cu

marmure

gă în spaimă îngheţată,
uină, un rege-asirian,
r aruncă durerea-i înspumată
agan.

un rege să sfarm cu-a mea durere,

Satana, de ce nu-s Dumnezeu,
p-o lume ce sfâşie-n tăcere
ul meu.

i rage turbarea lui fugindă,

mbată pe-al vânturilor joc,
n în tunet durerea lor mugindă,
oc.

m cui spune cumplita mea durere,

m cui spune nebunul meu amor,
dat soarta amara mângâiere
dor.

peranţa, turbării răzbunarea,

stemul, credinţei Dumnezeu,
mbră ce-i sperie desperarea,
eu.

icoana-ţi, care mă învenină,

uvenirea surâsului tău lin,
rază din faţa ta senină,
u senin.

opilă, cum repedea junie

i de flacări al zilelor noroc,
m iubeşte pe-o albă vijelie
foc.

r soarbe geniu slăbita mea privire,

a la sânu-mi gingaşul tău mijloc,
mea frunte în vise de mărire
e foc.

arta lumii pe buza-ţi purpurie,

lumii râzândul tău delir,
zâmbet un secol de orgie,
mir.

, copilă, ca zeul nemurirea,

arul, ca spaima un azil;
âna blândă, ca vulturul mărirea,
n copil.

a-ţi zboară c-o tainică mânie,

ce cată cu ochiu-ngălbenit,
ineţită, cu faţa cenuşie
ubit.