Psihoprofilaxia –delimitări conceptuale

Literatura de specialitate definește psihoprofilaxia ca o activitateintenționată, și sistematică a

psihologului, ce ține de prognoza socială și reprezintă un sistem de măsuri orientate spre
păstrarea, consolidarea și dezvoltarea sănătății mentale a copiilor la toate etapele dezvoltării
școlare , spre prevenirea dificultăților în dezvoltarea psihică a personalității și de creare a
condițiilor psihologilor pentru această dezvoltare.

Scopul psihoprofilaxiei este de a contribui la dezvoltarea integrală, normală și deplină a

personalității în baza potențialului de care dispune.

Activitatea de psihoprofilaxie include:

 prevenirea problemelor de dezvoltare și învățare,

 identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea armonioasă a personalității,
 dezvoltarea sănătății mentale,
 crearea condițiilor psihologice favorabile dezvoltății pentru fiecare copil.

Sarcinile activității psihologului în cadrul psihoprofilaxiei prevăd:

 Activități de adaptare a copiilor, adolescenților și tinerilor la condițiile instituției de

învățământ și a personalului didacticși non-didacticla condițiile activității
profesionale în cadrul instituții concrete;
 Elaborarea recomandărilor pentru cadrele didactice, părinți, de acordare a susținerii
psihologice copiilor în perioada de adaptare;
 Elaborarea programelor de activități individuale destinate adaptării elevilor la
procesul de instruire și asigurării armonioase a personalității;
 Identificarea particularităților copiilor, ce pot contribui la apariția anumitor
dificultăți, abateri în dezvoltarea intelectuală și emoțională, conduită și relații;
 Crearea condițiilor, ce contribuie la preîntâmpinarea stărilor dezadaptative la elevi în
situația de trecere la o treaptă nouă în sistemul de învățământ;
 Elaborarea unor programe speciale sau activități de dezvoltare a cunoștințelor
psihologice(de grup și individuale) destinate personalului didactic și non-didactic;
 Desfășurarea activităților care facilitează crearea climatului psihologic favorabil în
instituția de învățământ;
 Realizarea activităților de prevenire a arderii profesionale în colectivul pedagogic.

Măsurile de psihoprofilaxie vizează elevii, părinții și cadrele didactice.

- În cazul elevilor, măsurile de psihoprofilaxie sunt orientate spre asigurarea sănătății

psihice a elevilor, spre formarea unei culturi psihologice: strategii de adaptare și
formare a ritmului de lucru în condițiile noi de învățare, profilaxia tulburărilor
psihice, emoționale și comportamentale, formarea convingerilordespre viață prin
prisma valorilor moral-spirituale, orientarea școlară și socio-profesională a elevilor,
educația pentru viața de familie;
- În cazul cadrelor didactice și non-didactice, măsurile de psihoprofilaxie vizează
aprofundarea cunoștințelor psihologice, dezvoltarea abilităților de comunicare
constructivă, soluționarea conflictelor, edicientizarea relațiilor profesor-elev,
 profesor-părinte, strategii de formare de formare a unui climat psihologic favorabil în
activitatea copiilor și cadrelor didactice, prevenirea arderii emoționale;
- În cazul părinților, măsurile de psihoprofilaxie sunt orientate spre dezvoltarea culturii
psihologice: familiarizarea cu particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor,
educațiapsihosanitară a familiei vizavi de natura psihosomatică a tulburărilor ce pot
apărea la copii, eficientizarea relațiilor părinte-copil și părinte-profesor.

Activitatea de psihoprofilaxie distinge trei nivele:

1) Nivelul I sau profilaxia primară este destinat tuturor elevilor și prevede activități de
formare și dezvoltare a culturii psihologice;

2) Nivelul II sau profilaxia secundară este axată pe copii din „grupul de risc”și are ca
sarcină învingerea dificultăților, cât timp copiii mai pot fi stăpâniți emoțional și social;

3) Nivelul III sau profilaxia terțiară este destinat elevilor cu probleme de instruire și
conduită mari și are ca sarcină învingerea dificultăților și problemelor psihologice severe.