilor
cheltuieli corespunzatoare sarcinilor administrative traditionale (administrate bane^ti necesare pentru
generala, politie, justitie, aparare nationala). In acest fel este asigurata finantarea actiunilor
producerea unor bunuri publice §i functionarea unor servicii publice care nu pot fi Guvernului;
satisfacute de initiativa particular^, fie pentru ca aceste servicii nu constituie • asigurarea echilibrului
bugetar necesar pentru
obiectul unor cereri individuale §i al unor oferte divizibile §i, ca urmare, nu pot
mentinerea unei situatii
genera preturi individuale (un caz tipic este cel al apararii nationale), fie pentru ca macroeconomice stabile a
semnificatia acestor bunuri §i servicii publice este majora pentru dezvoltarea §i statului;
stabilitatea societatii (de exemplu, servicii publice de invatamant §i securitate • asigurarea administra- rii
sociala); efective, calitative §i
2. Functia de (re)distributie. Problemele legate de distribute reprezinta, responsabile a finantelor
frecvent, punctul principal al controverselor in elaborarea politicilor publice. In aflate la dispozitia Guver-
particular, problemele de distribute joaca un rol determinant in elaborarea nului;
• expunerea in mod explicit
politicilor fiscale §i de transfer. Functia de redistribuire a veniturilor s-a dezvol-
a strategiilor si obiective-
tat, in special, dupa al Doilea Razboi Mondial datorita preocuparilor de justitie
lor Guvernului, care vor
sociala §i sub influenta unor teorii economice, conform carora puterile publice, fi realizate de buget.
redistribuind veniturile in profitul categoriilor sociale defavorizate, sustin cre§- Din 2002 Guvernul Repu-
terea consumului intregii natiuni. Redistribuirea se bazeaza pe mecanismele de blicii Moldova a inceput sa
securitate sociala, pe fiscalitate (progresivitatea impunerii veniturilor) §i pe planifice bugetul anual intr-o
anumite cheltuieli bugetare care sunt destinate familiilor nevoia§e (de exemplu, perspective pe termen
ajutoare sociale); mediu. Acest instrument de
planificare bugetara de
3. Functia de stabiiizare presupune sustinerea economiei private pentru a
perspective a obtinut
obtine atat folosirea deplina a resurselor, cat §i un nivel stabil al preturilor.
denumirea de Cadrul de
Practic, politica de stabiiizare urmarefte realizarea unui compromis rezonabil intre cheltuieli pe termen mediu
doua objective adesea contradictorii: folosirea deplina a fortei de munca (CCTM).
(reducerea §omajului) §i o inflatie moderata. Politica de stabiiizare a fost utilizata * Legea privind sistemul
pe larg in tarile occidentale dezvoltate dupa al Doilea Razboi Mondial §i pana la bugetar §i procesul bugetar,
Titlul II, Capitolul I, articolul
inceputul anilor '80 ai secolului XX.
14.

In anii'80, insa, unele tari (SUA fi Marea Britanie) s-au dezis de politica de
stabilizare, inlocuind-o cu strategia financiara pe termen mediu (Medium-Term
Financial Strategy). Mentionam ca din 2002 fi Republica Moldova a inceput sa
planifice bugetul anual intr-o perspective pe termen mediu (boxa laterala). Acest
instrument de planificare bugetara de perspective a obtinut denumirea de Cadrul de
cheltuieli pe termen mediu (CCTM).
In corespundere cu aceste functii fi pornind de la situatia economice fi Obiective ale
sociale din tare, Guvernul formuleaze obiectivele pe care trebuie se le atinge Bugetului public
Bugetul public, inclusiv Bugetul de stat. pentru perioada 2009-
Respunsuri la intrebarea„cat de reuf it if i exercite functiile f i if i indeplinefte 2011
obiectivele Bugetul de stat?"trebuie se ofere analiza bugetare. In domeniul veniturilor pu-
Informatii utile despre continutul Bugetului de stat, Bugetului asigurerilor blice-. asigurarea echitStii,
sociale de stat, Bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale fi Fondurilor asigu- stabilitatii fi transparentei
fiscale, optimizarea presiunii
rerilor obligatorii de asistenta medicale pot fi gesite pe urmetoarele pagini web
fiscale fi extinderea bazei
oficiale:
fiscale.
Ministerul Finantelor - www.mf.gov.md Biroul National de in domeniul cheltuielilor
Statistice - www.statistica.md Casa Nationals de Asistente publice: sustinerea fi dezvol-
Sociale - www.cnas.md Ministerul Economiei fi Comertului - tarea sectomlui real al econo-
www.mec.gov.md Ministerul Sanatatii - www.ms.gov.md miei najionale, reabilitarea
Ministerul Protectiei Sociale, Familiei fi Copilului - www.mpsfc.gov.md infrastructurii, salarizarea
functionarilor publici fi an-
Ministerul Administratiei Publice Locale - www.mapl.gov.md Curtea de
gajatilorbugetari, asigurarea
Conturi - www.ccrm.md Legislatia Republicii Moldova - www.justice.md
transparentei fi modemizarea
Aditional, bugetele UAT sunt publicate in presa oficiale a respectivelor united sistemului judiciar, optimiza-
teritoriale. rea cheltuielilor in sistemul
1.2. Regulile sau principiile bugetare de prestare a serviciilor fi
imbunStSjirea calitStii servi-
Pentru marea majoritate a aspectelor legate de procedurile bugetare nu
ciilor publice.
existe reguli sau standarde universal acceptate dupe care acestea se fie
in domeniul datoriei de
reglemen- tatein legislatie. Totuf i, procedurile bugetare fi legislatia care tine de
stat: atragerea
acestea se inspire din mai multe principii sau reguli considerate„clasice". Acestea imprumuturilor externe noi
din urme se preocupe mai mult de fazele prealabile de pregetire fi adoptare a la conditii cat mai favorabile
bugetului (procedurile bugetare ex-ante). In perioada recente, cateva tari anglo- in scopuri investitionale fi
saxone fi-au integratin legislatie reguli ce vizeaze - in particular (dar nu exclusiv) - pentru suport bugetar,
procedurile bugetare posterioare (ex-post). mentinand nivelul datoriei de
Accentul fiind pus pe principiile de responsabilitate, transparenta, sta- stat ca pondere in PIB sub 30
bilitate fi performanta, sunt privilegiate cerintele de raportare fi informare la suta, diminua- rea poverii
bugetare, in special obiigatiile executivului de a raporta legislativului despre deservirii datoriei de stat
rezultatele bugetare. externe, rambursarea datoriei
10 principii pentru
Luand in considerare ultimul aspect, obtinem 10 principii sau reguli buge- fata de Banca Nationals a
procedurile bugetare
tare (boxa din dreapta). Fiecare dintre aceste principii este important, dar intr-o Moldovei 1.
f i necontrac- tarea
Autoritatea. Pentru
noilor imprumuturi*.
maniere inegaie. Unele pot fi considerate de o importanta constitutionals f i ar fiecare etapa a procesului
tre- bui inclusein Constitutie. Altelefi-argasi oexpresie mai reufitein reglementerile bugetar trebuie de precizat
ce tin de procedurile bugetare. cine detine puterea
Trei principii - autoritatea, universalitatea fi responsabilitatea - sunt atat de decizionala. Supremafia
importante incat justifice integrarea in Constitutie a dispozitiilor care sa le vizeze. legislativului in materie de
Pe langa aspectele prezentate pana acum, trebuie sa accentuam fi existen- finance publice face parte
ta unei reguli de baza care vizeaza veniturile fi cheltuielile bugetare, fi anume integrants din acest
regula echilibrului bugetar. Echilibrul bugetar inseamna ca totalul veniturilor principiu.
trebuie sa fie acelafi cu totalul cheltuielilor. Pentru a-fi satisface obiectivele
* adaptat dupa Prognozele
declarate, Guvernul cheltuie bani publici. Natura acestor bani cere ca Guvernul Cadrului de Cheltuieli pe Termen
sa se conformeze unui plan rational de actiune financiara, ceea ce presupune ca Mediu (2009-2011). Ministerul
bugetul trebuie sa fie echilibrat. Finantelor, Chifinau, 2008.
17
Cheltuielile bugetare anuale ale statului pot fi mai mari comparativ cu veni- Principii clasice
turile, diferenta fiind finantata din imprumuturi. In acest caz, definitia echilibrului l.Anualitatea. Autoritatea
bugetar este modificata, astfel incat suma veniturilor §i incasarilor din bugetara este conferita
pentru o perioada de 12 luni.
imprumuturi trebuie sa fie echivalenta cu suma de cheltuieli §i rambursarilor de
3. Universalitatea.
datorii. Expri- mandu-ne altfel, din buget poate fi cheltuit exact atat cat este Veniturile §i cheltuielile
acumulat. publice trebuie sa fie inscrise
In continuare, trebuie gasite raspunsuri la intrebarile legate de sursele de in bugetul de stat cu sumele
venituri bugetare, cand §i cum sunt cheltuiti banii acumulati in buget, cum su- lor globale. Veniturile
porta statul povara datoriilorcontractate§i cum suntinregistrateimprumuturile §i bugetare nu pot fi afectate
rambursarile de datorii. direct unei cheltuieli
bugetare anume.
1.3. Veniturile Bugetului de stat A.Unitcitea. Veniturile §i
Veniturile Bugetului de stat inregistreaza in ultimii 5 ani o evolutie ascen- chel- tuielile publice trebuie
denta (fig. 5). Pentru anul 2008, Bugetul de stat este aprobat la venituri in suma sa fie inscrise intr-un singur
14658 milioane lei (fara transferurile interbugetare). document, pentru a asigura
utilizarea eficienta si
monitorizarea fondurilor
publice.
5 .Specialitatea. Veniturile
bugetare trebuie sa fie
inscrise in buget pe surse de
provenienta, iar cheltuielile
publice - pe categorii de
destinatie §i dupa continutul
lor economic.
6. Echilibrul.
2003 2004 2005 2006 2007 2008,
aprobat
Fig. 5. Dinamica veniturilor Bugetului de stat (fara transferuri interbugetare) Principii moderne
7. Responsabilitatea.
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen meniu 2007-2009, 2008-
Execu- tivul i$i da darea de
2010, 2009-2011
seama in fata legislativului
despre maniera in care §i-a
Veniturile bugetare pot fi clasificate in urmatoarele categorii: respectat responsabilitatilc.
1) venituri curente; In cadrul executivului,
2) granturi; responsabilitatile
3) transferuri. gestionarilor de buget sunt
Bugetul de stat poate fi analizat prin prisma acestor trei categorii de foarte exact precizate. O
venituri, folosind reprezentarea grafica din figura6. instanta externa de audit
intocmeste. cel putin o data
pe an, un raport despre exe-
cutarea bugetului pe care il
prezinta legislativului.
8. Transparent a.
Funcpile diferitelor organe
de stat sunt clar stabilite.
Informatii bugetare de
natura financiara §i
2008, nefinanciara sunt public
2003 2004 2005 2006 2007 disponibile in timp util. Ter-
aprobat
minologia bugetara este bine
■ Venituri curente 5305 6408 8511 10662 13079 13483
explicata.
■ Transferuri 38 30 57 140 12 0 9.Stabilitatea. Fa^a de buget
■ Granturi 72 122 460 315 968 1175 §i datoria publica sunt
stabilite obiective care sa
se inscrie in contextul ajustat
Fig. 6. Structura veniturilor Bugetului de stat, milioane lei in mod regulat al unui cadru
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008- bugetar pe termen mediu.
2010, 2009-2011. 10. Performanta.
Rezultatele asteptate si cele
recent con- statate ale
programelor bugetare sunt
raportate in buget.
Performanta este asociata cu
principiile de eficienta, eco-
nomic si eficacitate.
Veniturile
Veniturile curente sunt acelea la care statul
curente >r „ —
apeleaza <ir
in mod obi§nuit,in conditii considerate normale §i care se ■ Wiwi]f rrie jilt Ur
CLr1'.
incaseaza la bugetul de stat cu o anumita regularitate.
Din figura 6 observam ca in structura veniturilor
Bugetului de stat veniturile curente detin ponderea cea
mai mare §i sunt in permanenta cre§tere.
In componenta veniturilor curente intra
urmatoarele
categorii de venituri:
1) veniturile fiscale;
2) veniturile nefiscale; Din ce surse statul poate
3) fondurile §i mijloacele speciale. obtine venituri?
Cea mai importanta sursa de venituri curente pentru Bugetul de stat sunt Veniturile bugetare se con-
veniturile fiscale (fig. 7). Acestea cresc din an in an §i sunt formate din: stituie din:
- impozite
1) impozitele directe
- taxe
2) impozitele indirecte.
- granturi
Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau - alte incasari.
juridice, in functie de venit sau averea acestora, pe baza cotelor de impunere Veniturile bugetare nu in-
prevazute de lege. Aceste impozite se incaseaza direct de la contribuabili la clud imprumuturile de stat §i
anumite termene. Pentru aceste impozite este caracteristic faptul ca subiectul, incasarile din operatiunile cu
destinatarul §i suportatorul impozitului este una §i aceea§i persoana, cu toate capital (proprietate pu-
ca uneori aceste elemente nu coincid. blica)*.
Impozitele indirecte se stabilesc asupra vanzarii bunurilor §i prestarii servi-
ciilor. Ele nu se fixeaza direct §i nominativ asupra contribuabililor. Platitorii im- * Legea privind sistemul bugetar
pozitelor indirecte sunt toti cei care consuma bunuri din categoria celor impuse, $i procesul bugetar, Titlul I,
articolul 8.
100%
.............................................................
indiferent de veniturile, averea, profesia sau situatia personala a acestora.
80%
60%
40%
Fig. 7. Structura
20% veniturilor bugetare
2003 2004 2005 2006 2007 curente, milioane lei
923 1094 1294 1332
■ Fonduri §i mijloace 821
Sursa: elaborat in baza
speciale Ca- drului de cheltuieli pe
■ Venituri nefiscale 531 396 675 892 1353
termen mediu 2007-2009,
■ Venituri fiscale 3953 5089 6742 8476 1039 2008- 2010,2009-2011.
4
Pentru a urmari cat mai reu§it evolutia §i structura veniturilor fiscale, poate
fi folosit tabelul I.
Tabelul 1. Evolutia veniturilor fiscale, milioane lei

2003 2004 2005 2006 2007
Impozitul pe venit de la activitatea de 209 279 298 418 556
intreprinzator
Impozitul pe venit de la persoanele fizice 3 3 4 5 6
Total impozite directe 212 282 302 423 562
Taxa pe valoarea adaugata 2382 3412 4592 6155 7544
Accize 883 900 1164 1068 1387
Impozitele asupra comertului exterior §i asupra 477 496 685 831 900
operatiunilor externe
Total impozite indirecte 3742 4807 6440 8053 9832
Total venituri fiscale 3953 5089 6742 8476 10394
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008-2010, 2009-2011.

Astfel, in structura veniturilor fiscale impozitele indirecte detin ponderea
decisiva (cca 95%), iarin totalul impozitelor indirecte taxa pe valoarea adaugata
are pozitia cea mai importanta (cca 73%).
De§i impozitele directe au, la prima vedere, o contributie neimportanta la
formarea veniturilor fiscale (5.4% in 2007), totu§i acestea prezinta o preocupare
la fel de mare pentru politica fiscala a statului ca §i impozitele indirecte.
In tabelul 2 prezentam evolutia cotelor impozitelor pe venit in perioada
2004-2007 §i propunerile formulate in Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu
(CCTM) 2008-2010 §i CCTM 2009-2011.
Tabelul 2. Evolutia cotelor impozitului pe venit
20 200 2007 2009
04 5 2006 2008 2010 2011
efectiv propuneri pe termen mediu
vi<16200: vi<252 vi<2520 vi<2520 vi<2760
00 0 0 0
10 10 8 7 7 7 7 7
Marimea grilelor de venit 16200<vi<210 vi>252 vi>2520 vi>2520 vi>2760
impozabil (vi) §i cotele 00: 00 0 0 0
impozitului pe venitul 15 7 13 10 18 18 18 18
persoanei fizice, lei anual/% vi>21000: - - - -
22 20 20 20 - - - -
Scutirea anuala personala, 3600 3960 4500 5400 6300 7200 8100 9000
lei
Scutirea anuala pentru 240 600 840 1440 1560 1680 1800 1920
persoanele Tntretinute, lei
Cota impozitului pe venitul 20 18 15 15
persoanei juridice, %
pentru venitul reinvestit 0 0 0 -
pentru venitul distribuit,
inclusiv sub forma de 15 15 15 -
dividende
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2008-2010,2009-2011.
De regula, nivelul veniturilor fiscale este limitat §i insuficient. Ca urmare,

Ce reprezinta venitul net al
pentru a acoperi necesarul de venituri, se apeleaza §i la alte categorii de BNM?
venituri. Suma urmatoarelor doua
Conform clasificatiei bugetare, in categoria veniturilor nefiscale intra urma- elemente:
toarele venituri: a) venitul/(cheltuielile) ne-
1. Alte venituri din activitatea de intreprinzator §i din proprietate (de exemplu, t(e) din dobanzi
dividendele aferente cotei de participare a statului in societati pe actiuni, b) venitul/(cheltuielile) ne-
defalcari din profitul net al intreprinderilor de stat, soldul profitului net al t(e) operationale.
Exemple de venituri din
Bancii Nationale a Moldovei, dobanzile la creditele acordate de la bugetul
dobanzi:
de stat etc.).
- venituri din dobanzi la
2. Taxele §i platile administrative (de exemplu, taxa de stat pentru cauzele plasamentele pe termen
examinate in judecatoria economica, taxa de stat pentru actele notariale scurt in banci
indeplinite de notari §i de alte persoane abilitate prin lege, taxa pentru - venituri din dobanzi la
eliberarea pa§apoartelor, taxele percepute de politia rutiera etc.). valorile mobiliare
3. Amenzi §i sanctiuni administrative (amenzile aplicate de politia rutiera, - venituri din dobanzi la
Serviciul Control Financiar §i Revizie de pe langa Ministerul Finantelor, creditele acordate.
Inspectia de Statin Constructii, Serviciul Fiscal de Stat, organele Serviciului Exemple de cheltuieli din
de Informatii §i Securitate, Curtea de Conturi, incasarile de la confiscari, dobanzi:
- cheltuieli cu dobanzi la
amenzile §i alte sanctiuni pecuniare aplicate de Serviciul Vamal etc.).
creditele primite
4. Incasari neidentificate.
- cheltuieli cu dobanzi afe-
Tabelul3 caracterizeaza evolutia veniturilor nefiscale, care in perioada rente disponibilitatilor
2003- 2007 a fost, in general, crescatoare. In structura veniturilor nefiscale - cheltuieli cu dobanzi afe-
ponderea cea mai mare este detinuta de venitul net al Bancii Nationale a rente operatiunilor cu va-
Moldovei (23% in 2007). lori mobiliare si REPO.
Tabelul 3. Evolutia veniturilor nefiscale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venitul net al Bancii Nationale 221 6 192 163 314
Alte venituri 310 390 483 729 1039
Total venituri nefiscale 531 396 675 892 1353
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008-

2010, 2009-2011.
Fondurile §i mijloacele speciale. Mijloacele speciale ale
institutiilor publice sunt definite §i reglementate prin
articolul 12 al Legii privind sistemul bugetar §i procesul
bugetar. Astfel, se considera mijloace speciale ale institutiilor
publice veniturile acestora obtinute de la efectuarea
lucrarilor§i prestarea serviciilor contra plata, precum §i din
donatii, sponsorizari §i din alte mijloace bane§ti, intrate
legal in posesia institutiei publice. Mijloacele speciale ale
institutiilor publice (tabelul 4 din Anexe) se includ Tn buge-
tele respective, se considera venituri §i sunt directionate
pentru cheltuielile legate de desfa§urarea activitatii statu-
tare a acestor institutii, Tn conformitate cu principiile §i regulile de elaborare, aprobare §i executare
a bugetelor corespunzatoare.
Tabelul 4. Evolutia veniturilor din mijloacele speciale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venituri din mijloace speciale 745 826 945 1078 1153

2010, 2009-2011.
Tabelul4 caracterizeaza evolutia veniturilor din mijloacele speciale care in
perioada 2003-2007 a fostin continua cre§tere.
La randul lor, fondurile speciale se definesc §i sunt reglementate prin Titlul
VI„Fondurile speciale", articolul 49 al Legii privind sistemul bugetar §i procesul
bugetar. Astfel, fondurilespeciale sunt fonduri in care se colecteaza veniturile cu
destinatie speciala pentru realizarea unor scopuri §i programe ale Guvernului
sau ale autoritatilor administratiei publice locale. Crearea fondurilor speciale,
sursele de venituri §i destinatia lor se stabilesc prin legi aparte sau prin decizii
ale autoritatilor reprezentative §i deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Fondurilespeciale se includ in bugetele respectivein conformitate cu prin-
cipiile §i regulile de elaborare, aprobare §i executare a acestor bugete.
Fondurile speciale, detaliate pe venituri §i cheltuieli, se aproba ca anexa la
legea bugetara anuala sau la deciziile autoritatilor reprezentative §i deliberative
ale unitatilor administrativ-teritoriale cu privire la aprobarea bugetelor respective.
Tabelul 5. Evolutia veniturilor din fondurile speciale,
milioane le 2003 2004 2005 2007
2006
Venituri din fonduri speciale 76 97 149 217 179

2010, 2009-2011.
Dupa cum rezulta din datele prezentatein tabelul5,in perioada 2003-2006
veniturile din fondurile speciale au crescut, pentru ca in 2007 acestea sa scada
cu 38 milioane lei.
Pentru anul 2008 in bugetul de stat sunt incluse urmatoarele fonduri spe-
ciale2: fondul pentru incurajarea dezvoltarii culturii nucului, fondul republican de
sustinere sociala a populatiei, fondul special pentru manuale, fondul special
pentru promovarea §i dezvoltarea turismului, fondul national pentru sustinerea 2
Conform Legii bugetului de stat
ftiintei, fondul ecologic national §i fondurile ecologice locale. pe anuI 2008.
Fondurile speciale diminueaza integritatea §i transparenta bugetului. De
aceea, in ultimii ani unele fonduri speciale au fost lichidate. Conform Conceptului
cu privire laprioritatile depoliticiin contextulelaborarii CCTM (2009-2011), pentru a
asigura integritatea bugetului, politica de eliminare a fondurilor speciale va
continua, lichidarea fondurilor fiind efectuata in baza unor calcule bine argu-
mentate. Tabelul5 din Anexe contine sursele de venituri §i directiile de cheltuieli
in functie de fondul special.
In tabelul6 prezentam modul de formare (sursele care genereaza venituri)
§i utilizare (in ce scopuri sunt cheltuiti banii) a fondului national pentru sustinerea
§tiintei.
Tabelul 6. Formarea §i utilizarea fondului national pentru sustinerea §tiintei, 2007, mii lei
Denumirea indicatorului Precizat Executat Modificare Modificare
absoluta relativa
A 3=col. 2- 4=col.2 x
1 2
col. 1 100% / col.1
Venituri, total 325,0 352,9 27,9 108,6
inclusiv:
1. Defalcari Tn marime de 0,5% din granturile fundatiilor, 35,3 25,3 353,0
10,0
institutiilor §i organizatiilor internationale
2. Defalcari Tn marime de 2% din valoarea totala a 145,0 249,6 104,6 172,1
serviciilor prestate contra plata, a operatiunilor de arenda a
spatiilor, a executarii comenzilor sau contractelor, precum §i
din alte venituri ale organizatiilor din sfera §tiintei §i inovarii
subordonateAcademiei de §tiinte a Moldovei
3. Defalcari Tn marime de 3% din profitul ramas la 8,7 -71,3 10,9
80,0
dispozitia Agentiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuala
4. Defalcari Tn marime de 10% din profitul ramas la 90,0 59,3 -30,7 65,9
dispozitia agentilor economici cu autofinantare din
subordinea Academiei de §tiinte a Moldovei
Cheltuieli, total 282,1 102,0 -180,1 36,2
1. Premierea §i sustinerea financiara a cercetatorilor 129,8 91,8 -38,0 70,7
§tiintifici §i a tinerelortalente
2. Acordarea de burse pentru rezultate deosebite Tn sfera 152,3 -142,1 6,7
10,2
§tiintei §i inovarii
Excedent (+) / Deficit (-) 42,9 250,9 208,0 584,8
Sold la Tnceputul anului 259,9 259,9
Sold la sfar§iul anului 302,8 510,8
Sursa: elaborat dupa Anexa 8 la Legea bugetului de stat pe anul 2007 §i

informatia Mi- nisterului Finantelor.
Granturileexterne reprezinta alocatii nerambursabile de la alte tari sau insti-
tutii internationale. Conform clasificatiei veniturilor bugetare, granturile externe
pot fi (i) granturi pentru sustinerea bugetului §i (ii) granturi pentru finantarea
proiectelor investitionale.
Tabelul 7. Evolutia incasarilor din granturi, milioane lei
200 200 2 200 2
3 4 02 6 00
5
Granturi pentru sustinerea bugetului 16 62
8 9
Granturi pentru finantarea proiectelor 72 106 1 253 3
investitionale 7 5
Granturi, total 72 122 4 315 9
6 5
2010, 2009-2011.
De§i intrarile de granturi sunt relativ neuniforme tabelul 7, totu§i acestea
vor prezenta o sursa din ce in ce mai importanta in totalul veniturilor bugetare
(boxa laterala).
A. CE REPREZINTA BUGETUL? 2I
In cadrul ^cdintci Grupului
Trcmsferurile. Conform Clasificatiei bugetare, in categoria transferurilor consultativ al Donatorilor
intra: 7. Transferuri pentru cheltuielile curente primite de la bugete de altnivel. pentru Moldova, care s- a
2. Transferuri pentru cheltuielile capitale de la bugetele de alt nivel. desfa§urat in decembrie
3. Mijloacele incasate prin decontari reciproce de la bugetele de alt nivel. 2006 la Bruxelles, Uniunea
Europeana, in comun cu or-
4. Transferurile de peste hotare. ganismele financiare
Tabelul 8. Evolutia transferurilor la bugetul de stat, milioane lei intema- tionale §i donatorii
200 200 200 200 2007 externi, a decis sa aloce
Transferuri de la bugetele UAT la bugetul de 3
38 4
30 5
57 6
140 Moldovei cca 1.2 miliarde
0
stat dolari SUA in perioada
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008- 2007-2010 pentru
2010, 2009-2011. implementarea eficienta a
Planului de Actiuni
Din tabelul8 rezulta ca evolutia transferurilor la bugetul de statin perioada
Republi- ca Moldova-UE §i
2003-2007 a fost neuniforma. a Strate- giei de Crcsterc
Economica §i Reducere a
1.4. Cheltuielile Bugetului de stat
Saraciei. O parte importanta
Cheltuielile bugetare sunt determinate de alocatiile stabilite in Legea bu- din aceasta suma ii va
getara anuala. reveni Bugetului Public
Legea privind sistemul bugetar §iprocesul bugetar clasifica cheltuielile bu- National, inclusiv Bugetului
getare in corespundere cu Clasificatia bugetara. Clasificatia bugetara grupeaza de stat in forma de granturi
§i credite.
cheltuielile bugetare conform:
clasificatiei functional;
clasificatiei organizationale;
clasificatiei economice.
Clasificatia functionala folose§te drept criterii domeniile, ramurile,
sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau
alte destinatii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri intre
diferitele niveluri ale administratiei publice, plata dobanzilor la datoria publica sau
constituirea de rezerve la dispozitia autoritatilor executive. Ele reflecta
obiectivele politicii financiare a statului.
Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare
publice pe domenii de activitate §i objective care definesc nevoile publice §i
reprezinta obiectivul principal urmarit la examinarea §i aprobarea prevederilor
bugetare de catre Parlament.
Clasificatia functionala reprezinta gruparea functiilor autoritatilor publice,
conform careia se prezinta cheltuielile bugetare.
Clasificatia functionala (tabelul 7 din Anexe) consta din doua parti:
grupul principal §i grupul care formeaza o totalitate de 4 semne 3 prezentate in
schema de mai jos:
Alocatie — mijloace
XX grupul principal functia (scopul) generala a autoritatilor publice
aprobate in bugetele de toate
XX grupul mijloacele prin intermediul carora se ating
scopurile nivelurile pentru efectuarea
de cheltuieli, cu respectarea
De exemplu:
dispozitiilor legale*.
A. CHELTUIELI
06.0. Invatamant
* Legea privind sistemul bugetar
06.4. invatamant superior .}•/' procesul bugetar, Titlul I,
Tabelul 9 contine grupurile de cheltuieli care formeaza clasificatia articolul 1.
functionala, marimea §i structura acestora.Totodata, folosind datele din acest 3
Anexele nr. 2 §i 8 la Ordinal
tabel, pot fi identificate domeniile, ramurile §i sectoarele de activitate care au ministmlui finantelor nr. 91 din 20
fost finantate prioritar din Bugetul de stat in perioada analizata. octombrie 2008.
A. CE REPREZINTA BUGETUL? 23
Tabelul 9. Clasificarea cheltuielilor bugetului de stat dupa functii, cu identificarea prioritatilor
2005 2006 2007
mil. % din mil. % din mil. lei % din
lei total lei total total
Serviciile de stat cu destinatie generala 662 8 (PIV) 702 6 (PIV) 886 6
Activitatea externa 256 3 235 2 281 2
Apararea nationals 151 2 210 2 269 2
Justitie 124 1 185 2 225 2
Jurisdictia constitutionals 3 0 3 0 4 0
Mentinerea ordinii publice §i securitatea 8 (PIV) 835 8 (Pill) 1064 7
660
nationals
invStSmantuI 1018 12 1333 12 (Pll) 1470 10 (Pill)
§tiinta §i inovarea 140 (Pill) 308
2 200 2 2
Cultura, arta, sportul §i actiunile pentru 149 2 244 2 298 2
tineret
Ocrotirea sSnStStii 1268 15 (PI) 1583 14 (PI) 1837 13 (Pll)
Asigurarea §i asistenta socialS 1162 14 (Pll) 1296 12 (Pll) 1786 13 (Pll)
Agricultura, gospodSria silvicS, gospodSria 541 6 (PIV) 1151 8 (PIV)
6 626
piscicolS §i gospodSria apelor
Protectia mediului inconjurStor §i 54 109 130
1 1 1
hidrometeorologia
Industria §i constructiile 13 0 32 0 34 0
Transporturile, gospodSria drumurilor, 169 452 4 847
2 6
comunicatiile §i informatica
GospodSria comunalS §i gospodSria de 65 243 117
1 2 1
exploatare a fondului de locuinte
Complexul pentru combustibil §i energie 307 4 290 3 160 1
Serviciul datoriei de stat 471 6 429 4 610 4
Completarea rezervelor de stat 59 1 84 1 55 0
Alte servicii legate de activitatea economics 105 1 90 1 161 1
Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale 1144 13 1890 17 2595 18
inclusiv, transferurile la bugetele UAT 987,9 12 {Pill) 1550 14 {PI) 2441 17 (P /)
Creditarea nets -36 0 -51 0 -73 -1

Total cheltuieli 8483 100 11019 100 14212 100
Sursa: elaborat dupa Informatia operativa privind executarea bugetului destat (sinteza pe
toatecomponentele), anii 2005-2007, Ministerul Finantelor.
Nota: P - prioritatea, PI - prioritatea Tntai, Pll - prioritatea doi etc
Astfel, in 2005 ramura prioritarS a fost cea a ocrotirii sSnStStii, care a in-
registrat in structura cheltuielilor Bugetului de stat o pondere de 15%. Pe locul
doi este pozitionatS asigurarea §i asistenta socials cu 14% in totalul cheltuielilor
Bugetului de stat, urmatS de domeniul invatamantului §i transferurile la buge-
tele UAT.
In 2006, alSturi de ocrotirea sanatatii, preocuparea principals in finantarea
de la bugetul de stat a fost nivelarea prin transferuri a bugetelor UAT. Pozitia a
douS este detinutS de asigurarea §i asistenta sociala §i invStSmant.
In 2007 transferurile de la bugetul de stat la bugetele UAT au constituit
17% din totalul cheltuielilor, devansand semnificativ sectorul ocrotirii sanatatii §i
asigurarea §i asistenta sociala, ambele plasandu-se cu cate 13% pe pozitia a
doua in prioritStile bugetului de stat. AceastS evolutie indicS asupra cre§terii de-
pendentei autoritStilor APLfatS deadministratia publics centrals in detrimentul
autonomiei financiare locale.
Clasificatia organizational a cheltuielilor bugetare sistematizeazS cheltuie-
lile bugetare pe tipuri de intreprinderi, institutii, organizatii §i mSsurile ce reflects
distribuirea alocatiilorintre beneficiarii directi de mijloace din buget.

Clasificatia organizational^ sistematizeaza cheltuielile dupa:
A. autoritatile publice beneficiare, §i anume: autoritati publice centrale §i
locale §i alti beneficiari de mijloace din buget4;
B. tipuri de institutii, organizatii §i masuri finantate din buget.
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare. Conform Indicatiilor meto-
dice privind aplicarea clasificatiei economice a cheltuielilor bugetare elaborate
de Ministerul Finantelor, clasificatia economica a cheltuielilor bugetare reprezinta
gruparea cheltuielilor bugetare conform continutului lor economic.
Clasificatia economica consta din doua parti {tabelul2 din Anexe): articol §i
alineat, care formeaza o totalitate de 5 semne prezentate in schema de mai jos 5:
XXX articol categorii economice majore de cheltuieli (retribuirea muncii, marfuri §i Anexa nr 4
servicii, transferuri §i cheltuieli capitale) Tn scopul exercitarii functiilor - 5 la
Ordinul
.......... ’ ministrului finantelor nr. 91 din
autoritati orKpub ice . . ■„
20 octombrie 2008.
XX alineat detaliere pe elemente §i domenii de influenta a categoriilor economice 5
_
r ’ Anexa nr. 3 si 9 la Ordinul
iTlaJOrG
ministruluifinantelor nr. 91 din
Deexemplu: 20 octombrie 2008.
100.0. CHELTUIELI CURENTE
120.0. Plata dobanzilor
121.0. Plata dobanzilor la Tmprumuturile interne
121.1. Plata dobanzilor la Tmprumuturile acordate de Banca Nationals a Moldovei
Clasificatia economica imparte cheltuielile bugetare in 4 grupuri principale:

1. cheltuieli curente;
2. cheltuieli capitale;
3. procurarea de actiuni;
4. creditarea neta.
Cheltuielile curente. Definite intr-o forma foarte suc-
cinta, cheltuielile curente sunt cheltuielile bugetare in urma
carora sunt produse bunuri §i servicii publice cu un ciclu de
viata de pana la un an. Prin urmare, cheltuielile curente
asigura intretinerea §i buna functionare a institutiilor publice,
finantarea satisfacerii actiunilor publice, transferarea unor
sume de bani anumitor categorii de persoane, lipsite de
remunerare ori avand venituri insuficiente sau pentru
onorarea unor angajamente speciale ale statului (imprumuturi). Ele reprezinta un consum definitiv de produs
intern brut §i, dupa cum am mentionat anterior, trebuie reinnoite anual. In structura cheltuielilor Bugetului de
stat, cheltuielile curente detin ponderea majoritara (tabelul 10).
Tabelul 10. Cheltuielile Bugetului de stat dupa categorii economice (% din PIB)
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Fondul salarial 9.5 9.6 7.8 8.0 9.3 9.3
Bunuri §i servicii 6.9 6.2 7.8 7.7 8.1 8.7
Transferuri pentru scopuri de 1.4 1.6 2.0 2.6 2.3 3.3
producere
Transferuri catre populatie 9.1 9.7 10.9
8.8 10.8 11.2
Altele 0.6 0.5 0.6 0.7 0.7 1.0
Cheltuielile capitale 5.0 4.6 5.0 6.2 7.9 7.6
Sursa: Evaluarea Cheltuielilor Publice §i a Responsabilitatii Financiare: Raport asupra
Performantei Managementului Finantelor Publice, Ministerul Finantelor, lulie 2008
Cheltuielile curente au urmatoarele componente:
a. cheltuieli pentru marfuri §i servicii;
b. plata dobanzilor;
c. transferuri curente;
d. transferuri curente pentru implementarea proiectelor finantate din surse
externe.
In categoria cheltuieli pentru marfuri f/ servicii intra: articolul retribuirea
muncii, contributii de asigurari sociale de stat obligatorii, plata marfurilor §i ser-
viciilor, deplasari in interes de serviciu, emisiunea §i vanzarea valorilor mobiliare
de stat, primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala.
In categoria plata dobanzilor intra plata dobanzilor la imprumuturile interne
(acordate de BNM, bancile comerciale, alti creditori), plata dobanzilor la
imprumuturile externe (acordate de guvernele statelor straine, organismele §i
institutiile financiare internationale), plata dobanzilor de catre autoritatile ad-
ministratiei publice de alt nivel.
In categoria transferuri curente intra articolele„transferuri pentru produse §i
servicii"(de exemplu, transferuri pentru acoperirea diferentelor pentru produse §i
servicii),„transferuri in scopuri de productie"(de exemplu, transferuri pentru
irigarea pamantului, transferuri pentruintretinerea §i reparatia drumurilor publice
etc.),,,transferuri curente catre bugetele de alt nivel §i intre componentele buge-
tului"(de exemplu, transferuri curente intre componenta de baza §i componenta
mijloace speciale ale bugetului de stat),„transferuri catre institutiile financiare §i
alte organizatii"(de exemplu, transferuri in legatura cu asigurarea riscurilorin
agricultura),„transferuri catre populatie, transferuri peste hotare, transferuri in
fondul de rise, transferuri catre bugetul asigurarilor sociale de stat".
In categoria transferuri curente pentru implementarea proiectelor finantate
din surse externe intra articolele„contributia Guvernului"„,contributia din granturi
externe",„contributia din credite externe".
Din datele prezentate in tabelul 10 observam ca in structura cheltuielilor
curente ponderea cea mai mare este inregistrata de transferurile catre populatie,
remunerarea muncii §i cheltuielile pentru bunuri §i servicii.
Fondul salarial brut (remunerarea muncii §i contributiile sociale la BASS §i
FAOAM), de§i a constituit in 2007 9.3% din PIB, totu§i este sub nivelul
inregistrat in anii 2002-2003. Cheltuielile pentru bunuri §i servicii inregistreaza o
majorare pana la 8.7 % din PIB in 2007. Transferurile catre persoanele fizice (in
cadrul asigurarilor sociale) au constituit cea mai mare categorie dupa marime in
anul 2004 §i sunt in continua cre§tere ca procent din PIB.
Cheltuielile capitale. Cheltuielile capitale se refera la cheltuielile care au
ca scop constructia §i achizitionarea activelor fixe, la transferuri §i ajutoare
capitale in forma monetara §i nemonetara. De regula, cheltuielile capitale se
refera la bunurile §i serviciile care au un ciclu de viata mai mare de un an
(§coli, spitale, teatre, uzine etc.) §i pot influenta veniturile viitoare §i starea
actuala a activelor.
Cheltuielile capitale contin 5 elemente:
a. investitii capitale §i reparatii capitale;
b. crearea rezervelor de stat;
c. procurarea de pamant §i de active nemateriale;
d. transferuri capitale;
e. transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finantate din surse
externe.
Din datele tabelului 10, rezulta ca cheltuielile pentru investitii capitale in-
registreaza o evolutie ascendenta.
Categoria investitii capitale j/reparatii capitale se refera la articolele„inves-
titii capitale" (de exemplu, investitii capitale in constructia locuintelor, investitii
capitale in constructia obiectelor de productie), „procurarea mijloacelor fixe" (de
exemplu, cheltuielile pentru procurarea obiectelor a caror valoare unitara este
mai mare de 3000 lei, iar termenul de functionare este mai mare de un an),
„reparatii capitale" (de exemplu, reparatia capitala a fondului de locuinte).

Categoria crearea rezervelordestat se refera la articolul„crearea rezervelor
de stat" (cheltuielile privind procurarea materialelor pentru crearea rezervelor de
stat, precum §i cheltuielile pentru transportarea §i pastrarea lor) §i„crearea
tezaurului de stat" (cheltuieli pentru achizitionarea metalelor §i pietrelor pre-
tioase, precum §i pentru restaurarea §i pastrarea lor).
Categoria procurarea de pamant j/de active nemateriale se refera la artico-
lele„procurarea de pamant"§i„procurarea de active nemateriale"(de exemplu,
procurarea dreptului de exploatare a bogatiilor subsolului).
Categoria transferuri capitate se refera la articolele„transferuri capitale in
interiorul tarii" (de exemplu, transferuri capitale pentru sustinerea viticulturii),
„transferuri capitale peste hotare" (transferuri irevocabile, fara recuperarea orga-
nismelor interstatale cu destinatie capitala),„transferuri capitale catre bugetele de
alt nivel §i intre componentele bugetului".
Categoria transferuri capitate pentru impiementarea proiecteior finantate
din surse externe se refera la articolele„contributia Guvernului",„contributia din
granturi externe" §i„contributia din credite externe".
Procurarea de actiuni. Categoria procurarea de actiuni indica cheltuielile
statului pentru procurarea de actiuni.
Creditarea neta. In categoria creditarea neta intra:
- imprumuturile acordate bugetelor de alt nivel minus platile in contul
achitarii lor;
- imprumuturile acordate intreprinderilor nefinanciare minus platile in
contul achitarii lor;
- restituirea mijloacelor la buget
- sumele imprumuturilor acordate populatiei cu amanetarea articolelor din
metale pretioase §i pietre pretioase in Serviciul de lombard al Vistieriei de Stat
- sumele imprumuturilor rambursate de catre populatie cu restituirea din
amanet a articolelor din metale pretioase §i pietre pretioase in Serviciul de
lombard al Vistieriei de Stat.
Pentru a spori transparenta §i responsabilitatea in sistemul bugetar, chel-
tuielile publice sunt clasificate §i dupa programe {tabelul3 din Anexe). Programul
reprezinta o serie de activitati care indeplinesc acelea§i objective specifice (de
exemplu, programul 56.00„Securitatea alimentara").
Clasificarea cheltuielilor dupa program poate servi pentru doua scopuri:
- identificarea §i clarificarea obiectivelor §i politicilor;
- monitorizarea performantei operative prin indicatori de performanta, care
se pot referi la intrarile, ie§irile sau rezultatele unui anumit program.
II. Bugetul asigurarilor sociale de stat
Bugetul asigurarilor sociale de stat reprezinta a doua ca marime

componenta, dupa Bugetul de stat, a Bugetului public.
Bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS) cuprinde veniturile, cheltuielile §i
rezultatele financiare ale sistemuluipublic de asigurari sociale.
2.1. Ce reprezinta sistemul public de asigurari sociale
Dezvoltarea fortelor de productie §i perfectionarea relatiilor de productie au
determinat crearea unui sistem de protectie sociala care, sub influenta per-
manenta a unorfactori, urmeaza sa fie extins §i perfectionat continuu.
Protectia sociala insumeaza mijloace eficiente, care permit stabilirea nive-
lului necesar de solidaritate intre persoanele care obtin venituri din munca §i
persoanele care nu au venituri din cauza varstei inaintate, a starii de sanatate sau
a imposibilitatii de a-§i gasi un loc de munca.
Protectia sociala cuprinde doua componente care se completeaza reciproc:
asigurarile sociale §i asistenta sociala.
Asigurarile sociale constituie relatii banefti de natura sociala §i economica,
cu ajutorul carora seformeaza, se repartizeaza, se gestioneaza §i se utilizeaza
fondurile bane§ti necesare ocrotirii obligatorii a cetatenilor aflati in incapacitate
temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete §i in alte cazuri
prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc §i membrii familiilor
acestora.
Asistenta sociala reprezinta, la randul sau, un ansamblu de servicii sociale,
in bani sau in natura, cum sunt, de exemplu, serviciile medicale, diversele forme
de recuperare sociala §i profesionala, serviciile de plasare in campul muncii,
serviciile sociale acordate familiilor, batranilor, invalizilor etc.
Spre deosebire de asistenta sociala, situatie in care persoana in dificultate primefte indemnizatii din
contul mijloacelor ob§te§ti (din contul altor persoane), in cazul asigurarilor sociale drept surse financiare pentru
plata §i prestarea
Fig. 8. Sistemul asigurarilor sociale
serviciilor servesc
fondurile specializa-
te, formate prin par-
ticiparea nemijlocita a
asiguratilor.
Asigurarea so
ciala, dupa cum este
prezentat in figura8,
are la baza doua
constituente princi-
pale: asigurarea
obligatorie §i
asigurarea voluntara.
Asigurarea obligatorie se refera la sumele acumulate §i utilizate in corespundere cu legile respective.
Statul ofera asigurarea obligatorie anume conform acestor legi.
Asigurarea voluntara difera de cea obligatorie prin
faptul ca relatiile civile §i legale aparin urma acordului mutual
al partilor: al companiei de asigurari §i al asiguratului
(persoana fizica sau juridica).
In prezent,in Republica Moldova cea mai importanta
parte a sistemului de asigurare sociala ii revine asigurarii
obligatorii.
In conformitate cu Legea Republicii Moldova privind
sistemul public de asigurari sociale nr. 489-XIV din 08.07.99,
dreptul la asigurari sociale este garantat de stat §i se exer-
cita, in conditiile legii, prin sistemul public de asigurari sociale.
Conform legii, Bugetul asigurarilor sociale de stat este independent de
bugetul de stat. Aceasta inseamna ca veniturile care se cuprind in acest buget
nu pot fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decat cele pentru care sunt
repartizate prin prevederile bugetului respectiv.
Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat se elaboreaza anual de
catre Guvern, pe baza propunerilor Casei Nationale de Asigurari Sociale.
2.2. Veniturile Bugetului asigurarilor sociale de stat
Veniturile Bugetului asigurarilor sociale de stat provin din:
- contributii de asigurari sociale;
- transferuri din Bugetul de stat;
- alte venituri prevazute de lege (dobanzi, majorari de intarziere).
Din figura9 observam tendinta de cre§tere continua a veniturilor Bugetului
asigurarilor sociale de stat (de la 2734 milioane lei in 2003 pana la 5141 milioane
lei in 2007). Evolutii ascendente cunosc atat veniturile obtinute din cotizatiile
asigurarilor sociale de stat (de la 1972 milioane lei in 2003 pana la 4317 milioane
lei in 2007), cat §i din transferurile de la Bugetul de stat (de la 387 milioane lei in
2003 pana la 792 milioane lei in 2007).
In structura veniturilor Bugetului asigurarilor sociale de stat ponderea cea
mai mare o detin veniturile din tarifele asigurarilor sociale de stat {fig. 9). In 2007
acestea au constituit 4317 milioane lei, reprezentand 84% din veniturile totale ale
acestui fond bugetar. In acela§i an, transferurile de la Bugetul de stat au
constituit 792 milioane lei sau 15% din suma totala a veniturilor.
6000 i ■ Altele Fig. 9. Dinamica venituri-

5141
5000 - □ Alocatii din bugetul de stat n lor Bugetului asigurarilor
Cotele de asigurari sociale 4348
4000 - 3696
sociale de stat, milioane
2948 lei
3000 - 2734
2000 - Anua- rul Statistic al
1000 - 0
Republicii Moldova-2007,
Biroul National de
-■ T----------- 1------------ 1 Statistic^ al Republicii
2003 2004 2005 2006 2007 Moldova, Chifinau, 2008.
Calitate de contribuabili la sistemul public de asigurari sociale o au:

- asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
- angajatorii;
- persoanele care incheie contract de asigurare;
- persoanele care i§i desfa§oara activitatea, in baza de contract individual
de munca, la angajatorii care nu sunt inregistrati in calitate de rezidenti in Re-
publica Moldova.
Cotele (tarifele) contributiilor de asigurari sociale depind de conditiile de
munca normale sau speciale §i se aproba anual prin legea Bugetului asigurarilor
sociale de stat.
Dupa cum rezulta din tabelul 11, tariful total al contributiilor de asigurari
sociale de stat obligatorii in anul 2007 a fost de 29%, fiind format din tariful in
baza caruia sunt calculate contributiile de asigurari sociale datorate de angajat
(24%) §i tariful in baza caruia sunt calculate contributiile de asigurari sociale
datorate de salariat (4%).
Mentionam, totodata, tendinta pe termen mediu de reducere a tarifului
pentru angajat (pana la 21 % in 2010-2011),cu cre§terea paralela a tarifului
pentru angajat (pana la 7% in 2010-2011).
Tabelul 11. Tarifele contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, %
200 2008 200 2010 2011
7 9
Efectiv Propuneri pe termen
mediu
Tarifele contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, 2 29 29
total 9 28 28
inclusiv: pentru angajat 2 24 23 21 21
5
pentru salariat 4 5 6 7 7
2.3. Cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de stat

In ceea ce prive§te repartizarea resurselor Bugetului asigurarilor sociale de
stat, in perioada 2003-2007 fondului de pensii ii revine, in medie, peste 70%, iar
indemnizatiilor §i compensatiilor - cca 17% din totalul cheltuielilor (tabelul 12).
Tabelul 12. Cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de stat, milioane lei

2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: elaborat dupa Prognozele Cadrului de cheltuieli pe termen2173,
mediu (2009-
2768, 3697, 4378,
Cheltuieli, total 5228,6
2011), Ministerul Finantelor, Chifinau, 2008.
din care: 9 9 7 1
Plata 1629, 2069, 2897, 3189,
pensiilor
din acestea: 9 4 8 3
Pensii pentru limita de varsta 1477, 1883, 2659, 3072,

Militarilor Tn termen §i membrilor familiilor lor 3
3,7 7 5
1,7 2
2,2 1,2
Pensii sociale, de invaliditate din copilarie §i invalizilor de razboi 104,3 110,7 120,0 142,4
Plata indemnizatiilor §i compensatiilor 430,6 537,4 664,6 778,0
din acestea:
Indemnizatii pentru Tngrijirea copiilor pana la varsta de 1.5 ani 38,3 33,3 43,0 49,2
Indemnizatii pentru Tngrijirea copiilor pana la varsta de 3 ani,
persoanelor asigurate 16,3 31,7 48,4
Indemnizatii pentru copii in varsta de la 1.5 ani pana la 16 ani
(fcolarilor- pana la 18 ani) 20,8 44,7 51,0 52,7
Indemnizatii pentru copii Tn varsta de la 3 ani pana la 16 ani
(fcolarilor- pana la 18 ani) 2,2 2,6 2,7
Indemnizatii pentru mamele singure 1,9 4,7 5,7 -
Indemnizatii pentru incapacitatea de munca temporara 115,7 144,2 194,0 236,8

Indemnizatii pentru sarcina §i lauzie 18,8 28,7 44,1 61,6
Indemnizatii la na§terea copilului 7,8 10,2 15,4 26,9
Ajutoare de §omaj 5,4 8,5 7,6 10,9
Compensatii nominale lunare acordate anumitor categorii de
cetateni putin asigurati Tn conditiile majorarii tarifelor la energia
electrica, termica §i gaze 191,9 206,4 219,7 233,6
Sursa: elaborat dupa Anuarul Statistic al Republicii Moldova - 2007, Biroul National de Statistic^ al Republicii
Moldova, Chifinau, 2008.
““*S *
Totodata, cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de

stat trebuie analizate §i dupa programele in care acestea sunt
incluse. Gestiunea cheltuielilor bugetare dupa programe, cu
conditia existentei unei atitudini responsabile din partea
autoritatilor publice implicate, trebuie sa contribuie la eficien-
tizarea proceselor de planificare, implementare §i control in
domeniul asigurarilor sociale de stat. Potrivit Legii Bugetului
asigurarilor sociale de stat, in 2008 programele de asigurari
sociale de stat sunt cele indicate in tabelul 6 din Anexe. De-
numirea programului este insotita de formularea scopului pe
care il are de realizat programul respectiv, de costul programului care poate fi
acoperit din Bugetul asigurarilor sociale de stat fi/sau din Bugetul de stat.
2.4. Procesul bugetar asociat sistemului public de asigurari sociale
Fiind parte a bugetului public national, activitatea bugetara asociata sis-
temului public de asigurari sociale se circumscrie activitatii bugetare la nivel
national, cunoscand aceleaf i etape fi desfaf urandu-se pe baza acelorafi principii,
dar privite prin prisma particularitatilor sistemului public de asigurari sociale.
Specificitatea sistemului public de asigurari sociale se observa, in primul
rand, la etapa de elaborare a pronosticului veniturilor f i cheltuielilor BASS. Astfel,
procesul de elaborare a acestuia include urmatoarele trei directii {fig. 10).
Fig. 10. Procesul de elaborare a pronosticului veniturilor j/ cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat
Sursa: elaborat in baza Legii privind sistemul public de asigurari sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999.
Mentionam, totodata, ca acest pronostic se efectueaza pe fiecare compo-

nenta de venit al BASS.
Elaborarea pronosticului contributiilor obligatorii de asigurari sociale intr-o
forma generalizata, este prezentata in figura 11.
Transferurile veniturilor f i cheltuielilor BASS se determina pornind de la ne-
cesarul de mijloace pentru asigurarea platii unor tipuri de pensii, indemnizatii,
alocatii fi compensatii, a carora finantare se efectueaza din Bugetul de stat, prin
Politica in domeniul asigurarilor

sociale de stat elaborate pe --------------- termen mediu
Ministerul Protectiei Sociale, Familiei §i
Copilului
Indicatorii macroeconomici pe
termen mediu pentru: Analiza bazei de calcul a contributiilor de asigurari sociale
Ministerul Economiei §i Comertului ---------------------- de stat din anii precedent —
intermediul BASS.
^ Pronosticul contributiilor obligatorii de asigurari sociale > de stat
Fig. 11. Elaborarea pronosticului contributiilor obligatorii de asigurari sociale de

stat
Sursa: elaborat Tn baza Legii privind sistemul public de asigurari sociale, nr. 489-XIV din 08.07.1999
Modalitatea de elaborare a pronosticului cheltuielilor BASS este prezentata

in figura 12.
Totodata, cheltuielile BASS se vor calcula separat pe surse de finantare, fi
anume: din mijloacele BASS fi din mijloacele Bugetului de stat.
In cele din urma, pronosticul veniturilor fi cheltuielilor BASS se prezinta spre
examinare autoritatilor competente fi partenerilor sociali.
Fundamentarea propunerilor in baza actelor legislative §i
normative
Bugetul asigurarilor sociale de stat: deficitar, excedentar sau echilibrat?
Analiza politicii §i a obiectivelor pe termen mediu elaborate fn Pronosticul
domeniul asigurarilor sociale §i asistentei sociale de catre
Ministerul Protectiei Sociale, Familiei §i Copilului cheltuielilor
Bugetului
Estimarea transferurilor din bugetul de stat in limitele stabilite asigurarilor Fig. 12.
de Ministerul Finantelor
sociale Elaborareapronos- ticului
de stat cheltuielilor BASS
Propunerile subdiviziunilorteritoriale ale Casei Nationale de
Sursa: elaborat Tn baza Legii
Asigurari Sociale pentru proiectul BASS ce tin de cheltuielile
privind sistemul public de asigurari
de organizare §i functionare a acestor structuri
sociale nr. 489-XIV din
08.07.1999.
Pronosticul veniturilor fi cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat
pentru anul bugetar proiectat fi intocmirea BASS pe programe fi performance
sunt in sarcina directa a Ministerului Protectiei Sociale, Familiei fi Copilului fi a
Casei Nationale de Asigurari Sociale, Ministerul Finantelor fiind in calitate de
participant {fig. 13).
Ministerul Finantelor (participa)
Fig. 13.
Elaborareapronos- ticului
cheltuielilor BASS
Sursa: elaborat Tn baza Legii
Asemenea Bugetului de stat, Bugetul asigurarilor sociale de stat poate fi privind sistemul public de asigurari
deficitar (daca cheltuielile depafesc veniturile), excedentar (daca veniturile de- sociale nr. 489-XIV din
pafesc cheltuielile) sau echilibrat (cand cheltuielile sunt egale cu veniturile). 08.07.1999.
Dupa cum observam din tabelul 13, pentru anul 2008 Bugetul asigurarilor
sociale de stat prevede un cu deficit bugetar (minus 19.5 milioane lei). In acest
caz, se pune problema finantarii acestui deficit.
Deficitul curent al Bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera din dis-
ponibilitatile BASS din anii precedent fi, dupa epuizarea disponibilitatilor - din
fondul de rezerva (boxa laterala). Daca mijloacele fondului de rezerva nu sunt
suficiente, atunci veniturile Bugetului asigurarilor sociale de stat se completeaza Fondul de rezerva din
cu sume care se aloca de la Bugetul de stat. veniturile BASS se preleva
Daca Bugetul asigurarilor sociale de stat s-ar fi incheiat cu excedent anual pana la 3% pentru
bugetar, atunci acesta ar putea fi utilizat la procurarea valorilor mobiliare fi / sau constituirea fondului de
ar putea fi pasrat pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat rezerva.
de Guvern.
***
Bugetul asigurarilor sociale de stat este gestionat de Casa Nationals de
Asigurari Sociale (CNAS) prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finantelor.
CNAS este condusa de un prefedinte care este ordonatorul principal de
credite pentru Bugetul asigurarilor sociale de stat. Activitatea CNAS este *Legea privind sistemul public
supravegheata de catre Consiliul de Administrate compus din 12 persoane. Atat de asigurari sociale, nr. 489-
XIV din 08.07.99, articolul 12
prefedintele CNAS, cat fi prefedintele Consiliului de Administrate sunt numiti de
(2).
Guvern.
Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale (UAT)
In tSrile democratice fi economic dezvoltate, o parte importantS a activi-

tStilor economico-sociale tin de responsabilitatea administrative, financiarS fi
legalS a autoritStilor locale. Gradul de implicare a autoritStilor locale in aceste
activitati diferS de la o tarS la alta fi depinde de traditiile istorice fi culturale, de
contextul sociopolitic din fiecare tara.
TotodatS, motivatia principals de a repartiza sarcinile statului asociate
satisfacerii nevoilor publice intre veriga centrals f i cea locals a guvernSrii poate fi
explicate prin rationamente de eficientS. Astfel, conform teoremei descentra-
lizarii (boxa din dreapta), functiile de impozitare, cheltuire fi reglementare trebuie
exercitate la nivelele inferioare ale guvernerii, in cazul in care nu se poate
argumenta convingStor atribuirea lor unor nivele superioare ale acesteia. Prin
urmare, autoritStile locale sunt capabile sS mobilizeze fi sS administreze mai
eficient resursele, deoarece sunt mai bine plasate pentru a identifica in mod
corespunzStor prioritStile, nivelul obiectivelor fi criteriile de performance in
producerea fi furnizarea serviciilor publice.
Constituirea fi repartizarea fondurilor bSnefti pe plan local se realizeazS la
nivelul mai multor verigi, respectiv al bugetelor locale - sStefti (comunale),
orSfenefti (municipale), raionale, la nivelul municipiilor ChifinSu, BSIti fi al unitStii
teritoriale autonome cu statut juridic special (UTA).
Bugetele locale constituie un element deosebit de important al bugetului
public national.
In acelafi timp, bugetele locale reprezintS veriga principals in ansamblul
finantelor locale, care au rolul de a furniza cetStenilor, prin intermediul autoritS-
tilor locale, acele bunuri fi servicii pe care aceftia nu fi le pot procura de pe piata
concurentialS in cantitatea fi calitatea corespunzStoare satisfacerii nevoilor.
DupS dimensiune, Bugetele unitStilor administrativ-teritoriale reprezintS
cea de-a treia components a Bugetului public al Republicii Moldova. „ Teorema descentralizarii”
Elaborarea, aprobarea fi executarea Bugetelor UAT sunt reglementate de a lui Oates* (sauprincipiul
1 subsidiaritdtii)
Legeaprivind sistemul bugetar §i procesul bugetar nr. 847 din 24.05.96 ,
Fiecare serviciu public tre-
Legea privind administratia publica locala nr. 436 din 28.12.20062, Legea buie furnizat de jurisdictia
3
privind descentralizarea administrativa nr. 435 din 28.12.2 0 06 , Legea privind care controleaza aria geogra-
finantele publice locale nr. 397-XV din 16.10.20034 fi Legea bugetara din anul fica minima ce ar intemaliza
respectiv. In ultimii ani, au fost facuti unii pafi pentru conformarea cadrului beneficiile fi costurile unei
legal existent in domeniul bugetelor locale la principiile §i recomandarile astfel de furnizari*.
Cartei europene a autonomiei locale.
In Republica Moldova unitStile administrativ-teritoriale sunt incadrate in
douS nivele:
nivelul intai: satele (comunele) fi orafele (municipiile). In prezent numSrul
acestora este de 896.
nivelul doi: raioanele (in numSr de 32), municipiul ChifinSu, unitatea teri-
torialS autonomS cu statut juridic special (UTA). * Oates W.E., Fiscal
Federalism, Harcourt Brace
3.1. Ce reprezintS Bugetele UAT Jovanovich, New York, 1972.
1
Monitorul Oficial al
ParticularitStile procesului bugetar in cazul unitStilor administrativ-teritoriale
Republicii Moldova din
derivS din principiile pe care este afezatS administrarea lor publics, fi anume: 23.05.2005.
autonomia localS; 2
Monitorul Oficial al Repu-
descentralizarea serviciilor publice; blicii Moldova nr. 32-35, din
eligibilitatea autoritStilor publice locale; 09.03.2007.
3
Monitorul Oficial al Repu-
consultarea cetStenilor in probleme locale de interes deosebit.
blicii Moldova nr. 029, din
Conform Cartei europene a autonomiei locale, autoritStile administratiei 02.03.2007.
publice locale beneficiazS de autonomie decizionalS, organizational, gestionarS 4
Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 248-
253/996 din 19.12.2003.

§i financiara, au dreptul la initiative in tot ceea ce prive§te administrarea
treburilor publice locale, exercitandu-f i, in conditiile legii, autoritatea in
limitele teritoriului administrat.
In consecinta acestor principii, procesul bugetar §i bugetele unita-
tilor administrativ-teritoriale de nivelele intai §i doi sunt independente unul
de altul, precum §i de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun
de baza fiscala proprie (distincta de cea a statului), constituita din
impozite, al caror cuantum este stabilit in conformitate cu Legea
finantelor publice locale.
Figura 10 reprezinta structura celei de-a treia verigi a Bugetului
public - Bugetele UAT. Astfel, aceasta veriga este formata din: bugetele
raioanelor, Bugetul UTA, Bugetul municipiului Balti §i Bugetul munici-
piului Chi§inau.
3.2. Veniturile Bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale
Carta europeana a autonomiei lo-
Articolul 9 al Cartii europene a autonomiei locale contine principii §i
cale despre resursele financiare ale
reguli de finantare a autoritatilor administratiei publice locale pentru ca autoritatilor administratiei publice
acestea sa fie cu adevarat autonome din punct de vedere financial locale (APL)
Unitatile administrativ-teritoriale din Republica Moldova i§i formea- 1. Autoritatile APL au dreptul la re-
za veniturile din urmatoarele surse (fig. 14): surse proprii, suficiente, de care
pot dispune in mod liber in
exercitarea atributiilor lor.
2. Resursele financiare ale
autoritatilor APL trebuie sa fie
proportionale cu competentele
prevazute de constitutie sau de
lege.
3. Cel putin o parte dintre resursele
financiare ale autoritatilor APL
Fig. 14. Veniturile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale (UAT) trebuie sa provina din taxele §i
impozitele locale, al caror nivel
La randul lor, veni- acestea au competenta sa il stabi-
turile proprii ale bugetelor leasca in limitele legale.
UAT se formeaza din 4. Sistemele de prelevare pe care se
impozitele §i taxele bazeaza resursele de care dispun
locale, prevazute pe autoritatile APL trebuie sa fie de
fiecare teritoriu in parte, in conformitate cu Codul fiscal §i se virea- za natura suficient de diversificata §i
evolutiva, pentru a le permite sa
direct §i integral la bugetele respective.
urmeze, pe cat posibil, evolutia
Putem afirma ca gradul de autonomie locala a unei comuni- tati
reala a costurilor exercitarii com-
depinde, in mare masura, de ponderea veniturilor realizate pe plan local petentelor acestora.
comparativ cu alte surse de venituri ale bugetelor locale. Ideala ar fi 5. Protej area UAT cu o situatie mai
situatia daca veniturile proprii ar acoperi cheltuielile efectuate in scopul grea din punct de vedere financiar
satisfacerii nevoilor locale. In realitate, acest lucru se intampla foarte rar. necesita instituirea de proceduri
Un efect important asupra volumului §i structurii veniturilor proprii il de egalizare financiara sau de
poate avea procesul de descentralizare. masuri echivalente, destinate sa
Mijloacelespeciale reprezinta veniturile institutiei publice obtinute de corec- teze efectele repartitiei
la efectuarea lucrarilor §i prestarea serviciilor contra plata, precum §i din inegale a resurselor potentiate de
finantare, precum si a sarcinilor
donatiile, sponsorizarile §i din alte mijloace bane§ti intrate legal in
fiscale care le incumba.
posesia institutiei publice. Lista lucrarilor §i serviciilor contra plata,
Asemenea proceduri sau masuri
efectuate §i prestate de institutiile publice, marimea taxelor la servicii, nu trebuie sa restranga libertatea
modul §i directiile de optiune a autoritatilor
administratiei publice locale in
sfera lor de competenta.
6. Autoritatile APL trebuie sa fie
con- sultate, intr-o maniera
adecvata, asupra modalitafilor de
repartizare a resurselor
redistribuite care le revin.
35
de utilizare a mijloacelor speciale pe tipuri se stabilesc de catre autoritatile APL 7. Subventiile alocate UAT
conform competentei lor. trebuie, pe cat posibil, sa
Fondurile speciale. Autoritatile APL pot constitui fonduri speciale pentru nu fie destinate finantarii
sustinerea unor programe de interes local. Fondurile speciale pot fi formate din: unor proiecte specifice.
(i) depunerile benevole ale persoanelor juridice fi fizice pentru solutionarea Alocarea de subventii nu
problemelor de interes local fi (ii) veniturile provenite din desfafurarea loteriilor trebuie sa aduca atingere
libertatii fundamentale a
locale, concursurilor f i a altor masuri organizate de autoritatile APL.
politicilor autoritatilor
Celelalte doua componente ale veniturilor bugetelor locale, fi anume de-
APL in domeniul lor de
falcarile de la veniturile generale de stat fi transferurile formeaza categoria de
competenta.
venituri locale provenite de la nivel central. 8. In scopul finantarii chel-
Veniturile provenite de la nivelul central al guvernarii au ca principal obiec- tuielilor lor de investitii,
tiv corectarea unor dezechilibre care intervin pe plan local atat vertical (nivelul autoritatile APL trebuie
impozitelor f i taxelor locale nu acopera cheltuielile necesare furnizarii serviciilor sa aiba acces, in
publice), cat fi orizontal, deoarece nu toate colectivitatile locale au acelafi po- confonnitate cu legea, la
tential financiar, defi toate au obligatia de a oferi servicii echivalente din punct de piata nationals a
vedere calitativ fi cantitativ. capitalurilor.
Legea privind finantele publice locale recunoafte doua categorii principale
de venituri provenind de la nivelul central:
defalcari conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat;
Fondul de sustinere finan-
transferuri. ciara a UAT se formeaza
Defalcate de la veniturile generale de stat corespund afa- numitului sistem din:
de partajare a taxelor fi impozitelor intre diferitele niveluri de guvernare. Sistemul a) alocatii aprobate anual in
de repartizare a acestor sume este stabilit la nivel central, autoritatile locale bugetul de stat;
neavand practic niciun control asupra cuantumului lor. De regula, exista criterii b) defalcari efectuate de
clare de repartizare, dar de multe ori se negociaza. UAT, ale caror venituri
Transferurile reprezentand mijloace financiare alocatecu titlu definitiv f i in bugetare depafesc cu
suma absoluta sunt de doua tipuri: 20% nivelul mediu de
transferuri din contul fondului de sustinere financiara a UAT, pentru cheltuieli bugetare pentru
nivelarea posibilitatilor financiare ale acestora; un locuitor pe teritoriul
respectiv*.
transferuri cu destinatie speciala, pentru exercitarea functiilor suplimentare
delegate de Guvern.
* Legea privind finantele
Totodata, pornind de la aceste surse de venituri, legislatia stabilefte repar-
publice locale, Capitolul II,
tizari stricte ale veniturilor intre bugetele UAT.
articolul 10.
Astfel, veniturile bugetelor satelor (comunelor), orafelor (municipiilor, cu
exceptia municipiilor Balti fi Chifinau) se formeaza din sursele indicate in tabelul
13.
Tabelul 13. Sursele de formare a veniturilor bugetelor satelor (comunelor), ora§elor (municipiilor, cu
exceptia municipiilor Balti §i Chisinau)
1) incasari directe §i integrate ate a) impozitele §i taxele locate;
urmatoarelor tipuri de impozite, b) impozitul privat (conform apartenentei patrimoniului);
taxe §i alte venituri: c) taxa pentru eliberarea de catre autoritatile administratiei publice locale de
nivelul al
doilea a licentelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate f i a
autorizatiilor;
d) taxa pentru patenta de intreprinzator in partea ce revine bugetelor locate;
e) incasari din arenda terenurilor §i locatiunea bunurilor domeniului privat al
unitatii administrativ-teritoriale;
2) defalcari de la f)a)impozitul
impozitulpepebunurile
venitul imobiliare;
persoanelor juridice din teritoriul unitatii administrativ-
urmatoarele g)teritoriale
alte venituri.
tipuri de venituri generate de respective;
stat: b) impozitul pe venitul persoanelor fizice.
3) transferuri de la bugetul
unitatii administrativ-
teritoriale
de nivelul al doilea fi de la
bugetul municipal Balti.
4) mijloace speciale.
5) fonduri speciale.
Sursa: elaborat dupa Legea privind finantele publice locale.

Sursele de formare a veniturilor bugetelor raionale sunt cele continute in
tabelul 14.
Tabelul 14. Sursele de formare a veniturilor bugetelor raioanelor
1) incasari directe §i a) impozitul pe venitul persoanelorfizice;
integrate ate urmatoarelor b) taxele pentru resursele naturale;
tipuri de impozite, taxe §i alte c) impozitul privat (conform apartenentei patrimoniului);
venituri: d) plata pentru perfectarea actelor notariale de catre secretarul consiliului
raional;
2) defalcari de la e) alte venituri
a) impozitul peprevazute de legislate.juridice din teritoriul unitatii administrativ-
venitul persoanelor
urmatoarele tipuri de venituri teritoriale respective -100%;
generale de stat: b)taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele Tnmatriculate in
Republica Moldova - 50%.
de stat.
Sursa: elaborat dupa Lege a privind finantele publice locale.
Tabelul 15 prezinta sursele de formare a veniturilor bugetului central al

unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special.
Tabelul 15. Sursele de formare a veniturilor bugetului UTA
integrale ale urmatoarelor b) taxele pentru resursele naturale;
tipuri de impozite, taxe §i alte c) impozitul privat (conform apartenentei patrimoniului);
venituri: d) alte venituri prevazute de legislate.
2) defalcari de la a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unitatii teritoriale
urmatoarele tipuri de venituri autonome cu statut juridic special - 100%;
generale de stat: b)taxa pe valoarea adaugata la marfurile produse §i la serviciile prestate pe
teritoriul unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special - cel putin 10%;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele inmatriculate in
Republica Moldova - 50%;
d) accizele la marfurile (productia) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul
unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special - cel putin 50%.
de stat.
Sursa: elaborat dupa Lege a privind finantele publice locale.
Sursele de formare a veniturilor bugetelor municipale Balti §i Chi§inau sunt

cele continute in tabelul 16.
Tabelul 16. Sursele de formare a veniturilor bugetului municipal Balti §i bugetului municipal Chisinau
integrale ale urmatoarelor b) impozitul pe bunurile imobiliare;
tipuri de impozite, taxe §i alte c) taxele pentru resursele naturale;
venituri: d) veniturile din vanzarea terenurilor ce apartin domeniului privat al municipiului
Chi§inau §i municipiului Balti;
e) impozitele §i taxele locale aplicate, in conformitate cu legislatia, de catre
consiliul municipal;
f) impozitul privat (conform apartenentei patrimoniului);
g) incasarile din vanzarea bunurilor confiscate (conform apartenentei
patrimoniului);
h) taxa pentru eliberarea licentelor pentru practicarea anumitor genuri de
activitate §i a autorizatiilor;
i) taxa pentru patenta de intreprinzator in partea ce revine bugetului municipal
respectiv;
j) alte venituri.
37
2) defalcari de la urmatoarele a) impozitul pe venitul persoanelorjuridice din teritoriul unitatii administrativ-
tipuri de venituri generale de teritoriale respective - 50%;
stat: b) taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele Tnmatriculate
Republica Moldova - 50%.
3) transferuri de la bugetul de
stat.
Insumarea tuturor veniturilor generate de UAT pe toate sursele indicate in

tabelele prezentate anterior permite intocmirea urmatoarei diagrame {fig. 15), in
baza careia putem trage concluzii despre volumul §i dinamica veniturilor UAT din
Republica Moldova.
Sursa: elaborat dupa Lege a privind finantele publice

locale.
Fig. 15. Dinamica veniturilor Bugetelor

unitatilor ad minis trativ-teritoriale
Sursa: elaborat in baza Cadrului de
cheltuieli pe termen mediu 2007-2009,
2008-2010,2009-2011.
Din
figura 15
rezulta ca
veniturile
Bugetelor UAT cunosc o dinamica ascendenta, ajungand de la 2912 milioane
lei in 2003 pana la 5578 milioane lei in 2007. Evolutiile identificate in aceasta
figura sunt explicate cu ajutorul tabelului 17, care contine informatii despre
contributia diferitor surse la formarea veniturilor UAT.
Tabelul 17. Dinamica veniturilor UAT pe surse de formare, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venituri curente 2059 1972 2136 2652 3037
Venituri fiscale 1603 1546 1642 2059 2429
Impozite directe 1188 1519 1602 2017 2381
Impozite indirecte 415 27 40 42 48
Venituri nefiscale 262 312 347 396 416
Fondurile §i mijloacele 194 114 147 197 192
specialeFonduri speciale 4 4 5 6 8
Mijloace speciale 190 110 142 191 184
Granturi 1 3 0 1 2
Transferuri 852 904 1514 2144 2539
Total venituri 2912 2879 3650 4796 5578
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009,2008-

2010, 2009-2011.
Dupa cum reiese din tabelul 17, la formarea veniturilor UAT din Republica
Moldova contribuie in proportii practic egale veniturile provenite din impozitele
directe (43%) §i transferurile (46%).

3.3. Cheltuielile Bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale
Tabelul 18 prezinta evolutia cheltuielilor bugetelor unitatilor administrativ-
teritoriale in functie de destinatie (tabelele din Anexe prezinta aceste cheltuieli
intr-o forma mai amanuntita). Daca pana in 2006 cheltuielile UAT au avut o
evolutie crescatoare, atunci in 2007 acestea s-au redus considerabil.
Tabelul 18. Dinamica cheltuielilor UAT pe destinatii, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Servicii cu destinatie generala 202 229 258 336 208
Mentinerea ordinii publice, 92 115
101 111 161
apararea §i securitatea statului
Cheltuieli de ordin social 1995 1668 2058 2894 2448
Cheltuieli de ordin economic 462 834 1175 1396 662
Alte domenii 90 93 184 287 470
Creditarea neta -1 -1 -9 -10 4
Total cheltuieli 2839 2925 3776 5063 3905
Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009,2008-

2010, 2009-2011.
In structura cheltuielilor, ponderea cea mai mare este detinuta de
cheltuielile sociale (continutul acestora in functie de nivelul UAT este prezentat in
tabelele 7-10 din Anexe). Astfel, in 2007 acestea au detinut 63% in totalul
cheltuielilor UAT.
Legea privind finantele publice locale, in baza Legii privind administratia
publica locala, delimiteaza competentele asociate efectuarii cheltuielilor publice
intre bugetele UAT {tabelele 7-10 din Anexe).
Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale: deficitare, excedentare sau
echilibrate?
Spre deosebire de Bugetul de stat §i Bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele anuale ale UAT nu pot fi aprobate §i executate cu deficit bugetar.
Regula echilibrului bugetar nu este aplicata in cazul bugetelor UAT numai in
cazul angajarii de imprumuturi §i implicarii in vanzarea §i privatizarea bunurilor
proprietate publica a UAT.
Daca veniturile nu sunt incasate in marimea sumei aprobate, autoritatea
APL este obligata sa reduca cheltuielile pentru a incheia anul bugetar cu un
buget echilibrat.
39
IV. Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala
Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala (FAOAM) reprezinta

ca marime ultima componenta a Bugetului public. Aceste Fonduri sunt constituite
de Compania Nationala deAsigurariin Medicina\r\ scopul realizarii asigurarii obli-
gatorii de asistenta medicala. Reglementarea FAOAM este asigurata de
Legeacu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr. 1585-XIII din
27.02.98, Hotararea Guvemului Republicii Moldova despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de constituire si administrare a
fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicaid nr. 594 din 14.05.2002
etc.
4.1. Ce reprezinta sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala
Sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala trebuie, conform legii,
sa ofere posibilitati egale in obtinerea unei asistente medicale oportune §i
calitative. Totodata, volumul asistentei medicale care este acordata in cadrul
asigurarii obligatorii de asistenta medicala se stabile§te pe baza
Programuluiunic at asigurarii obligatorii de asistenta medicala elaborat de
Ministerul Sanatatii §i aprobat de Guvern. Acest Program contine lista maladiilor
care necesita asistenta medicala finantata din FAOAM.
Asigurarea obligatorie de asistenta medicala se realizeaza prin contracte
incheiate intre subiectii asigurarii de asistenta medicala. In calitate de subiecti ai
asigurarii sunt:
Asiguratul sau persoana fizica sau juridica care a incheiat cu asiguratorul
un contract de asigurare obligatorie de asistenta medicala. Pentru salariati
(angajati) asiguratul esteintreprinderea, institutia sau organizatia
angajatoare. Pentru anumite categorii de persoane neangajate cum sunt,
de exemplu, copiii de varsta pre§colara, elevii, studentii din invatamantul
superior universitar cu frecventa la zi, invalizii, pensionarii, §omerii etc.
calitatea de asigurat o are statul.
Persoana asigurata. In calitate de persoana asigurata pot fi atat cetatenii
Republicii Moldova, cat §i cetatenii straini in interesul carora au fost platite
prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala.
Asiguratorul sau Compania Nationals de Asigurari in Medicina §i agentiile
ei teritoriale.
Prestatorul de servicii medicale sau institutiile medico-sanitare care au in-
cheiat contract de acordare a asistentei medicale (prestare a serviciilor
medicale) cu Compania Nationala de Asigurariin Medicina sau cu agentiile
ei teritoriale.
Pentru realizarea asigurarii obligatorii de asistenta medicala, Compania
Nationala de Asigurari in Medicina constituie urmatoarele fonduri: fondul
pentru achitarea serviciilor medicale (fondul de baza); fondul de rezerva al
asigurarii obligatorii de asistenta medicala; fondul masurilor de profilaxie.
4.2. Veniturile Fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala
Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala se constituie din mij-
loacele financiare provenite din:
• cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala
achitate de catre patronii (administratia) intreprinderilor, organizatiilor,
institutiilor §i altor unitati economice, calculate in functie de fondul de
retribuire a muncii;
• cuantumul primelorde asigurare obligatorie de asistenta medicala
retinute din salariul (venitul) angajatilorintreprinderilor, organizatiilor,
institutiilor §i altor unitati economice, calculate in functie de marimea
salariului (venitului) obtinut;
• transferurile de la bugetele de stat §i locale calculate drept contributii (prime
de asigurare) pentru asigurarea obligatorie de asistenta medicala a catego-
riilor de persoane, pentru care calitatea de platitor (asigurat) o indepline§te
Guvernul sau organele executive ale administratiei publice locale;
• mijloacele financiare obtinute in urma aplicarii actiunilorin regres, amenzile
§i penalitatile percepute de la platitorii contributiilor de asigurare obligatorie
de asistenta medicala;
• granturi, credite sau alte mijloace financiare care sunt destinate comple-
tarii anumitor fonduri de asigurare obligatorie de asistenta medicala sau
acoperirii cheltuielilor administrative.
Din figura 16 observam tendinta de creftere continua a veniturilor FAOAM
(de la 977 milioane lei in 2004 pana la 2036 milioane lei in 2007). Evolutii as-
cendente cunosc atat veniturile obtinute din contributiile la FAOAM, cat §i din
transferurile de la Bugetul de stat.
In structura veniturilor FAOAM ponderea cea mai mare o detin transferurile
de la Bugetul de stat. In 2007 acestea au constituit 1195 milioane lei, reprezen-
tand 59% din veniturile totale ale fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta
medicala. In acela§i an, contributiile la FAOAM au fost de 784 milioane lei sau
39% din suma totala a veniturilor.
Fig. 16. Dinamica
3000 -|
2646 veniturilor Fondurilor de
2500 - asigurari obligatorii de
2036
2000 - ■ Alte venituri asistenta medicala,
1500 - □ Transferuri din bugetul de stat milioane lei
□ Contributiile FAOAM
1000 -
Sursa: elaborat in baza
1560
1282 Ca- drului de cheltuieli pe
500 - 0 9
77 termen mediu 2007-2009,
-■
2008- 2010,2009-2011.
Nota:
T----------- T FAOAM -
Fondurileasigura- rilor
2004 2005 2006 2007 2008,
aprobat obligatorii de asistenta
medicala.
Dupacum rezulta din tabelul 19, prima de asigurare obligatorie de asistenta
medicala in anul 2007 a fost de 5%, fiind formata din partea datorata de angajat
(2.5%) §i partea datorata de salariat (2.5%).
Tabelul 19. Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala, %

200 2008 200 2010 2011
7 9
Efectiv Propuneri pe termen
mediu
Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala, 5 7 7 7
6
total inclusiv:
pentru angajat 2.5 3.0 3.5 3.5 3.5
pentru salariat 2.5 3.0 3.5 3.5 3.5
Sursa: elaborat dupa Prognozele Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (2009-2011), Ministerul Finantelor,
Chifinau, 2008.
Mentionam, totodata, tendinta pe termen mediu de cre§tere (in 2008-2009)

a primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala pana la 7% atat pentru
angajat (pana la 3.5%), cat §i pentru salariat in aceea§i proportie.
41
4.3. Cheltuielile Fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala
Veniturile incasate de Compania Nationala de Asigurari in Medicina pe
parcursul anului se repartizeaza conform normativelor indicate in figura 17.

Fondul de Fig. 17. Normativele
Astfel, Fondului de baza (fondul pentru achitarea
rezerva
serviciilor medicale) ii revin 94% din totalul 2% repar- tizarii FAOAM
veniturilorincasate de Compania Nationala de Sursa: elaborat in baza
Asigurari in Medicina. Fondului de rezerva al biota rarii Guvernului
asigurarii obligatorii de asistenta medicala §i Republicii Moldova despre
aprobarea Regulamentului
fondului masurilor de profilaxie - cate 2%.
cu privire la modul de
Pentru acoperirea cheltuielilor admi-
constituire $/ administrare
nistrative sunt repartizate 2% din veniturile a fondurilor asigurarii
incasate de Compania Nationala de Asigurari in obligatorii de asistenta
Medicina. medicaid nr.594 din
Tabelul20 contine informatii despre des- 14.05.2002,
tinatia mijloacelor financiare acumulate in MonitorulOficial al
Fondurile constitute de Compania Nationala de Republicii Moldova nr. 66-
Asigurari in Medicina. 68/691 din 23.05.2002.
Tabelul 20. Destinatia mijloacelor financiare acumulate in Fondurile constituite de Compania Nationala
de Asigurari in Medicina
Fondul pentru achitarea Fondul de rezerva al Acoperirea cheltuielilor
Fondul masurilor de
serviciilor medicale asigurarii obligatorii de administrative
profilaxie
(fondul de baza) asistenta medicala presupune:
se utilizeaza pentru
se utilizeaza pentru: se utilizeaza pentru: - salarizarea personalului
acoperirea cheltuielilor acoperirea cheltuielilor supli- realizarea masurilor angajat al Companiei §i
necesare realizarii mentare, legate de Tmbolnaviri de reducere a riscu- agentiilor teritoriale (ra-
Programului unic al §i afectiuni urgente, a caror rilor de Tmbolnavire; murale);
asigurarii obligatorii de rata anuala depa§e§te media efectuarea exami-- acoperirea cheltuielilor
asistenta medicala, §i luata Tn baza calcularii narilor profilactice de deplasare;
anume: Programului unic pentru anul (screening) Tn- Tntretinerea sistemului
asistenta medicala respectiv; scopul depistarii informational §i a infra-
urgenta la etapa compensarea diferentei dintre precoce a structurii organizatorice;
prespitaliceasca; cheltuielile efective legate de Tmbolnavirilor; - efectuarea controlului
asistenta medicala prima- achitarea serviciilor medicale finantarea manifes- cali- tatii serviciilor
ra; curente §i contributiile acumu- tarilor cu mentinerea medicale §i a expertizelor
asistenta medicala spe- late (veniturile a§teptate) Tn promovarii modului respective;
cializata de ambulatoriu; fondul de baza; sanatos de viata; - cheltuieli operational;
asistenta medicala spita- echilibrarea §i compensarea alte activitati de pro-- procurarea mijloacelor
liceasca etc. diferentei dintre cheltuielile filaxie §i prevenire a fixe, a utilajului necesar
efective ale mijloacelor finan- riscurilor de Tm- cu efectuarea defalcarilor
ciare acumulate Tn fondurile bolnavire, acceptate de amortizare;
de baza ale agentiilor pentru finantare de- cheltuieli de gospodarie
teritoriale §i media pe tara Tn catre Consiliul de ad- §i birotica;
situatii temei- nic motivate; ministratie al Compa-- instruirea §i perfectiona-
acoperirea cheltuielilor de niei. rea cadrelor;
acordare a asistentei medicale - alte activitati ce tin de ad-
persoanelor neasigurate la ministrarea Companiei.
etapa prespitaliceasca, Tn caz
de urgente medico-chirurgi-
cale majore ce pun Tn pericol
viata persoanei, §i asistentei
medicale primare acordata de
catre medicul de familie, care
cuprinde examenul clinic, cu
recomandarea investigatiilor §i
tratamentului.
Sursa: elaborat in baza Hotararii Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de constituire §i administrare a fondurilor
asigurarii obligatorii de asistenta medicala nr. 594 din 14.05.2002, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 66-68/691 din 23.05.2002.
Totodata, cu ajutorul figurii 18, putem urmari dinamica cheltuielilor FAOAM.
Astfel, in perioada 2004-2007 cheltuielile realizate din FAOAM au inregistrat
evolutii ascendente, ajungand la peste 2.6 miliarde lei.
FAOAM: deficitare, excedentare sau echilibrate?
Asemenea Bugetului de stat, Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta
medicala pot fi deficitare (daca cheltuielile depa§esc veniturile), excedentare
(daca veniturile depa§esc cheltuielile, boxa laterala) sau echilibrate (cand chel-
tuielile sunt egale cu veniturile).
Dupacum observam din figura 18, in perioada 2004-2007 veniturile FAOAM
au depart cheltuielile, fiind, astfel, inregistrate execedente bugetare.
i i Cheltuieli
i IVpnitnri
_ _
Deficit (-) / Excedent
(+)
Fig. 18. Dinamica cheltuielilor Fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta me-

dicala, milioane lei

2010, 2009-2011.

B. PROCESUL BUGETAR
Ce este procesul bugetar

Din cele expuse pana acum, rezulta ca Bugetul
Public reprezinta un concept de mare semnificatie pentru
economia Republicii Moldova. Cu atat mai mult ne
intereseaza sa cunoa§tem ce s-a intamplat in procedurile
bugetare pana la publicarea Legii Bugetului de stat, sa
zicem pe anul 2008, in unul din Monitoarele Oficiale din
decembrie 2007 §i cum se va ajunge ca pana la 15 iulie
2009 Parlamentul sa aprobe prin Hotarare parlamentara
Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul
bugetar 2008 §i sa-l publicein Monitorul Oficial?.
De la elaborarea proiectului de buget §i pana la
controlul §i aprobarea executarii bugetului, acesta par-
curge mai multe etape care formeaza ceea ce se nume§te
proces bugetar (in unele surse bibliografice - procedura
bugetara).
Procesul bugetar este un proces decizional, democratic, preponderent
politic, continuu ciclic §i de larg impact public la nivel macro- §i micro- care se
manifesto atat pe plan economic, cat §i social.
De la o tara la alta, continutul procesului bugetar prezinta anumite
diferentieri in functie de structura sistemului bugetar, dar are §i multe elemente
comune. EXECUTIVU
L
(Guvernul)
PARLAMENTU
L Etapa 1. Elaborarea bugetului (cadrul
macroeconomic, strategia §i prioritatile
de politica bugetara, previziuni bugetare
Etapa 2. Aprobarea bugetului anual
detaliate)
Etapa 3. Executarea bugetului (colectarea

Etapa 4. Controlul executarii bugetului veniturilor §i efectuarea cheltuielilor) §i
Tntocmirea rapoartelor pentru utilizare
interna §i pentru Parlament
Etapa 5. Auditul independent
AUDITUL EXTERN
Fig. 19. Rolul Parlamentului §i at executivului in ciclul bugetar

Sursa: elaborat in baza The Legal Framework for Budget Systems: an
international comparison, OECD Journal on Budgeting, Special Issue, 2004,
Volume 4, No. 3.
De regula, in tarile Organizatiei pentru Cooperare f i Dezvoltare Economica (OCDE) procesul sau
procedura bugetara contine cinci etape1 {fig. 19).
La pr/maetapd executivul (Guvernul) elaboreaza proiectul debuget §i il prezinta legislativului
(Parlamentului). Acest proces, de regula, presupune doi paf i: Ministerul Finantelor elaboreaza proiectul de
buget fundamentat pe orientarile bugetare exprimate de guvern. In continuare, proiectul de buget este
aprobat de Cabinetul de Miniftri, dupa care proiectul legii bugetare anuale este prezentat legislativului, pentru
ca acesta eventual sa-l amendeze fi sa-l aprobe.
La etapa a doua, cea a examinarii parlamentare, proiectul legii bugetare discutat in comisiile
parlamentare, care pot propune amendamente. Dupa adoptarea acestora,in fedinta plenara, Parlamentul
adopta Legea bugetara. Executivul este investit, astfel, cu autoritate legala de a obtine venituri. Aprobarea
oficiala a planului de cheltuieli inseamna ca o mare parte din cheltuielile bugetare este plafonata in mod legal
fi nu se permite depafirea limitelor aprobate.
Etapa a treia reprezinta implementarea bugetului aprobat, aplicarea Legii bugetare fiind asigurata de
executiv fi / sau agentiile guvernamentale. In acest scop, un serviciu bugetar central (care face parte din
Ministerul Finantelor) supravegheaza implementarea bugetului f iintocmefte periodic rapoarte privind
executarea bugetului, folosind un sistem contabil bine pus la punct. Executivul poate fi abilitat sa modifice
Legea bugetara anuala in situatii de urgenta, inclusiv daca sunt inregistrate devieri considerabile in cadrul
macroeconomic initial.
Etapa apatra include controlul parlamentaral implementarii Legii bugetare. Acesta poate fi efectuat pe
parcursul executarii bugetului, dar, in special, dupa incheierea anului fiscal. Controlul parlamentar se bazeaza
pe rapoartele furni- zate de executiv. Este de competenta Parlamentului sa specifice continutul fi perioada de
timp a acestor rapoarte, care pot contine atat informatie financiara, cat fi nefinanciara.
Etapa finala consta in verificarea conturilor financiare de un organ inde-
Datele economice de baza
pendent de control extern. Acesta poate fi insarcinat sa evalueze rezultatele pentru elaborarea proiectu-
Legii bugetare anuale prin prisma eficientei, eficacitatii §i spiritului de economie. lui de buget:
• prognoza indicatorilor
Etapele procesului bugetar in Republica Moldova
macroeconomici fi so-
In Republica Moldova, conform Legii privind sistemul bugetar j/ procesul ciali pe anul bugetar
bugetar, etapele consecutive ale procesului bugetar se refera la: elaborarea viitor (elaborate fi
Bugetului de stat; prezentata de Ministerul
examinarea §i adoptarea legii bugetare anuale de catre Parlament; Economiei fi
executarea bugetului de stat. Comcrtului):
• prognoza indicatorilor fi
In continuare vom examina continutul acestor etape.
cerintelor bugetului asi-
I. Elaborarea Bugetului de stat gurarilor sociale de stat
Proiectul Legii bugetare pentru anul bugetar viitor, care contine anexe §i o (elaborate fi prezentata
nota explicativa, este elaborat de Ministerul Finantelor. La elaborarea proiectului de Ministerul Protectiei
Sociale, Familiei fi Copi-
de buget Ministerul Finantelor reiese din:
lului);
scopurile bugetului de stat (acestea le puteti gasi in prima parte a Ghidu- • prognoza indicatorilor
lui); fondurilor asigurarilor
sursele de venituri fi destinatia cheltuielilor; propunerile de cheltuieli obligatorii de asistenta
detaliate ale autoritatilor publice; propunerile de venituri ale autoritatilor medicala (elaborata fi
administratiei publice locale; propunerile privind finantarea deficitului prezentata de Ministerul
bugetar, daca cheltuielile depafesc veniturile;
1
Sanatatii).
The Legal Framework for Budget
Systems: an international
propunerile privind utilizarea excedentului bugetar, daca veniturile depa- comparison, OECD Journal on
fesc cheltuielile. Budgeting, Special Issue, 2004,
Volume 4, No. 3.
Procedura elaborarii proiectului de buget reprezentata in fig. 20 se des-
fa§oara in termene prestabiliti de legislate §i este urmatoarea:
Proiectul Legii bugetare anuale
care cuprinde §i anexele pentru VI
—
aprobare
I I Banca Nationals
Ministerul Finantelor a Moldovei
” Prognoza balantei
de plati, a creditelor,
Datele a obligatiunilor
economice IV externe ?i a altor
de baza indicatori de politica
necesare monetar- creditara a
pentru Estimarile Note statului
elaborarea preliminare de metodologice
proiectului venituri §i referitoare la
Bugetului cheltuieli elaborarea
proiectului
de stat
Bugetului de
stat
Propuneri
Guvernul
de buget
pana la data de 1 mai
Cadrul bugetar
pe termen _________
Autoritatile publice
mediu
Fig. 20. Procedura de elaborare a Bugetului de stat Sursa:
elaborat Tn baza Legii privind sistemul bugetar §i procesut bugetar.
I. Guvernul prezinta Ministerului Finantelor datele economice de baza Propuneri de buget formu-
necesare pentru elaborarea proiectului Bugetului de stat (boxa din dreapta). In late de autoritatile publice
acela§i timp, Banca Nationals a Moldovei (BNM) prezinta indicatorii care carac- >7 prezentate Ministerului
Finantelor:
terizeaza politica monetar-creditara a statului.
• veniturile §i cheltuielile
II. In baza datelor prezentate de Guvern §i BNM, Ministerul Finantelor ela- realizate in anul bugetar
boreaza estimarile de venituri §i cheltuieli bugetare. precedent;
III.Pornind de la estimarile Ministerului Finantelor, Guvernul formuleaza • veniturile §i cheltuielile
anual obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar urmator §i pe cel putin estimate pentru anul bu-
2 ani ulteriori §i cadrul de resurse §i de cheltuieli publice pe anii respectivi, getar curent;
• veniturile §i cheltuielile
inclusiv limitele de cheltuieli pe autoritati ale administratiei publice centrale.
estimate pentru anul bu-
IV. Pornind de la continutul procedurii anterioare, Ministerul getar viitor;
Finantelor elaboreaza §i emite pentru autoritatile publice note metodologice • veniturile §i cheltuielile
privind elaborarea proiectului bugetului de stat. estimate pentru cel putin
V. In baza normelor metodologice referitoare la elaborarea proiectului doi ani dupa anul bugetar
Bugetului de stat emise de Ministerul Finantelor, autoritatile publice prezinta viitor;
• justificarile cerintelor
Ministerului Finantelor propuneri de buget.
referitoare la estimarile
Ministerul Finantelor examineaza propunerile de buget ale autoritatilor preliminare de venituri §i
publice (boxa laterala) §i decide asupra partii de venituri §i partii de cheltuieli ale limitele de cheltuieli si
bugetului pentru anul viitor. ale rezultatelor estimate
Deciziile Ministerului Finantelor referitoare la veniturile §i cheltuielile buge- ale programelor incluse
tului pentru anul viitor se examineaza impreuna cu autoritatile publice. in aceste cerinte.
Dezacordurile dintre autoritatile publice §i Ministerul Finantelor sunt solu-
tionate in ultima instanta de Guvern.
VI. Dupa depa§irea procedurilor anterioare, Ministerul Finantelor
elaboreaza proiectul Legii bugetare anuale care cuprinde anexele §i il prezinta
Guvernului impreuna cu nota explicativa.
Guvernul examineaza proiectul Legii bugetare anuale §i nota explicativa.
Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul aproba proiec-
tul Legii bugetare anuale.
II. Examinarea §i adoptarea Legii bugetare anuale de catre Parlament
Procedurile care formeaza continutul acestei etape a procesului bugetar se
desfa§oara §i elein termene prestabilite §i sunt prezentatein figura21 (numerele
etapelor sunt indicate in continuarea celor din figura20).
Curtea de
Conturi
Aviz asupra proiectului

Proiectul Legii Legii bugetare
Examinarea X XI XII Adoptarea

proiectului Legii Aprobarea / Examinarea Examinarea Legii
bugetare anuale in respingerea proiectului Legii Aprobarea / proiectului bugetare
prima lectura proiectului bugetare anuale respingerea Legii bugetare anuale
Legii anuale in lectura a doua proiectului Legii anuale in (pana la 5
f in prima bugetare lectura a treia decembrie)

lectura anuale in
I i I L V
Raportul §i lista
recomandarilor asupra
proiectului legii
bugetare anuale IX I
f
Comisia parlamentara pentru buget §i finante
t
Aviz asupra proiectului
Legii bugetare anuale
Fig. 21. Procedura de examinare $/ adoptare a Legii bugetare

VIII
Comisiile parlamentare
permanente
anuale de catre Par- lament

1234
Sursa: elaborat Tn baza Legii privind sistemul bugetar §i procesul bugetar.
1 Dupa aprobarea proiectului Legii bugetare anuale, Guvernul, pana la 1 octombrie

a fiecarui an, il prezinta Parlamentului. Totodata, proiectul Legii bugetare anuale
este examinat de Curtea de Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz asupra
proiectului de lege.
2 Proiectul Legii bugetare anuale este examinat in Comisiile permanente ale
Parlamentului, care prezinta Comisieipentru buget f/ finante avizele la proiectul
Legii bugetare.
3 Comisia pentru buget §i finante examineaza proiectul Legii bugetare anuale §i in
baza propriului aviz §i a avizelor celorlalte comisii permanente intocmefte raportul
§i lista recomandarilor asupra proiectului legii bugetare anuale pe care le prezinta
Parlamentului.
4 Parlamentul examineaza proiectul legii anuale, de regula, in trei lecturi.
Examinarea in prima lectura presupune audierea de catre Parlament a raportului
Guvernului §i coraportului Comisiei pentru buget §i finante asupra proiectului
Legii bugetare anuale. In prima lectura sunt examinate: (a) directiile principale
ale politicii bugetar-fiscale §i (b) conceptiile de baza ale proiectului Legii bugetare.
Dupa aprobarea in prima lectura, Parlamentul il remite Comisiei pentru buget §i
finante pentru pregatirea de examinare
in a doua lectura. Daca, insa, proiectul Legii bugetare a fost respins de
Parlament, atunci legislativul stabilefte un termen pentru imbunatatirea §i
prezentarea repetata a proiectului Legii bugetare in prima lectura.
XI. La cea de-a doua lectura Parlamentul examineaza la prezentarea Comisiei pentru
buget §i finante:
veniturile estimate sub forma de calcule §i structura lor;
cheltuielile estimate, structura §i destinatia lor; deficitul sau
excedentul bugetului de stat.
Daca proiectul Legii bugetare anuale este aprobat in a doua lectura, atunci
Parlamentul il remite Comisiei pentru buget §i finante pentru pregatirea de examinare in
a treia lectura. Daca proiectul de lege este respins, atunci Parlamentul stabilefte un
termen pentru imbunatatire §i prezentare repetata in a doua lectura.
XII. In cea de-a treia lectura, la prezentarea Comisiei pentru buget §i finante,
Parlamentul (a) examineaza veniturile estimate sub forma de calcule §i structura
lor, (b) stabilefte alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar, (c) examineaza
alte detalieri din Legea bugetara.
Pana la 5 decembrie a fiecarui an Legea bugetara anuala este adoptata de
Parlament.
III. Executarea Bugetului de stat
Executarea Bugetului de stat inseamna incasarea integrals §i in termenele legale
a tuturor impozitelor, taxelor §i a altor venituri publice §i efectuarea cheltuielilor
publice in corespundere deplina cu destinatiile stabilite.
Responsabilitatea generala pentru executarea Bugetului de stat ii revine
Guvernului.
Executarea efectiva a bugetului este precedata de repartizarea lunara a
veniturilor §i cheltuielilor {fig. 22).
Legea bugetara anuala
In termen de 10 zile dupa adoptarea Legii bugetare anuale, Ministerul Finantelor:
solicita de la autoritatile publice centrale
in 10 zile dupa solicita de la
--------► adoptare
planurile de finantare a
autoritatile
publice centrale —► acestora, precum §i a
planurile de finantare institutiilor subordonate;
a acestora
intocmefte repartizari
Fig. 22. Procedum de re-
Ministerul in 45 zile dupa partizare lunara a venitu-
Finantelor ^ publicare
rilor §i cheltuielilor
Aproba Sursa: elaboratin baza
repartizarea Legii privind sistemul
lunara a bugetar fi procesul
veniturilor §i
cheltuielilor bugetar.
Bugetului de lunare ale
stat conform
Clasificatiei
veniturilor
bugetare prevazute
de Legea
bugetara anuala §i de alte acte legislative.
In termen de 45 de zile dupa publicarea Legii bugetare anuale, Ministerul
Finantelor aproba repartizarea lunara a veniturilor §i cheltuielilor Bugetului de
stat conform Clasificatiei bugetare. Nicio autoritate publics nu poate efectua
cheltuieli fSrS autorizatia semnatS de ministrul finantelor sau de persoana auto-
rizatS din Ministerul Finantelor.
Derularea fluxurilor bugetare de incasSri (venituri) f i de pISti (cheltuieli) in
cadrul sistemului bugetar fi efectuarea operatiunilor respective, fie prin vira-
mente, fie in numerar, constituie o components a activitatii bugetare denumitS
executarea de casS a bugetului. Aceasta se realizeazS prin Trezoreria de Stat fi
prin sistemul bancar.
Executarea partiide venituri bugetare (avand ca principals componenta
incasarea impozitelor) implies mai multe actiuni efalonate in timp, fi anume:
afezarea, lichidarea, emiterea titlurilor de incasare fi perceperea (incasarea)
propriu-zisS a veniturilor bugetare:
A§ezarea Lichidarea Emiterea titlurilor Perceperea

veniturilor bugetare veniturilorbugetare de incasare(percepere) veniturilorbugetare
specified impozitele (principale- se refera la stabilirea cuantu- consta in inscrierea cuantumu- reprezinta
operatiunea le venituri bugetare), presupune mului impozituiui aferent mate- lui venitului bugetar intr-un act
de incasare efectiva a identificarea §i evaluarea mate- riei impozabile, pe baza cotelor pe baza caruia se
autorizeaza impozitelor, taxelor §i a riei impozabile, pe de o parte, §i a altor elemente prevazute organul
fiscal pentru percepe- altor venituri bugetare. §i stabilirea marimii acesteia, de lege. rea unui anumit
nivel in contul
pe de alta parte, in conditiile bugetului.
prevazute de legislatie.
Executia partii de cheltuieli bugetare reprezinta activitatea de efectua- re

a cheltuielilor prevazute in buget, in limita sumelor aprobate ce se pun la
dispozitia beneficiarilor de alocatii (credite) bugetare fi presupune, la randul sau,
o procedurS specifics, cu operatiuni corespunzStoare urmStoarelor etape
distinctive, fi anume: angajarea, lichidarea, ordonantarea fi plata.
Angajarea Lichidarea Ordonantarea Plata

unei cheltuieli publice bugetare cheltuielilor bugetare cheltuielilor bugetare cheltuielilor bugetare
se concretizeaza prin actul care consta in verificarea existentei este etapa la care se confirma reprezinta
actul final genereaza obligatia unei entitati angajamentelor, a sumelor dato- ca livrarile de bunuri §i servi- prin
care entitatea pu- publice de a plati o suma de bani rate, a conditiilor de exigibilitate cii au fost efectuate sau
alte blica i§i achita obligatii- unui tert pe baza unui act juridic a angajamentului, pe baza do- creante au fost
verificate §i ca le fata de terti (transmi- (lege, contract, decizie ministe- cumentelor justificative care sa plata
poate fi realizata. terea efectiva a
sumei
riala, hotarare judecatoreasca). ateste operatiunea respective. de bani datorate). 1 2
1Primele trei operatii - angajarea, lichidarea §i ordonantarea - sunt

efectuate de cStre conducStorii institutiilor publice (executorii de buget) sau de
cStreimpu- ternicitii acestora, iar a patra operatie - plata - se efectueazS de cStre
gestionarii de bani publici (casieri sau contabili publici).
Intregul proces bugetar fi cu deosebire executarea bugetului implies
exercitarea controlului, incepand cu verificarea realitStii informatiilor folosite in
fundamentarea prevederilor inscrise in proiectul de buget fi terminand cu
asigurarea veridicitStii costului de executare bugetarS.
Figura23 contine procedurile ce caracterizeazS raportarea executSrii Buge-
tului de stat, acestea desfSf urandu-se in termene prestabilite in felul urmStor:
2 Ministerul Finantelor raporteazS lunar Guvernului despre executarea Bu-
getului de stat in anul de exercitiu.
2. Cel putin o datS in cursul anului bugetar, Guvernul informeazS Parlamentul
despre stadiul executSrii Bugetului de stat.
3. PanS la data de 1 mai, Ministerul Finantelorintocmefte fi prezintS Guvernu-
lui spre examinare fi aprobare raportul anual privind executarea Bugetului
de stat pe anul bugetar incheiat.
4. Guvernul aprobS raportul anual privind executarea Bugetului de stat
intocmit de Ministerul Finantelor fi il prezintS, panS la data de 1 iunie,
5. Parlamentul examineazS fi aprobS prin hotSrare parlamentarS raportul
privind executarea Bugetului de stat pe anul bugetarincheiat panS la data
de 15 iulie.
6. DupS aprobarea de cStre Parlament, raportul anual privind executarea
Bugetului de stat se publics in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Raportul anual (aprobat)
privind executarea
_____bugetului de stat_______
Hotararea
pana la 1 iunie
parlamentara privind 5
Informare privind raportul asupra
Guvernul — stadlul executarii PARLAMEN -------------► executarll Bugetului
bugetului de stat cel putin o T pana la de stat
1^ pana la 1 mai^3 data in cursul 15 iulie
Raporturl lunare Raportul anual privind anului
despre executarea executarea Bugetului bugetar
Bugetului de stat Tn de stat (pentru anul de Monitorul Oficial al
exercitlu aprobare) Republicii Moldova
Ministerul Finantelor Fig. 23. Procedura de ra-

portare a executarii buge-
tului de stat
IV. Procesul bugetarasociat Bugetelor unitatilor administrativ-teri- Sursa: elaboratin baza
toriale Legii privind sistemul
Activitatea bugetarS la nivel local se circumscrie activitStii bugetare la nivel bugetar fi procesul
national, cunoscand aceleafi etape fi respectand aceleafi reguli, dar considerate bugetar.
prin prisma specificului activitatii administratiei publice locale. Activitatea
bugetara la nivel local cunoafte urmStoarele etape:
I. Elaborarea bugetelor UAT.
Bugetul UAT este elaborat de autoritatea executivS a acesteia (boxa din
dreapta). Procesul de elaborare a bugetului UAT, reprezentat in figura 24, se
desfSfoarS in termene prestabilite de legislate fi este urmStorul: Directia finante:
1. Ministerul Finantelor comunicS autoritStii executive a UAT de nivelul II, Directiile finante ale UAT
autoritStii executive a municipiului BSIti fi directiilor de finante (boxa late- de nivelul II fi Directia
rals) din respectivele UAT informatia necesarS (fig.24) pentru declanfarea Finante a municipiului
procedurilor bugetare la nivel local. Chifinau.
2. In termen de 10 zile dupa primirea acestor informatii, directia finante co-
munica autoritStilor executive ale UAT de nivelul I principiile de baza ale
politicii de statin domeniul veniturilor f i cheltuielilor bugetare pe anul (anii)
urmStor(i), prognozele normativelor de defalcSri de la veniturile generale
de stat la bugetele locale fi aspectele specifice de calculare a transferurilor
ce se prognozeazS a fi alocate acestor bugete de la bugetele UAT de
nivelul II §i de la bugetul municipiului Balti.
3. In termen de 20 de zile dupa primirea informatiilor mentionate la etapa
precedents, autoritStile executive ale UAT de nivelul I elaboreazS prognoza
impozitelor fi taxelor care urmeazS a fi colectate in anul (anii) urmStor(i) in
UAT respectivS, precum fi a proiectului bugetului local, care se prezintS
pentru analizS directiei finante.
4. Directiile finante depun pentru analizS la Ministerul Finantelor prognoza
impozitelor fi taxelor ce urmeazS a fi incasate in anul (anii) urmStor(i) in
UAT respectivS, precum fi proiectele de bugete ale raioanelor, ale UTA cu
statutjuridic special, ale municipiului BSIti fi municipiului ChifinSu. Analiza
proiectelor de bugete ale raioanelor, ale UTA cu statutjuridic special, ale
municipiului BSIti fi municipiului ChifinSu are caracterconsultativ.
5. TotodatS, Ministerul Finantelor poate cere de la autoritStile executive ale
uni- tStilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului
BSIti sS modifice proiectele de buget in cazul in care acestea sunt in
contradictie cu legislatia sau cu principiile politicii bugetar-fiscale promovate
de guvern.
Parlamentului.
Ministerul Finantelor <
Note metodologice privind prognozele macroeconomice;

Impunerea 1 Principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor si
unor i modificari cheltuielilor bugetare pe anul (anii) urmator(i);
ale \ 5 proiectelor Prognozele normativelor de defalcari de la veniturile generale de pentru
de j buget ' stat In bugetul central al UTA Gagauzia; 4 analiza
Aspecte specifice de calculare a transferurilor ce se prognozeaza a (analiza are
fi alocate de la Bugetul de stat. caracter
11 consultativ)
Legii privind finantele pu-

- - > Autoritatea executiva a UAT de nivelul II §i
Autoritatea executiva a municipiului Balti
- Prognoza tuturor tipurilor
de impozite §i taxe care
urmeaza sa fie Tncasate
Tn anul (anii) urmator(i) In
Directiile finante ale UAT de nivelul II §i 4 UAT respective
Directia finante a municipiului Balti - Proiectele de bugete ale
raioanelor, ale UTA cu
2 statut juridic special, ale
municipiului Balti si
Principiile de baza ale politicii statului In domeniul veniturilor §i
municipiului Chisinau
cheltuielilor bugetare pe anul (anii) urmator(i);
Prognozele normativelor de defalcari de la veniturile generale de
stat la bugetele locale;
Aspecte specifice de calculare a transferurilor ce se prognozeaza a
fi alocate de la bugetele UAT de nivelul II §i de
ia bugetul municipal Balti.
pentru in termen de r
analiza , 10 de zile
Autoritatile executive ale UAT de nivelul I
in termen de 20
3 de zile
- Elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite si taxe care

urmeaza sa fie colectate In anul (anii) urmator(i) In UAT respective;
Fig. 24. Procedura de
. elaborare a bugetelor
- Proiectul bugetului local.
UAT Sursa: elaborat in baza
II. Aprobarea bugetelor UAT. Examinarea §i aprobarea bugetelor UAT pre- blice locale nr. 397-XV din
supune doua subetape: 16.10.2003.
(i) examinarea §i aprobarea bugetelor locale (bugetele satelor/comunelor,
ora- §elor/municipiilor din componenta UAT de nivelul II §i bugetul municipiului
Balti);
(ii) examinarea §i aprobarea bugetului UAT de nivelul II §i a bugetului mu-
nicipiului Balti.
Consiliul local
Examinarea proiectului bugetului

local Fig. 25. Procedura
2
de examinare 5/
Autoritatea executiva a cel tarziu la data de 15 noiembrie 1 ! r la un interval
Prima de cel mult 5 zile A doua
aprobare a bugete-
UAI de nivelul I Proiectul bugetului local
lectura ^ lectura lor locale
Sursa: elaborat in
baza Legii privind
3 ir Aprobarea
bugetului local pe anul bugetar finantele publice lo-
urmator
(cel tarziu la data de 15 decern brie a
cale nr. 397-XV din
anului in curs) 16.10.2003.
Figura25 reprezinta procedurile bugetare care corespund primeisubetape:

examinarea §i aprobarea bugetelor locale, §i anume:
1. Autoritatea executiva a UAT de nivelul I prezinta, cel tarziu la data de 15
noiembrie a anului in curs, proiectul bugetului local (boxa laterala) pe anul
urmator spre examinare §i aprobare consiliului local.

2. Consiliul local examineaza proiectul bugetului local in doua lecturi la un Proiectul bugetului local
interval de cel mult 5 zile. include:
3. Consiliul local aproba bugetul local pe anul bugetar urmator, cel tarziu la a) proiectul deciziei
consiliului local privind
data de 15 decembrie a anului in curs.
aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deci-
Autoritatea reprezentativa §i deliberative ziei, care reflecta:
- veniturile §i cheltuielile
Examinarea si aprobarea proiectului bugetului local 2 3
prevazute pentru anul bu-
getar urmator;
▼ - cotele impozitelor §i taxe-Autoritatea executive a
Prima
lectura:
A doua lectura lor locale care urmeaza sa UAT de nivelul II §i a
(examinare §i aprobare): municipiului Bait!
- Raportul pre§edintelui - Structura veniturilor; fie incasate in buget;
raionului, al - Cheltuielile, structura §i - mijloacele speciale preva-
guvernatorului UTA cu destinatia lor;
cel tarziu la statut juridic special, al zute pentru a fi incasate
- Balanta bugetului §i
data de 1 primarului municipiului Balti sursele de finantare; de fiecare institutie
noiembrie 1 §i al primarului general al
-----------------------► municipiului Chisinauasupra
- Normativele defalcarilor de publica;
la veniturile generale de stat
Proiectul
proiectului bugetului la bugetele locale; - fondurile speciale;
bugetului UAT
de nivelul II §i
(auditare §i examinare); - Transferurile de la - efectivul - limita al statelor
- Volumul total al bugetul respectiv la
cel al
veniturilor §i cheltuielilor de personal din institutiile
municipiului bugetele locale;
Balti
bugetului respectiv - Cuantumul fondului de publice finantate de la
(examinare §i aprobare). rezerva; buget;
- Fondurile speciale;
- Cheltuielile care vor fi
c) cuantumul fondului de
finantate Tn mod prioritar; rezerva;
- Efectivul limita d) nota explicativa la proiec-
al statelor de personal din
institutiile publice finantate de tul bugetului.
la bugetul respectiv;
- Nota explicativa la
proiectul bugetului. Fig. 26. Procedura de
examinare j/ aprobare a
In figura26 sunt prezentate bugetului UAT de nivelul
procedurile bugetare aferente celei II j/ a bugetului
de-a doua subetape - examinarea f municipiului Balti
/ aprobarea bugetului UAT de Sursa: elaboratin baza
Legii privind finanteie
nivelul II f / a bugetului municipal
publice locale nr. 397-XV
Balti, $i anume:
din 16.10.2003.
1. Autoritatea executiva a UAT de nivelul II §i a municipiului Balti, prezinta,
cel tarziu la data de 1 noiembrie a anului in curs, proiectul bugetului UAT de
nivelul II §i proiectul bugetului municipiului Balti (boxa laterala) pe anul urmator
spre examinare §i aprobare respectivelor autoritati reprezentative §i deliberative
(boxa din dreapta).
2. Autoritatea reprezentativa §i deliberative a UAT de nivelul II §i a munici-
piului Balti examineaza proiectul bugetului respectiv in doua lecturi. Cel tarziu la
data de 10 decembrie a anului in curs, bugetele UAT de nivelul II §i bugetul
municipiului Balti trebuie sa fie aprobate.
Dupa aprobarea bugetelor UAT, acestea trebuie obligatoriu date publicitatii
§i corelate cu legea bugetara anuala.
Directia finante prezinta Ministerului Finantelorin termenele stabilite bugetul Autoritatea reprezentativa
raionului, bugetul UTA cu statut juridic special, bugetul municipiului Balti §i §i deliberativd a UAT:
bugetul municipiului Chi§inau, pentru a fi incluse in bugetul public national. - consiliul local;
- consiliul raional;
III. Executia bugetelor UAT.
- Adunarea Populara a
Executia de casa a bugetelor UAT se efectueaza prin sistemul trezorerial UTA cu statut juridic
(boxa laterala): special;
incasarea veniturilor in conformitate cu structura clasificatiei bugetare; - consiliul municipal Chisi-
efectuarea cheltuielilor in limita alocatiilor aprobate §i conform destinatiei nau.
stabilite.
V. Contolul financiar public intern Proiectul bugetului UAT
Rationalizarea gestiunii finantelor publice impune crefterea transparentei, de nivelul II §i al bugetului
municipal include:
eficientei fi a eficacitStii in sistemul bugetar. In acest sens, una din componen-
a) proiectul deciziei autorita-
tele de baza ale reformei bugetare promovate in prezent in Republica Moldova tii reprezentative fi deli-
este proiectarea fi implementarea unui sistem de control intern fi audit intern in berative privind aprobarea
institutiile din sectorul public. bugetului;
Conform bunelor practici din UE, controlul financiar public intern poate fi b) anexele la proiectul deci-
definit ca un sistem general consolidat al guvernului fi organelor subordonate ziei, care reflecta:
- veniturile fi cheltuielile
acestuia, instituit cu scopul de a garanta in sectorul public managementul
bugetului respectiv pre-
financiar fi controlul utilizSrii fondurilor publice, conform principiilor bunei vazute pentru anul
gestionSri financiare. bugetar urmator;
Controlul financiar public intern se bazeazS pe urmStoarele trei principii: - normativele defalcarilor
1. RSspunderea executorilor de buget pentru asigurarea bunei administrSri; de la veniturile generale
2. Exercitarea auditului intern functional independent; de stat la bugetele locale;
- mijloacele speciale preva-
3. Coordonarea fi armonizarea centralizatS in domeniu.
zute pentru a fi incasate
Modelul Controlului financiar public intern a fost elaborat de Comisia de fiecare institutie
Europeans pentru necesitStile proprii, devenind, totodatS, parte a acquis-uluico- publica;
munitar, care urmeazS sS fie preluat fi de legislatia noilor tSri-membre ale UE. - fondurile speciale;
Obiect al managementului financiar fi al controlului sunt toate activitStile - transferurile de la bugetul
institutiilor publice, inclusiv colectarea veniturilor, procedurile operational, respectiv la bugetele loca-
le;
procedurile de achizitii fi contractare, angajamentele, executarea cheltuielilor,
- efectivul-limita al statelor
precum fi recuperarea pIStilor nejustificate. de personal din institutiile
Modul de organizare a managementului financiar fi a controlului pentru publice finantate de la
asigurarea bunei administrari in institutiile publice este supus auditului intern fi bugetul respectiv;
auditului extern. c) nota explicativa la proiec-
Auditul intern este o activitate independents fi obiectivS de consultants, tul bugetului.
desfSfuratS pentru a imbunStSti activitatea operational a entitStii publice, Sistemul trezorerial:
evaluand printr-o abordare sistematicS fi metodicS procesele de management al Trezoreria de stat:
acesteia, de gestiune a riscurilor fi de control, cu elaborarea concomitentS a - Trezoreria Centrala;
solutiilor de consolidare a eficientei fi eficacitStii entitStii supusS auditului. — Trezoreriile teritoriale.
Auditul intern se organizeazS:
prin intermediul unitatiior de audit intern instituite in limita statelor de
personal existentein cadrul autoritStilor/institutiilor publice careintrunesc
criteriile formulate de guvern;
prin intermediul Serviciului Control financiar j/ revizie, care, separat de
activitStile de revizie financiarS, acordS servicii de audit intern institutiilor
neconsiderate in punctul precedent in baza unui acord de colaborare f i a
unui plan de activitSti elaborat ca urmare a evaluSrii riscurilor, intocmit pe
o perioadS de cel putin un an;
la solicitarea institutiilor publice mentionate in primul punct. In acest caz,
Serviciu control financiar f i revizie acordS asistentS la efectuarea
misiunilor de audit intern.
Auditorii interniifidesfSfoarS activitatea independent din punct devedere
functional, nu efectueazS revizii fi controale, nu se implies in activitStile opera-
tional ale institutiei publice fi nu evalueazS activitSti sau proceduri in care au fost
implicati anterior. In cadrul efectuSrii misiunilor de audit, auditorilor li se asigurS
accesul deplin f i nelimitat la documentele f i in spatiile necesare, precum fi
dreptul de a solicita informatii de la persoanele relevante. Auditorii interni
raporteazS direct executorilor de buget constatSrile fi recomandSrile elaborate
ca urmare a auditului.
Coordonarea activitStilor din domeniul controlului financiar public intern
este realizatS de Ministerul Finantelor {fig. 27).
Acceptul
Ministrului
Fig. 27. Coordonarea activitatilor din domeniul controlului financiar public intern Sursa: elaborat in baza
Legii privind sistemul bugetar §i procesul bugetar.
VI. Auditul extern in sistemul bugetar
In prezent, Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar de
stat, care i§i exercita atributiile in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova,
cu Legea privind Curtea de Conturi nr. 312 din 08.12.1994 §i alte acte legislative
specializate.
Curtea de Conturi este alcatuita din 7 membri, dintre care 3 reprezentanti
ai majoritatii parlamentare §i 4 reprezentanti ai opozitiei parlamentare. Condu-
cerea Curtii de Conturi este exercitata de catre Pre§edintele §i vicepre§edintele
Curtii.
Pre§edintele Curtii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea
Pre§edintelui Parlamentului, pentru un mandat de 5 ani, cu votul majoritatii
deputatilor ale§i. Pre§edintele Parlamentului propune candidatura pentru func-
tia de Pre§edinte al Curtii de Conturi dupa consultarea obligatorie a fractiunilor
parlamentare legal constituite.
Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea Pre-
§edintelui Curtii de Conturi, pentru un termen de 5 ani, cu votul majoritatii
deputatilor ale§i.
Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de ad-
ministrare §i de intrebuintare a resurselor financiare publice, precum §i asupra
modului de gestionare a patrimoniului public. In functie de caz, Curtea de
Conturi poate solicita serviciile expertilor sau firmelor de audit.
Pentru exercitarea atributiilor, Curtea de Conturi controleaza: formarea §i
utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de
stat, ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor
asigurarii obligatorii de asistenta medicala;
formarea, utilizarea §i gestionarea fondurilor speciale, precum §i a
fondurilor de tezaur public;
formarea §i gestionarea datoriei publice, respectarea garantiilor guverna-
mentale pentru creditele interne §i externe;
utilizarea de catre institutiile publice a granturilor §i a finantelor alocate de
donatorii externi pentru realizarea programelor la care participa Republica
Moldova;
utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor §i a altor forme
de asistenta financiara din partea statului;
56
executarea, rationalitatea §i eficienta tratatelor interguvernamentale in
domeniul economico-financiar;
procesul de deetatizare §i privatizare a patrimoniului statului; activitatea
altor organe de control, precum §i a structurilor de control intern;
emisiunea banilor, utilizarea resurselor creditare §i valutare ale statului.
Reviziei financiare sunt supuse:
a) Aparatul Parlamentului, Curtea Constitutionals, Aparatul Pre§edintelui
Republicii Moldova, Aparatul Guvernului, Curtea SupremSde Justitie,
JudecStoria Economica de Circumscriptie, Procuratura Generals, Comisia
Nationals a Pietei Financiare, Comisia ElectoralS CentralS;
b) autoritStile administratiei publice centrale de specialitate, alte autoritSti
administrative, Banca Nationals a Moldovei §i bSncile comerciale in care cota
statului in capitalul social este mai mare de 50 la sutS.
Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun §i persoanele juridice,
indiferent de tipul de proprietate §i forma juridicS de organizare, dacS acestea:
beneficiazS de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte
forme de sprijin financiar din partea statului; administreazS, in baza unui
contract, bunuri apartinand domeniului patrimoniului public;
dispun de capital social integral de stat sau mai mult de 50 la sutS este in
proprietatea statului.
Curtea de Conturi exercitS, in oficiul sSu sau la fata locului, controale ulte-
rioare, care includ revizii financiare, controale tematice §i controale (audite) ale
performantei.
Controlul in oficiul Curtii de Conturi se efectueazS in baza documentelor §i
informatiilor de care dispune Curtea de Conturi, precum §i in baza documentelor
solicitate in scris de Pre§edintele (vicepre§edintele) Curtii de Conturi de la
entitatea controlatS sau de la altS entitate, indiferent de tipul de proprietate §i
forma juridicS de organizare, care poate sS dispunS de documentele necesare.
Controaieie la fata locului se efectueazS in baza dispozitiei de control §i in
baza programului de control, semnate de Pre§edintele (vicepre§edintele) Curtii
de Conturi.
Curtea de Conturi avizeazS proiectul Legii bugetului de stat, proiectul Legii
bugetului asigurSrilor sociale de stat, fondurile de asigurSri obligatorii in
medicinS pentru anul respectiv.
Rapoartele Curtii de Conturi sunt finalizate dupS consultSrii cu oficialitStile
unitStii supuse auditului / controlului. EntitStile supuse auditului pot sS ofere
explicatii §i sS prezinte documente inainte de decizia finals a Curtii de Conturi.
DupS expirarea termenului legal de contestare, deciziile sunt publicate in Mo-
nitorul Oficial §i pe pagina web a Curtii de Conturi.
Conform Legii, Pre§edintele Curtii de Conturi prezintS Parlamentului
anual, panS la 15 iuli e,Raportul privind modul degestionare a resurselor
financiare publice pe parcursul anului fiscal respectiv. Raportul este ulterior
publicat in Monitorul Oficial. Suplimentar, Curtea de Conturi prezintS rapoarte
comisiilor parlamentare importante pentru activitatea acestora.
ActivitSti suplimentare de control /audit pot fi solicitate de cStre fractiunile
parlamentare, fSrS o decizie a Parlamentului, dar acestea sunt limitate la un
control / audit pe trimestru. DupS efectuarea controalelor / auditelor se
raporteazS Parlamentului in termen de 60 zile de la data finalizSrii acestora.
Curtea de Conturi i§i prezintS raportul privind executarea bugetului de stat
in termen de 30 de zile de la primirea raportului de la Guvern §i in termen de 4
luni de la prezentarea rapoartelor financiare de la entitStile centrale de stat.
Auditulextern reprezinta o apreciere independents sau o functie de moni-
torizare. Auditul extern este responsabil de furnizarea unei opinii asupra faptului
dacS situatiile financiare sunt complete §i precise §i dacS operatiunile sunt
legale §i regulamentare. Auditul extern efectueazS frecvent §i audite ale
performantei (auditul privind economicitatea, eficienta §i eficacitatea cu care
entitStile i§i utilizeazS resursele). Auditul extern este diferit de auditul intern prin
aceea cS este efectuat de o institute de audit din afara entitStii.
Planul de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana contine preve-
deri pentru reformarea Curtiide Conturi intr-o institute supremS de audit, care sS
functioneze conform celor mai bune practici §i standarde internationale. In
contextul acestei reforme, Curtea de Conturi a elaborat §i implementeazS in
prezent Planul de dezvoltare strategica pentru perioada aprilie2006-decembrie
2010. Principalele objective pe care urmeazS sa le atinga Curtea de Conturi in
procesul ei de reformare sunt:
1. Dezvoltarea institutiei in una puternica §i independents conform celor mai
bune practici ale UE §i standardelor OrganizatieiInternationale a Institutiilor
Supreme de Audit (INTOSAI), cu resurse adecvate pentru atingerea
scopurilor definite;
2. Elaborarea §i implementarea progresiva a standardelor §i normelor inter-
nationale privind controlul / auditul in sectorul public;
3. Aplicarea practicilor avansate de management al resurselor umane in ve-
derea unei mai bune recrutari, mentineri §i motivari a personalului;
4. Colaborarea cu alte institutii pentru a asigura un impact real §i de durata
asupra gestionarii finantelor publice.
Reformarea Curtii de Conturi presupune parcurgerea urmatoarelor patru
etape:
Etapa I - elaborarea, coordonarea, aprobarea §i lansarea Planului de Dez-
voltare Strategica a Curtii de Conturi pentru perioada aprilie 2006 - decembrie
2010;
Etapa II-e tapade pre-proiect §i initiere (mai 2006 - ianuarie 2007). In
aceasta perioada au fost intreprinse activitati care sa creeze baza pentru
reformarea Curtii de Conturi §i au fost identificati partenerii §i donatorii;
Etapa III-implementarea Planului de Dezvoltare Strategica (februarie 2007
- decembrie 2009);
Etapa IV- evaluarea performantelor implementarii Planului de Dezvoltare
Strategica §i planificarea strategica pentru urmatorii 5 ani (ianuarie - martie
2010).
INTREBARI SI RASPUNSURI
>
Intrebare:
Ce reprezinta „anul bugetar'?
Raspuns:
Douasprezece luni consecutive pentru care se elaboreaza, se
aproba, se executa §i se raporteaza bugetul public national.
In Republica Moldova anul bugetar Tncepe la 1 ianuarie §i se
termina la data de 31 decembrie a fiecarui an.
In Regatul Unit al Marii Britanii, Tnsa, anul fiscal Tncepe la 1
aprilie §i dureaza pana la data de 31 martie a anului viitor. intrebare:
Ce reprezinta produsul intern brut?
Raspuns:
Prezentam urmatoarele doua definitii pentru notiunea de pro-
dus intern brut (PIB):
- Valoarea bunurilor §i serviciilor produse Tntr-o tara pe durata
unui an.
- Principalul agregat macroeconomic al sistemului de conturi nationale, care reprezinta rezultatul final al
activitatii de productie din unitatile producatoare rezidente (atat Tn sfera productiei materiale, cat §i Tn
sfera serviciilor nemateriale) §i care corespunde valorii bunurilor §i serviciilor produse de aceste unitati
pentru consumul final*.
* Anuarui Statistic ai Republicii Moldova, Biroul National de Statistica, Chisinau, 2007.

intrebare:
Care sunt obiectivele pe care le urmaregte elaborarea §i implementarea CCTM in Republica Moldova?
Raspuns:
Prin Cadrul de cheltuieli pe termen mediu se urmare§te:
- Dezvoltarea §i prezentarea unui cadru cuprinzator §i realist de resurse care sa fie utilizat Tn manage-
mentul cheltuielilor publice;
- Cre§terea previzibilitatii procesului de planificare bugetara pe termen mediu;
- Rationalizarea modului de alocare a resurselor, asigurand o legatura mai stransa Tntre programele de
cheltuieli §i prioritatile de politici publice;
- Oferirea unor competence mai extinse ministerelor §i autoritatilor publice Tn procesul de alocare §i
utilizare a resurselor publice.
intrebare:
Ce organ exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale?
Raspuns:
Tn Republica Moldova controlul asupra respectarii legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii
depline §i la timp la buget a sumelor obligatiilor fiscale este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat. Structura
organizatorica a Serviciului Fiscal de Stat se aproba de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale
teritoriale §i raza de deservire a contribuabililor - de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe langa
Ministerul Finantelor. Tn componenta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat intra:

• Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chi§inau,
• Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Balti,
• Inspectorate^ Fiscale de Stat raionale,
• Inspectoratul Fiscal de Stat al U.T.A. Gagauzia.
Intrebare:
In ce mod bugetul public poate influenta cre§terea economica?
Raspuns:
Exista numeroase teorii economice care, in baza de calcule empirice §i simulari, Tncearca sa identifice
dependenta cre§terii economice §i a calitatii acesteia de variabilele bugetare. Dintre acestea, consideram ca
cel mai reu§it explica aceasta relatie a§a-numitele modele de cregtere economica endogena1.
Pentru a stimula cre§terea economica durabila, politica fiscala trebuie sa promoveze o anumita structure a
veniturilor §i cheltuielilor bugetare. Daca consideram veniturile publice, cre§terea presiunii fiscale
distorsioneaza comportamentul agentilor economici, afecteaza productia §i, Tn cele din urma, cre§terea
economica. Totu§i, gradul distorsiunii este diferit Tn functie de tipul veniturilor publice. Daca efectul im-
pozitelor §i taxelor de consum (taxa pe valoarea adaugata, accizele, taxele vamale etc.) este mai putin
distorsionar (impozite neutre sau nedistorsionare), impozitele pe venitul persoanelorfizice §i juridice sunt
venituri cu un efect distorsionar puternic ( impozite distorsionare). Totodata, Tn unele conditii, cre§terea
ponderii impozitelor neutre Tn totalul veniturilor bugetare poate conduce la influence pozitive asupra cre§terii
economice. Aceasta se Tntampla atunci cand veniturile provenite din impozitele §i taxele neutre sunt folosite
pentru finantarea cheltuielilor publice productive. In categoria impozitelor distorsionare intra impozitul pe
venitul persoanelorfizice §i juridice, impozitul pe bunurile imobiliare, contributiile asigurarilor sociale obligatorii
etc. Mentionam, Tnsa, ca impozitele distorsionare, de§i afecteaza Tntr-o masura mai mare cre§terea
economica comparativ cu cele neutre, totu§i, prin faptul ca realizeaza alte obiective ale politicii fiscale, sunt
necesare.
In mod similar, de§i cre§terea cheltuielilor publice conduce la extinderea cererii §i, prin aceasta, stimu-
leaza cre§terea economica, totu§i, nu toate categoriile de cheltuieli publice au acela§i nivel de influenta
pozitiva asupra cre§terii. Astfel, a§a-numitele cheltuieli productive (investitiileTn capitalul uman -Tn educatie §i
ocrotirea sanatatii, Tn infrastructure, Tntreprinderi etc.) au un efect pozitiv asupra cre§terii economice, pe
cand consumul guvernamental nu avantajeaza cre§terea. Acesta din urma include, Tn primul rand, cheltuielile
legate de sustinerea ramurilor economiei nationale, cheltuielile cu caracter social, etc. §i formeaza categoria
cheltuielilor publice neproductive. Mentionam, totodata, ca cheltuielile neproductive, ca §i impozitele
distorsionare, Tndeplinesc anumite functii de politica economica §i sociala, existenta acestor cheltuieli fiind
necesara.
Previziunile care urmeaza din modelele de cre§tere endogena pornesc de la clasificarea elementelor
bugetului public Tn patru categorii: venituri distorsionare §i nedistorsionare §i cheltuieli productive sau ne-
productive. Prin urmare, pot fi identificate patru variante de Tmbinare a categoriilor de venituri §i cheltuieli
publice §i, Tn fiecare caz, influenta acestora asupra dezvoltarii economice trebuie cercetata separat. Astfel,
finantarea cheltuielilor productive prin impozite nedistorsionare influenteaza pozitiv cre§terea economica.
Varianta opusa - Tmbinarea cheltuielilor neproductive cu impozitele distorsionare - are un impact negativ
asupra economiei. Tn celelalte cazuri, influenta politicii fiscale asupra cre§terii economice nu este clar
determinate §i poate fi atat pozitiva, cat §i negativa. Vom asocia calitatea politicii fiscale promovate de guvern
cu ponderea impozitelor nedistorsionare Tn totalul veniturilor §i ponderea cheltuielilor productive Tn totalul
cheltuielilor bugetului public: cu cat ponderea impozitelor nedistorsionare este mai mare, cu atat este mai
Tnalta calitatea politicii fiscale. Tn mod asemanator, Tn cazul cheltuielilor bugetului public al Republicii
Moldova - cu cat ponderea cheltuielilor productive Tn totalul cheltuielilor publice este mai mare, cu atat politica
fiscala este mai stimulativa.
1 Barro, R. J., Government Spending in a Simple Model of Endogenous Growth, Tn Journal of Political Economy, 98 (5),
1990, pp. 103-26; King R. G., Rebelo S., Public Policy and Economic Growth: Developing Neoclassical Implications, in
Journal of Political Economy, 98 (5), 1990, pp. 126-151.
Analiza structurii veniturilor §i cheltuielilor publice Tn Republica Moldova 1 demonstreaza ca Tn timp
ponderea impozitarii distorsionare §i a cheltuielilor neproductive Tn totalul veniturilor publice §i,
respectiv, Tn totalul cheltuielilor publice create, de§i tendinta identificata manifests volatility puternice.
Prin urmare, structura veniturilor §i cheltuielilor publice nu este benefica pentru cregterea economica.
Mentionam ca Tn alte tari post-socialiste, de exemplu Ungaria, Rusia etc.2 tendintele sunt inverse,
Tnregistrandu-se o cre§tere a ponderii impozitarii nedistorsionare Tn dezavantajul celei distorsionare.
Intrebare:
Ce mseamna „buget social”?
Raspuns:
Bugetul Tn care Tn partea de cheltuieli, blocul de cheltuieli pentru actiuni social-culturale detine
ponderea majoritara. Analiza evolutiei cheltuielilor pentru actiuni social-culturale indica cre§terea
absoluta §i relativa a acestora Tn numeroase tari (Tn special, Tn tarile dezvoltate, care, din aceasta
cauza, sunt denumite §i asistentiale). Aceasta tendinta este consecinta, Tn primul rand, a dezvoltarii
economice a tarilor.
Totodata, o influenta puternica asupra volumului cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale o
are §i factorul demografic. Astfel, cre§terea demografica din tarile Tn curs de dezvoltare, modificarile
intervenite Tn structura de varsta a populatiei Tn tarile dezvoltate, Tnregistrate Tn special dupa cel de-al
Doilea Razboi Mondial, au determinat, pe langa extinderea serviciilor sociale, §i initierea unor noi
programe sociale sau de extindere a programelor existente asupra unor segmente tot mai mari ale
populatiei.
In scopuri analitice, pe langa ponderea cheltuielilor social-culturale Tn totalul cheltuielilor publice, tre-
buie determinata §i ponderea acestora Tn PIB, marimea acestora pe cap de locuitor §i alti indicatori, cu
identificarea evolutiei acestor indicatori Tn timp. intrebare:
Ce presupune reforma bugetara promovata in prezent in Republica Moldova?
Raspuns:
Programul de reforme promovate Tn prezent Tn Republica Moldova include urmatoarele trei directii
interdependente:
- Reforma regulatorie;
- Reforma administratiei publice;
- Reforma bugetara.
Reforma bugetara a fost initial directionata spre elaborarea §i implementarea Cadrului de cheltuieli pe
termen mediu (CCTM, anul 2003).
In 2006 a fost lansat Proiectul de Management al finantelor publice cu urmatoarele patru componente:
1. Tmbunatatirea sistemului de planificare §i executare bugetara prin institutionalizarea planificarii
cheltuielilor pe termen mediu, modernizarea clasificarii bugetare §i introducerea unui plan de conturi
armonizat cu GFS 2001 §i implementarea unui sistem informational de management;
2. Elaborarea unui sistem de control intern §i audit intern Tn organele guvernului central;
3. Crearea capacitatii de instruire, elaborarea programului de instruire §i instruirea functionarilor publici
Tn domeniul managementului financiar;
4. Asigurarea implementarii reunite a proiectului, monitorizarea §i raportarea
acesteia. intrebare:
Cum se calculeaza §i se plate§te contributia de asigurari sociale de stat?
Raspuns:
Calculul §i plata contributiei de asigurari sociale datorate de asiguratii angajati §i de angajatorul
acestora se fac lunar de catre angajator. Calculul contributiei de asigurari sociale se face prin aplicarea
tarifului mentionat anterior fata de baza de calcul a contributiei:
1 Secriem A., Stratulat O., PoUtica fiscald in perspective extinderii autonomiei financiare locale. In Culegerea de
studii §i comunicari §tiintifico-practice „Descentralizarea fiscala. Provocari pentru Republica Moldova”, Editura „Epigraf
Chisinau, 2006, pag. 14-28.
2 Tamas D., Golovanova N., Kovacs G., Micevska M., Redkin V., Transition, Fiscal Policy and Growth:
Evidence from Russia and Hungary, Budapest Economics (Hungary), Center for Fiscal Policy (Rusia), Center for
Development Research, University of Bonn (Germania), 2004.
a) Baza de calcul (lunara) a contributiei individuale de asigurari sociale pentru asigurati o constituie salariile
individuale realizate lunar, recompensed, inclusiv sporurile §i adaosurile in bani §i in natura,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca.
b) Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale o constituie fondul de
retribuire a muncii §i alte recompense realizate de asigurati.
Intrebare:
Ce categorii de pensii se acorda in sistemul public de asigurari sociale?
Raspuns:
In sistemul public de asigurari sociale se acorda urmatoarele categorii de pensii:
- pensia pentru limita de varsta;
- pensia de invaliditate;
- pensia de urma§.
intrebare:
Pe langa pensie, la ce alte indemnizatii §i ajutoare au dreptul asiguratii din sistemul public de
asigurari sociale?
Raspuns:
Asiguratii din sistemul public de asigurari sociale, in afara de pensie, au dreptul la:
- indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obi§nuite sau de accidente in afara
muncii, de boli profesionale §i de activitate de munca, inclusiv indemnizatie pentru Tngrijirea copilului
bolnav;
- prestatii pentru prevenirea Tmbolnavirilor §i recuperarea capacitatii de munca;
- indemnizatii de maternitate;
- indemnizatie unica la na§terea copilului §i indemnizatie pentru cre§terea copilului pana la Tmplinirea
varstei de 3 ani;
- ajutor de §omaj;
- ajutor de deces.
intrebare:
Ce reprezinta Carta europeana a autonomiei locale?
Raspuns:
Consiliul Europei a recunoscutintotdeauna importanta decisiva a democratiei la nivel local §i regional. In
1957, la Consiliul Europei a Tnceput prima faza a elaborarii unei structuri a consilierilor locali §i regionali prin
Tnfiintarea Conferintei Permanente a Autoritatilor Locale §i Regionale din Europa. La un interval de peste
trei decenii, Conferinta a tost restructurata §i transformata in Congresul Autoritatilor Locale §I Regionale al
Consiliului Europei, printr-o Rezolutie statutara adoptata de Comitetul Mini§trilor, la 14 ianuarie 1994. Aceasta
modificare radicala de structura a tost determinata de progresul regionalizarii pe continent, de progresul
autonomiei administrative locale §i regionale din multe tari - membre, precum §i de rolul jucat de Conferinta
Permanenta a Autoritatilor Locale §i Regionale din Europa Tn promovarea democratiei locale Tn Europa
Centrala §i de Est. Congresul functioneaza ca organ consultativ al Consiliului Europei. Congresul ajuta noile
state - membre ale Organizatiei sa-§i Tndeplineasca sarcinile practice necesare realizarii unei autonomii
locale §i regionale.
Activitatile fostei Conferinte §i cele ale actualului Congres se sprijina pe Carta europeana a autonomiei
locale.
Carta europeana a autonomiei locale (STE. nr. 122) a fost semnata la Strasbourg la 15 octombrie 1985 §i
a intrat Tn vigoare la 9 septembrie 1988. Atat prin principiile pe care le afirma, cat §i prin mijloacele pe care le
preconizeaza, ea constituie un exemplu de aplicare a principiului subsidiaritatii (boxa din dreapta) Tn organizarea
unei societati. intrebare:
Ce presupune autonomia locala?
Raspuns:
Prin autonomie locala se Tntelege dreptul §i capacitatea efectiva ale autoritatilor administratiei publice
locale de a solutiona §i de a gestiona, Tn cadrul legii, Tn nume propriu §i Tn interesul populatiei locale, o parte
importanta a treburilor publice1.
1 Carta europeana a autonomiei locale

Intrebare:
Care sunt impozitele §i taxele generate de stat?
Raspuns:
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor §i taxelor generale de stat include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adaugata;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamala;
f) taxele rutiere.
intrebare:
Care sunt impozitele §i taxele locale?
Raspuns:
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor §i taxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
b) taxele pentru resursele naturale;
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licitatiilor §i loteriilor pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicitatii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unitatile comerciale §i / sau de prestari servicii de deservire sociala;
h) taxa de piata;
i) taxa pentru cazare;
j) taxa balneara;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de calatori pe rutele municipale, ora§ene§ti §i
sate§ti (comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de caini;
n) taxa pentru amenajarea localitatilor din zona de frontiera care au birouri (posturi) vamale de trecere a
frontierei vamale.
intrebare:
Ce reprezinta descentralizarea?
Raspuns:
In sens larg, prin descentralizare se Tntelege orice transfer de atributii de la nivel central la nivel local.
In sens restrans, descentralizarea este legata de procedeul de realizare a acesteia, respectiv descentra-
lizarea teritoriala - prin transferul de atributii catre unitatile administrativ-teritoriale, iar descentralizarea
pe servicii - prin desprinderea unor servicii publice din competenta centrala sau locala §i oferindu-li-se o
organizare autonoma.
Dupa responsabilitatile transferate, descentralizarea este Tmpartita in trei categorii: politica, admini-
strativa §i fiscala.
Descentralizarea politica reprezinta conferirea unei puteri mai mari cetatenilor in procesul de luare a
deciziilor.
Descentralizarea administrative reprezinta transferul de responsabilitati privind planificarea, finantarea
§i gestionarea unor functii publice de la nivelul guvernului central §i al agentiilor sale la unitatile
subordonate, autoritati publice semiautonome sau autoritati regionale sau locale.
Descentralizarea fiscala se refera la sporirea controlului autoritatilor locale asupra
resurselorfinanciare, fie in termeni de repartizare a cheltuielilor, fie Tn termeni de generare a veniturilor.
Multe din lucrarile de specialitate privind descentralizarea fiscala se concentreaza pe natura
transferurilor interguvernamentale §i pe diferentele privind capacitatea a diferitor tipuri de autoritati de a
genera a veniturile.
intrebare:
Care sunt efectele §i consecintele descentralizarii fiscale?
iNTREBARI SI RASPUNSURI 6I
Consecintele descentralizarii fiscale pentru stabilitatea macroeconomica §i cre§terea economica in
diferite tari variaza semnificativ de la o tara la alta.
Exista suficiente dovezi ca in tarile dezvoltate, de regula, descentralizarea fiscala influenteaza pozitiv
cre§terea economica.
Relatiile reciproce dintre descentralizarea fiscala §i guvernarea macroeconomica reprezinta o
problema foarte complexa §i merita o atentie deosebita in cazul tarilorin dezvoltare. Exista o
recunoa§tere crescanda din partea speciali§tilorin elaborarea politicilor publice §i a expertilorafaptului ca
descentralizarea fiscala, fara ca autoritatile APL sa respecte disciplina fiscala, iar oferta de
descentralizare sa contina stimulente de prudenta in Tndatorare §i managementul cheltuielilor, poate
agrava dezechilibrele fiscale §i, prin aceasta, afecta stabilitatea macroeconomica generala. Impunerea
unor constrangeri stringente asupra Tndatorarii guvernelor locale §i monitorizarea eficienta a pozitiilor
fiscale ale UAT reprezinta elemente aditionale importante in descentralizarea fiscala. Descentralizarea
fiscala reu§ita depinde, de asemenea, de masura disponibilitatii experientei la nivel local §i de abilitatea
guvernelor locale de a gestiona un volum sporit de resurse §i de a asigura un management eficient al
cheltuielilor. In plus, devolutia (transmiterea de la nivelul central la nivelele locale ale guvernarii publice)
surselor de venit trebuie sa fie in corespundere cu redistribuirea proportionala a functiilor legate de
cheltuieli spre guvernele locale §i cu eforturile de Tn- curajare a mobilizarii veniturilor la nivelele
inferioare ale guvernarii.
Intrebare:
Cum putem evalua nivelul autonomiei financiare locale?
Raspuns:
Autonomia financiara a autoritatilor APL poate fi masurata prin calcularea unor coeficienti la care la
numarator sunt diferite categorii de venituri sau cheltuieli ale bugetelor locale, iar la numitor - fie totalul
veniturilor sau cheltuielilor bugetelor locale, fie produsul intern brut. Dupa calcularea acestor coeficienti,
trebuie observata evolutia lor in timp. De exemplu, putem determina: raportul dintre veniturile locale /
regionale §i produsul intern brut; raportul dintre transferuri §i totalul veniturilor bugetare locale;
raportul dintre veniturile fiscale locale / regionale §i totalul resurselor locale / regionale;
raportul dintre ponderea veniturilor fiscale §i cea a transferurilor de la stat; ponderea
veniturilor fiscale locale / regionale proprii §i PIB etc.
Figura de mai jos prezinta valorile pentru unii indicatori ce caracterizeaza autonomia financiara locala.
Din analiza acestor date reiese concluzia despre cre§terea Tn perioada 2003-2007 a nivelului
centralizarii, respectiv - reducerea autonomiei financiare locale a autoritatilor APL Tn Republica Moldova:
ponderea transferurilor create atat ca pondere Tn totalul veniturilor bugetare locale, cat §i Tn produsul
intern brut, prin urmare, ponderea veniturilor proprii ale bugetelor UAT scade.
50%
40%
30%
20%
□
10%
2003 2004 2005 2006 2007
J
□ Ponderea veniturilor UAT Tn PIB 11% 9% 10% 11% 10%
□ Ponderea transferurilor Tn PIB 3% 3% 4% 5% 5%
29% 31% 41% 45% 46%

□ Ponderea transferurilor Tn totalul
veniturilor
Intrebare:
Ce institute stabile§te marimea primelorde asigurare obligatorie de asistenta medicala?
Marimea primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala se calculeaza de catre Ministerul
Sanatatii §i se aproba anual prin Legea fondurilor obligatorii de asistenta medicala.
Intrebare:
Cum poate fi dezvoltata §i imbunatatita activitatea de control intern §i audit intern in sistemul buge-
tar?
Raspuns:
Dezvoltarea unor institutii §i sisteme moderne de control intern §i audit intern este una din directiile
reformei bugetare.
In prezent, in principalele institutii publice sunt lucrative zece unitati de audit intern. Totodata, nu
exista un cadru metodologic care sa armonizeze activitatea acestora. Pentru a Tnlatura lipsa de
coordonare §i in- tegrare a unitatilor de audit intern in cadrul Serviciului Control Financiar §i Revizie al
Ministerului Finantelor, tost creata Unitatea Centrala de Armonizare care urmeaza sa elaboreze cadrul
legislativ §i metodologic pentru auditul intern in Republica Moldova.
In plus, managerii §i angajatii din sectorul public continua sa considere auditul intern identic cu inspec-
tiile financiare §i nu Tn calitate de functie suport §i consultants pentru cre§terea performantei institutiilor
§i organizatiilor publice.
Pentru a dezvolta un sistem modern de control financiar intern public, se impune 1:
Tntelegerea §i con§tientizarea conceptelor de responsabilitate manageriala, control financiar §i audit
intern Tn institutiile, organizatiile §i Tntreprinderile sectorului public din Republica Moldova (prin
programe specializate de instruire);
trecerea Unitatii Centrale de Armonizare Tn subordonarea directa a Ministerului Finantelor;
armonizarea practicilor nationale de control intern §i audit intern cu standardele §i metodologiile in-
ternational existente Tn aceste domenii;
trecerea de la desfa§urarea inspectiilor financiare „de sus Tn jos” la un sistem modern de Control fi -
nanciar intern public. Reorganizarea Serviciului Control Financiar §i Revizie al Ministerului Finantelor
Tn Serviciul central de audit intern, cu recalificarea corespunzatoare a speciali§tilor §i functionarilor
etc.
intrebare:
Care este modalitatea de luare a deciziilor in sectorul public §i cum se ajunge la acele sume de
cheltuieli §i venituri care sunt inscrise in bugetul public?
Raspuns:
Bugetele nu sunt neutre fata de ideologiile §i tehnologiile politice. Una dintre cele mai gre§ite opinii
despre bugetul public este aceea ca prevederile §i politicile bugetare sunt bazate pe analize, ipoteze §i
concluzii tehnocratice. In realitate, Tnsa, numeroase prevederi §i politici bugetare sunt alegeri politice de-
liberate ale guvernului aflat la putere. Deciziile privind veniturile §i cheltuielile publice, deficitele bugetare
§i datoria publica sunt frecvent bazate pe strategii politice §i favorizeaza anumite grupuri din societate.
In acest sens, este concludenta afirmatia fostului vicepre§edinte al SUA Al Gore: „Daca, dupa toate,
Washingtonul este, Tn primul rand, un ora§ politic, bugetarea este, Tn primul rand, un proces politic” 2.
Atat alegatorii, cat §i membrii organelor executive §i legislative iau decizii prin intermediul votarii. Vo-
tarea poate fi considerate un model universal de adoptare a deciziilor colective. Cheltuielile §i veniturile
bugetare care vor fi aprobate depind, nu Tn ultimul rand, de procedura cu ajutorul careia, Tn baza prefe-
rintelor individuale, urmeaza sa fie identificat punctul de vedere care va fi consideratTn calitate de pozitie
a Tntregii societati.
De regula, consumatorii de bunuri publice Tn calitatea lor de alegatori nu sunt implicati direct Tn deter-
minarea marimii concrete a impozitelor, a particularitatilor programelor din domeniul Tnvatamantului §i
ale celor din domeniul asistentei sociale, influentand nemijlocit doar componenta organelor puterii.
Votand la alegeri, votantii procura bunurile publice „Tn set unic”. Formarea acestor seturi, oferirea
acestor seturi alegatorilor sub forma programelor electorale, luarea unor decizii detaliate cum sunt cele
asociate
1Adaptat dupa Strategia pentru dezvoltarea controlului financiar intern public.

2in From Red Tape to Results: Creating a Government That Works Better and Costs Less: Mission-Driven, Results-
Oriented
Budgeting, Washington DC, 1993.
aprobarii bugetului public, monitorizarea §i controlarea executarii lor este functia politicienilor
profesioni§ti. Ace§tia din urma sunt intermediari Tntre alegatori §i sectorul public.
Politicienii care propun „seturi” de decizii aferente bunurilor publice pot fi comparati cu antreprenorii
care furnizeaza consumatorilor bunuri private. Pentru a reu§i in domeniul lor, §i unii, §i altii trebuie sa
urmeze conjunctura. Comportamentul rational al Tntreprinzatorilor presupune maximizarea profitului,
comportamentul rational al politicienilor are la baza aspiratia de a obtine cat mai multe voturi din partea
alegatorilor. Ca §i pe piata, Tn politica are loc o selectie naturala specifics, iar acei care nu accepts sau
nu au abilitSti de a se adapta la conjunctura, sunt eliminati de concurenti.
Anthony Downs a introdus Tn economie o teorie economica a partidelor, care poate fi exprimatS Tn
felul urmStor: „Partidele politice nu sunt interesate de alocarea eficientS a resurselorTn societate;
fiecare cautS doar sa fie reales prin maximizarea numSrului de voturi pe care le prime§te. Chiar dacS
statul are capacitatea de a mi§ca societatea spre ..., acesta o va face numai daca este fortat de
competitia con- tinuS dintre partide. Astfel, problema crucialS este daca concurenta dintre partide
forteazS Tntotdeauna guvernul spre un optim.. .”
Pentru ca sistemul democratiei reprezentative sa functioneze eficient, trebuie Tndeplinite unele con-
ditii:
- alegStorii sa fie informati;
- lupta pentru voturi din partea politicienilor sa fie concurentialS;
- formarea de platforme ale partidelor politice sa se bazeze pe coalitii largi;
- sistemele de vot sa fie sensibile la preferinte;
- distorsiunea creatS de comportamentul strategic (cel care nu reflects adevSratele preferinte) sa fie
minimizatS etc.
Deficientele proceselor politice pot fi solutionate prin formarea a§a-numitor grupuri de interese.
Grupu- rile de interese fac legStura dintre stat §i societatea civilS. Ele actioneazS §i transmit prin
diferite semnale (conferinte, reuniuni, lobby, demonstratii, greve) cererile societStii civile (grupurilor
sociale), adresate procesului politic, pentru a fi luate Tn considerare la elaborarea deciziilor.
Concurenta grupurilor de interese pentru influenta asupra structurilor puterii cere costuri considerab-
le. Cheltuirea resurselor Tn scopul obtinerii de la stat a drepturilor §i avantajelor exclusive, generatoare
de beneficii pentru detinatorii acestor drepturi din contul altor membri ai societatii, poarta denumirea de
goana dupa renta.
Intrebare:
Care sunt consecintele reducerii la zero a cotei impozitului pe venitul agentilor economici?
Raspuns:
Fiind complexe, consecintele cotei zero la impozitul pe venitul persoanelor juridice, trebuie, prin
urmare, abordate din mai multe puncte de vedere:
- Integrarea economica mondiala §i inovatiile tehnologice reduc barierele pentru fluxurile de capital §i
forta de munca. In aceste conditii, mentinerea impozitelor nationale asupra capitalului care este din
ce Tn ce mai mobil, devine tot mai dificila §i costisitoare. Aceste evolutii probabil vor incita, §i Tn
continuare, declinul cotelor impozitului pe venitul corporativ Tn Europa de Est, iar prin cre§terea
presiunilor competitiei fiscale, §i Tn Europa de Vest. Cercetarile recente demonstreaza existenta
unei interactiuni strategice Tn stabilirea cotelor impozitului pe venitul corporativ Tn tarile din Europa
de Est. Prin urmare, cota zero la impozitul pe venitul persoanelor juridice Tn Republica Moldova
poate Tncuraja declinul de mai departe al cotelor la acest impozit Tn tarile din regiune.
- Nu este suficient de evident ca reducerea cotelor la impozitul pe venitul persoanelor juridice va
avea ca efect redirectionarea semnificativa a fluxurilor de investitii straine directe Tn tarile CSI §i
tarile Eu- ropei de Sud Est, alti factori (de exemplu, mediul institutional) fiind mai importanti pentru
atragerea ISD Tn aceste tari1. Cu atat mai mult, este posibil ca reducerile cotei impozitului pe
venitul corporativ Tn orice tara particulars sa fie urmate de alte tari din regiune, reducand Tn
continuare importanta relativa a impozitelor. Pentru a spori substantial ISD, Republica Moldova §i
alte tari din regiune trebuie sa accelereze reformele structurale directionate spre Tmbunatatirea
calitatii climatului de afaceri, inclusiv prin Tntarirea protectiei drepturilor de proprietate, reducerea
coruptiei §i ridicarea calitatii serviciilor publice.
1Totuji, impozitele pot fi relativ mai importante pentru atragerea ISD in noile tari - membre ale UE.

- Este probabil ca reducerea cotelor impozitului pe venitul corporativ va diminua pe viitor veniturile
publice care, fara o compensare prin reducerea cheltuielilor publice, vor necesita sa fie Tnlocuite cu
venituri suplimentare din impozitele, taxele §i contributiile impuse asupra consumului §i muncii.
Daca deplasarea spre impozitarea consumului, Tn special prin TVA, poate spori eficienta
economica, cre§terea impozitarii muncii (inclusiv prin cre§terea contributiilor de asigurari sociale)
poate afecta eficienta economica. Modificarea structurii impunerii poate, de asemenea, avea efecte
distributive negative, de§i, reie§ind din ponderea neTnsemnata a veniturilor din impozitul pe venitul
persoanelor jurice Tn totalul veniturilor publice Tn tarile din Europa de Est, inclusiv Republica
Moldova, impactul poate sa nu fie semnificativ. Oricum, orice impact negativ de acest gen poate fi
compensat, de exemplu, prin targhetarea Tmbunatatita a asistentei sociale. In general, reformele
structurale Tndreptate spre sporirea eficientei cheltuielilor publice ar putea diminua initiatives de
reducere a cotei impozitului pe venitul corporativ.
iNTREBARI SI RASPUNSURI 69
BIBLIOGRAFIE
1. Constitutia RepubliciiMoldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 18.08.1994.

2. LegeaprivindCurteadeConturinr. 312 din 08.12.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 25 din
21.02.2003.
3. Legea privind sistemul bugetar f/procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.96, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 19-20/197 din 27.03.1997.
4. Legea cuprivire laasigurarea obligatoriedeasistenta medicaid nr. 1585-XIII din 27.02.98, Monitorul Oficial al
5. Legea cu privire la marimea, modul f/ termeneie de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta
medicaid nr. 1593-XV din 26.12.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 18-19/57 din
08.02.2003.
6. Legea privind sistemul publicdeasigurarisociale nr.489-XIV din 08.07.1999, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 1-4/2 din 06.01.2000.
7. Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 nr. 271-XVI din 07.12.2007, Monitorul Oficial al
8. Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 254-XVI din 23.11.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
192-193/745 din 13.12.2007.
9. Legea fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicaid pe anul 2008 nr. 268-XVI din 07.12.2007,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 203-206/792 din 28.12.2007.
10. Legea privind finantele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
248-253/996 din 19.12.2003.
11. Legea privind administratia publica locala nr. 436 din 28.12.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 32-35, din 09.03.2007.
12. Legea privind descentralizarea administrativa nr. 435 din 28.12.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 029, din 02.03.2007.
13. Hotararea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern nr. 74 din
29.01.2008, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 28-29/147 din 08.02.2008.
14. Curtea de Conturi a Republicii Moldova: Plan de dezvoltare strategica (aprilie 2006 - decembrie 2010),
Chi§inau, Editura„Pontos", 2006, 76 p.
15. Ordinul ministrului finantelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificatia bugetara.
16. Evaluarea cheltuielilorpublice j/a responsabilitatii financiare: Raport asupra performantei managementului
finantelor publice, Chi§inau, Ministerul Finantelor, iulie 2008.
17. AnuarulStatistical Republicii Moldova, Biroul National de Statistics, Chi§inau, 2007.
18. Gigineishvili N., Piatkowski M., Mathisen J., Asmundson I., Republic of Moldova: Selected Issues, IMF
Country Report No. 08/134, International Monetary Fund, April 2008, 78 p.
19. ManualulConsiliuluiEuropei, Biroul de informare al Consiliului Europei la Bucure§ti, Bucure§ti, 2006,624 P-
20. Secrieru A., Finantele publice: instrumente §i mecanisme financiare de interventie guvernamentala,
Chisinau, Editura„Epigraf", 2004,- 424 p.
21. The Legal Framework for Budget Systems: an international comparison, OECD Journal on Budgeting,
Special Issue, 2004, Volume 4, No. 3.
BIBLIOGRAFIE 71
GLOSAR
Anex parte components a legii bugetare anuale, in care sunt detaliate

S veniturile §i cheltuielile bugetului de stat, precum §i alte elemente ale
bugetului de stat
AsigurSri sociale sistem de protectie socials a persoanelor asigurate, constand in
acordarea de indemnizatii, ajutoare, pensii, de prestatii pentru
prevenirea imbolnSvirilor §i recuperarea capacitStii de munca §i alte
prestatii prevSzute de legislate
sistem garantat de stat de apSrare a intereselor populatiei in
Asigurarea obligatorie de
domeniul ocrotirii sSnStStii
asistentS medicals
institute publics autonoma care administreazS sistemul public de
Casa Nationals de Asigurari
asigurari sociale
Sociale
cheltuielile bugetare in urma rezultatul cSrora sunt produse bunuri §i
Cheltuieli curente
servicii publice cu un ciclu de viatS de panS la un an
gruparea veniturilor §i cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie
Clasifkarea bugetarS §i dupS criterii unitare
organizatie de stat autonoma, inclusiv cu autonomie financiara,
Compania Nationals de Asigurari nonprofit,infiintata de Guvern, care realizeaza asigurarea obligatorie
in MedicinS de asistenta medicala
suma datorata in mod obligatoriu de participantul la sistemul public
de asigurari sociale
Contribute de asigurari sociale
control al unui sau mai multor aspecte financiare privind activitatea
entitatii controlate sau a utilizarii patrimoniului public
Control tematic
fonduri in care se colecteaza veniturile cu destinatie specials pentru
realizarea unor scopuri §i programe ale Guvernului sau ale
Fonduri speciale autoritStilor administrate! publice locale
conducStor al institutiei, imputernicit cu dreptul de a efectua
cheltuieli in conformitate cu alocatiile aprobate
Executor de buget alocatii nerambursabile de la alte tSri sau institutii international
locuri de muncS care, in mod permanent sau in anumite perioade,
Granturi externe pot afecta esential capacitatea de muncS a asiguratilor din cauza
Locuri de muncS in conditii gradului mare de expunere la rise
speciale veniturile institutiilor publice obtinute de la efectuarea lucrSrilor §i
prestarea serviciilor contra platS, precum §i din donatii, sponsorizSri
§i din alte mijloace bSne§ti, intrate legal in posesia institutiei publice
Mijloace speciale ale institutiilor
materiale aditionale despre strategiile §i obiectivele Guvernului
publice
NotS explicativS
Prima de asigurare obligatorie de suma fixa sau contributia procentuala la salariu §i la alte recompense, pe care
asistenta medicala asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei
asigurate conform legislatiei
Proces bugetar etape consecutive de elaborare, aprobare, executare §i raportare a executarii bugetului
raspunderea executorului de buget pentru un ansamblu de obligatiuni sau sarcini §i
Raspundere managerial^ pentru respectarea regulilor §i standardelor de comportament profesional. Presupune
aspiratia continua de a obtine cele mai bune performance asociate cu obiectivele
stabilite prin optimizarea resurselor alocate
verificare a acuratetei situatiilor financiare, a respectarii legalitatii §i regularitatii
operatiunilor economico-financiare
Revizie financiara ansamblul organizat de forme de asigurari sociale care i§i pastreaza individualitatea,
depind unele de altele, realizandu-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotiti
Sistemul public de asigurari asiguratii
sociale mijloace financiare alocate cu titlu definitiv §i in suma absoluta
unitate structural^ a Ministerului Finantelor, care exercita executarea de casa a
Transferuri Trezoreria de Stat bugetului de stat §i a bugetelor unitatilor administrativ- teritoriale, a bugetului
asigurarilor sociale de stat §i a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
Regulamentul Trezoreriei de Stat se aproba de Guvern
veniturile la care statul apeleaza in mod obi§nuit, in conditii considerate normale §i
care se incaseaza la bugetul de stat cu o anumita regularitate
Venituri curente

ANEXE
ANEXE 75
100.00.Venituricurente200.00.§iprivatizarea300.00.Transferuri400.00.Granturi
■§ =1 .O)
2 <*
CD —.
t/> r,
c0
Granturi externe
Granturi interne
I=
h- .Q
din vanzarea
proprietate
X ■+=- o N CO
o
— o CL 0
ID (/)
3 --=3 0
□ O)
Mijloace
publica
bunurilor
CM
o o
c\ c\i
o o ■o 'N C
o o
i 5 £= O
csi 5 -a
T- T «o
3S
m O o
O) -Q
3
-Q
Mijloace incasate prin decontari reciproce
curente
O
Transferuri pentru cheltuieli capitate
primite de la bugete de alt nivel
de alt nivel
Transferuri de peste hotare

de la bugetele de alt nivel
Transferuri
primite bugetecheltuieli
de lapentru
o o o o O
o o o o O
O
d o' o o
t-
co
CM
CO
CO
co co l
O
CO
medicalaobligatorii de asistenta
proprietatede intreprinzator §i
exterior §i asupra
etc.) §i servicii (TVA,
asigurarile sociale de stat
Amenzi §i sanctiuni administrative

Taxele §i platile administrative
Impozite pe proprietate
Incasari neidentificate
Impozite pe venit
externe
pe marfuri
comertului
Alte venituri din activitatea

Contributii laobligatorii
Prime pentru asigurarile
operatiunilor
accize
Impozite interne
Impozite asupra
d d d d d d d d d d
o o o o o o o o o o
T
—
c\ CO LO d T
—
CM CO
T T T T T T CM CM CM C
— — — '
— — '
— M
D
£ C
c o
+-J
0 < C >f
0 "co
CO O -O D D
U
o </)
</) »J5 L_
0
c
^
b;
03
fCD
X =5
=3 ‘C ■2 V-< -2 D »03
><0
c W) TO
§: Q. U
0
s o 3
1Anexa nr. 2 §i 8 la Ordinal ministrului finantelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificatia bugetard. § 4-J "D to
2 s CD
Anexele nr. 3 §i 9 la Ordinal ministrului finantelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificatia bugetard. 3Anexa
U
nr. 6 la Ordinul ministrului finantelor nr. 91 dinO 20 octombrie 2008 privind clasificatia 4
o bugetard. Anexa nr. 7 la O “D
o o c _Q C
Ordinul ministrului finantelor nr. 91 din 20 octombrie
d
T-
2008 privind clasificatia bugetard.
d
CM o
T-
1 ______________________________ _____1____ Cl 3
u: VO (N
Tabelul 1. Clasificatia functionala1
Codui
Grup
principal Grup A. CHELTUIELI
01. 00. Servicii de stat cu destinatie generala
02. 00. Activitate externa

03. 00. Aparare nationala
04. 00. Justitie
1
04 . 00. Jurisdictie constitutional^
05. 00. Mentinerea ordinii publice §i securitatea nationala
06. 00. Tnvatamant
07. 00. §tiinta §i inovare
08. 00. Cultura, arta, sport §i activitati pentru tineret

09. 00. Ocrotirea sanatatii
10. 00. Asigurare §i asistenta sociala

11. 00. Agricultura, gospodaria silvica, gospodaria piscicola §i gospodaria apelor
12. 00. Protectia mediului §i hidrometeorologie

13. 00. Industrie §i constructii
14. 00. Transporturi, gospodaria drumurilor, comunicatii §i informatica
15. 00. Gospodaria comunala §i gospodaria de exploatare a fondului de locuinte
16. 00. Complexul pentru combustibil §i energie

17. 00. Serviciul datoriei de stat
18. 00. Completarea rezervelor de stat

19. 00. Alte servicii legate de activitatea economica
20. 00. Activitati §i servicii neatribuite altorgrupuri principale
23. 00. Creditarea neta
25. 00. Excedent
26. 00. Deficit
B. SURSE DE FINANTARE
27. 01-20. Surse interne de finantare
28. 01-07. Surse externe de finantare
29. 01-10. Mijloacele din vanzarea §i privatizarea bunurilor proprietate publica.
Tabelul 2. Clasificatia economica2
Codul
Articolului Alineatul
ui
100. 00. CHELTUIELI CURENTE
Tabelul 5. Fondurile speciale: surse de venituri §i directii de cheltuieli
110.din
Codul Denumirea
00. Cheltuieli pentru marfuri
Surse §i servicii
de venituri Directii de cheltuieli
fondului
Registrul Plata dobanzilor
120.
fondurilor 00.
130.
speciale 00. Transferuri curente
501 Fondul pentru 1. Defalcari din volumul investitiilor prevazute Tn Bugetul de 1. Lucrari de constituire a bazei normative Tn
190. 00.
finantarea lu-
Transferuri
stat
curente pentru implementarea proiectelor
constructii
finantate din surse externe
crarilor de con- 2. CHELTUIELI CAPITALE
Defalcari din volumul investitiilor efectuate din alte surse
200. 00.
stituire a bazei
240. 00.Tn
normative Investitii capitale §i reparatii capitale
250. constructie
00. Crearea rezervelor de stat
504 Fondul special 1. Reeditarea manualelor
260. manuale 1. Procurarea
pentru00. de pamant
Taxe pentru inchirierea §i de
manualelor, activepentru
neachitate nemateriale
anul 2. Distribuirea manualelor catre raioane
270. 00. Transferuri capitale
de studii 2006/2007 3. Achitarea platii pentru prima editie a manualelor
2. Taxe pentru inchirierea manualelor Tn anul de studii pentru Tnvatamantul liceal
290. 00. Transferuri
2007/2008 capitale pentru implementarea proiectelor finantate din surse externe
4. Servicii bancare
3. PROCURAREA
Dobanzi de la depozite DE
bancare 5. Asigurarea functionarii fondului
500. 00. ACTIUNI
4. Plati compensatorii de la bugetele UAT pentru Tnchirie- rea
510. 00. Procurarea de elevii
manualelor de catre actiuni
din familii socialmente vulnerabile
5. Taxe pentru Tnchirierea manualelor pentru elevii din §colile-
600. 00. CREDITAREANETA
internat, acoperite de la bugetul de stat
610. 00. 6. Creditarea neta

Plati compensatorii de la bugetul de stat pentru ma- nualele
de limba materna din institutiile alolingve
508 Fondul pentru 1. Defalcari Tn marime de 1,5% din valoarea costului 1. Mentinerea §i dezvoltarea fondului genetic de nuc
3
Tabelul 3. Clasificatia
Tncurajarea programelor §i subprogramelor
comercial al exportului de nuci, de produse derivate din nuci 2. Producerea materialului de Tnmultire §i sadi- tor
Codul cul-
dezvoltarii §i lemn de nuc de nuc altoit Tn pepiniere §i dezvoltarea bazei
turii nucului Programul / subprogramul
tehnico-materiale a pepinierelor
Programului Subprogramului 3. Tnfiintarea §i Tntretinerea pana la intrarea pe rod
05 00 Managementul finantelor publice a plantatiilor productie-marfa de nuc altoit

4. Promovarea dezvoltarii culturii nucului
12 00 Sistemul statistic
16 00 Cercetari §tiintifice
512
31 Fondul repu- 001. Plata din partea
Apararea
persoanelornationals
juridice care presteaza servicii
blican de susti- 1. Acordarea de ajutoare materiale nemijlocit din
50 00 de telefonie mobila
Servicii generale economice §i comerciale
nere sociala a 2. Plata suplimentara obligatorie obtinuta din perfectarea §i mijloacele fondului
51 populatiei
00 eliberarea certificatului
Dezvoltarea agriculturii
de Tnmatriculare a automo- bilului 2. Asigurarea activitatii directiei executive a fondului
56 00 Securitatea alimentara 3. Transferuri la fondurile locale pentru sustinerea
69 00 Geodezie, cartografie §i cadastru materiala a persoanelor defavorizate §i
alimentarea Tn cantinele de ajutor social
80
516 00 Sanatatea publica §i servicii medicale
Fondul national 1. Premierea §i sustinerea financiara a cerce-
88 pentru sustine-00 Tnvatamantul public §i servicii de educatie tatorilor jtiintifici §i a tinerelor talente
90 rea §tiintei 001. Defalcari Tn Protectie
marime de sociala
0,5% din granturile fundatiilor, 2. Acordarea de burse pentru rezultate deosebite
institutiilor §i organizatiilor Internationale Tn sfera jtiintei §i inovarii
4
Tabelul 4. Clasificatia categoriilor de mijloace
2. Defalcari Tn marime de 2% dinspeciale
valoarea serviciilor prestate
contra plata, a operatiunilor de arenda a spatiilor, a
Codu Denumirea
executarii comenzilor sau contractelor, precum §i din alte
l
1 Servicii cu plata venituri ale organizatiilor din sfera §tiintei §i inovarii
subordonate A§M
2 Chiria / arenda bunurilor propriete publica
3. Defalcari Tn marime de 3% din profitul ramas la dispozitia
3 Granturi, sponsorizari / filantropie §i donatii
Agentiei de Stat pentru Proprietatea In- telectuala
4 Mijloace provenite din prestarea
4. Defalcari Tn marime de serviciilor in cadrul
10% din profitul ramas laasigurarilor
dispozitia obligatorii de asistenta medicala
5 Alte mijloace speciale
agentilor economici cu autofinantare din subordinea A§M
518 Fondul pentru 1. Taxa de executare Tn marime de 5% din suma real 1. Organizarea conferintelor §i seminarelor cu
dezvoltarea perceputa sau din valoarea bunurilor percepute invitarea cadrelor didactice §i a expertilor
sistemului de internationali Tn domeniul executarii docu-
executare mentelor executorii
2. intarirea bazei tehnico-materiale a structurilor
teritoriale
3. Deplasari pentru studierea experientei Tn
domeniul executarii silite
4. Plata sporurilor la salariul executorilor jude-
catore§ti
5. Activitati de instruire §i formare profesionala a
cadrelor din sistemul de executare
Tabelul 6. Programele Bugetului asigurarilor sociale de stat, milioane lei
Costul Sursa de
Denumirea finantare
Scopul programului programu
programului BASS BS
lui
Sustinerea financiara Tn cazul pierderii capacitatii
1. Pensii de munca ca urmare a survenirii batranetii, 4623,5 4511,6 111,9
invaliditatii sau in caz de deces al Tntretinatorului
Sustinerea financiara a familiei Tn caz de
maternitate, pentru Tngrijirea §i cre§terea copiilor,
2. Indemnizatii 721,8 557,7 164,1
precum §i Tn caz de boala sau de deces al unui
membru de familie §i sustinerea financiara a
3. Sustinerea sociala a Sustinerea financiara a §omerilor §i sporirea
47,6 42,2 5,3
§omerilor §anselor acestora de a fi plasati Tn campul muncii
Sustinerea financiara a unor categorii de populatie
4. Compensatii §i a persoanelor care au suferit Tn urma avariei de 400,8 0 400,8
la C.A.E. Cernobal sau Tn urma unui accident de
Sustinerea financiara a persoanelor cu statut social
5. Alocatii sociale 227,6 0 227,6
special
Asigurarea tratamentului balneosanatorial
6. Recuperarea
sanatatii persoanelor asigurate §i odihnei copiilor acestora, 93,4 92,3 1,1
acordarea serviciilor de intremare a sanatatii
7. Organizarea §i
Asigurarea functionarii eficiente a sistemului de
functionarea sistemului 165,7 157,0 8,6
asigurari sociale de stat
public de asigurari
Total 6280,4 5360,9 919,5
Tabelul 7. Delimitarea competentelor in efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele unitatilor

administrativ- teritoriale
amenajarea teritoriului §i urbanistica
constructia §i Tntretinerea, In limitele localitatii, a drumurilor, strazilor, podurilor
locale
De la bugetele satelor constructia, Tntretinerea §i exploatarea sistemelorde alimentare cu apa, de
(co mun e lo r), o ra §e lo r canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localitatii, gestionarea de§eurilor de
(municipiilor, cu exceptia productie §i menajere
municipiilor Balti §I acordarea de asistenta sociala populatiei, inclusiv protectia tinerei familii §i a
Chi§inau) sunt finantate familiilor cu multi copii, a mamei §i a drepturilor copilului, a persoanelor Tn
cheltuielile ce tin de: etate §i a solitarilor, In partea ce nu intra Tn competenta altor autoritati
Tntretinerea institutiilor de Tnvatamant pre§colar, primar, gimnazial, mediu de
cultura generala, liceal §i complementar (extra§colar), a altor institutii de
Tnvatamant care deservesc populatia localitatii respective
Tntretinerea institutiilor de cultura §i desfa§urarea activitatilor publice Tn
domeniul
culturii (caminelor §i caselor de cultura, altor a§ezaminte de culturalizare)
Tntretinerea bibliotecilor §i muzeelor
cultura fizica §i sport
apararea Tmpotriva incendiilor
Tntretinerea parcurilor, spatiilor verzi §i cimitirelor
Tnfaptuirea unor masuri privind activitatea administrativ-militara
executarea hotararilor judecatore§ti prin care autoritatea APL este obligata sa
efectueze anumite plati
activitatea autoritatii executive
Tntretinerea altor institutii §i desfa§urarea altor activitati atribuite autoritatilor
APL de nivelul Tntai
Sursa: elaborat tn baza Legiiprivind finantele publice locale (Capitolul II, articolul8) nr. 397-XV din 16.10.2003,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253/996 din 19.12.2003.
ANEXE 80
De la10.bugetele
Tabelul raionale
Delimitarea competentelor inconstructia
efectuarea cheltuielilor publice
§i Tntretinerea pe bugetele
drumurilor UAT
de interes raional; constructia
sunt finantate cheltuielile obiectivelor publice de interes raional;
ce tin de: Tntretinerea institutiilor deTnvatamTnt liceal, cu exceptia celorde competenta
unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul Tntai, institutiilor de TnvatamTnt
secundar profesional, §colilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special,
activitatea metodica Tn domeniul Tnvatamantului, precum §i de alte activitati §i
institutii care deservesc populatia unitatii administrativ-teritoriale respective;
acordarea de asistenta sociala §i Tntretinerea institutiilor din domeniul asistentei
sociale;
coordonarea §i desfa§urarea activitatilor sportive §i a altor activitati pentru tineret;
Tntretinerea teatrelor, televiziunii publice locale;
asigurarea ordinii publice;
coordonarea, organizarea §i supravegherea, Tn limitele competentei, a activitatilor
administrativ-militare;
executarea hotararilor judecatore§ti prin care autoritatea administratiei publice
locale este obligata sa efectueze anumite plati;
activitatea autoritatii executive §i a directiilor subordonate consiliului raional
respectiv;
Tntretinerea altor institutii §i desfa§urarea altor activitati atribuite, conform
legislatiei, autoritatilor administratiei publice ale raioanelor.
Sursa: elaboratin baza Legiiprivind finantele publice locale (Capitolul II, articolul8) nr. 397-XV din 16.10.2003, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253/996 din 19.12.2003.
Tabelul 9. Delimitarea competentelorin efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele UAT
De la bugetul central al constructia §i Tntretinerea drumurilor pentru unitatea teritoriala autonoma cu
un it at ii t e rito ria le statut juridic special
autonome cu statut constructia obiectivelor publice pentru unitatea teritoriala autonoma cu statut
juridic special sunt juridic special
finantate cheltuielile ce Tntretinerea institutiilor de Tnvatamant liceal, cu exceptia celor de competenta
tin de: unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul Tntai, institutiilor de Tnvatamant
secundar profesional, fcolilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special,
activitatea metodica Tn domeniul Tnvatamantului
acordarea de asistenta sociala §i Tntretinerea institutiilor din domeniul asistentei
sociale
coordonarea §i desfa§urarea activitatilor sportive §i a altor activitati pentru tineret
Tntretinerea teatrelor, televiziunii publice locale
asigurarea ordinii publice
coordonarea, organizarea §i supravegherea, Tn limitele competentei, a
activitatilor administrativ-militare
executarea hotararilor judecatorefti prin care autoritatea administratiei publice
locale este obligata sa efectueze anumite plati
activitatea autoritatii executive §i a directiilor subordonate autoritatii
reprezentative §i deliberative respective
Sursa: elaboratin baza Legiiprivind finantele publice locale (Capitolul II, articolul8) nr. 397-XV din 16.10.2003, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253/996 din 19.12.2003.
ANEXE 81
De 10.laDelimitarea
Tabelul bugetulcompetentelor in efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele UAT
municipal Balti §i
bugetul municipal
Chi§inau sunt
finantate cheltuielile amenajarea teritoriului §i urbanistica
ce tin de: constructia §i Tntretinerea, In limitele localitatii, a drumurilor, strazilor §i podurilor
constructia obiectivelor publice de interes municipal
constructia, Tntretinerea §i exploatarea sistemelor de alimentare cu apa, de
canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localitatii
acordarea de asistenta sociala populatiei
constructia de locuinte pentru paturile socialmente vulnerabile ale populatiei §i pentru
alte categorii de locuitori, exploatarea fondului locativ municipal
Tntretinerea institutiilordeTnvatamTnt pre§colar, primar, gimnazial, mediu de cultura
generala, liceal §i complementar (extra§colar), institutiilor de Tnvatamant secundar
profesional, §colilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodica
Tn domeniul Tnvatamantului Tntretinerea institutiilor de cultura §i desfa§urarea
activitatilor publice Tn domeniul culturii Tntretinerea bibliotecilor §i muzeelor cultura
fizica §i sport apararea Tmpotriva incendiilor Tntretinerea cimitirelor
Tntretinerea expozitiilor, teatrelor, televiziunii publice asigurarea ordinii publice
coordonarea, organizarea, supravegherea, Tn limitele competentei, a activitatilor
administrativ- militare
executarea hotararilor judecatore§ti prin care autoritatea APL este obligata sa
efectueze anumite plati
activitatea autoritatii executive a municipiului §i a directiilor subordonate autoritatilor
reprezentative §i deliberative respective

Procesul Bugetar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procesul Bugetar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHIDUL

Autor: Angela Secrieru

Desene: Alex Dimitrov

Examinat §i aprobat de Catedra Band j/ Activitate Bancara, Academia de Studii Economice a

GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

APL Administratia publica locala

GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA 7

- impozite, taxe, contributii asezate pe veniturile

Tnvatamant, sanatate, cultura

Fig. 7. Fazele procesului de

Bugetul asigurarilor Fondurile asigurarii obligatorii

Bugetele raioanelor Fondul pentru achitarea serviciilor

Bugetul unitatii teritoriale autonome

Bugetul municipiului Chi§inau Fondul masurilor de profilaxie

< ......Transferuri interbugetare

Conform datelor din

I 14 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

I 16 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Tabelul 1. Evolutia veniturilor fiscale, milioane lei

I 19 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

De regula, nivelul veniturilor fiscale este limitat §i insuficient. Ca urmare,

Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008-

Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008-

Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008-

Sursa: elaborat dupa Anexa 8 la Legea bugetului de stat pe anul 2007 §i

Creditarea nets -36 0 -51 0 -73 -1

24 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Clasificatia economica imparte cheltuielile bugetare in 4 grupuri principale:

26 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Bugetul asigurarilor sociale de stat reprezinta a doua ca marime

6000 i ■ Altele Fig. 9. Dinamica venituri-

Calitate de contribuabili la sistemul public de asigurari sociale o au:

2.3. Cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de stat

Tabelul 12. Cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de stat, milioane lei

Pensii pentru limita de varsta 1477, 1883, 2659, 3072,

Indemnizatii pentru incapacitatea de munca temporara 115,7 144,2 194,0 236,8

Totodata, cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de

Mentionam, totodata, ca acest pronostic se efectueaza pe fiecare compo-

Politica in domeniul asigurarilor

^ Pronosticul contributiilor obligatorii de asigurari sociale > de stat

Fig. 11. Elaborarea pronosticului contributiilor obligatorii de asigurari sociale de

Modalitatea de elaborare a pronosticului cheltuielilor BASS este prezentata

Ministerul Finantelor (participa)

In tSrile democratice fi economic dezvoltate, o parte importantS a activi-

34 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

36 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Sursa: elaborat dupa Lege a privind finantele publice locale.

Tabelul 15 prezinta sursele de formare a veniturilor bugetului central al

Sursa: elaborat dupa Lege a privind finantele publice locale.

Sursele de formare a veniturilor bugetelor municipale Balti §i Chi§inau sunt

Insumarea tuturor veniturilor generate de UAT pe toate sursele indicate in

Sursa: elaborat dupa Lege a privind finantele publice

Fig. 15. Dinamica veniturilor Bugetelor

Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009,2008-

38 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009,2008-

Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala (FAOAM) reprezinta

Tabelul 19. Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala, %

Mentionam, totodata, tendinta pe termen mediu de cre§tere (in 2008-2009)

42 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Fig. 18. Dinamica cheltuielilor Fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta me-

Sursa: elaborat in baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2007-2009, 2008-

44 GHIDUL PROCESULUI BUGETARAL REPUBLICII MOLDOVA

Ce este procesul bugetar