Emotie 1

”Sunt un medic groaznic”-DEPRIMARE

Activatorul: Evenimentul activator, in acest caz este un process intern si se refera la faptul ca
Dorin considera ca ii lipsesc cunostintele referitoare la managementul cazurilor pacientilor sai.

Descrierea in acest caz ar fi ca Dorin nu se simte stapan pe anumite aspect din viata lui profesionala, si
anume considera ca ii lipsesc inca anumite cunostinte legate de managementul pacientilor sai.

Inferentele pe care le intalnim:

 Inferenta arbitrara: Dorin afirma despre el ca este un medic groaznic doar pentru ca inca are
lacune in cunostintele referitoare la managementul pacientilor, chiar daca este doar la inceputul
rezidentiatului deocamdata.
 Gandirea dihotomica: el este de parere ca daca are inca lacune in anumite cunostinte, clar este
un medic groaznic. Ar fi un medic bun doar in cazul in care ar fi la punct cu absolut toate
cunostintele, intr-un mod perfect.
 Minimalizarea: el afirma ca nu este un lucru semnificativ faptul ca pacientii ii arata adesea
recunostinta pentru felul in care isi desfasoara munca, ca ”orice specialist ar face la fel„,
subestimand, astfel, activitatea pe care o desfasoara si considerandu-se, in continuare, un medic
groaznic.
 Etichetarea: se considera un medic groaznic, chiar daca pacientii ii arata recunostinta pentru
felul in care ii trateaza.
 Abstractiunea selectiva: Dorin se considera un medic groaznic deoarece ii lipsesc cunostinte
legate de managementul pacientilor, iar niciun alt detaliu nu mai conteaza, nici macar cel
conform caruia pacientii nu sunt in asentimentul lui, nu il considera un medic groaznic si chiar
iiarata recunostinta pentru munca depusa.

Evaluarile pe care Dorin le face despre propria persoana sunt urmatoarele:

 Trebuie absolutist: el considera ca trebuie neaparat sa aiba absolut toate cunostintele si sa

le expuna in mod negresit atunci cand situatia o cere, in caz contrat considerandu-se, in mod
exagerat, un medic groaznic.
 Catastrofare: parerea pe care o are despre propria persoana in rolul de medic, si anume ca
este un medic groaznic doar pentru ca nu poseda absolut toate cunostintele despre un
anumit domeniu, iar acest lucru I se pare teribil
 Toleranta scazuta la frustrare : nu suporta ideea cum ca nu detine toate informatiile de care
ar avea nevoie la un moment dat. Acest fapt este scos in relief de precizarea lui cum ca se
simte stresat din cauza aceasta si totodata, demoralizat.
 Evaluarea globala: se considera un medic groaznic pentru lacuna informationala pe care a
observat-o, chiar daca pacientii ii sunt recunoscatori si exprima multuire fata de activitatea
lui, el considera in continuare ca este lipsit de valoare si ca recunostinta pacientilor nu este
un detaliu semnificativ.

Cele prezentate mai sus conduc la scheme, care sunt cognitii generale si care cauzeaza aceasta
deprimare, pe care Dorin le-ar putea reda astfel: „eu am lacune informationale, sunt groaznic, ceilalti
stapanesc bine toate informatiile si sunt medici valorosi.”.
 Schemele conduc catre procesari inconstiente: 1.asocieri implicite, deoarece el se considera
groaznic, nevaloros in comparatie cu alti colegi, chiar si daca parerile pacientilor nu sunt direct
proportionale cu ale lui, si 2. prin procesari constiente dar care ajung sa fie automatizate pentru ca se
considera un medic groaznic doar din cauza unui detaliu, si nu tine cont de alte detaii ce infirma aceasta
ipoteza.

Consecintele :

Din punct de vedere subiectiv, Dorin resimte o emotie, si anume deprimarea si demoralizarea, din cauza
distresului cauzat de insuficienta informationala.

Din punct de vedere psihofiziologic, acesta se simte agitat atunci cand are de desfasurat o sarcina ce
intra sub incidenta acestor informatii pe care simte ca nu le stapaneste, se simte incordat cand este
criticat, are insomnii din cauza starii ne neliniste de la munca.

Din punct de vedere comportamental, Dorin petrece exagerat de mult timp scriind fisele pacientilor, se
refugiaza in jocurile video, se autoizoleaza, refuzand interactiunile sociale.

Emotie 2

Pentru Dorin, perspectiva de a fi judecat de catre ceilalti medici este cumplita si simte ca acestia nu il
plac-ANXIETATE

Activatorul: Evenimentul activator, in acest caz, este un eveniment extern, si anume Acela ca
medical cu care lucreaza Dorin ii cere adesea sa faca revizuiri in fisele pacientilor, adresandu-i-se intr-un
mod ostil de fata cu ceilalti medici.

Descrierea evenimentului se contureaza prin faptul ca adesea, medical cu care lucreaza Dorin ii
cere, intr-un mod ostil, sa revizuiasca anumite detalii in fisele pacientilor, fapt care ii adduce anxietate
acestuia.

Inferentele :

 Inferenta arbitrara: Dorin considera ca ceilalti medici nu il plac doar pentru faptul ca
medicul cu care lucreaza ii atrage atentia adesea asupra anumitor aspect ce trebuie sa
fie modificate in fisele pacientilor.
 Abstractiunea: Dorin considera absolut ca ceilalti medici nu il plac doar pentru ca I se
atrage atentia sa revizuiasca anumite aspect in fisele pacientilor.
 Suprageneralizarea: Dorin generalizeaza prin faptul ca el considera ca niciunul dintre
medicii din grupul sau de lucru nu il place doar pentru ca unul, acel medic cu care
lucreaza, ii atrage atentia in fata celorlalti in legatura cu erorile din fisele pacientilor, iar
acest lucru lui I se pare cumplit.
  Gandirea emotionala: Dorin afirma ca se simte incordat mereu cand medicul ii face
remarci in fata celorlalti deoarece el simte ca, astfel, nici ceilalti medici nu il plac.

Evaluarilepe care Dorin le face sunt:

 Trebuie absolutist: considera ca trebuie cu necesitate ca ceilalti medici sa il creada

capabil si priceput, astfel ca sta ore in sir sa scrie fisele pacientilor, tocmai pentru a evita
cu orice pret orice critica posibila.
 Catastrofare: Dorin considera ca este absolut cumplit ca ceilalti medici sa nu aiba o
parere buna despre el, sa il judece si sa simta ca acestia nu il plac.
 Toleranta scazuta la frustrare: Dorin petrece ore in sir scriind fisele pacientilor, in
conditia in care altii ar scrie in 15 minute aproximativ, doar pentru ca incearca sa evite
orice fel de critica, deoarece acest lucru I se pare cumplit , mai exact nu are putea tolera
frustrarea pe care i-ar adduce-o acest lucru.
 Evaluare globala: Dorin se considera groaznic pentru ca simte ca ceilalti medici nu au o
parere buna despre el si il critca pe baza greselilor pe care le face.

Cele prezentate mai sus conduc la scheme, care sunt cognitii generale si care cauzeaza aceasta
anxietate, pe care Dorin le-ar putea reda astfel: „Sunt apostrofat pentru greselile facute, necesit ore in
sir ca sa scriu fisele pacintilor, pe cand altii sunt mai priceputi,nu sunt apostrofati si scriu fisele in 15
minute.”.

Schemele conduc catre procesari inconstiente, 1. Asocieri implicite, deoarece el se simte

criticat, neplacut de personalul spitalului, pe cand pe ceilalti ii considera implicit mai priceputi, mai
prompti in munca depusa, nefiind criticati si 2. Procesari inconstiente, cum ar fi catastrofarea, care se
observa prin faptul ca simpla idee cum ca ceilalti s-ar putea sa nu il placa ii activeaza direct, in mod
inconstient ideea cum ca este absolut cumplit, chiar daca nu are dovezi concrete pentru acest lucru si se
bazeaza doar pe emotionalitate.

Consecintele :

Pe plan subiectiv putem remarca faptul ca Dorin resimte anxietate atunci cand este apostrofat de catre
medicul cu care lucreaza in fata celorlalti medici, deoarece se teme ca acestia nu il vor placea din cauza
acestui fapt.

Pe plan psihofiziologic consecintele se remarca prin faptul ca simte o incordare si in timp ce medicul il
apostrofeaza in fata celorlalti, insa si dup ace acest fapt se intampla si, totodata, deoarece
experimenteaza aceasta emotie disfunctionala la locul de munca, are insomnii.

Pe plan comportamental, cel mai bun exemplu de consecinta ar fi ca din cauza faptului ca anxietatea il
face sa evite orice fel de critica posibila astfel incat sa evite si ideea cum ca nici ceilalti ar putea sa nu il
placa, el scrie ore in sir la fisele pacientilor, un timp de lucru exagerat in conditiile in care altii scriu
aceste fise in 15 minute.
Comportament 1

Din cauza stresului resimtit la munca, odata ajuns acasa, Dorin petrece timp pana noaptea tarziu,
jucandu-se jocuri video, considerand ca in acest fel I se imbunatateste starea.

Antecedentele, in cazul ABC comportamental, sunt formate din stimuli, ce duc la procesari
informationale, impreuna crescand sansele ca un comportament sa apara.

Stimulii interni in acest comportament sunt: se simte abatut, deprimat din cauza mediului de la munca
cu tot ceea ce acesta implica.

Stimulii externi pot fi faptul ca evita socializarea cu prietena lui, datorita starii de apatie pe care o are,
asadar prefera sa se joace jocuri video pana tarziu.

Procesarile informationale amorsate de stimuli:

 Cunostinte procedurale: Dorin stie cum sa se joace acele jocuri video, cunoaste regulile jocului
 Autoeficacitate: Dorin crede in capacitatea lui de a se juca cu success aceste jocuri video
 Expectante pozitive: Dorin se asteapta ca jocurile video sa il scoata dn starea de neliniste
provocata de locul de munca, se simte mai bine singur decat in compania prietenei.

Consecintele sunt cele care cresc sau scad frecventa comportamentului, acestea fiind reprezentate
de intariri si pedepse.

Intariri:

 Pozitive – sunt cele care cresc frecventa comportamentului si sunt reprezentate de faptul ca
Dorin se elibereaza, se relaxeaza, se descarca prin intermediul jocurilor video.
 Negative – si acestea cresc frecventa si se manifesta prin faptul ca dorin scapa de anxietate,
de neliniste si de starile negative pe care I le provoaca atmosfera de la locul de munca.

Pedepse:
  Pozitive – scad frecventa comportamentului si sunt reprezentate de faptul ca dupa atat de
mult timp pierdut in fata jocurilor video Dorin se simte extenuate, are insomnii, primeste
critici din partea prietenei sale.
 Negative – scad frecventa comportamentului si sunt reprezentate prin faptul ca ii este
afectata relatia de cuplu de faptul ca petrece atat de mult timp pe jocurile video, relatie in
care ar putea gasi liniste si ar putea rezolva anumite stari neplacute pe care le are.

In acest fel, apare comportamentul disfunctional dezadaptativ care este pus in contrast cu un
comportament functional, adaptativ situatiei in care se afla Dorin. Jucatul excesiv al jocurilor video
(comportamennt dezadaptativ) este analizat in paralel cu situatia in care Dorin ar petrece mai mult timp
cu prietena sa (comportament adaptativ), iar acestea ar trebui sa indeplineasca conditiile:

 Comportamentul adaptativ este incompatibil cu cel dezadaptativ: Dorin nu ar putea sa

se joace jocurile video pana la ore tarzii in timp c ear petrece timp fizic cu prietena sa,
odata ajuns acasa.
 Comportamentul adaptativ adduce aceleasi beneficii ca si comportamentul
dezadaptativ: Dorin simte ca se detensioneaza atunci cand se joaca excesiv jocuri video,
simte ca scapa de starea negative de la munca, insa acest lucru I l-ar putea oferi si o
discutie cu prietena sa, timpul petrecut cu ea i-ar putea oferi liniste, detensionare si l-ar
putea face sa iasa din starea negative pe care a capatat-o de la locul de munca.
 Comportamentul alternativ este adaptativ: faptul ca Dorin ar alege sa petreaca mai
mult timp cu prietena sa l-ar putea face sa se simta mai bine, sa vada mai realist
lucrurile, sa se mai detensioneze.

Comportament 2

In pauzele de la munca, Dorin prefera sa stea mai mult singur, considerand inutila interactiunea cu
colegii.

Antecedentele, in cazul ABC comportamental, sunt formate din stimuli, ce duc la procesari
informationale, impreuna crescand sansele ca un comportament sa apara.

Stimulii interni in acest caz sunt: subestimarea personala cum ca nu sties a interactioneze asa cum ar
trebui, autoeficacitate scazuta

Stimulii externi sunt reprezentati de faptul ca Dorin considera ca este mai prioritar sa lucreze la sarcinile
de munca decat sa stea cu colegii.

Procesarile informationale amorsate de stimuli:

  Cunostinte procedurale: Dorin stie cum sa isi ocupe timpul din pause si fara sa fie nevoit sa stea
cu colegii lui, sa interactioneze cu acestia.
 Autoeficacitate: Dorin crede ca este capabil sa renunte la interactiunea cu colegii pentru a lucre
mai degraba la sarcinile de la munca, fiind chiar variant pe care o prefer.
 Expectante pozitive: Dorin se asteapta ca faptul ca evita sa stea in prezenta colegilor sa il scape
de situatii stanjenitoare in care nu ar sti cum sa comunice intr-un mod adecvat cu ei, se asteapta
ca in acest fel sa fie mai linistit, mai putin stresat, sa se simta util in munca pe care o face fara sa
simta ca pierde timpul.

Consecintele sunt cele care cresc sau scad frecventa comportamentului, acestea fiind reprezentate
de intariri si pedepse.

Intariri:

 Pozitive – cresc frecventa comportamentului si sunt reprezentate de faptul ca dorin se simte

in siguranta singur, se simte util petrecand timp realizand sarcini de munca in locul
discutiilor cu colegii
 Negative – cresc frecventa comportamentului si se manifesta prin faptul ca scapa de
anxietate, scapa de situatia in care ar putea spune ceva gresit de fata cu colegii si acestia s
ail judece.

Pedepse

 Pozitive – scad frecventa comportamentului prin faptul ca se autoizoleaza posibil ca ceilalti

colegi sa isi faca o parere gresita despre el, vazand ca Dorin ii evita cu orice pret.
 Negative – scad frecventa comportamentului si se manifesta prin faptul ca nu beneficiaza de
pauza de care ar avea nevoie, tinand neaparat sa lucreze la sarcinile de munca, evitand
astfel sa stea de vorba cu colegii lui.

In acest fel, apare comportamentul disfunctional dezadaptativ care este pus in contrast cu un
comportament functional, adaptativ situatiei in care se afla Dorin. Ca si comportament dezadaptativ
vom considera faptul ca sta in pause si continua sa lucreze la sarcinile de munca, iar ca si comportament
adaptativ vom lua situatia in care ar opta sa socializeze si el cu colegii sai in pauzele de munca. Aceste
doua comportamente trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

 Comportamentul adaptativ este incompatibi cu cel dezadaptativ: Dorin nu ar putea sa se afunde

si sa continue in pause sa lucreze in mod exagerat la sarcinile de la munca daca ar opta sa stea
cu colegii lui sis a socializeze cu acestia.
 Comportamentul adaptativ duce acelesi beneficii ca si comportamentul dezadaptativ: unul
dintre aspectele importante pe care Dorin le-a mentionat a fost faptul ca prefer sa munceasca in
pause deoarece asa se simte util si simte ca nu pierde timpul degeaba, insa si comportamentul
 de a socializa cu colegii sai l-ar putea face sa se simta util, deoarece in procesul socializarii se
impart idei, se discuta diverse teme, unde Dorin si-ar putea gasi utilitatea, oferind poate sfaturi
valoroase colegilor sai in ceea ce privestemunc si nu numai.
 Comportamentul alternativ este adaptativ: daca Dorin ar alege sa socializeze cu colegii in
pauzele de la munca in loc sa se izoleze sis a se afunde in sarcinile aferente postului de medic,
acesta ar avea o viata mai echilibrata imbinand utilul cu placutul, ar putea dobandi informatii noi
care poate ii lipsesc, ar putea sa se detensioneze prin discutiile pe diverse teme.