Py EE IOS Revista Uniunii Ziaristilor din Republica Socialista Romania in acest numar: ~ presa noastra Ideea Unirii in presa vremii Ancheta noastra: Noul in publicistica pe teme agrareProletari din toat »PRESA NOASTRA” REVISTA UNIUNII ZIARISTILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ANUL XI. pr. 1 (117) ianvarie 1966 = Anul "66 Const. Antip: Idea Unirii in presa_yremil ANCHETA NOASTRA: NOUL IN PUBLICISTICA PE TEME AGRARE — Acad. E, Radulescu: Zioristul si specialistal =|. Herleg: Un articol pe core sé-| citesti co placere = Tr, laztie: Probleme economice ole agricul- turii 19 presa de speciolitate tru Vintila : Lo inaljime =. Paveleseu : Citeva consideratii despre publi- istice destinaté sotului Nicolae Huditeanu ; Experien!a incinlate pe telesul tuturor = N. Oanjé: Moi multe cdutar.. = Stefan Mihai: Un pos sa facul * Gh. Lawrie: Probleme economice in ziarul .Zori nol”-Suceava Jon Bota: Atentie permanenté calitatii produselor Kovées Andrés: De lo, 0 pozijie de baz6 - la jenvl articolului educativ D. 1. Suchiany : Decologul onestului cronicar Flora Suteu: In cdutarea unui ilu ideal Geta Brateseu : Tot despre personolitate in po- COLEGIUL DE REDACTIE : i F Fea etal chunes avert Vila . Grigoriu: Despre machetator si machelé Crean Pesce © Ne Coe On een orga ad oo stantiniu, fon Felea, Nestor Ignat, — Fotoreporteri din Capitalé despre preocuparile Vasile losipescu, Nicolae Moraru, lor in noul an Octavian Paler, Alexandru Popescu, Eftimie lonescu : Cronicari de fotbal Ia San Siro lie Radulescu, Al. N. Trestieni = Note REDACTIA SI ADMINISTRATIA : Bucuresti, Calea Vietoriei, 163, ‘Telefon : 15.21.02 Abonamentele se primese de citre difuzorii de presi din intreprinderl, institutit si de ta sate, factory Ter Uhclile postale, Costul unul abonament este de: G) lei pe un an, 30 lei pe sase luni si 15 Wel luni, Revista se gaseste de vinzare la chioseurile difwzrii presei J TPL — © S08| ANUL 66 P4998, Cronica anului 1965 a consemaat evenimente politice de finsemadtate istoricd pentru destinele Rominiei’ socialise. Nu ne propunem un bilanf al trecutulai an. respectiv Iau facut toate colectivele de pres coidiand. Sloan, despre 1966 au se ponte, vorbl Fird a face conexiuni cu 1965, un an care gi-a pus polemic smpreata pe chipul {arii, care a marcat, prin incheierea Planului de gave ani, o perioadi deosebit de rodnica pentru munca 4i viata poporslui nostra, confirmind inci o, datk jste(ea gi caracteral profund realist al politicit Partidalut Comunist Roman. ‘Congresul al IX-lea al P.CR, eveniment de tnsemnitate forick in viafa poporului nostru, a stabilit direcfile care ic, a intregii vieti sociale gi de stat. In hhotiriri au fost elaborate importante misuri, printre care cele cu privire la imbunitifirea activitifii de condacere ‘i planificare a agriculturii, la intirirea bazei tehnico-mate- le gi modernizarea productiei agricole. De o deosehiti int misarile adoptate de Marea Adunare Na~ ali in legiturd cu rolul stiinfei gi al slujitorilor ei in i ‘pentru orientarea a investigatiilor gtiintifice, pentru imbunatitirea protectiet mun : ‘Consfingind victoria deplini 4i definitiva a socialismulai ca cienfii a prefacerilor adine.revolufionare petrecute in patria noastrd, adoptarea noii Constitulii a {arti si proc mares ii Socialiate Romania se inscriu ca m memorabile ale istoriel pe care o scriu prin munca Tor milioancle de oameni ai muncii condusi de partidul ‘comunist.. ‘Startul lui 66 s-a dat, agadar, de pe culmi; am incepnt 1 tun nou an nu numai ca certitudinea victoriilor dobindite, dar gi en perspectiva clari a obiectivelor pe care urmeari / sa le infaptuim. Stabilite din timp, sarcinile noului plan Gincinal au inceput si prinda viafi din prima zi de munci a anului, wv . aIn Raportul C.C. al P.CR. prezentat de tovariiyul Nicolae Ceangeseu la cel de-al IX-lea Congres al partidului, redac- tiile riarclor si revistelor centrale, ale radioului qi televi iunii, ale publicafiilor locale au gisit un bogat si mobi zator program de ac presa pe o nou treapti, calitatiy superioari. indu-si continu activitatea, si pe vitor cca mai'de scam’ indatorire a pre- sei, preocuparea ei centrali trebuie si fie reflectarea poli- teil pariduli, a moni grace ap in documentele Congresului, Ineratorii din presi au pisit in noul an eu hotirirea de a Lirgi sfera preocu- Pirilor lor, de a continua mumeroasele cautiri creatoare il fluentei cuvintului tipa- La 8 mai 1966, clasa muncitoare, oamenii muncii de Ia rage 4i sate, intregul nostru popor yor sarbitori un eve- niment de o deosebitd insemnatate in istoria poporului ro- ‘man. Partidal Comunist Romin tmplineyte 45 de ani de existent, de lupti pling de abnegatie si jertfe pentru fer rea. si Tibertatea ‘poporului, peatru indepeadenta. (ir pentru construirea societitii socialiste. Poporul nosteu.tn- fimpin’ marile sale sirbatori printr-o munci cnturiast pe experienta dobinditi pink acam, pe noile po bilitati tehnice ce vor fi create in acest an, in fabric gi santiere, in intimpinarea aniversirii partidului, oamenit muncii igi iau angajamente mobiliza- toare in intrecerea socialistd pe 1966. Cu acest prile] sint oe ce pe gue or pepe ee virite ale oamenilor muncii in muzee, case memor gi alte Jocuri istorice care amintese de trecutul glorios de Tupta al partidului, Presa este chemati si oglindeasci in coloanele sale $i si contribuie Ia. avintul socialiste pe eare-l prile- juieste intimpinarea de citre oamenii muncit a anivers partidului. Prin articole, reportaje, anchete, ea iyi va aduce vitatea productiva, eresterea productivitatii muncii #i imbu- nitiirea caliti{ii produselor. Aniversarea de la inceputul ‘mal va repretenta, fotodati, un important mome torii din presi vor aduce o contributie substan(al Weobste desfigurati de partd, vor oglindi la un inal nivel problematica acestui important eveniment din viata (aril noastre, Experienta acumulat relevit odata in plus rod schimbari de pareri tn diferite probleme. ale. construc teumeuce fi de wat, calturai-edicatve, pecan pet gte probleme de larg interes, Anul 1965 a marcato dail cu Uirgirea tematic abordate in paginile presel, net anchete cu problematici majori, redactate fatr-o formula Publick nae antrenaren mal larga. a pecalitor, 2 oameallor de sitant {i revistelor, crefterea’ eficienfel Perseverind’ pe acest dram, putem yi trebuie si reaizim im noul an Kirgirea in continuare a tematicii de presi, sf ialiturim im si mai mare misuri gabloaul si monotoaia, ‘Anal ’66 prefigureasi, dupi un bilant bun, perspective si mai bune. Pentru a pune Ta indemina cititorlor pul ati bogate in continut, redactate Ia Inalt nivel, atractive indi asupra congtiinfel cititorilor, iativi creatoare, si cule vam stilul de munc caracteristic gazetarululcomunist, eed nevoia de perfec in_ultimal timp de diIDEEA U NIRII IN PRESA VREMII de Const. ANTIP AGTUL ca adinci sezonante in jstoria patrii — Unirea Principatelor — @ avut unul din cei mai ardenti sustindtori in presa vremii, mesager al cauzei na fignale, expresiepregnantd consis de sine a popora- Insusi_ certificatul de naytere al_presei noastre a fost lat intr-un moment cind deevoltarea istorico-sociala 4 poporului, procesul de formare a natiunii romaine, care se desfasura din plin, ridicase pe prim plan necesitatea tunizii_politice a ,tarilor romfnesti in eadrul unui. stat eel seg ee atta Spiritul unirii reprezint o dominant in_publicistiea Chine si tllurle: gazetelor — fncepind ca Curieral rominesc si Albina _romaneasci eéatinuind’ cu _primul nostru cotidian — ,Romania”, cu revistele Dacia Magazin istoric pentru Da- cia", ,Rominia viitoare’ junimea romana" fi ajun- gind pind Ta si .Romanul” — exprima deca unititii nafionale. Dup& cum, Ia fel de semnificativ cste faptul ci indiferent unde apireau — la Bucures Is Tagi sau la Bragov — aceste publicatii intruneau col: horarea personalitatilor politice si culturale eu vederi ina intate din toate cele trei tari rominesti : Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, Substanta activititii ziarclor si reyistelor din deceniile premergitoare Unirii o constituie afirmarea si sustinerea intereselor si nizuintelor poporului, credinta nestramutata in popor si in virtujle lui, sentimentul fecund al patriotis- ‘mul Prin publicstici era promoyati o atitudine antifeudals, sc diidea glas revendicarilor populare, sc sustinea necesi- tatea reformelor democratice burgheze, precum sia seu- turiri jugului strain. Continuind pe o oud treaptt id sustinute de cronicari si, cérturari inaintasi — Grigore Ureche, Miron Gostin, Constantin Cantacuzino stolnicul, ir, de corifeii Scolii ardelene — Petru Samuil Micu, I. Budai-Deleanu, Ton actiune de de teritoriu, de viati economics, de naturi.spiri milita pentru dezvoltarea invatimintului, rispindirea stiin- tei, cresterea literaturii si artei nationale. Propunindu- 44 s¢ indeletniceascd cu productiile romanesti fie din orice parte a Daciei*, si constituie un repertoria general al literaturii roménesti", revista .Dac Viza .realisatia dorintii ca romanii si aiba o limba si 0 literaiuri comuns pentra tolit Magazin istorie pentru ia (Bucuresti, sublinia in primul stu numar 14) ile Daciei..“% Lar lor in toate provini ele interesuri materiale gi intelectuale ale romAnilot, indus dete un intetes mai vid pentru gin natie?. Peste munti, Ja Brasov, Gazeta Tran prin intermediul suplimentului sii ,Foaie pentru aa inima gi literatura", afirma, in 1844, ci atria si puterea unui popor, baza sa... prezentul si viitorul giu zac ia unix rea national". Toate acestea ilustrau solidaritatea ro- maneascdi, legitimati de 0 istorie multisecular’, $i dezvol- fan permanent constiinta colectivi a nafiunii in directia actunis police practice pentru ralizarea unitatit nalio- Ideea gencroasi 2 unititii, a necesitiii univii, va eApita, un mod de manifestare tot mai pronuntat jn efervescenta revolutionari a anul esa acestui an lega de Jupta pentru emanciparea economici, social, polities si spiri- 3 col din telurle sale era de a. isptndi emesGnta’ ropisirea” (Iasi, 1844) declara ci va lupta pentru ade.fuald a poporului desideratul uniris tn editorial prim det wise al rardai bucurcsican 4Poperel saverety spunea : ,.Tinta acestui jurnal este de a sprijini drepturile poporulal roman... Va_avea drept {int asemenea unirea provincilor romne..“?. Gu o lan mai, trziu, in articolul Univea Moldovet cu Tara Romineases*, ve arta wel una din ceatile principale este unirea Moldovel cu Tare, Ro- feiocavel", numat aceasta putind sf ded, Roméola, Ie inirire si adevarata fericire”*. La rfodul lui, ziaral ,Prun ul roman", intr-un apel ,Cétre fratit nostri din’ Mol dova', spunea : ,Uniti-vi ct) nol, frayi de dincolo:de Mil- oy, peste undele Ini'vi intindem bratele... Monteandl 9 doveanal sint toti Romani, sit frati, 0 singura nati. Sine dim. mina cx nigte trate si sf ne ajutim unit pe alti, Uniti vom fi tari; uoitj vom sta tmpotriva oricbru réjmay al liberty moastre” Aceastd profesiune de credinta va fi dusk mai departe cu energie de fevolufionarit care an fost nevoili a4 apuce ddrumul exilului. Desi aflatideparte de ari, ci Virgese ‘ontinutel devizei anulut IN48 in nous formulare inspit de Nicolae Baleescu — »Dreptate. Fratie. Unitate™ Cre~ do-ul unititi nafionale devine un adevirat stindard pen- tru ,Rominia viitoare", Jonimea romana" si alte publi- catii editate la Paris si" Bruxelles de emigrajia roma heasci, Balcescu avea si scric fn artiolul ,Mersul revolu- tiet in istoria romanilor”, publieat in 1850 in prima dintre tele dowd reviste citate: ,pentra poporul romin unitatea hafionala este cheziquirea ibertitt Iwi, este trupul lu Irebuincios ca sufletdl sf nu piark si sX amorjeascd, ch din contra, si poaté creste gi a se dezvolla’ ', , Traiasek Romania uniti, meatirnatt” era refrenul poezici ,O noapte {in Carpafi" a lui G, Creteanu, inserati in revista .Re- publien Romina" ® Tdeea Unirii se tranaform intro fort irevstbils, ris- colind masele, im decent al saselea_al seeolulu treet Unirea devine programl de actiune al tntregii prese pro- greisie. Militind pentru realizarea acestui program, PUBLICIST! LUPTATORI PENTRU UNIRE ©. Pateeseu ristica iyi dezvolti calitiqile de propagandist, de fturitor de opinie publick in jurul acestui ideal. Principalele publieatii cu rol extrem de activ in perioada Tupter pentru Us fost: revista Romania literard’ (1855), condusi de Vasile Alecsandri, ziarul Steaua Du- iri" (1853), condus de Mihail Kogalniceanu, ,Rominul (1857) Ini GA. Rosetti. Au aparut, de asemenea, si alte gazeteccare au susfinut cara Bucuresti-,Gon: cordia" (1857) lui C. A. Greulescu, -Nationalul” (185; lui V. Boerescu, ,,Timpul* (transformat apoi in ,Seculul” care a avut in faza sa inaintati ca principal redac- pe P. Gradisteanu, Romania (1857) lui C. Bossianu, Dimbovita” (1838) lui D. Bolintineanu, la Tagi — ,.Zim- brut gi Vulturul” (care sub numele de ,Zimbrul* ‘apare intre 1850—1852, 1855—1856), ,Patria* (1858), ,.Romania S58), revista tindrului pe atunci B. P. Hajdea, wi allele Romani aflati la Paris au scos sb ei gazete puse in slujba i “Bucumut” fui Cezar Bolliae si Opiniunea” hat ile Alexandrescu, ambele apérute tn 1837. Problema jn Principatclor a Tost oglindia cx putere in ,Gazcla “Transilvanie!" si suplimentul ei —Foaie pentru mint, ini- ini gi literaturd-, al clror ingulleitor era. George Ba- fitio, si ta bucurat de simpatia si sprijinul siarului de Timbi ‘maghiars yKolozsvanl Kozlony" (Monitorul din Cluj) si a celui de limba germand.Ktonstidter Zeitung” Gare din Bran) fd. $4 apard revista .Romdnia literari”, care con- tigi, Wadia “Daciel Hterare” si a. Propigiriy Vasile ‘Alewandri ‘avea si faci din ea. un, monitor al wii hrajionale pe. tesenul cultural, tin eare.seop se ade tuturor literatorilor romani ca sf vie in agiutor foie sale Sscricrile lor, aceasta foaie find clmpul de intlnire Bee totttor talenttor lr tale rash Exprimind pozitia unioniatilor din Moldova, Steaua Dri pana Toi Mikal Kogdieanu spunea ris- pleat. inek” in, primal s8u_numir Unirea. Principatelor fost visul de. aun, felul ispravilor’a marilor batbati ai Jeu Unites Prinipatelor este dar dorinta vie 3 @ V. Aleesandri M. Kogatniecanejurnalal Unini, Prin aceasta ea nu urmeazi une ‘eu apird numai interesul vital al patriei, Unirea Principatelor este singurul mod in stare de a consolida nationalitatea rom@nilor, de a le da demnitate, putere si F pe pamintul ce. Romanul’ fmijloace pentru a implini misiunea 4. La rindul sav prin C Hi, arta ci va ycambate necurmat... pen 1 rein atiei romine’, lansind che- marea i! Si ne suim cu mintea mai_presus de sfera cea strimti a patimilor individuale fi ridicind in inima noastra un templu patriei si libertAti, $4 pisim cu totit thainte...!% Gazeta Transilvaniei" afir mal: sPrincipatelor Ti se cuvine si le trebuie inlsuntra 0 Presa acestei frimintate pertoade a soa Timitat, \a. {azn atirmisi de: principiu a ideii Uniti, cl a fost 0 militanta conseeventa pentru traducerea ei in ati, Zia revintele dexbSteau Wate. prublemele legate. de peepee eee tegen eines trebuiau sie urmeze, Steaua Dundrit” arta cB e-va ocapa fu problemele cele mat principale ale agvicolturi, indus- trieh comertulul, Dack pretutindenes, scria acest ziar, interescle materiale (in aatézi cel inti loc tn viata pop lilor, aceasta trcbuie sl preocupe mai cu osebire pe roman Gaile ‘de comunicatic, ageramintele de credit, cascle de asigurare ile de agriculturs, alimentajia publics mnijloacele de e deevolia niscinda noastri industrie, in: leshirile pe care comertul este in dreptate a le pretinde, in sfirgit chestiile cele mai mari alps econoeaies pal tice vor afla tn foaia noastrd o-apreciatie demn4 si practicd: ici imbunstitirea material ne vada sl perfoet morali, si asa. vom putea ajunge Ia adevirata in adevarata Lbertate” lar Concordia” scria,reflectind fires, prencupiri 91 ideh propritperioadel istorice date: Autoritatea Unisit-e putermica, cana ce umbreste 9 © CA. Rosetti deevolti proprietatea, Tibere si partea religio de viata ale unei tere" comertul, industria, profesiunile ‘cu-n cuvint elementele intregi Gu deosebiti «rij oglindea ase in lupta pentru Unie de adeziune ale Steaua Dunarit fel de scrisor 1 Totodati revistele si ziarele unioniste se preocupau si faci cunoscuti peste hotare cauza poporulut romin. Voi sublinia in acest sens faptul ci Steaua Dunirii” a avut si o editie tn limba franceri — ,L'Gtoile du Danube, tn timpul cit a fost interzisi (1856—1858) Steaua Dundiii® a apfrut in continuare la Bruxelles in aceasta editie fran= cera, prin grija lui N. Tonescu, fratele lui Ton Tonescu de Ja Brad, In ,tstoria presei rominesti*, Nicolae Torga nc teazi ci .L’toile du Danube" a publicat numeroase art coleide cea mai mare importanfa, pe care unionigtii Te Facean si treaci inaintea diplomajilor si ziarigilor euro- peni.! El arati mai departe ci Timuririle $i rispunsurile date de aceasta gazeti cercurilor politice din strdinitate reprezinta un adevarat model, apreciind ci ,L'Rtoile du PUBLICISTI LUPTATORI PENTRU UNIRE © Gh. Baritiv . ¢. Bolttae: 5cu cel mai mare succes" rolul auzei roménesti in rindul opiniei Danube® si-a indeplinit de partitor de envint publice occidentale ™. O deosebiti combativitate manifesta presa impotriva se- paratistilor, a antiunionistilor. Fiinde’ veni vorba, mentio- net ci adversarii Unirii nu dispuneau de o presi cit de cit de luat in serios. Singura citabili este obscura foaie intitulati .Nepirtinitorul". Pauperi in ce priveste ideile, Tipsith de argumente, ea nua avut nici o audienti la mase. Cu titlu de curiozitate voi mentiona ci accasti gazeti opera cu argumente de felul aceluia dupa care Unirea avea si faci din oragul Tasi un al doilea Hirliu*, Din Publicistica strain’ reproducea doar acele pireri care se ‘pronun{au pentru menfinerea separiri Pe lingi faptul c& presa unionisti argumenta idea Unirii, mobiliza mascle in jurul ci, ea combitea cu vehe- ‘menti abuzurile gi ilegalitaile comise de caimacami si de organele administratiei in timpul alegerilor pentru adu- nile ad hoc, Astfel, Steaua Duntiri" demasea mane- vrele reactiunii care, lipsiti de aderenti tn rindul masclor, twimitea diferiti agenti si stribat’ judetele pentru a face propagand& contra Unirii, recurgind a intimidarea popu- Iatici, Ia samavolnicii, falsificiri de semndturi, raspindire: de zvonuri false ete. In nr. 64 din 30 august 1856, de ‘exemplu, ,Steava Dunirii* publica o scrisoare semnati de Toan Cuza din satul Putrezeni, prin care acesta dezviluia ingerinjele comise de antiunionisti in judetul Tutova, seri soare care se incheia astfel : ,,..eu, dupi datorie, ca ro- man, nu lipsese a mi adresa cu reclamajie la Dumneata, redactorul Stelei, ex intru strilucirea Stelei si se vada grind infamiile ‘oamenilor ce vor si gituiasci si si groape sinta Unire'#, De asemenea, Steaua Dundrii bicivia si ironiza sfortarile separatistilor de a atrage de partea lor organe ale presei din alte (iri. lati cum infit sear siarul incerearea lui N, Vogoride din vara anului 1856 de a cistiga ziare apusene de partea antiunionistilor oEste stiut_— scrie Steaua Dunirii” Ia 6 septembrie 1856 — ei L. 8. Beizadea N. Konaki Vogoride este dus la PUBLICIST LUPTATORI PENTRU UNIRE © D. Botintineane Paris, Atit serisorile particulare cit yi jummalcle grath scopul ellatoriel sale. L. 8. ve opinteste dea clstiga diplo- tralia $i publicitatea fa favoarea neunitii Principatelor fica pustrhel steluncoo allt tn persoane eft st In pric- pil. ‘Stiruintele sale, cel putin eitrd jurmalele serloase care. representeazipresa francesd, au rimas far succes L, Sm disperare va adeesat Jn uit jumal obscor din Brucsel, nyinit la Presse Belge. Acest jurnal a si inceput crusade. contra: unitii, Nol au. trebuie. sh ne nisin de im alemenca avocat dobtadit cause! neuniril prin Belzade Vogoride. 1 8 este bogat gi foarte darnic ‘Atitudinea dire, curajoasi a presei unioniste a stirait furia reactionarilor separatig, care © smeninfau, © supu peau eclel mal severe cent, Multe articole erau chuntite interzise af publicate, si chiar ziarele crau suspendate Gi suprinate, Gercta -separatisth Nepiirtinitorul” cerea Ueschis ca guvernele dela Tagl i’ Bucuresti sf intersiel| actiunes ceatrelor-unioniste: Prin pagiaile acestel fol, 7=- dactorit_,Stelei Dundril™ erau avertizati de fnsusi ministral rept ci vor fi trimigi tn judecata™, Trei ner, 1. Co- rosea, girantal responeabil al siarului Zimbrul”, Joresca si Agari, care seriseser& in presa ieycand articole favo- Tabile Until, au fost surghiuniti™, Orice pretext era inve- fat pentru aplicatea de tlsurl eepretive tmpotriva publ Cation, «Romania literard® a fort suprimata Ta. 6 decem: bre 1855 pentra afirmatia cuprinsS la afirgitel unei cro- Dick care preconiza .s se desflinfere serbia’ cea. alba” ™ ‘cTimpul” a fost soprimat, Ia 18 martie 1857, pentru si triased prinjul Ale Un mare merit al presei il constituic faptul ek ca a pus cu pregnanti in evident rolul hotiritor al_ maselor populare in realizarea istorieului act al Unirii, Presa de fa Tasi, Bucuresti, i ‘misura uriagei presiuni exercitate de cetateni Tak a de’ tranit din comune apropate weit a lundrii elective pentru a asigura ca vointa poporului si fie respetaa. Tn ul eclor care wal tizna Catiersle we aflay si riavisti redutabili ca N. Orasanu gi 1. G. Valenti rncanu. Presa chema ynasele sii dovedeasca vigilenta fata dle orice manevri a reactiunii. Adresindu-se_ bucuresteni- Jos; -Rominul" seria: ,Cetateni ai capitalei ! Vol, frun- fea natici, vegheati ! * _ Intr-un vibrant reportaj_ despre Ineririle Adunirii elec- five de la Bucuresti din 25-24 ianuarie 1859, ziaral Steaua Dunirii® seria: Bucuresti, 23 ianuarie 1859. tntre 10 si 11 oare, depu- tafii se due la Adunare... Poporul incepe a se aduna' pe click ; -poporul teee peste san- caren mitropolie este Gs de_poper.t Cu talk asprimea guvernului, locutorii sAteni, in. mich ecte Stzecoara 31 vin in capitala... Peste noapte, tot oragul © rnigeare. Poporul in cete mari se poartt pe ulitl, Patrulele Se preumbla dar nu euteaza 44 atace pe nimeni, Bucuresti, 24 ianuarie. lati a treia zi, si poporul ¢ tot in picioare! Dumnezeule, ce popor este poporul roman ! Cind se inspira de vreo idee, cind are vreo banuiald, uita toate interesele private si se consacrd numai pentru trivm= ful cauzei comune” *, Incheierea reportajulus arati tocmai cum, sub aceasta presiune a multimilor, care strigau: Cusa, domn! Ura, Cuza!", Adunarea din. Bucuresti a Votat ea doma pe acelasi care fusese ales $i Ia Ta Presa didea expresie bucuriei populare la vestea biruin- tei fortclor oniomste, Ex aria cit pe atria Ia riseruel, ‘lor iuminate feerie, se. juca Hora Us tare, se trageau clopotele bisericllor auuzea in toati capitala decit cele mai vii de bucurie” — seria -Rominul" ,fmbra cele. mai cordiale, sirutirile cele mai infocate, expresia celei mai entusiaste bucurii a ochilor. Era siogurul spec- tacol ce se vedea pe toate ulitele, Ia toate raspintlle, pe toate locurile publice ale Bucurestilor. Frajit nostri ti rani... strigau acum din toali puterea energici a sufle~ tulai lor: SH trSiased Cuza! S8 trdiased domnul nostra ! Se aruneau in bratele unora, altora, flrs deoscbire de conditie, ca cum fofi in gene Spat de jugul cel fine. rai apisitor® *, Relatiri asemandtoare gasim si despre lo- ealititile din provincie. Referindu-se 1a ecoul Uniri soare din care redau un pasaj : »Ziua de 24 ianuacie diva fi pentru supt-iclii locultori af orayului Turou gi Pentru mafia intreagd o.erd ce va nemuri in istoria noas- tek fapta marclui princip prin care Onorabila Camera fintat numai. Ia. fer ry Aleeren ce ot anunfi de cftre d. maior Dimitrie Stefanopol, delegatul. Posen aes etna lott gece © bucurie ce mise poate exprima”*, Subliniind c& Unirea era faptd unick in analele istorii rominitor, Dimitrie Bolintineanu seria in. ,Dimbovi(a*: iguri cH coca ce a facut astidath accasth matic va imine facut $i bun pentru totdeauna ; . Ideile viitorulut ae i Viafa, puterea,vointa sin ale Day ape Pleat avaais ge ae ee eee tect | "Foaie pentru minte, inim’ gi literatura® seria: Clopo- {cle Capitalei incep @ suna, si 0 dulce ploaie prevesti- toare de abundenta si prosperitate incepu a curge. Po- porul,.. care a_primit vestea cu_un enturiasm fird mar- ini, credca e& insusi dumnezeu plinge de fericire, vizind fericirca aa" *. ,Kolozsviri Kozlony* aprecia actul Uh ca fiind 0 demonstratic care face. cinste poporului ro- man, 0 viclorie rar intilnita in istorie” ®. Asociindu-se acestor clogii, .Kronstadter Zeitung” nota ci Ziva de 24 januarie... este 0 zi memorabild din generatic in atic « poporului roman... Puline popdare de pe globul pimintese au realizat cu sacrificii maivmari o operd pa~ triotied atit de mareati.“@ Rolul pe care I-a jucat presa roméni in timpul luptei pentru puncrea.bazdlor statului national ronda a fost remarcat gi peste hotare. In introducerea intitulat’ Essai historique et statistique sur 1a naissance ct les progrés deIa presse periodique dans les deux mondes* care precede Iucrarea sa .Bibliographie historique et critique de la presse périodique frangaise", apdruti la Paris in 1866, re- putatul istoric de presi francet Eugene Hatin seria : , Vor fini desigur interes eiteva detalii asupra situatiei pre- sei acestei natiuni romaine, atit de tinré inci, dar care de citiva ani s-a impus asa de puternice atentiei_pu- Dlice..”, Apoi enumer principalele ziare din Lagi si Bucu- esti, printre care toate publicatiile de frunte unioniste — Steaua Dunarii, ,Romanul” si altele, subliniind <& ani premergatori Unirii ,..presa ia un nou avint, ea in- ee Rea seat) starsat ‘ell resti 1982 pag. Ib = R ee Bee ete paierk eee Se eae ae nen pera Ce ee nee sane ti ane ete to wae Vat oc teen Se aaa Beanery on ees ES eee teeters Ea eae ahs ee ese eee ee oe ee ee ee arr eek! 19 tanie 1 No orga, Intorin presel romaneyts, Bucuregtl 190%, cepe sh exercite o actiune semsibili. asupra opinie_pu- blice gi_aduce t&rii servicii facamalet 2 Paginile presei luptitoare pentru. Unire au fost trate‘ de pana a tot ceea_c¢ ‘ven mai_valoros.migcarea hationals) politcS i terard a epoct Spictele luminate Sle vremii au pus in slujba causes, pe care © socoteau ea mal dreapth diatre tomte, intreaga flacdrd 2. paslual 3 divuie Aceastt flackrd a Sncilat permanent inimile Urmatilor in rindurle elcora ne namaram a eae: Intr-o Rominie socialist, ce intruchipeasd tn real tate vie visele Inaripate st lupla coteritoare a celor mal bunk" af poporal roman, care au pus mat prevus de rice feviirea pari. BLN, Corivan, toc. cit. p. 126. B leem, pew. Btdem, Das 2 i isem, pag: 1% 5 Igem: BN. Hodos, Sadi toneseu. op. elt. pag. ois 2 Ydenn, pag 1, PGES drat 3 igen, aaa ot. BN, Toren. op. cit pag. 108 Vert Seiieia tneretuius", 22 januarte 1955, steel, My Aganulomie, “Poporat musi a faurit unirea, ‘SVer! ‘Const. C. Giukescu, Bucuresti si alegerea iui Ate gneglosn"Gies, Sh"'Steai ‘prviad Unies ‘Princpateor fs dem. pag. a0. 34 George’ Ivagcu, Reflector peste timp, E.P-L. Bucuresti swe, pag. ta 20 februarie 1880 © Vea! ‘Carol Gainer, Eeoul Unie Principatelor in pres gormand’ din Transivania, in ‘Stuai ‘privind ‘Unires ‘Pane PAi'Eugehe’ Hain, Bibllographle.nistorique et eriiaue. 3 1a prone. périasigie. frangatee, Librairie’ de Fismin’ Dior ‘Freres, ts ‘et Cole, Paris, 1866,'p. CVANCHETA NOASTRA = NOUL IN PUBLICISTICA PE TEME AGRARE © COOPERATIVIZAREA agriculturii, inzestrarea ei cu technica avansati, ridi- elului activititii economice in gospodiriile de stat, cresterea calificdrii gitirii culturale 2 Iucritorilor de la sate sint factori de seama care au contribuit 1a obfinerea unor importante succese in dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a satului contemporan in general. Congresul al IX-lea al partidului, subliniind realizirile obj program de fnflorire a agriculturil socialist, de dervoltare a i tm lateral. Plenara C.C. al 10d intensiv, CR. din 11—12' noiembrie 1965 a stabilit masuri menite si contribuie La dezvoltarea continud a agriculturii, la ridicarea gradului dde eficienti a muncii agricole. Crearea Uniunii cooperativelor agricole de productic, Uniunilor regionale si raionale, intocmirea unui nou Statut al cooperativelor agricole de productie, care va fi adoptat Ia Congresul din marti CaseiPensiilor pentru ‘cooperatori vor asigura noi conditii pentru infaptuirea sarcinilor trasate de partid. Pe aceasti linie de preocupari, revista Presa noastri” organizeari 0 ancheti in legiturt cu unele probleme ale publicisticii pe teme agrare. Ancheta, la care ri in numirul de fatX ziaristi gi cititori, scoate in evident contributia insemaati adusi de fe atenfia asupra unor lipsuri fstente 1 presintd 0 seami de sugestii pentru imbunititiea tratiit problemelor com- plexe ale satului. Paginile revistei noastre stau in continuare la dispozitia celor ce dorese legiturit cu aceste probleme. i spunk © Lied JOSIP: Agrotehnies tnalta 9ZIARISTUL S| ANCHETA_NOASTRA SPECIALISTUL NGUSTIMEA de vederi a ce- lor care — in primele deceni ale acestui frimintat secol al XX-lea lor ei, me pro- timitor. In s0- colectivititi profesi ti a colectivitatilor profesionale in an- Samblal social a devenit au numai un deziderat teoretic, dar i o realitate im- pusi de necesitatea obiectiva, determi- ‘nati de progresal continnu al Romi- joastri a acordat in_perma- jrument important al constructiei socialiste in sectoral nostra agricol. Ea a reugit si reflecte politica partidului si, statului” nostra pentru rezolvarea sarcinilor deosebit de rtante $i de complexe pe care le ricultura in ansamblul econo- it substan- fial la crearea, i tunel concep(iiunitare in legiturd cu interpretarea teoretici si realizarea ractick hotirslor ce au fost Iuae in anii regimului nostru de democratie populard, hotiriri care au condus la ‘obtinerea unor rezultate remarca- bile in dezvoltarea agricultur sporirea productiei agricole, ca $ rogresul: gtiinfel gi tchnicii agricole, Actual stadia de dente com. structiei socialiste impune din partes {ror o mal adinct analisd erties = activitatit desfigurate pink in prezent. $i, (rigind cole mai folositoaresconclu- Bi, fiecare mizuieste si-si imbundti- {easci mereu mines, si devin mai fo. Tosi ficient, eispunzind elt deplin‘taaltelor exigen(e ale ctapel p zente. Este absolut firese ca st difer tele publicafii ale noastre si manifeste acelagi viu interes pentru a gisi cdile i mijloacele menite 8% asigure inscrie- 10 de acad. E. RADULESCU rea activitifii lor pe o linie mereu as- eendenti fi credem ci gi cu accastit ‘ocazie vor lira si se manifeste din plin receptivitatea care le caracterizeazi gi si primeated ca sim- jin partea unor oameni pirea temerar ci, ist, imi propun a face tunele sugestii relativ la dezbaterea in Xa problemelor actuale ale agri- ‘ins fperanta ci bunele mele inten H privite ca an abuz de ospitalitate de cilre cilitonii revistel Presa noastri”, ica 0 incercare de a face util de pareri legat de dezvoltarea un important domeniu de activitate — a- cela al agviculturli — pe care ca pro- fesor gi cercetitor am eSutat si-l‘slu- jese cu abnegafie gl pasiune, Problemele cu caracter general ca si cole cu caracter special pe care agricul- fara anit sale le i, impli ire gi actiane din partea um mir considerabil de multi alfii. TNeattal mate al cele care particips aes ls cic sectoral, icol si varietatea preocu- Dior arora face abpdcs fa Meleanele pres a. probleneler sk 30 fee Gi nada fe el orm ca Hecare ak post lal un tae Sold in munca propre,» soluie sau un rispuns la intrebarile pe care Te pee scent aces jaterea in presi a problemelor ag: cole este 0 activitate deosebit de vasti fl complesi ear impli foarte bunt Sordonare’ i repatieare a probleme. ioe tre prem de mare tra cea dc specialitate. ‘La aceasta activitate participa nume- ‘roase publicati profil gi nivel fearte Naviah peccon af ealecive_ ps {craic We slay eu presire de se- Cialtaie funtion iferite: tn een ce priveste profilul si fiilor, acestea alcituiese Targa menifi si acopere tot mai bine necesititile de informare ale citi- (Revistele int ‘Academiei, ale departamentelor ete), altele de tiim(s #1 practics, de Indra mare (Probleme” agricole", ‘Gradina’, Vissi livada", Revista Ge zootehnie’ gi_medicina_yeterinari “Agricultura socialista", ,Viata econo. mica") $i altele care se adreseazi teh- nicienilor gi lucrdtorilor din productic. Lista acestor publicafii este intregiti de presa cotidiani sau periodic’. Un rol Toarte important il au ziarele de mare firaj care se adreseari unui public numeros si foarte eterogen. Ayind mari posibilitati si o deosebiti eficienta in Orientarea unor cercuri foarte largi de cititori, cle rispund in mare misurk le a ridica nivelul profesio- lor de cooperatori yi luc fori din agriculturd cx premisi.impor- fanti a ridicirit nivelului agricultorii noastre. Peatra a se fi fati variatelor ce- rinfe exist In majoritatea publica- lilor redactori specializati in diferite plineste in angrenajul riaristic. Trebuie ‘red, si facem in general un distinguo fntre siaristul profesionist specializat si ialistal ziarist eare ¢ chemat sii ex ideile in forma gi cu mijloacele ‘Haristalui, Ambelor eategori le sint co ‘mune anumite trisituri, cum ar fi con- cizia gi preciria in exprimare, clarita- tea, inlintuirea logici a ideilor, siste- maiizarca materialului, capacitatea de a stim interesul gi a atrage atentia ci- fitorului, de a-l captiva gi determina Ia acfiune, Este o realitate faptal ol sargtit nogtri rispund cu competen{i si efi- cienfa necesard sarciailor ce le revin. fn adevir, in anil puterii populare s-a© Pregitiri de primavara la 8.M.T. format un siarist de tip nou, instrit si educat in procesul unci intense fi ctivitati de sprijia ‘2 avintului constructiel soci is ‘nook turd ge herali, o temeinici pregitie ideologici H politica, de un orizont larg qi variat unostinfelor de specialitate, capabil pitrundi mai adine fenomencle s0- Gale gi economice, sd manifeste suplete in. ofientarea mai operativa asupra lor de realizat, i injcleagi su Metal gf aevoile eelor pe care ii infor meazi, si dea dovadi de 0 inalti con- fiiing® a mistunil ce i s-a fncredi EL dispune de multiple pos aijloace pentru a stabili 0 legatura vi co cititorul, deyteptindu- eres, mobilizing format un stil de prospefime 4 vio Pirisind intr-o misuri tot mai mare stu perinatal enor relate. anost, Sci, Upsite de merv gi inapiratie cre toare, materialele put blicate azi in di- ferite organe de presi sint in. general scrise cu mult acurate(d gi grid, idelle Propagate fiind prezentate intr-o for- ‘ma vie, sugestiva, atragatoare, foarte plicate yi acceibie masslor dornice st tile gi subtitlurile paginilor, cronicilor, articolelor sint adesea inspirate, alese cu gust si formulate fn aga fel ca si atragat atenfia gi si degtepte interesul rrului pentru problemele in discu- Experienfa bogati i eforturile in: dabile pe. care” calectivele de fe'depun ca entoriam pentru imbund- itirea acivtatt propel este unl din x asigura a deavoltare rs fi cficen: m pect 8 Gad pasul cw cerntle tot ot mar ‘In cele ce urmeazi, imi permit fac uncle sugestl cu privire la imbu autres desbaterii ta prest a proble mnelor priviconre Ia detvollarea, 457 caltart Ya prival ‘iad, mo vol referi la necesitatea intensificirii si ‘adinciri Goaboran “dine. siaristol (prolesio: Bist special gin cerctarea vroductia agricola, fapt care. presintl Bvantaje resiproce’¢l contribuic I bunstitirea,‘materialelor publicate in presk. tn accastt slmblocly petal: are In specialist un conslier bine documen- tat tn problema tratatiy care este pre- zentati intro form’ atrigitoare i mo- bilizatoare, specificd aiaristului, Este de dorit ca taristul +8 scorde © mal isten(i specialistull, pentru ca cesta, sk se perfectionece treptat_ in forma de presentare. a unor probleme cerate de ziar. In felul acesta numirul, Yarictatea #i nivelul articolelor care se ter publicate poate si creasch simfitor ait cantitati cit qt alitati. A refura de plano unele articole, sub pretext ‘cd am intrunese conditia de formd, este ei specialigti valorogi care inci nu gi-au insugit mo- dul gazetirese de exp: duce la ingustarea posi aligticu experientt gi pres fic) in dezbaterea competent Si a variatelor probleme de tiingt gi Ped eva cuvinte despre slegsica dexbaterea concteti. a. problem rare in press. Criteria el fant este acela al actualitat de actualitate are un caracter oarecum specific cind este vorba de agricultura. ‘Aetualiatea nel wri, a wnet informa: unel probleme mu re misoara sich ate de timp consacrate + ore, indepirtat (de exemple, in problema erearii de rase de animale si Soiuri noi de plante) cere si fie {imate pe agenda actnalita(i multe dintre pro= blemele tui. Viitorul, chiar gi mal inde- rtat (de exempla, folosizen pentru Trigatit a-apelor' Dandrii” dupa con- sruirea barajului de ta Poriile de Fier) cere un loe de frunte pe aceeagi agen daa actualitagit ‘Imi dau perfect de bine seama ci este deoscbit de grou my mama patra tun singur iarist, dar chiar pentra un Tntreg colectiy de redactie al unul tat reviste, 58 claborese risti constituie cele doui surse prin- iinspiratie — l partid gi de stat gi cerintele productic [nspirindu-se imtr-o masura. gi mare din aceste surse, ei vor reuyi si claboreze un program mai bogat, mai variat, problemele putind fi_ seriate dupa criteriul importan(ei gi al urgen- ee Tegiturd cu informarea i mobilizarea Ineritorilor din rectoral de cereetare $i din productie, 0 are. felul cum ese bordata problema in caved. Tm. gene= tale obigiete a pe marine’ anes iniouri preconizate pe bara prevedcri- for din’ documentele de partid. qi de ice de apectalst 0 suitd In aceste articole se sublini rile ce se cer wale fn practica gi im activitatea de. cerce- tare: De asemenea, pentru. populari fea activtatt nor unite cer tare, specialiti fac. prezentiri ale Sercinilor pe care acestea le au in I tina documentelor cele mal recente. tele tt allele slat deopotrivs de util Hi fie cunoseute de specialigl gi de un cere cit mai larg de’ cititori. Consider fnsd nccevar si se acorde o atenfie mai mare articolelor ce fret temele pe care unitafile de cereetare respective (rebule si le. pre~ adi imediat in planurile tematice, entra ea, prin reniltaele obfinute, si Te'rezolve toate verigile necesare reali- ‘sarcinilor trasate. de directivele idului qi statulul, Ca od exempl refer Ia sarcnile trasate de direc flilor. S-2 scris relativ foarte mult des- ‘pre aceste probleme, dar nu totdeauna $a pus punctul pe i gi mu s-a urmirit Tndeaproape tn ce misurh a fost angu: rath rezolvarea tuturor verigilor de sntald gi aplicativa ‘nile ce decurg din diree- fvele partidului #& se realizeze Ia timp jin bune conditii. Avem, este drept, ‘multe rezultate experimentale legate de aceste probleme, dar acestea ou tot- deauna pot fi inchegate fntr-um sistem ‘unitar, singural care rezolvi problema, din cauza lipsei rezultatelor unor verigi importante necuprinse in planurile te- matice din acea perioadi. Ape acestei ‘tuafii, presa noastri’ de tate gi inal aley cen de mare tra} poate ade- ‘ceo substantial contribufie prin pu- Dlicarea unor materiale in care sit se precizeze ce trebuie si se fack pe linia planulai tematic pentru rezolvarea In scadenta stabiliti de di blemei in cauzi. 12 {Un alt desiderat care trhnie tuat fn couliienee eae ned al erpeseaal Sit ealiomsen omar pele ene ae acer Steet daca lbere: Mai Inti, se Se ince oats wivetllo'ca astatoren Sreblssi pod in ducota thos Ippead Phiad ae srogeadl totes fot citaiads eect neces Seater osha, tinge @ pcloce: Fee haeiclaial de" poll prover Havalal moments de desfitare late fetal ql eflaenechs Sar ta eel one, abs mus a pundere. Sa se dea atentic faptului ci Justa formare gi orientare a opinici panes. a econ psihico-sociologic cee eased does te peor tcl interpre ceo L'Nu ered inal cd voi contrasice aceste legi daci voi exprima dezidera- {ul ed expuneren prin press a diferite- Tor puncte de vedere $8 fie facut in aya fel incit si nu mascd in mintea fiorului contradict sau_contrarictiti. ‘Trebuie avut in vedere cX mulft dintre cititori — in special ai preset de mare firaj — tatimpind greatigl in a alege penal de todoee ema! ect Ds abl Imi apare ca necesara o selecfionare a materialuiniy Ficutt dup bopitia fap- {clr argameaclor pe cre fe cont apa caracterel objec wi principal tmoduiei in care sint_pose problemele, al contioutulalpartioie. al ideilor, al i prestigious de ordin pr ‘tunci cind se fine seama atit de de propagare a. experienfei_ inaint cbfinute de unitifile productive i a Fezultatelor valoroase pentra productic obfinute in munca de cercetare stiinfi- ck tl de lata de face canoe problemele importante pe care produc Fin ageicold le ridics si pentru reaolva fen chrorn sint chema(i si se promun(e specalig, cititort ai presei cu caracter general Cred ci articalele pe care le clabo- rear siargtil Im legiturd cu aceote probleme — sub cele dou’ laturi ale Jor—trebuie si se sprifine pe un mate- Tal documentar vast, bine: verficat $1 selectionat $i care si permita retime- fea eu ufurinfi a csenGalulai. Pope- Tezarea tmor succese gaa 2 nor ex Perienfe, valorease.trebuic. feuls_ cu Toate detaliile tchnice, economice si de crganizare pentri ca cei care sintatragh de artical respect, sf paseased toate clementele care si permiti imitarea, ge- neralizarea faptelor descrise. In acelasi timp, ochiul treaz | aiaristului trebuie si scoata i productive i complex, unei sta- re, toate faptele carac poate si trezeased interesul h ain productie gt sh le atragd, ate fasupra perspectivelor interesante, stimeascd fantezia, determinindu- reflectare. In sfera acestor preocupiri trebuie, desigur, atras gi specialistul propagan- agriculturd, Iupta i fre now si vechi este deosebit de pasio- hnanti, cu deorebirea. ed aici netesirea Grumulai noului implick un efort mai mare si este legati direct de faptal od planta si animalul aw propriol lor pro- es de dezvoltare care nu poate fi acce- Terat ai scurtat la dimensiunile cerute de neribdarea ¢i curioritatea benefi- arului. De accea, in activitatea Iui ziaristal trebuie si dea dovadi de multi, per- severenti si ribdare in descifrarea Tuptel non gi_vechi, pregitind cu grija triumful noului. ‘Greselile, neajunsorile, deramigirile, Tipsurile gi fa. general toate tarcle ve~ chiului, care duc 1a ingroparea Ini, tre- buie prezentate viv, evocator, pentru ca toate ideile care condamna vechiul si ferlilizere ele ingile ogorul ideilor noi. ‘in acelagi. timp prezentarea noului trebuie insofith si de cerintele de ordin educativ, care sk permit acceptarca si Yalorificarea lui imediati, entusiasta, Cficient’, dar nu pripita gi nepregatiti, Tn educarea si pregatirea masclot pentru promovareanoului, ziaristul trebuie sa manifeste cea mai mare aten= je s& pitrunda fenomenele in adineul log ag) evoes ‘concrete trezeack fncredere, sa poati da exemple vi, su- xestive, verificabile, Forma materiale- {or publicate trebuie si fie corespun- titoare fondului, iar stilul gazetaresc, pistrindacsi prospetimea si supletea, {rebuie si renunte la alambiciri mes- fesugite. In felul acesta cititorul ish va putes forma o opinie just’, con structivi, mol iva servi drept ciliuzi pentra propri actus. Tdeile polarizante, e&luzitoare mu se nase dintr-un proces anarhic, intimpla- tor. Selectia-ideilor majore se face in trp proce ghintifie, continu, bing fumdamentat, fark lipsuri gi neclaritit intre verigile inlermediare, tate, tot aga gi in—— ANCHETA NOASTRA Un articol pe care sa-l citesti cu placere de 1. HERTEG CARE slat problemele agrica- tril fn ce forma trebuie ele dlezbitute in press ? Problemele acestei importante ramuri_a economici matio- hale sint foarte clar expuse in docu- dnestele de partid si de stat gi mai ales in cele ale’ Congzesului al TX-lea.al P.CR. si ale plenarei CC. al partidului dlp noiembrie 1965. Rimine de disea- {at genurile publicistice folosite in tra- tarea lor Orice forme si_genuri_gazctiresti ar fi abordate, ele trebuie sf urmireas- Gk, in special, oglindirea sarcinilor pe care partidul fe pune in domeniul Aeavolti agricltont 9 spore pro, Auetici, spsijinirea ciitorilor pentru 0 justi orlentare fn aceasti privinti. Gind asemenea Iueruri sint clare, bin conturate, prineipalul obiectiv al arti colulti cesie realizat. De aceea, ca 0 ce- enerally si rticoele care tra- probleme agrare trebuie si cu- prinda 0 idee principali, central, ar- fumentati cu fapte convingitoare. Bi. neinfeles, aceasta cerinté trebuie astfel hulu" publicstie folosit, st $1 citeascl, Clad este vorba de der haterea amor problenie.agrare, acest Iweru capatd 0 bmportants qi mal mare. Adresindu-te (Zrénimit trebuie #& alegi snijlocul cel mai potrvit pentru ca pro Bema puss fn dezbatere ai fle eft mai clar inteleasd, In aceast® privintS. se fan, ie obiee toad wel ke {inten limbaj neinfeles de cel ‘chruia ise adreseart sau se folosese forme au sint altceva decit stilcrea vor- te a tarantiai, categorie te pot da exem- ie ca dulumel, fat mua} doul, gi ia intimplare in’ aiaral Fl din Arad. Ta articolel Baza deavoltirit continue a productich cole”, din 17 decembrié 1965, se ar fa" Tov, Mircea Mareu, prejedintele cooperative! agricole, @ anata in dezvoltarea productiei si ca atare si fondul de acumulare a fost cheltuit acestor cerinte*. Acelasi lucru, in a1 colul: ,Cheia succesului, buna organi- ‘are a mundi” din 94 decembrie 1965. consiliul de conducere a..." ste greu de prespus ck in vorbiea curentis presedintele Mircea Maret Sosbeste ca in forma redati fa artico- Tal-amintit, Aceot Tucru, ca, si multe allele, denoti lied de interes pentru font une voi sare i al = propiatiy dacs wo sc poate altel, de Fea? vorbith curent. Av folosi un’ stl Sicevat, care ti se fmbine eu tratares femelnica # eoncretl a problemel ae- Tizate, cere din partea ziaristulet.cfort de gindire, pricepere ina reda cft mai pe inteles ideile pe care vrea s8 le ex Prime, Gelitalt aspect, al exagerSrii_vor- ‘curente » {lranului, tm seopul de 2d conse ara a Inn cei dept mai rar, decit precedents EX poate totus gisit fn unele arti- tole din tarele: locale. Alteor, por- Sind de Ta considesentul c¥ tiranul me far injelege ‘unele probleme, se. elabo= feard articole cu un confinut_ sckent fio forme de cxntimare sirack, fick fondue generalitatonre, On, ni tre- fale alata Tuer: rnimes = fe eat un mare pas tnainte fi directa Fidickri nivelul ef eultoral sh profe- Sonal Union ae narspsnt fe Altman, 1a eursurle tnvdtamtatalat nrozootchnie dev mass inseam tot in omen! eee a pStrupy adn i lainele lintel agricole. Gu ef worbi aléfel. be Git priverte genurile gazctiresti, ar fi de adaugat uncle Ineruri In ultima vreme. In presi se foloseste tot mat mult-anchels, Dar adcsen’materialele respective mu respecttcerinfele. aces: ful gen; de a geo nel Gruend th fe trata Se eh ds vors Bach en ont sow alta dat spol ow se trace, 0 condasien nu se. comenteas, Imsrtcolal”yZoctehnia, un sector mic toa patina 188 Baral eapal fees "Buce sutra Tide vorbd eu ineinerul octet al Scoveratvel agricole din, Phatriven, sprodues uncle afirmafi dar nm ajune ge la nici o concluzie clara. O afirmare ‘dail ic, tntate de talon, videy- Tila te omiaet 8, areola ‘Seatloakes eh clcttiren sees a Gen neon corset pommel teriile de selectie vor fi din ce in ce ‘mai riguroase, pe masura tmbundtatirii cade materia Nu ore ae pes trivité oare o fraza din care si reiasd © mlsyrd concret deelt euvinte pom: pene Desigur, reportajul va rimtne, tn. contntare, Uh fer eusat de. citer Bar de multe of reportajle adresse Virknimii au_ un nivel scizut. In »Toamna la Cuca”, din ..Viafa_nowa”- Galati, este o insiruire de dialoguri fete tuto qt porsonele axeste a tora a sat de varoh: Tn allele ae fae descrieri in care autorul, voind si-si Seo Gdleatin herent, abordeatl lucruri greu de ete de ee toe tn pasa) di reporajal Boni tile’ (amnei*, “ain "Clopotul®-Boto- felt el plasler itil Semoteart teazi in marile alambicuri gi retorte fie tonmoel Toto fost tere tx ce Jelalte anotimpuri, = acum tot ce a insemnat sunet, fognet, devir acord amplu de orga". Parafrazindu-] pctctler ce pate eee tn bicurile si retortele redactiei s& con- ee ‘gi si decantiim sete si dim eens ae Sits te cial a be tere Sraatt Se va realiza astfel o cerint’ strin- entl 0 prove de a da clitoral torului esen- fa intro formi accesibili, inlkturind ‘cuvintele de prisos. 13ANCHETA NOASTRA ale agri in presa de de TR. itutul de cor IARELE i revistele abordea- zi 0 gami larga din proble- mele economice ale agriculturii noastre socialiste. Scopul fundamental ciruia fi slujese articolele publicate — desi pe © tematici variath — este acela de a arta clile si metodele dezvoltirit in- tensive si multilaterale a agriculturii, ale cresterii productiei agricole veg tale i animale si ale eficientei econo- mice a acesteia, ciile intiririi economi- co-organizatorice a unititilos agricole socialiste. Revista Probleme economice", de pilda, a publicat 0 serie de articole privind sarcinile mari ale agriculturii in lumina hotdririlor partidului si gu- vernului. Revista ,,Viata economic” a reusit sf antreneze un numar fnsemnat de specialisti si Iucritori din agricul turi la dezbaterea onus i articolele cu caracter economic publi- cate in revistele Agricultura socia- lista si Pre zentat experienta Socialiste, in special gospodarii agri- cole de stat, in privinta reducerit pre- Problemele economice culturii specialitate LAZAR reetiri economice 24 si generalizarea teoretic& fl mai de- tin cele de descriere, de prezentare a rezultatelor i_prelucrare a sarcinilor trasate de partid si de stat agriculturii Raportul dintre articolele cu caracter de popularizare a politieli economice a partidului si guvernului si cele repre- zentind rezultatele cereetirii_ propri zise nu este inci, dup parerea noas- trl, cel mai bun, Predomin’ primul fel de articole, desigur foarte importante ¢ date: find “insi sarcinile mau partidul le pune in fat fifice in toate domeniile de activitate, va trebui, credem, si crease ponderea Folosind miffoace chimnice tn agriculturd articolelor despre_rezultatele acestor cereetiri, despre gisirea cailor gi me todelor celor mai eficace de infaptuire a sarcinilor trasate de partid, Un imbold puternic al cercetirii, um stimulent al gindirii creatoare il. con- stituie publicarea in coloanele reviste- lor a diferitelor puncte de vedere in problema respectivi, organizarea unui larg schimb de opinii stiintifice Numirul unor astfel de articole este inci redus. Un fnceput bun in acest fens se observ in ,.Viata economic In coloanele revistel au avut loc dex bateri stiintifice antrenante in legitura cu o serie de probleme importante cum Sint: imbunatitirea metodologiei de calcul a eficientei economice a investi- tiilor in agricultur caleululut economic in gospodariil Kricole de stat, introducerea gospodi- socialiste in statiunile de masini organiziritunor astfel de desbateri este, bineinteles, concentrarea dezbaterilor pe proble- mele-cheie i finalizarea acestora prin prezentarea coneluziilor. Puterca de convingere azupra citito- rului consti in analiza profundi a rea- Titatii, O deosebits importanta. au in aceasté_ privinti indicatorii folo pentru a exprima aceasti esenti. Dar, indicatorii economici utilizati in foarte multe din materialele publicate, mai ales in legittura cu economia coopera tivelor agricole de productie, nu oferi rului o imagine complet si con- vingitoare asupra fenomenelor respec tive, nu asigurd. fn misura. necesari cunoagterea esentel acestora Analiza activitatii economice a_cooperativelor agricole in cadrul a diferite feme consolidarea.economice-organizatorici, dezvoltarea intensivi si multilateral a productiei, reproductia socialist. ir- ‘Rita ote. — se opreste tn multe din ma- terialele publicate’ la indicatori ca? productia global si marfa, venituri Dnesti, averea obsteased la unitatea de suprafati, fark a se arlta, pe cit este pposibil, ce cheltuieli s-au ¢fectuat pen- fru objinerea acelei producti, venitul net obtinut etc. — elemente hotiritoare pentru aprecierea activititii economice fi in cooperativele agricole. Analiza temeinied a. experien sciderilor din activitatea publics pe teme de economie agrara consti tun bun prile} pentru scoaterea in e enti a" directilor de concentrare a fortelor in vederea indeplinini in vii- tor a sarcinilor de mare amploare tra sate de partid acestui sector al mund ideologice.BINEINTELES ci au 0 dati am stat de vorbi cu ortaci mei de eilitorie si reportaj la tari, Schimbind idei si opinii privitoare la tun domeniu atit de drag si familiar tu furor: agricultura, Emiteam parere ote in egal misurd reporter specializati si pasionati in ,subiecte de in tard", lucru'to oarecare misurd con- firmat de ceea ce scriam cu precidere Par, duph recuoasierea| mar gi inde lungatci-noastre.pasiuni, descopcream ca profesional vorbind — mai aveam inci atitea Incruri de facut. Multe din reportajele noastre sufereau de o falst Titeraturizare, sufereau de tehnicinism si'mai sofercau de tifluri cam cenu cam lasate in scama secretarului de re: dactie si cam neinteresante, Tat o lists cu astfel de titlusi pe care le citer din- tro memorie usor nemulfumitS estetic : ‘Unde nu exists preocupare’, .Recol- area Ia timp si fark pierderi*) Ark turile adin de vari, factor impor- tant", .Combinele au fest fn Tan" ete, Dacii tehnicismul este oarceum logic side neinlaturat intr-o publicatie ea “Agricultura socialist4*, alte publicat Inerg de fapt pe drumul cel mai ba torit 91 {ari maginatie, expl relevind fn reportajele pe teme cole calendaral lucrarilor $i campat lor agrotchnice - araturi, insimaintari, iri de intretinere, recoltiri. gi iar (uri, Desigur, caracterul_sezonier ini climatice al muncilor aj cole ma poate fi eseamotat, dar repor- ferii pot gisi chiar si fn acest eadru Tata, citi dintre reporterii nostri s-au Invredniit serie juralaly pe ore unc zile-muned {n’eooperativa agri- Coli de products, sf descrse momenta solemn si chiar senzafional, fn. sensul framos al cuvintului, cind prima com! ni intra intr-o zi de funie — prima pe tari! — Sa vSluratsl ocean de griu! Ne indreptim prea ugor Giftele de recolle, constructi masini 3 septel, ne oprim indeabste la’ cifze, Afirmind & poczia lor este aga $i pe dincolo, dar nu facem decit foarte rar sondaje tn tipologia 4i psihologia ace- ANCHETA NOASTRA, LA INALTIME de Petru VINTILA lora care au dat viati acestor cifre. Griul si porumbul, livada 9i via nu sint nigle aminunte de peisaj furite de natur’, aga cum sint pidurile de conifere si rlurile, ci ele Sint furite de mina si_geniul creator al omului dar dind cifse despre recolte si despre suprafete, noi ignorim cu 0 candoare inexplicabil& tocmai efortul acesta cre- ator, tocmai ceea ce esle factorul de- terminant. Poate ci, profesional yorbind, pe unii dintre not ne pindese rutina si au tomatismul, dar impotriva lor leacul cel mai bun rimfne setea de cunoas- tere si nu numai ea, ci si propria noas- 1H constint i dvi He atodeps- ire. Coleg’ de condei si de reports}, s& none lasim thriti de torentul Ia- rurilor comune, ci sk ciutim forme gi modalititi noi de a_exprima_realit tea Seriind despre tnsemnitatea eco- nomick a recoltarii Fars. pierderi, rul .Dobrogea nok" a avut acum doi sau ‘rei ani idcea de a evoca povestea inventied gahului, scotind din accastl evocare de aritmeticl senzationali. un fect convingitor i atractiv. Ziarul »Drapelul roqu" din Timigoara numi Se Dramul milioanelor" soseaua Ti- misoara-Cenad, nume ce se pare cf ar trebui acum rectificat, deoarcee coope- rativele agricole de productie de pe acest traseu au devenit multimilionare. Se dau uneori titluri_eam in plictisealt (Veyti din agricultura : Ne seriu cores- pontentit de la tari etc), dar este evi dent c& aici absentear nemotivat efor. tul de gindire si imagivatia frum spornici, pus in slujba atracti Rareori este folosit interviul atunci cind ¢ vorba de probleme ale_agricul- turi, foarte rar este folosita tableta (in sensul ei arghezian), dup cum mult mai des ar trebui folosite specit ale prozet gazctaresti cum sint notele polemice, foiletoancle satirice, portretul, report jjul de mick dimensiuni, dialogul cu cit torii, carnetul de reporter axat pe 9 idee acuti, fisa caracterologicd a unor profesii mai putin elogiate, dar impor- ante (magazineral, goferul, mecanicul de la statia de pompe, crescitorul de animale, pastorul, contabilul, cresci- toarea de pasiti ete Satul rominese de azi nu mai sea~ mani eu satul de odinioars, De la un an la altul, capiti evidente caracteris- tii citadine, In acest univers aflat in ‘neconteniti crestere si dezvoliare ca- racterologicy, reportajul didacticist cate de o flagranté sardcie si inactualitate. Numai un reporter care n-a mai fost de ‘multigor la {ari se mai poate ,mminuna* de limbajul nou si in neincetats cle vatie al {aranului, de preocupirile sale dea se cultiva. Este un fapt reamoscut ca recolta creste nu numai pe tarla, oi i la cursul agrozootehnic, la ceea’ ce fu ag numi ,invazia® ii moderne Af ating. ’Nuw ga mall far un fm fn aparenta simplu si obignuit, un {iran oarecare, mi-a spus acest adevar superb si clocvent : »Azi, nici tran nu mai poli fi fara sco ‘i el infelegen i. casa laborator rativel agricole de _productie, Earsul agrosootelnic i ciminil ‘cal tural, si scoala nou din sat, gi farma- cia, i dispensarul, si magazinul wniver- Sal, $i biblioteca siteasca, si cinemato- rafal, asadar toate aminuntele care, fntr-un buchet tot mai plin si frumos, confer satului_ rominese contemporan © imagine nov. Tovarisi reporteri, trebuie si schim- ‘bam creionul bont ‘cu tocul rezervor si cu magnetofonul portabil ! 15ANCHETA NOASTRA DESPRE PUBLICISTICA CITEVA CONSIDERATII DESTINATA SATULUI de |. PAVELESCU © Prezenta flectim Ja. producti sic’, dar it mod? Fie rerial sé Tranemitd 9 ‘de. © Umor care provoeed wistjer 62 SE re AM. steva, deceit, Tudor eee eaten peel Jui caustic canosct, publicsticadest- afk satu gl sitetlor, ¢ supumes fiol-cxamen necrutaton’ Gonlogia ui im ck tn yresurjie accle maltc dn Scticilehdrants lumit rurale crau ope” Te och et de sctctiion ecrasah Hiadal perceptorilon, al tpecte Scolar, a agentlor electoral Pornind Ge Ta concept e& se ndresa nor i fe sbrulsnte fh mverneatare, aces Je Worbeao faranilor despre amumite eee es ae vorba poctule, ct sf faci mimaliga Vetoes Pee ees ender ta pete si fnvimased.publictica ce se adre- sick (arinimit'de ascmenen preate, O Fntrcbare se poste total pune’ rdi- Ch care. accavta la iltimea,mariior Becinen ota: tet Coe Wngerea mea este chy im bund misard, tdrpuea ponies fhe uml ata cportajele care se publicd in nomie ettll de spreciabil a prose ecatrall 4H loceld, ‘programele radiodifusiuni, thorleard, in cele mai multe cazui, © Tard are de protieme de fncemnitate devsebitt petra sporiren productict fgricle, pentny inttirea unitiilorso- Cialis de a sate, pent fnflorizes #2- felon. Sexton care au abordat pro- biemcle satufut rominese confemporan in eich de reporiaje sau fa tmecmndet Gelerortie te caloaatle ipeedor vo et Ales Tran Chita: Baul As fh Stefan Enea Coren Les eo Feportert preocnpati de now! pets} eae tgttat wire! of cenestel cooperate, al mecanizatoruluy al ing ‘erulal agronom = Virgl Danculetcu Teun Herjeg, “Gheorghe Vind, Gavanfil, Ata Grea’ st a 16 inbutit si izbutese, deseori, si surprind’ jgeze cu talent marile trans- formiri prin care trece agricultura noastri, patosul mun soar pe ogoarele tie probleme majore, aspecte inedite pe fare le ofera cu alita dirnicie viata. Sc poate constata ci multe din repor- fajele care se seriu despre sat si satent tind s& atace frontal o gami intreaga de probleme aflate la ordinea ile, pe tun tom si cu mijloace care se apropie i moderne Locul povestioarelor anecdotice, populate de mosi buni de guri si de feme} care privese innoirile. din jural Jor ca pieate din ling, local dialogu- rilor nesirate abundind in pilde 4 2i- ale mai mult sau mai putin stupid {1 fau anchetele pe diverse teme #1 pr bleme, comentariile pline de vervé tn care $i ironia e la locul ci. O ancheti 2 aceea fn care ,Scintcia™ analiza mai de mult, sub toate aspectele sale, comer. {ul sitese, organizarea lui, imbundts File ce ise cer, va interesa, desigur, ‘mult mai mult pe cititort dectt nu # ce poveste debitats la M.AT. de un snene oaregare, Siva avéa gi urmiri, ‘Ar fi gresit insi s8 afirmim of tn acest domeniu au dispirut eu totul pro- ductiile de slaba calitate, Exist inci prejudecata Inridicinat te redactit ck fecare aiar trebuie s& se infltigeze nea pirat, anc, cu cite un reporta agrar saa cel putin en un grupa} de stir: din acest sector. Asa se face ef dator Acestei goane dupa canlitate, al almente valoroase, ali~ cursivele® serise cu nerv, vid Jumina tiparului materiale de serviciu, care nu fue altceva decit #8 acopere tun spatin. Asa se intimpli cu deose- bire in’perioada campaniilor agricole. Si cum campaniile in agriculturd du- ear cel putin tei sferturi dintr-un aan, se intelege ci numirul productiilor Ja care mi refer este ined foarte mare. Lipsindu-le substanta, indemmul pe ca- rel contin sund mai totdeauna in gol, Articolage de felul acesta se lipesc de prima pagina, 9i mu numai de prima agin’ a ziarelor, $i orice ai face nu Pott seipa de ele. Si ne opsim doar Ia profilurile” pe_care le publics numir de numir Agricultura soci comunick cle? Si ascultim : ,Sirguin- cios, (In ce directie ?) pasionat, (Obiec- ful pasiunii rimine o tain’. Poate fi pasionat de munca Ini, eventual in dra- goste, poate se di in vint dupa sport Orice ¢ posibil), pregatit din punct de vedere profesional, (Daci n-avea.pre~ itire cum putea si ajungi inginer ? Doar diplomele muse cumpiri Ia A- prozar ! — n.n) inginerul Gh. Farcay se bueuré de aprecierea si stima unanimi ‘etc, Si aga sint croite gi celelalte resia ci s-a dat un text la fst e-a Tieat loc liber doar finclt sapirograf pentru nume. O alté eategorie de materiale pe care oe ome Je-ay muri, turd, © constituie reportajele asa-mumite ,de culoare*. Sé ticem ¢& reporterul X de la Albina", de Ia ,Steagul ropu’, de la Agricul. tara socialistd (se mai pot cita 9i alte publicafif) are de comunicat experienta cutirel cooperative fruntage in creste- rea porcilor. In loc s& serie sobru si la object ce anume consideri el cit merit si fie relevat, se apuct si trinteyte 0 Tung poliloghie care incepe cu des- crierea mai mult sau mai putin natura~ lista cocinilor, continu cu zugrévi-rea yciupzilor” de pureei si se incheie BS conclusit generale despre fotoasele woltari fermelor de porcine Slab sc prezintS umorul inspirat din viata satelor, Mai inti de toate, © de Tealicat ch in revista ct profil adec- fer Ursica — spar inci. desl Ue putise schife, caricaturi, epigrame fa fubiecte de Ja fark Ea publica to fui cite ceva, din eind in eind. Majo: Baten. celorlalte publica nea isi adue sini stenih mai iv ao de gla mi. doar in preajma’amelui nou. Ci espre poczioarele umorstce, cimiit- file, ancedotele care apar fa’ Albina de inte orf citinduce, fn Toe sri, te cuprinde tristetea Sdatim, spre exemplu, aceastS $2 radi versificatd Se Huda pitunul Bu sint mereu atent. Din ginta pisdreasc’d Sint ‘cel mai vigilent. Pai nu vedeti din coads, Citi ochi arune deodati Din aripi #1 gr js Spre orisice pirleaz ? ine in grad un diunitor sisi! Nici unul ici sint necrugitor, POA S Gizutd dintr-un pom Siesta-si incheia” are pentru cine a fost compusi a- ceasti fabul¥? Si cum se mai poate ver- sifica in aceasti manierd care amin- feste de perioada de dinainiea lui An ton Pann? Si nu vi inchipuiti insi i yopera” pe care mi-am permis s-0 cite: face cumva not aparte. Nicide~ cum, Ea este 0 piesi dintr-o lunga suiti, Un umorist teribil de producv — ii vid numele in sapte ziare deoda- fi — rimeazi si el cam in M-am intrebat, i nu 0 fu poarti fiecare / Imbric tata / Cu lipsurile ce le ai torii se pot intreba ce vesminte ar tr ui si'i'se gaseased autorului fi si j se aplice lui insusi procedeul pe ccare-I enunti ? Si cind te gindesti ci, totusi, piranu- lui nostra fi plac snoavele, ci el insusi a creat un erou inzestrat cu un fin simt al umorului — Pacali — 4 la gezito- rile care au foc la ciminele culturale pun atitea glume sanitoase ! M-am i nu cumva ar fi bine registreze pe banda de magnetofon teva din produetiile acestea populare Foto: Lied 10SIE © Seceris le GAS. Jegitia Lueriri de tntrefinere a tivecitorF si si fie publicate apoi in siare saw re= Viste. Am Ferma convingeze of ar face fi orice cat o figura mull rai ouore- Bild decit produetile anor umorig de profesie, decitscheciurile, foarte adesea hesirate, pe care wm actor talentat este hevoit si fe debiteze — deghisat in {a fan palaveagiu — dominied de_dum- nied a televiziune, in eadoul une) emi fare constitute, nu de putine or, 0 ripilays colectic de sabloane, de ba. palit spuse cu patos In alr vic, spon ae teva considera in legstura co limba. jak fn decursul ultimifor ani, am ava descoriprileul sa iat parte fa consla twin, schimburi de experienti, adunisi care au reunit un numir mare de oa- meni de la sate: agtonomi, presedings sau brigadier! din ‘cooperativele tat aproape totdeauna a fost efortl ce- Tor ce luau cuvintal de a se exprina cit mai precs, de folost expres eit tai potnviteapelind de multe or la terme ‘stun Acasa costa formifilor pe care Te cunoaste lumen rurale Sub chit noytt,thranit care pind mai ier erat, th cereal rettrins al eitorra nite din mog-stramopt ale stinel i practiellagrotehaell mor Suni nu namat azupra profil lor pros a fesional, et sh asupra fafStihrf lor spl rituale. ‘Siipiat pe meseria lor, et de= vin mai indrienefi, mai. siguri de ei, fn sensul bun al cuvintulat, ‘Ca atft mai nelalocul ei apare manera pe care o- mai folosese unit care yor #8 dea fcrlsului lor un. ger ytirdnese". Se Sdoptd un ton de falsd afdtosenie, se fore sumedenie de ferment ari sau de crculatie restrinsd, regional, se tradue in formule chinuite, #1 cu to- {ul improprii, expresilsingifice cumos- cate, Un reporter al’ tclevitiunli bus navard, spare pe micul ccran:punind interlocutorilor invariabil aceleag t= trebari: Ge ne puteti spunc despre sue cesele dv. ? Ge exemple ne puteti da to Tegiturd cu..? Ce eficien mmetods ? Ce protecte aveti? $i indie: Tent dack diseuts en um venerabil aca demician, ameliorator de solar, cu un prejedinte de cooperaivd vostt penin fpintul loi orgatteatoris, eu u reuseste sii aduct pe tofi la acelasi numitor, si-i determine si dea aceleasi Hispunsuri sablon, Dar ce te fai cel care teascult La capitul acestor insemndiri se poa- te pune intrebarea : ce solutii se pot da pentru imbunatitirea publicistict destinate satului? Nu este o noutate ind afirm ci, in aceasth directie, nu ‘exist gi nu pot fi prescrise refete uni- versal valabile, $i totusi se poate for- mula dezideratul c&, pentru afi inaltimea menirii ei, publicistica agrari trebuie si ting in’ mai mare masura pasul cu satul, cu noua sa ink Indeplinirea aceste dup opinia mea, si re lipsurile fare o mai trag tnapoi, o va ajuta sk a ce se ajteapti din partea lun instrument pus in slujba.sporicit productiei, in slujba dezvoltirii satului romdnese pe calea aritati de partid, STEINER: A tneeput recollarea stufulud. ! ; © Cere agrozootehnie laC.A-P. Somenta Experienta inaintata pe intelesul tuturor ARAN nostri cooperatori | au vaaut intotdeauna fn pre- si un'adevarat sfétuitor, 0 tribund ‘a experienei inaintate In anii din urm’, dar mai ales anul trecut, presa centrala si local a acordat 'o mare atentie tratari problemelor agricole. Din marea ma- Joritate a articolelor am desprins In- vayiminte de pret referitoare la organizarea muncil, cointeresarea membrilor cooperatori, valorificarea tezervelor interne, perfectionarea stilulul de munca al consiliilor de parute in ziarul ,Scinteia* si fn ia Ful ,Dobrogea noua", care ne-au a- jutat in mod deosebit : ,Retributia suplimentara*, ,Sporirea averii obs— testi — temelia intariril economice @ cooperativelor agricole si bundsta- cit mai mari 113.000 000 Iei*, Dez obstesti — calea si- gurd_a intiririi economice a coo- Berativelor agricolet (,Dobrogea de Nicolae HUDITEANU edintele cooperative’ agricole Comana, Progedintelesionul Negru Vods. Intrebindu-ne daca presa_noastra oglindeste In coloanele sale toate problemele importante pe care le ridic& dezvoltarea agriculturii in etapa actual, parerea mea este ci mal e loc pentru mai mult, Asa, de pilda, probleme de economie sgtara ar putea sd apard in presa noastra mai des. Acest lueru ar constitui un ajutor substantial pentru cooperati- vele agricole. De asemenea se scritt utine articole care 8 se ocupe mal pe larg $i pe infelesul tuturor de problemele privind raportul dintre fondul de acumulare si fondul de consum ca factor important in inta~ rirea economici a cooperativelor a- gricole, Consider de asemenea ci articolele legate de cresterea ani- malelor (Indeosebi_ a taurinelor si porcinelor) apar intr-un_numzir suficient. Practica a dovedit cx acolo unde o vacd furajati nu da anual © productie de cel pufin 2000 litri de lapte si unde de la 0 scroafa Au se obfin intr-un an dowd rin- duri de pureei, nu se destisoars 0 activitate economicoasa, ‘Multe materiale aparute in presa pe probleme de agricultura cuprind date si termeni telinici. Compararea datelor si desprinderea de eatre autor Ancheta noastra a celei mal bune concluzii sint, de bund seama folositoare. De aseme- nea partea tehnici, dacd e legata in mod organic de practica, face ca materialul si fie infeles mai bine. Am sd dau si aict numai un exem- plu din presa locald. Anul trecut, +Dobrogea noua" a Introdus rubrica a_cuvint agrotehnica" in care fruntasi si, recoltelor bogate (pre sedinji de C.A.P., ingineri, brigadier! si sefi_de echipa) impartégesc din experienta lor. Desi in toate accste articole se folasese date tehnice, ci- fre, faptul ci sint legate strins de practica duce la Injelegerea expe- rlenfei acumulate de autor, Ar fi nimerit si citim mai des gi in presi centrali mai multe articole $e de colaboratorii din productie, cu comparatii intre unitati vecine, eo condifil asemanatoare, deoarece “ase- menea materiale sint mei usor de inteles. Am dori sé citim mai multe arti- cole care si vorbeasca in special de experienta inaintata in folosirea ef cient a Ingrasamintelor, despre lu= crurile noi in domentul ivigatillor si al eresterii animalelor. Cum si fi serise? Cerinta mea de cititor : cit mai_viu, mai atraator, mai pe inte= lesul oamentlor. 19N ULTIMA vreme, intreaga prinsii — a5 zice filor, Stim aceasia nu numai nol, cei are luerdm in presi, dat au sesiza to si cititerii care primese ziare si reviste din ce in ce mai bine scrise. Daca ins in domeniul trat Dlemelor industriale si mai ales al celor cetatenesti, progresele sint usor Vinibile, se pare 8 in tratarea pro- Diemelor agrare se cam bate pasul pe loc. tatdi de ce ancheta intreprin= $4 de Presa noastra” e clt se poate de bine venité. “Socotese, in primul rind, cA exis- to siricle a genurilor publicistice Lutilizate in tratarea problemelor a- ‘grare. Am rasfoit colectia ziarului Rostra, am rasfolt si colectia unor Zare tegionale, am urmarit 2 de Aarele centrale. Tn linii mari, aceeast constatare, Materialele agrare im- ‘praca aproape Intotdeauna acceast fora — analiza. Hor se intilneste -raidul-ancheté Gn campaniile agri CA S18 atte doment ae ce ‘ivitate, si In agriculturd ‘exista un cimp larg de tratare a “problemelor In genuri publicistice variate, Folosirea in coloanele zia- elor noastre a celor mai potrivite forme publicistice contribuie, dupa "pirerea mea, la atragerea unui mu- fot mai mare de cititori si la cresterea prestigiului presel noastre. "In aceasta directie, ziaral ,Scinteia” hne oferé multe exemple positive, va~ - Toroase, Diferitele genuri folosite de »Scinteia™ — reportajul-ancheta, rai- " Gulancheti, ancheta propriu-zisd ca ‘sl discutiile Ta masa rotund’, con- Gluziile unor schimburi_ de expe- Tien’ — au o mare eficacttate si | Sint ‘primite cu viu interes de citi- tori. Sectia agrara a ziarulul nostra @ organizat ‘tnele anchete, discutli, veonsfatuiri, care au avut un larg eco in riadul cititorilor. Primirea mu numar mare de scrisori din tea mecanizstorilor, cooperatori- ‘for, inginerilor, brigadlerilor, pre sedinfilor cooperativelor agricole de Ancheta_noastré cole), rarseintilnese informatiile in- teresante si mai rar reportajele si foiletoanele, notele critice, si Inc si mai tar portretele, Mai exista, pa- ese, la uni redactori conceptia, evident gresita, ci despre productia la hectar, despre fertilizare, despre zootehnie si despre atitea alte pro- bleme ale agriculturii nu se poate serie decit rece, monoton sau, cum Zice in glum& secretarul nostru de Pedactie, ,cuviincios si nimic mai moult” Mi-amintese c& in urm& cu vreo 4-5 ani,am scris,despre un batrin care realizase vreo 200 zile-munca in ‘cooperativa agricola, un reports} in— titulat ,InimA tindra*. Lam intilnit vara trecuti, La un paharel de vin, pe prispa case sale, mi-a povest Ca ,inima Hndra* La rémas oumele ‘i ca in momentul acela se afla in Tntrecere cu vreo 20—80 de coope- productie, in urma unor anchete or- Banizate de noi — de pildd: ,Meca- .AS.", Averea obsteascd — baca Sntaririi Cooperative! agricole“ si al- tele — au avut mare influenfa in rindul eititorilor, In planul intocmit pe primul trimestru al acestui an am prevazut un numar mai mare ‘de anchete, diseutii, reportaje in tra- tarea diverselor probleme agricole, convinsi fiind c& in acest fel vom putea generalize intr-un mod mai Glicient experienta Inaintaté a frum- tagilor din acest sector de activi- tate, care define 0 pondere mare fn fegiunea Dobrogea. FR aS ae Mai multe de N. OANTA redactor [a zigrul, Secera i evocanul | testi ratori de aceeasi virsti cu el, Este tun exemplu. Dar cite alte fapte in teresante nu se petrec In viaja coo- perativelor agricole. Un sat intrem, vreo 1000 si ceva de oameni, au luptat intro noapte si apere ‘sri dina de legume de o bruma tirzie pe o seceta prelungita, vara trecuti, © echipa de cooperatori din raionul Ram. Vileea a nAscocit singuré, pen- tru’ porumbul ce-1 avea in primire, tun sistem de irigatie. Ce si faci cu esa numitul material de analiza in ? Exist un dome- hniu vast, ined neexplorat cum. tre- Duie de gezetari — domentul nasterit si dezvoltaril constiintel noi, socia~ liste, Ia sate. Sint, asadar, pentru folosined tu- turor genurilor gazetaresti si in tre~ tarea problemelor agrare. "At mai trebul, cred eu, si se ini tieze campanii de presa nu numai in ea Un pas de Ing. Stefan MIHAI 1 riarati *Bobrogee not stants Dar problemele agricole pot fi tra tate si cu ajutorul altor genuri gaze~ tiresti, Articolele de analiza, notele Si informafiile scrise convingator, cu competenta, sint mult apreciate de ‘ititori. Nam putea spune cf in di- rectia folosirit, genurilor gazetaresti nu s-au facut progrese. Rasfoires tinwi numar insemnat de publicatit centrale si regionsle iti ofer’ o ima- gine a pasilor mari facufi pe linia modernizarii presel. Se tntimplé to- {isi ca nu toate ziarele sd fo Jn suficlentS misura Intrenga gamit a genurilor gazetiresti in tretarea ‘agricole. Romania 1i- de pildd, , Agricultura socla- si altele folosese, dupa pare- lista rea mea, puline genuri publicistice in tratarea problemelor agricole, In.cautari... sustinerea Ineritrilor de sezon, ct si Daltor domenii ale agriculturii. Not am initiat 0 asemenea campanie pe tema ridicérii fertilitatit podzolulul {au fost publicate joad’ scurté peste 100 de {ele au fost excelente. Asemenea ac- fiuni, duse pentru ridicarea produc- Hei in zootehnie, pentru dezvoltarea petivitatii In unitatile agricole ar fi foarte utile. Toate fortele intr-o sin- juré directie bine aleasé, chiar cu fiscul seaparii temporare din ve~ dere a altor probleme, ar da, poate, rerultate bune. (© alta problema : stilul. Nu cred c& trebuie si existe un stil agrar, i pur gi simplu un stil’ gazetaresc Nu ered cM trebule s4 te imbraci, ‘atunel cind te duci la tara,cu costum ational si si-{i pul opinci in Gioare. Trebuie scris, fireste, pe {elesul camenilor, dar asta este pri- ma cerinté a oriedrui articol. Cea ce nu InseamnA desigur cA bogitio expresilor populare nu trebuie va- lorificata In legaturd cu tehnicismul. Este si nu este necesar. Limbajul teh- Bie ,merge* si chiar se impune, ind, semnind un specialist, explica © anumitd metoda tehnica (desi pen- tru metode tehnice exista reviste de specialitate). Gazetarul n-are insti vole — dup parerea mea — sii se incuree in probleme tehnice. El tre- buie, chiar atunei cind vorbeste des- pre © problema tehnicé, si-i anali zere eficienta, s& militeze pentru ex- finderea ei, $-0 faci deci cunoscuta ca problem. Detaliile tehnice tot nu se invat’ din ziar. Dacé 0 coope- rativd sau alta vrea s& aplice o anu- mita metod’ de lucru inaintatd, popularizat’ de ziar, tot trebuie si se adreseze unul specialist. © alta lecunt’ a materialelor pe teme agrare este abundenta de ci fre. Sint desigur necesare 3i cifrele, Ele insi trebule explicate, trebule comentate, trebuie dezvaluit ce se ascunde tn spatele lor. Cit de bine face acest ucru Paul Anghel sau, Gheorghe Viad in articolele publi- ate in ,Scinteia"; dar oft de rect gi tuscate, cit de greoaie par cifrele in multe din materialele noastre. In sfirsit, fotografia, Care e rostul fotografie!’ SA umple un spatiu 0), si infloreasca pagina, si ajute la Simetrie? Nu in primal rind acesta (caci_din picate. mai esi acesta iteodats). ‘Fotografia este un gen gazetiresc. Ea poate inlocui 0 infor~ matie, un reportaj, un foileton. (Wer foto-critica). Es trebuie si ex- prime 0 idee. Tocmai fotografii care Sa exprime idel psese. $i tocmai spre acest domeniu trebuie orientat atentia fotoreporterilor. u s-a facut Agricultura socialist“, majoritates Srticolelor sint prea tehniciste, fapt ‘ce face si nu fie citite cu plicere. ‘Abordarea problemelor agrare tn- tr-o forma mal accesibila, Inserarea in coloanele revisiei Agricultura socialista a_unor reportaje-ancheté Si discuti vii, renunjarea la por- Iretele telegratice ale" unor specia- ligt si inlocuirea lor eu portrete ‘mai detaliate ar face 58 sporeasca cienta acestel publicatil. Vorbind despre folosirea genurilor gazetiresti, ma simt obligat si arit 8 putin atentie se acorda informa Viel pe teme agrare. Nici in ziarul nostra, yDobrogea noua", nu fnttl- ‘nim prea des informatii ‘pe aseme- hea probleme, $i aceasta nu pentru Ci ele ar lipsi, ef pentru can sint cfutate Indeajuns. Aceasti stare de Tucruri se constati si la ziarele Drum nou*-Bragov, ,,Viata nous" Galafi, ,Scinteia tineretulul". Aga cum @ dovedit practica, informatia jsi_are rolul ei in informarea citi- torllor despre coca ce e nou in agricultur’, despre acfiuntle mai importante’ intreprinse pentru spo- rirea productiilor, despre rezulta- tele unor cereetari stiin| ‘In materialele ce trateazi proble~ me agrare sint folosite adesea multe date tehnice si cifre care in cea mat mare misura IntereseazA pe cititori. Fireste, atunei cind aceste date si cifre sint legate de practici, servese pentru folosirea comparatiilor, ele Sint ugor infelese de oament si invl- Yamintele desprinse se aplicd a Io- tin brigadier fruntag, Harului a mers pein ceva din aproplere, spunindu- apo fares fn csoanee, all Seu vazut bun eau Sriaaoire con colar trict Jocapentra afi mai bine orgeni= ata Faunce in unitaen repJor, a oamenilor din produetie, o munea mai sistematic& pentru cize- area fiecdrui articol sint menite sé ice calitatea acestora si si contri— buie, implicit, la Imbogitirea propa- gandet noastre. Acest Iucru se sub- Tiniazk si in documentele Congre- sului al IX-lea al partidulul nostru, care a indicat ca ziarele si pund coloanele lor la dispozitia fruntasi- Jor, pentru a-si expune experienta cistigat, spre a deveni in felul acesta un bun al tuturor Pentru ca prezentarea grafick a materialelor pe teme agrare si fie mai bund, si atragi mai mult pe ititori, ar fi bine ca fotografille si fie folosite mai judicios. © fotografie frumoasi, in ton cu. materialul, a- trage pe cititor. Se Intimpla si alte fenomene. De obicei, redactorul ples- A pe teren cu fotoreporterul. Multe materiale apar insd fara ilustratii, pentru ca apoi, peste citeva wile, sf unele fotografi din aceleasi unitati. Practica ne-a dovedit cd nu toate articolele necesits 84 fie inso- fite de materialul ilustrativ. Pagini intregi aparute in ziarul ,Scintela*, Dine prezentate, cu caracter de ll: tera variata si Culese pe formate di- ferite, cu toate ci nu au nici 0 foto- grafie capita un aspect placut. Dac articolele care trateazé probleme a- grare au devenit In ultimul timp mai combative, de multe ori ilustra- fia lasa de dorit. Prinderea unor as- pecte negative pe pelicula are mare influenté asupra celor criticati, De ce n-am proceda si noi ca ,Scin_ tela“? In ziaral Dobrogea ‘houa* apar fotografi negative doar cu pri- lejul campaniilor agricole, Cred cd In lunile ce urmeazi va trebui s& publicAm in coloanele zia- relor noastre mai multe materiale e teme de economie agrara, de ge- nevalizare a. cercetirilor stiinfitice in productie, de valorificare a rezer- velor interne, materiale de eticé ce- tajeneasc a oamenilor muncii de la te si altele. Indiferent de genul lor, toate acestea trebule si fie mai mobilizatoare, mai mult legate de practicd, de preocuparile vii sl Infe- legerea ‘celor ce-si desfisoaré acti- vitatea in agricultura, © Diseatarea planulai de produetie e 1966, la C.A.P. din com. PunduleaPreocupari actuale Probleme economice jin ziarul ,Zori noi’ — Suceava do Gh. LAVRIC JARUL .Zori noi” isi cigtigh tot mai mult pre- Pe parcurs, ziarul a urmirit aceasti inifiativa, publicind jyuirea cititorilor dit regiunea Suceava. Paginile ccouri, propuneri pentru noua stagiune, In luna septem= ui devin cw adevarat o tribuni de generalizare a expe- brie, redactia a revenit cu alti anchetd : ,Raspunsuri Ta rienlel inaintate, Ziarul_acordi un spajiu larg confrun- finceput de stagiune*. Rispunsurile au cuprins, de data tarilor de pireri, discuti sanizeari anchete, schim- aceasta, migurile pe care instilutiile vizate le-au Iuat in See ee eee cain sub forma de smese fo urna criticilor gi sugestflor fRcute de spectatort si publi- onde co specialisti din fintreprinderi, de. pe’ santiere, cate tn riar i fin ageiculturd, eu activist de partid 9 de stat, on cela: ‘Merits amintiti si o alk initiaivs tntreprinsk de ,Zori {eni, in urma ‘cfrora apar pagini speciale, articole va- fp reflectarea’mai_amplia fenomenuiui cultural, bo foroase. ‘timularea creatic! originale locale. Perfodie, ziarul. pu eabundtitirea de ansambla a activitStii siarului, mai bil un supliment intitulat Coordonate literare™ in care ales dup’ Congeesul al [clea al partiduluy, este evi= sint-cuprinse articole despre marii nogtri senitori, eronicd Genta. Sea deschis rubrica .Obiectivele cincinalului*, in frcia sau publicat Giteva articole yi pagint 5 Gale. Recent, su apdrut ccourt in legatura_cu masunle Titerare asupra unor eisti nou apirute, rubrica ,, A privit (an tablou, un monument etc) — reusiti tncercare de a. ‘but la educatia esteticd a cititorilor — informatii Plnaret CC. al PCR. din 1112 soiembrie’ 1965 pri- despre. viata cercurilor Hterare, versuri, sche literate, Sind inbunitiren cnet placa grant; preenaren nor att pli din repane de ascmenca s-au publicat pareri in legaturd cu proj Se poate, dec, afirma ck in paginile siarului igh face de staat al couperativelor agricole de‘productic tte Re- 18° Mot" egatl aformate saltrald: Mentionsan x tare, printre altel, pagiaa, int ‘ilies cet pi, fitter a tiara pope : ior coll (pagini speciale, mese rotunde la care yi terest pe basa ail ‘i ul ee a de tereker at ot ekdon), preacpics pas fn general, tematia tmbrifiyats de ziar este mult mai Stimularea nei mai bune Organi 8 Umpolal ber # hhogats cain trecut. Sint abordate tot mai multe feme oll educatiy al diverselor manifestiri culturale (cartea, tate inresenrt um cere'ma arp de ctr, felosindue peace concerto fa acct Seng. compara ch 3 Forme de prescatats veuale: datateares ganerala wirise /tedendkkicrioess: eZee nara eeu foe Oeil ln! ea schinbat in bine s s¢ observd strkdanll, latin Drowreae {ascnmate’ tn contiouare:toak a trebul @k #2 cia ralien pesint ingrijile @ abrectve, uo premalare Seprde'y auntie spouts larg temetch tura ial vcs cai pica ites de’masi, precum sf, in general, imbunatatie! continu Exists, de sacmoneal o proomipare evidentl pent a de ide! el'maleriielor dia damental caltu prezenta cititorior un fiat echilibrat. cio mai bunk pro- Postlonatcare'8 matron pe tome de profuse ees Ree industriel regiunil, pe probleme ale viet de. partid. INDUSTRIE, Aproupe dia nicl up auedr nu lipsese aricole pe. teme variate, pe teme cetienesti, educative. culturale Proble= CONSTRUCTII Thele ‘culfuri ecups ta Toe important tn colcanrde. si ului .Zori noi", ‘Se constati 0 crestere a rolului orga JUDECIND dupi numirul articolelor care apar, du nizator, a. combativithtii in analizarea diverselor aspecte __temnatica si frecventa lor, se poale spune ci aportul ale activitatii culturale din orasul Suceava si din regiuoe. ruluiZori noi in. tratarea problemelor industri mai eloevent exempli in aceasts privinta il oferé _constnuctilor a sporit. Sint dezbatute uncle probleme im- ancheta organizats sub tilul ,Cinei tntrebiti la sfirgit _portante din industrie, in special din cconomia foresti de stagiune” Ia care aa rispons conduedtori de institut calturale, fécind un bilant al realizavilor si dind sugesti pentru viitoarea stagiune teatrala $i mui Eidustralisarea lemmului, speciice roprun Suceava. fubricle“Afluenfial cali", Plan 100s" -Bregat 1966", sLndicatort aj activitifit economice™ | (rubsich‘DE CORESPONDENT JUNTARI DE LA COMPLEXUL R TARNITA—LESUL URSULUI @ELATEAZA DESPRE Bums w ee yay frecvente in lunile septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie) s-au dezbatut, fic tn pagini intregi, fie in ar- ticole, aspecte ale activitatii pentru ridicarea calititi Broduselor, a aplrut informa despre realzarea pla ‘nului pe 1965 Ia toti indicator rezent, ziarul publicd TSMR eg elas eet aaa ee de plan pe 1966, Interesant este ‘modul de abordare a problemelor eco- nomiei forestiere, prin punerea fat in fata a unor intre Prinderi cu conditti asemanatoare, dar cu rezuliate dife- fer ee era naa S-a ocupat cu mai multi competent de oglindirea.acti- i mulilaterae care se etSnoark tn eeonomis forex Herd, publicind un numir apreciabil de artienle,redactate in forme gazetiresti variate + articole de anali ancheld, reportaje-and f reportaje, stir, noe, i viuri, De asemenea, a publicat multe eciale, pe ee lee es oe ee Inia OC al! partial. Vom cta doar etteva, exem- ple: in pagina ,Lemnul in perspectiva prezentului" se {rateazi— cu ajutorul unor specialisti din economia, forestier — aspecte ale pregitirii suprafetelor destinate fmpiduririlor. Pagina .Colocviu in economia forestier probleme importante ale intreprinderilor forestiere Cimplung si Iacobeni. Tes in evident in special arti- colele: .Cracile legate in snopi, produse lipsite de va- Toare *,’ Organizarea muncii In situatiy neprevazute™ $i sBiivors, Materalele ‘publicate, eeuyese ‘otras con- Grit judicioase sh ajutl tatreprinderle.reapective sii Smbundtsteascd aclivitates, si valoriice mal bine rezer vele interne. Pacat insi i, timp de cinci luni, un ase- menea mod de abordare a problemei nu este folosit dectt in clteva cazuri. ‘Nu putem trece mai departe far a mentiona ca reusita si pagina-ancheti Cum ambaliim, depozitim si transpor- Yim mobila". Aceasti ancheli este generati de una din sarcinile de baz, care in {ara noastrd reprezinti 0 pro- blemi de stat: calitatea produselor, Redactia urmireste ‘calitatea mobilei incepind de la controlorul de calitate si 24 pink Ia locuinja.cumpiritorului, semnalind si neajunsu- Fle pe care fe genrened abulajal supetica, ‘angpor~ fill teeijeah (tipestna tectepensione’ Corgan unor asemenea anchele pe teme_ econ poate fi pust la Indolalf qi de accen este nimesit ca fe~ dsetiaas/aiba fn vedere IStpirea tematicl acestor anchete- Sete atte, saul pnt tratare eiden a roblemelor industriei $1 agriculturi) poate fi mult imbue REECE Ns wltee, au ceeds ge tiple ca ta ltimole Ting rote nese ence! nas eared aspecte ale tmbundtatii caltS{i produselor,alarul a sche Pa pees entered serenity medica aa Basi ai industries Ziaral'a publicat putine materiale de analicd. privind cresterea productivity suncii, promo area si folosirea tehsici mol, atingerea parametrlor provcctati la noile instala(i, reduceres’prefulni de cost, Fiieares ealifictsi muncltrilor. Nu trebuie scipatl din vedere indies discplinei tm mined, asigurarea ssstentel tehnice fn producti, despre care s-a scr foarte rar. Re- feririe Facute In uncle articole cu caracter general (des- tater rer dela de ema moe, fe cond ents, care ao apirat pe accse tome) wu pot suplion artic calele temeinice, de eficientA ceonomick. Publicarea, Ia deem ati Dm deo de ath ‘asistenta tehnicd. Ziarul trebuie si fie present in oglindirea modulvi, cam se indeplinese prevederile planului de stat in ceonomie, 8 ‘des in discutie teme majore, legate de activi fatea_unor intreprinderi ramase in urma. Anul_trecut, rubrica Cu, planul anual indeplinit @ cuprins indeosebi despre realizarile obtinute simu a avut un Garacter apalitc; Uneori, cind se abordau anumite apecte ale realizirii pianului, aceasta se ficea in general, pornind de la analiza principalilor indicatosi — productia Slobald si indeosebi productia marfa (realizati, incasati, expediata), sortimente, ritmicitate, respectarea contracte- lor economice. Despre’indeplinirea planului pe sortimente si ritmicitatea produetici s-a scris cu intirziere, la inter- Yale mari. Urmirirea’felului cum se realizeaza angaja- mentele Iuate in intrecerea socialisté. se cere 8 fie per- imanenté ; or, in anul 1965, sa seris indeosebi pin la 28 aust, ey toate ef angajamentcle au fost Iuate pe tn ul an. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ed. intre- eres forall sepresots uu proses poruimacae vig fa care ‘oamenii sint angajati cu convingere, eu pasiune, in care in permanent se ridicd aspecte noi, ce nu pot scipa atentici presei, Tratarea lor facili nu poate duce decit la rezul- late facile, Sa fi scdpat acest adevar autorului reporta jului ,Echipajal 4-1" care — de dragul unor alsturini os Soe ee eee © competitie sportiva nautica (textual: ,Competitia se Soca nireeren soca) ? ei gresele realizate de .Zori noi* in imbunititirea idl atelier pelea eles eseces Aes ‘unui mumir mai mare de specialist 1a redactarea ziarulut a dat posibilitatea redactiel s4 dezbati mai in adincime dliferite aspecte economice, si analizeze mai, profund, + indice misuri cficiente pentru remedierea lipsurilor. Cx toate acesea, pe tems indutiale ‘apar inc materiale care contin simple prezentari de situati, fapte, cifre, Hp- Site de comentarit de analisf, article constatative, dex ul de greoaie la citit si adesea aseminstoare intte ele (in special articolele publicate la rubricile .Planul 1965", ;Pregitini 1966", .Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1966"), in uncle incercivi de analiza se pleaci de 1a anumite premise gredite si, fr indoiall, se ajunge la. conclucit nefiresti. La rubrica yIndicatori ai activitatii economice™Hata « Combinatatat de eetloea ~ ‘gi hirtie din Suceava a apifat arfiololProductivitaten munci* (18 septem Brie), In arco) se” tncearedanaliarea, cauzelor eres: enema ce Gps orcad ee Auioral pomeyte la definires, causclor de la ideea c principals vig cre accen ch ra angaiat 9 epee a ead maeere ee) cence ee 3 ajuns Ia un exesdent de munsitori, cl fe parten eats, autora state In aif adevivtee cute care au das laren Tinnrea.productivifhGi: Saba organieare a mundi, fole- rea cu indie) scazuti anor mecanisme, dar fe eee) ce eee eas artical privind pretul de. cosy publicat Ia 22 sepiembri, 2 trata” problema nereais pistes at cee pee oe eee ee (Apar inch materiale care prezint drept conclu frase sablon, formate, fird si contind misury concrete. In ari felat” publiat Ta rubrica Plan 1965¢,inttulat La CCH."Stcearay dupi ce be arath tn mod jure waele Gauze ale nerealisart sortimentaleh de hire, 3 spune: SEvident_pentra recurcrarea riminerii in uimi trebuic Hi ve depunk eforturl Peniea aceasta, re cere mai mall reocopare din pariea conduceniintreprindert (@iree Tore) sia. comitetulur de partid (secret) care a ia tiniri hotirte in. vederea realistri planet nitmic, Tang de Hoot Tratares,problemeon de, contrac, wes, ral er place de expert foe See eer de pies Despite anion aie an ote ania Hei? aa aparet materiale wpe aceate ce. Prine actor nile interesante tnteprinse Ge ar se remarcl organizs fea unel mse retunde la care au participat projectant Constrcion, benefican! si localaty altel ten prs pala a fost (mbunatstivea calitapi confortulul; In fel pubbearea une! pagint spetiale, urna unui ach de experienji — .Ritm 51 calitate* — si publicarea unei nue Drier sub aceasta titulaturd. Ceea ce n-a facut ined ine deajuns ziarul este interventia operativ’, 1a momentul ‘9portun, pentru lichidarea unor deficiente din construc Se stie, bundoard, ci in anul trecut au existat ramineri in arma in realizarea planului de investiti, Interventia viarului a fost, totusi, cu intirziere simtiti, Pe tema asi- gurisii frontului de lucru au fost publicate doar citeva materiale care mu au trata in adineine problemele prin- cipale ale pregatirii in aminunt a planului pe 1966 si a Iueralui pe. timp friguros. S-au neglijat probleme ca: folosirea utilajelor, introducerea_materialelor noi, orga- nizarea santierelor, ridicarea calificarii constractorilor. In aceasta ordine de ide} este necesar si se insiste mai mult supra unor probleme ca realizarea la timp a documentatiei tehnice, respectarea calititii Iucrarilor, reducerea prefulti de cost, eliminarea risipei ‘Tematica ziarului.Zori noi” — Suceava in tratarea problemelor economice poate fi imbogatitd si cu mate- Hale din alte domenii importante din industria regiunii Ne gindim la publicarea unor materiale cu probleme specifice exploatirilor miniere, intreprinderilor din in- dustria local sau privind cooperatia _mesteyugireased (calitatea Iucrarilor cfectuate, Hirgirea gamei de produse, modul de deservire a populatiei), Chiar si problematica mnaterialelor din domeniul economici forestiere, care au 0 pondere insemnati in coloanele ziarului, poate fi mai cu- prinzStoare. Cresterea productivititit in economia fores- tieri, intensificarea plantirii speciilor de risinoase si foioase cu varielati de mare productivitate, intr plantatiilor, valorificarea doboriturilor de vint, ri enerala a valorii produselor obtinute dintr-un metra cub de masi lemnoasa, constructiile de drumuri, protectia ‘muneii (problemi de stat in (ara noastra), extinderea me- caniziril, calificarea cadrelor, intyetinerea _corespunz&- integral a capacitatii utlajelor fea probleme care pot fi incluse tn 25 altele — iat tot atplanul de perspectiva al ziarulyi, In nici un caz, fri o grija pentru selectarea judicioask a problemelor prin- cipale, pe perioade (luni, trimestre), In practic’, in eco- nomia forestier’, unele activititi sint actuale si in functie de anotimp, de factorii climatic, Extinderea zonei ye0- grafice in tratarea problemelor foresticre nui trebuie, de Asemenea, neglijati. Unele intreprinderi din localitati user accesibile (Vatra Dornei, Cimpulung, Frasin, ‘ilticeni_ si Radauti) sint mai des vizitate, iar’ alte in- treprinderi mai izolate (ca Brosteni si altele) sint mai rar prezente in coloanele ziarult I AGRICULTURA TEMATICA in domeniul agriculturii a fost orientati spre oglindirea unor probleme importante din perioada respectivi: executarea la timp si in conditii_calitative lucrarilor agricole la xi (vara si toamnd) in scopull spo- productiei cerealiere. S-au ‘publicat pagini speciale, Ite articole si raiduri-anchet& privind dezvoltarea sec- torului zootchnic. Se remarca prin varietate tematica 1 prin modul cum sint tratate problemele, pagina despre experienta cooperativel agricole $tiubeni. pagina in leg’- turd cu schimbul de experienti organizat la cooperativa agricola de productie din Patriuti, privind preocuparea organizatici de partid pentru dervoltarea sectorului zootchnic, evidentiind contributia comunistilor. La 21 no- iembrie ziarul a publicat dou’ pagi speciale despre reproductie, eresterea Aelo, fn cadrulcltora specialist di gadicri.. zootchnisti, presedinti de cooperative a productie au impirtisit pe larg din experienta inaintata acumulati de unititile respective. Im afar de tratarea unor probleme agricole de sezon recoltarea si treierigul paioasclor, recoltarea §i transportul porumbului, o preocupare atenta a dovedit ziarul pentru © alti problema specified regiunii : recoltarea si trans- portul cartofilor. Pe aceasti tem s-an publicat o serie de anole a raid cu prvise a niozarea 9 pltranea artolilor, transportul 31 depositarea lon. Tespectarea co tractelor inchelste cu intreprinderile penta, valorificar Produsclor dericale, “Scete materle ar B chytgst i Coosistentd dacd aminteau side avantajele de’ care se ihucor unititle cooperatiste care fumisehes, pe bask de contracte, cartofi de calitate, eficienta culthvari anor slur valoroase Cu toa prezenta sproape dilniei a unor materiale pe feme agrare! ceca ce nu 2 reuqit tnea slarul st reales tate oglindirea maj. profundi a. problemeler 31 sarcinilor izvorite din Direetivle Congresului, din documentcle ple- mare GO. al PCR. din notembrie 1905, Datontt fapta: Iu c& apar multe materiale [ard legiturd intre ele. nu poti Seti dat scama penta care acume obiechie. pracipale imiliteasd redactia In productia cerealiers. (gria,_ porum) te) ai chiar in-zootehnie (carne, lapt, lind), intruch fe= care din materialele publicate abordeast ‘ialte’aspecte, Nu-se insath suficient asupra generalizirii experientel intate in productia agricola, imbundtatirea ors conducerit agriculturt Cu exceptia.paginilor ‘itate. det- pre problemele zootehuiei, abia fa 27 octombrie au apSrit materiale tai deoscbite la rubrica ,Obiective ale. cincina- Tulait (cum ar fi folosirea.ratongli a pimtatului), In cadrul aceleiagj rubriel (la 90 octombrie), 2 aparut ai arti colul Pe baza stiintel tnaintate", tn care deqi © iofati fat detivitatea Trustulai G-A'S. Suceava, liprese tocmal Perspectvele ce 8 in, itor a i ma le, Espectele privind concentrarea si specializaren, probleme de primd importants pentru gospodinile agricole de stat. Sporirea cficacititi materialelor pe teme agricole de pinde #1 de operativitatea cu care apar. Uncort 91 tn. tra- rea. problemelor agricole. la ti eperativittea’ lasd de dont. Articolul, de altfel bun, aparut la. 30 septembrie (jPornind de Ia rezultatele casei-laborator*) se ocups de amplasarea cullutilor de gria, tn momentul in care. din aeelasi sar reiegea ci in’ regiune se seminase griul pe Grove din suprafats. Ancheta publicatl Ta 7 august dat experienta GAS. Progrestl Dorohol in organizarea © 0 parte a sectorului sootehnic at C.A-P. din Baigesti —reg. Suceuva 26secoltatuli cu combinele, ceea ce ar fi fost mai potrivit Fratath campaniel, De asemenes, la rubriea »Fxamen Fe aaeee Gu GAAS, critica este aproape fri obiect BMGMRata o brigadi’de la acceati gospodarie agricola ie slat pentru. seminatal, in. teren insulicent pregatit, upd ce ea terminase seménatul. rte orion din carpe ide Sedeote land td se intrevad3, Ta prima vedere, in- felis atone de'a trata agate probleme diferent cat Suny Ta ri preocupari de_perspectiva. In realltae Peeepaiferent cf tiiul tubriii este Seceris “65%, ,Sub sl ecoltclor. viitoare’ sau Recoita. te ari, recalta Je inine’ continutul este acelayi, Sint lungi insiruiri de fe ri nessose fc oament, constatint superficale in Lega: i cu mersul,Iuerivilor —dintr-o unitate agricola sau SRG. Mai"ales tn perioada Incrdrifor de intretnere si de fecoltare. anchetele, agacziele articole de analizd aveau FerUoriad for 9 Fepartizare teritorialé si nu una de pro- Heme, Sobtitlurile cele mai frecvente si chiar tilarle folie de ar sit de fapt denumis de Toa (ru ful, Sub semnul vitoarelor recolte” cuprinde ca sub- Etlari 2 Cotusea, Crstegti, Mihaileni te) ‘Gonfiautul matcrialelor pe teme de zootchnie este in continu imbue. Mal apar Youn arias) anche pag speciale care cuprind un complex. de probleme - felecie, ingle de produetie, furajare, find sl scoati tn evidenta. pe cele ceentale print-o actiune bine defi- Med gi elicientd Sint inckreate de fre. Un_exemplu = Paginn-ancheti

S-ar putea să vă placă și

• Monumente Publice Ale Artei Romane Diac Vladut-Francisc

  

  Document3 pagini

  Monumente Publice Ale Artei Romane Diac Vladut-Francisc

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• Carte Deportare Schipor PDF

  

  Document200 pagini

  Carte Deportare Schipor PDF

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• 013 CINEMA Anul XIII NR 6 1975 PDF

  

  Document24 pagini

  013 CINEMA Anul XIII NR 6 1975 PDF

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Fisa-observatie-Domnia Lui Suleiman Magnificul

  

  Document3 pagini

  Fisa-observatie-Domnia Lui Suleiman Magnificul

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• 012 CINEMA Anul XII NR 12 1974

  

  Document24 pagini

  012 CINEMA Anul XII NR 12 1974

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• ,,iosip Broz Tito Și Iugoslavia Socialistă,, Referat

  

  Document6 pagini

  ,,iosip Broz Tito Și Iugoslavia Socialistă,, Referat

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• 012 Cinema Anul Xii NR 4 1974

  

  Document40 pagini

  012 Cinema Anul Xii NR 4 1974

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• Răscoala Din 1821 Vol 3 Doc Interne A Oțetea PDF

  

  Document553 pagini

  Răscoala Din 1821 Vol 3 Doc Interne A Oțetea PDF

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• 013 CINEMA Anul XIII NR 12 1975

  

  Document24 pagini

  013 CINEMA Anul XIII NR 12 1975

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• Din Lupta Antifascistă Pentru Independența Și Suveranitatea României PDF

  

  Document285 pagini

  Din Lupta Antifascistă Pentru Independența Și Suveranitatea României PDF

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• Mitropoliții Vaarlam Și Dosoftei

  

  Document7 pagini

  Mitropoliții Vaarlam Și Dosoftei

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• Dezvoltarea Socialismului de La Utopie La Știință

  

  Document45 pagini

  Dezvoltarea Socialismului de La Utopie La Știință

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• CORANUL

  

  Document4 pagini

  CORANUL

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări
• Imperialismul, Cel Mai Inalt Stadiu Al Capitalismului Lenin

  

  Document77 pagini

  Imperialismul, Cel Mai Inalt Stadiu Al Capitalismului Lenin

  Vlad Diac

  Încă nu există evaluări