Paczilinecz Erika

Paczilinecz Erika
1. Analiza teoretică (Zeman J. et al., 2006)
 Reglarea emoțională=capacitatea de a
gestiona și controla emoțiile într-un mod
adaptativ și sănătos.
 Factori care influențează reglarea
emoțională:
◦ Genele
◦ Experiența emoțională și socială
◦ Mediul înconjurător
 Proces continuu:
primele luni de viață ->copilărie ->adolescență
1. Analiza teoretică (Grandey A. et al 2000)
 Modele care descriu modul în care copiii gestionează emoțiile:
◦ Modele cognitive-comportamentale: Acestea sustin ca procesul de
reglare emotională implică modificarea cogniției sși comportamentului
pentru a controla emotiile. De exemplu, schimbarea perspectivii asupra
unei situații stresante poate ajuta la reducerea nivelului de stres si a
emoțiilor negative.
◦ Teorii neurobiologice: Acestea sustin ca reglarea emotionala este
controlata de activitatea din creier, inclusiv activitatea in sistemele
limbice si cortexul prefrontal.
◦ Modele emotionale-sociale: Acestea susțin că reglarea emoționala este
influențată de interconexiunile sociale, cum ar fi relațiile cu părinții,
prietenii și partenerii. De exemplu, sprijinul emoțional oferit de părinți
poate ajuta la gestionarea emoțiilor copiilor
◦ Teorii de dezvoltare: Acestea susțin că procesul de reglare emoțională
se dezvoltă pe parcursul copilăriei și adolescenței și poate fi influențat
de experiențele individuale și sociale.
1. Analiza teoretică (Gumora G. & Arsenio W.,
2002)
 Importanța reglării emoționale în mediul școlar:
◦ Performanță școlară: elevii cu abilități slabe de
reglare emoțională pot fi distrași de emoțiile lor în
timpul lecțiilor și pot avea dificultăți în
concentrarea asupra sarcinilor școlare;
◦ Relațiile sociale: elevii cu abilități slabe de
reglare emoțională pot avea dificultăți în formarea
și menținerea relațiilor pozitive cu ceilalți elevi;
◦ Sănătatea emoțională și fizică: elevii cu abilități
slabe de reglare emoțională sunt mai predispuși la
stres, anxietate și depresie, precum și la probleme
de sănătate fizică, cum ar fi dureri de cap și
tulburări digestive.
2. Analiza intervențiilor
experimentale
 „Social emotional learning program boosts early social and
behavioral skills in low-income urban children” (Calhoun B.
et al., 2020):
◦ S-a evaluat impactul unui program de învățare emoțională
asupra abilităților de reglare emoțională la copiii din
clasele primare
◦ Programul a inclus activități de învățare despre emoții și
tehnici de reglare emoțională
◦ Rezultatele studiului au arătat că participarea la program a
avut un impact pozitiv asupra abilităților de reglare
emoțională ale copiilor, inclusiv o îmbunătățire a
capacității de a identifica și înțelege emoțiile proprii și ale
celorlalți, precum și o capacitate mai mare de a utiliza
tehnici eficiente de reglare emoțională.
2. Analiza intervențiilor
experimentale
 „A qualitative exploration of primary school students’
experience and utilisation of mindfulness” (Crescentini C. et
al., 2017):
◦ S-a evaluat impactul unui program de meditație
mindfulness asupra reglării emoționale la copiii din clasele
primare.
◦ Programul a inclus instruirea copiilor în practicile
mindfulness și a fost implementat în cadrul unui program
de clasă regulat.
◦ Rezultatele studiului au arătat că participarea la program a
avut un impact pozitiv asupra reglării emoționale a
copiilor, inclusiv o îmbunătățire a capacității de a se
concentra și de a se relaxa, precum și o îmbunătățire a
capacității de a gestiona stresul și emoțiile negative
2. Analiza intervențiilor
experimentale
 „Social and emotional learning: A framework for
promoting mental health and reducing risk behavior
in children and youth” (Payton J. et al., 2000)
◦ A fost evaluat impactul unui program de învățare
social-emoțională asupra comportamentelor de
risc la copiii din clasele primare
◦ Programul a inclus ore de instruire a copiilor în
dezvoltarea abilităților social-emoționale
◦ Rezultatele studiului au arătat că participarea la
program a avut un impact pozitiv asupra
comportamentelor de risc a copiilor, inclusiv o
reducere a comportamentelor agresive, a
consumului de substanțe interzise și a
absenteismului școlar.
2. Analiza intervențiilor
experimentale
 „Changes in emotion regulation following cognitive-
behavioral therapy for anxious youth” (Suveg C. et
al., 2009):
◦ A evaluat impactul unui program de terapie cognitiv-
comportamentală asupra abilităților de reglare emoțională
la copiii cu tulburări de anxietate.
◦ Programul a inclus tehnici specifice de terapie cognitiv
comportamentală și a fost implementat în cadrul unui
program de tratament individualizat.
◦ Rezultatele studiului au arătat că participarea la program a
avut un impact pozitiv asupra abilităților de reglare
emoțională a copiilor cu tulburări de anxietate, inclusiv o
reducere a frecvenței și intensității simptomelor de
anxietate și o îmbunătățire a capacității de a face față
stresului emoțional.
3. Propuneri viitoare pentru
studii/investigații experimentale
 Reglarea emoțională la copiii tipici ≠ reglarea emoțională la copiii
cu probleme emoționale (ADHD, tulburări de comportament,
anxietate, etc.)
 Direcții viitoare de cercetare:
◦ Analiza comparativă a efectelor diferitelor tipuri de terapii/program de
învățare emoțională (mindfulness, terapie comportamentală, terapie
cognitivă, etc.) asupra reglării emoționale la copii cu diferite probleme
emoționale;
◦ Investigarea impactului tratamentelor medicamentoase asupra reglării
emoționale la copiii cu probleme emoționale specifice (ADHD, tulburări
de anxietate, etc.);
◦ Evaluarea impactului intervențiilor educaționale asupra abilităților de
reglare emoțională la copiii cu probleme emoționale și identificarea
celor mai eficace metode de învățare emoțională pentru acest grup de
copii;
◦ Investigarea modului în care modelele de atașament ale părinților
influențează reglarea emoțională a copiilor și identificarea strategiilor
eficace de îmbunătățire a atașamentului în acest sens
4. Sugestii pentru eficientizarea funcționării
reglării emoționale la copii (aplicații școlare)
 Programe de învățare emoțională și social-
emoțională, care îi ajută pe copii să
înțeleagă și să gestioneze emoțiile lor și să
dezvolte abilități sociale (Inițierea discuțiilor
deschise cu elevii despre emoții și cum să le
gestioneze; provocarea elevilor cu activități
creative și problem-solving care să le
permită să își exprime și să gestioneze
emoțiile; dezvoltarea unui mediu de învățare
pozitiv și de susținere, unde elevii se simt
valorați și încurajați să exprime emoțiile lor)
4. Sugestii pentru eficientizarea funcționării
reglării emoționale la copii (aplicații școlare)
 Terapie cognitiv-comportamentală în
grupe sau individual, pentru copiii cu
probleme emoționale precum anxietate sau
ADHD (Modele pozitive de comportament și
relaționare din partea profesorilor și
colegilor; strategii de gestionare a stresului și
a emoțiilor negative în situatii de examene
sau situații dificile; Feedback constructiv și
încurajare din partea profesorilor, care să îi
ajute pe copii să-și dezvolte încrederea în
sine și să gestioneze emoțiile negative)
4. Sugestii pentru eficientizarea funcționării
reglării emoționale la copii (aplicații școlare)
 Tehnici de meditație sau respirație
profundă (mindfulness), incorporate în
activitățile zilnice ale școlii, care ajută la
reglarea emoțiilor imediate (incorporarea
activităților de meditație și respirație în
programa școlară pentru a îmbunătăți
starea emoțională și de concentrare a
elevilor)
4. Sugestii pentru eficientizarea funcționării
reglării emoționale la copii (aplicații școlare)
 Activități creative care pot fi utilizate pentru
a ajuta copiii să își exprime și să își
gestioneze emoțiile (desen, pictură,
sculptură,crearea de machete, scrierea de
proză/poezie, cântatul la instrumente,
dans/mișcare artisică, fotografie, crearea de
benzi desenate/povestiri ilustrate)
 Suport emoțional prin intermediul unui
consilier școlar sau a unui psiholog, care
poate ajuta copiii să înțeleagă și să
gestioneze emoțiile lor (ședințe individuale
sau de grup, la cerere sau chiar rutiniere)
5. Bibliografie
Calhoun, B., Williams, J., Greenberg, M., Domitrovich, C., Russell, M. A., & Fishbein, D. H. (2020).
Social emotional learning program boosts early social and behavioral skills in low-
income urban children. Frontiers in psychology, 11, 561196.
Crescentini, C., Capurso,V., Furlan, S., & Fabbro, F. (2016). Mindfulness-oriented meditation for
primary school children: Effects on attention and psychological well being.
Frontiers in psychology, 7, 805.
Grandey, A. A. (2000). Emotional regulation in the workplace:A new way to conceptualize
emotional labor. Journal of occupational health psychology, 5(1), 95.
Gumora, G., & Arsenio,W. F. (2002). Emotionality, emotion regulation, and school performance
in middle school children. Journal of school psychology, 40(5), 395-413.
Hoffmann, J. D., Brackett, M. A., Bailey, C. S., & Willner, C. J. (2020).Teaching emotion regulation
in schools:Translating research into practice with the RULER approach to social
and emotional learning. Emotion, 20(1), 105.
Payton, J. W.,Wardlaw, D. M., Graczyk, P. A., Bloodworth, M. R., Tompsett, C. J., & Weissberg, R. P.
(2000). Social and emotional learning:A framework for promoting mental health
and reducing risk behavior in children and youth. Journal of school health, 70(5),
179-185.
Suveg, C., Sood, E., Comer, J. S., & Kendall, P. C. (2009). Changes in emotion regulation following
cognitive-behavioral therapy for anxious youth. Journal of Clinical Child &
Adolescent Psychology, 38(3), 390-401.
Zeman, J., Cassano, M., Perry-Parrish, C., & Stegall, S. (2006). Emotion regulation in children
and adolescents. Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics, 27(2), 155- 168