2 STATICA FLUIDELOR

2.1. NOŢIUNI TEORETICE

Statica fluidelor studiază fluidele aflate în repaus mecanic şi interacţiunile lor

cu corpurile solide cu care sunt în contact.
Ecuaţiile de echilibru static al fluidelor (ecuaţiile lui Euler) au forma:

1 p 1 p 1 p
fx  , f y   y , f z  (2.1)
 x  z

sau sub formă vectorială

 1
f  grad p , (2.2)


   
unde  este densitatea fluidului, p este presiunea, iar f  f x i  f y j  f z k este
forţa masică unitară. 
Pentru existenţa echilibrului dat de relaţia (2.2) este necesar ca f să fie
gradientul unui potenţial scalar (sistem conservativ de forţe) U  U  x , y , z  ,
adică

f   grad U (2.3)

sau, în coordonate carteziene

U f   U U
fx   , y , fz   .
x y z
(2.4)
24 Probleme de mecanica fluidelor

Din relaţiile (2.1) şi (2.4) se obţine forma diferenţială a ecuaţiei de echilibru

static al fluidelor

1
dp  U  0 . (2.5)


Prin integrare se obţine relaţia fundamentală a staticii fluidelor

dp
 
 U  const . (2.6)

Repausul fluidelor în câmp gravitaţional se studiază ţinând seama că forţa de

greutate este singura forţă masică ce acţionează asupra fluidului. În raport cu un
sistem de referinţă cartezian Oxyz a cărui axă Oz este verticală şi îndreptată în
  
sens ascendent, forţa masică unitară f are expresia f  g   gk , unde g este
acceleraţia gravitaţională. Rezultă f x  0 , f y  0 , f z   g , iar potenţialul
forţelor masice are expresia
 
U   fdr  gz  const ., (2.7)

   
unde z este cotă, iar dr  dxi  dyj  dzk .
Ecuaţia generală de echilibru la fluide în câmp gravitaţional este

dp
 
 gz  const . (2.8)
dp p
Pentru lichide incompresibile    const . rezultă   şi relaţia (2.8)
 
devine
p
 gz  const . (2.9)


Din relaţia (2.9) se obţine relaţia fundamentală a hidrostaticii în câmp gravitaţional

p  z  const ., (2.10)

unde   g reprezintă greutatea specifică a lichidului.

Repausul relativ al lichidelor în câmp gravitaţional. Un sistem hidraulic se

află în echilibru relativ, dacă el se află în repaus în raport cu un sistem de referinţă
mobil legat de rezervor, dar care execută o mişcare accelerată faţă de un sistem de
referinţă oarecare fix.
Statica fluidelor 25

Relaţia fundamentală a repausului relativ a lichidului 

într-un rezervor aflat în
  
mişcare cu acceleraţia constantă a  a ox i  a oy j  a oz k este

p
 a ox x  a oy y   a oz  g  z  const . (2.10)


Relaţia fundamentală a repausului relativ a lichidului într-un rezervor care se


roteşte cu viteza unghiulară constantă   k este

p 2 r 2
  gz  const . (2.11)
 2

unde r reprezintă raza de rotaţie a punctului considerat în raport cu axa de rotaţie.

2.2. PROBLEME REZOLVATE

2.2.1. Dacă se cunosc denivelările h, h1 şi h2 , precum şi densităţile

lichidelor  şi  Hg , să se determine valoarea presiunii din punctul A pentru cele
trei situaţii din figura 2.1.

patm patm patm

h

h2

A A A
h1
h

  

Hg

a) b) c)
Fig. 2.1. Rezervoare.

Rezolvare. Presiunea din punctul A este:

a) p A  p atm  h  p atm  gh.

26 Probleme de mecanica fluidelor

b) p A  p atm  h  p atm  gh.

c) p A  p atm   Hg h1  h2  p atm   Hg gh1  gh2 .

2.2.2. Să se determine presiunea din interiorul unei conducte (fig. 2.2, a) prin
care circulă apă   1000 kg/m3, căreia i s-a ataşat un manometru diferenţial cu
mercur  Hg  13600 kg/m3. Se cunosc denivelările h1  100 mm, h2  220 mm
şi cota barometrică h  755 mm (fig. 2.2, b).

patm Vid

Hg
h1

h
A

p p atm
h2

 1 1

Hg

a) b)
Fig. 2.2. Conductă şi barometru.

Rezolvare. Din egalitatea presiunilor în planul orizontal 1-1

p  h2  p atm   Hg  h1  h2 

şi ţinând seama că p atm   Hg h   Hg gh , se obţine

p   Hg  h  h1  h2   h2  9 ,81  13600   0 ,775  0 ,100  0 ,220  1000  0 ,220 

 1,41  10 5 N/m2 = 1,41 bar.

2.2.3. Să se determine valoarea presiunii la adâncimea h  2 m într-un rezervor

cu apă   1000 kg/m3 (fig. 2.3). Presiunea atmosferică este p atm  765 mm Hg.

patm


h

Fig. 2.3. Rezervor.

Statica fluidelor 27

Rezolvare. Presiunea este dată de relaţia

p  patm  h  0,765  9,81  13600  1000  9,81  2 

 121683,24 N/m 2 .

2.2.4. Care este expresia presiunii la suprafaţa apei din rezervorul din figura 2.4,
dacă denivelarea mercurului  Hg  13600 kg/m3 din manometrul cu tub U este
H  1 m, iar faţă de nivelul liber al apei din rezervor este
h  0,2 m. Presiunea atmosferică este p atm  1 bar.
aer

h
p

H


Hg

Fig. 2.4. Rezervor.

Rezolvare. Presiunea se calculează cu relaţia

p  patm   Hg H    H  h  
 105  13600  9,811  1000  9,81 1  0,2  
 2 ,26  10 5 N/m2 =2,26 bar.

2.2.5. Dacă se cunosc denivelările h1 , h2 şi h3 (fig. 2.5), iar densităţile

lichidelor sunt 1 ,  2 şi  3 , să se determine diferenţa de presiune între punctele A
şi B.
28 Probleme de mecanica fluidelor

3

B

h2
2

h3
A
h1

A h3

h1

h2

1

 B
1 
3 2

a) b)
Fig. 2.5. Rezervoare cu manometre diferenţiale.

Rezolvare. Diferenţa de presiune între punctele A şi B este:

a) p A  p B   1 h1   2 h2   3 h3  1 gh1   2 gh2   3 gh3 .

b) p A  p B    1 h1   2 h2   3 h3  1 gh1   2 gh2   3 gh3 .

2.2.6. Să se determine diferenţa de presiune între punctele A şi B, ce aparţin

unui lichid de densitate 1 , cu ajutorul unui micromanometru ce conţine lichidele
de densităţi  2 şi  3 (fig. 2.6). Denivelarea este h, diametrul celor două
rezervoare egale ale micromanometrului este D, iar
al tubului de legătură d.
A B


h1

1 D D 1
h
h


2
h2

0 0
h

2 2


3

Fig. 2.6. Micromanometru.

Statica fluidelor 29

Rezolvare. Deoarece p A  p B , nivelul din rezervorul din stânga scade cu

h , iar în rezervorul din dreapta creşte cu h . Volumul de lichid dezlocuit în
fiecare rezervor este egal cu volumul de lichid dezlocuit în tubul de legătură, adică

D 2 d 2 h
h  ,
4 4 2

de unde rezultă

h d2
h  .
2 D2

Din egalitatea presiunilor din planul orizontal 2-2 rezultă

 h
p A  1  h1  h    2  h2  h   
 2
 h
 pB  1  h1  h    2  h2  h     3h,
 2

de unde se obţine diferenţa de presiune între punctele A şi B:

  d2  d2    d2  d2 
p A  p B  h   3   2 1  2    1 2   gh  3   2 1  2   1 2  .
  D  D    D  D 

2.2.7. Să se determine presiunea relativă, în milimetri coloană de apă, din

rezervorul A plin cu aer, căruia i s-a ataşat un micromanometru ce conţine ulei cu
densitatea  u  900 kg/m3 şi mercur  Hg  13600 kg/m3 (fig. 2.7).
Diametrul celor două rezervoare egale ale micromanometrului este D  60
mm, al tubului de legătură d  4 mm, iar denivelarea h  100 mm.
30 Probleme de mecanica fluidelor

Rezolvare. Ţinând seama de

patm
egalitatea presiunilor în planul A
aer
orizontal B-B
pA

D D

h
h

u

H
d

h
B B

Hg

Fig. 2.5. Rezervor cu micromanometru.

 h
p A   u  H  h   
 2

 h
 patm   u  H  h     Hg h
 2

h d2
şi de egalitatea h  , rezultă
2 D2

  d 2 
p A  patm  h   Hg   u 1  2  
  D 

  d 2 
 gh  Hg  u 1  2 .
  D 

Numeric se obţine

  0,004 2 
p A  p atm  9,81  0,1  13600  900  1    12462 ,62 N/m2 =

  0,06 2 
Statica fluidelor 31

= 1270,83 mm H2O.

2.2.8. Prin conducta din figura 2.8 curge apă   1000 kg/m3. Cunoscând
denivelarea h  500 mm a mercurului  Hg  13600 kg/m3 de la manometrul
diferenţial ataşat conductei, să se determine diferenţa de presiune între
secţiunile A şi B.

Rezolvare. Deoarece

2
h

z
 
Hg

O A B

Fig. 2.8. Conductă cu manometru diferenţial.

p A  p1  z1 
 p2   Hg h  z1;

p B  p 2  z 2 ;

z 2  z1  h ,

rezultă


p A  pB  h  Hg    

 gh  Hg   . 
Numeric se obţine

p A  p B  9 ,81  0 ,5  13600  1000   61803 N/m2.

32 Probleme de mecanica fluidelor

2.2.9. Să se determine cota H dintre cele două rezervoare în care se găseşte

apă   1000 kg/m3 ştiind că la manometrul diferenţial cu mercur
 Hg  13600 kg/m3 se înregistrează
denivelarea h  300 mm (fig. 2.9).

 2

B B

H
h

A A z

Hg
O

Fig. 2.9. Rezervoare cu

manometru diferenţial.

Rezolvare. Presiunea în planul orizontal A  A este

p A  patm    H  z A  
 pB   Hg h,

iar în planul orizontal B  B

p B  p atm   z B .

Deoarece z B  z A  h , se obţine

  Hg    Hg   13600 
H    1 h    1h    1  0 ,3  3,78 m.
       1000 

2.2.10. Două lichide nemiscibile de densităţi 1  900 kg/m3 şi  2  800

kg/m3 se găsesc în două vase ce comunică între ele printr-un tub
(fig. 2.10). Cunoscând diferenţa de nivel h  100 mm, să se determine înălţimile h1 şi
h2 .
Statica fluidelor 33

h
2

h2
h1
1

A A

Fig. 2.10. Două rezervoare unite la partea inferioară printr-un tub.

Rezolvare. Din egalitatea presiunilor în planul orizontal A  A

p A  p atm   1 h1  p atm   2 h2 ,

rezultă

 1 h1   2 h2 .

Deoarece h  h2  h1 , în final se obţine:

h 0,1
h1    0 ,8
1 900 m;
1 1
2 800

h 0,1
h2    0 ,9
2 800 m.
1 1
1 900

2.2.11. Să se determine denivelarea h a pistoanelor de greutăţi G1  200 N şi

G 2  50 N din rezervorul plin cu apă din figura 2.11, dacă diametrele sunt
D  600 mm şi d  400 mm.
G2

G1
h

A A
D d


Fig. 2.11. Rezervor cu două pistoane.

34 Probleme de mecanica fluidelor

Rezolvare. Presiunea în planul orizontal A  A este

G1 G2
pA  2
  h
D d 2 ,
4 4

de unde se obţine

4  G1 G 2  4  200 50 2 
h  2  2      0,0316 m.
  D d    1000  9,81  0,6 2 0,4 2 
2.2.12. Să se determine denivelările H 1 şi H 2 ale pistoanelor rezervorului plin
cu ulei  u  920 kg/m3 din figura 2.12, ştiind că înălţimile pistoanelor sunt h1  20
mm, h2  40 mm şi h3  60 mm, pistoanele fiind confecţionate din oţel OL  7800
kg/m3. h1

G1
h2

G2

G3
H1
H2

A d3 d2 d1 A
h3

u

Fig. 2.12. Rezervor cu trei pistoane.

Rezolvare. Presiunea în planul orizontal A  A este

G1 G2 G3
pA    u H1   u H2 
d12 d 22 d 32 .
4 4 4

d12 d 2 d 2
Deoarece G1   OL h1 ; G2   OL 2 h2 ; G3   OL 3 h3 , rezultă
4 4 4

p A   OL h1   u H1   OL h2   u H 2   OL h3 ,

de unde se obţin denivelările

Statica fluidelor 35

 OL
H1   h3  h1   7800  0,06  0,02  0,339 m;
u 920

 OL
H2   h3  h2   7800  0,06  0,04  0,17 m.
u 920

2.2.13. Pentru măsurarea presiunii gazului din conducta A (fig. 2.13) se

foloseşte un micromanometru cu tub înclinat cu alcool  a  790 kg/m3. Ştiind că
tubul este înclinat cu unghiul   15 0 faţă de orizontală, iar diferenţa dintre cele
două citiri este l  60 mm, să se determine presiunea din conductă. Se cunosc
diametrele D  100 mm şi d  6 mm, iar presiunea atmosferică este p atm  765 mm
Hg.

gaz
p
A
h

a

Fig. 2.13. Conductă cu micromanometru cu tub înclinat.

Rezolvare. Din condiţia de conservare a volumului

D 2 2
 L  l  sin   d l
4 4

rezultă

 d2 
L  l 1  2 .

 D sin  

Expresia presiunii este

 d 
2

p  p atm   a h  patm   a L sin   patm   a l sin     .
 D 
36 Probleme de mecanica fluidelor

Numeric se obţine

  0,006  
2

p  13600  9,81  0,765  790  9,81  0,06  sin 150      102367,29

  0,1  
N/m2.

2.2.14. Cunoscând denivelările h1  480 mm şi h2  400 mm, precum şi

presiunea p M  0,5 bar indicată de manometrul M, să se determine densitatea
lichidului  x care circulă prin conductă (fig. 2.14). În manometrul diferenţial
ataşat conductei se află mercur  Hg  13600 kg/m3.

Rezolvare. Deoarece p A  p B , unde

M

aer
x
h1

Hg
h2

Fig. 2.14. Conductă cu manometru

metalic şi manometru diferenţial.

p A  p atm  p M   x gh1 ,

p B  p atm   Hg gh2 ,

rezultă
Statica fluidelor 37

 Hg gh2  pM
x  
gh1
13600  9,81  0,4  0,5  105
 
9,81  0,48
 715 kg/m3 .

2.2.15. Să se determine presiunea apei   1000 kg/m3 din rezervorul A

(fig. 2.15), dacă denivelarea mercurului  Hg  13600 kg/m3 din manometrul
diferenţial ataşat conductei este h1  400 mm. Presiunea atmosferică este
p atm  775 mm Hg, iar cota h2  550 mm.

A
p


h2

h1

B B


Hg

Fig. 2.15. Conductă cu manometru

diferenţial.
Rezolvare. În planul orizontal B – B presiunea este

pB  p  h2  patm   Hg h1 ,

de unde rezultă

p  p atm   Hg h1  h2 .

Numeric se obţine

p  13600  9 ,81  0 ,775  13600  9 ,81  0 ,4  1000  9 ,81  0 ,55  151368,3

N/m3.

2.2.16. La un recipient cu aer sunt legate două tuburi îndoite sub formă de U
pline cu lichide de densităţi 1 şi  2 (fig.2.16). Să se determine densitatea
38 Probleme de mecanica fluidelor

lichidului  2 dacă se cunosc denivelările h1  200 mm şi h2  240 mm,

iar 1  1000 kg/m3.

Rezolvare. Deoarece p1  p 2 , unde

aer

h1

h2
1
2

1 2

Fig. 2.16. Recipient cu două tuburi

îndoite în formă de U.

p1  p atm   1 h1 ; p B  p atm   2 h2 ,

se obţine

 1 h1   2 h2 .

În final se obţine

h1 0,2
 2  1  1000   833 kg/m3.
h2 0 ,24

2.2.17. Să se determine presiunea absolută a aerului din rezervorul parţial

umplut cu apă   1000 kg/m3 şi presiunea indicată de monovacuummetrul M
(fig. 2.17), dacă mercurul  Hg  13600 kg/m3 în tubul de sticlă se ridică până la
înălţimea h  500 mm. Presiunea atmosferică este egală cu 770 mmHg şi H  1,5
m.

p aer

aer

H

A A

B
h


Hg

Fig. 2.17. Rezervor cu monovacuummetru.

Statica fluidelor 39

Rezolvare. Din egalitatea presiunilor din planul orizontal A  A

p A  p atm   Hg h

şi planul orizontal B  B

p B  p  H

rezultă

p  p atm   Hg h  H .

Numeric se obţine

p  13600  9 ,81  0 ,77  13600  9 ,81  0 ,5  1000  9 ,81  1,5  21307,32

N/m2.

Deoarece p  p M  p atm rezultă

N
pM  p  patm  21307,32  13600  9,81  0,77  0,814  105  0,814
m2
bar.

2.2.18. Să se determine presiunea din rezervorul A plin cu gaz cu ajutorul

piezometrului ce conţine ulei cu densitatea  u  900 kg/m3 (fig. 2.18), dacă
denivelarea este h  400 mm, diametrul rezervorului D  60 mm, iar al tubului
de măsură d  6 mm. Presiunea atmosferică este p atm  1 bar.

gaz
p
A
h

0 0
h

1 1
D
u

Fig. 2.18. Rezervor cu piezometru.

40 Probleme de mecanica fluidelor

Rezolvare. Deoarece p  p atm , nivelul din rezervor scade cu h , iar cel din
tubul de măsură creşte cu înălţimea h. Din egalitatea celor două volume

D 2 d 2
h  h,
4 4

rezultă

2
d 
h  h  .
D

Presiunea din rezervorul A este

  d 2 
p  p atm   u  h  h   p atm   u h 1     .
  D  

După înlocuirile numerice rezultă

  0 ,006 
2

p  10 5  900  9 ,81  0 ,4  1      103566,92 N/m2.
  0 ,06  

2.2.19. Vasele din figura 2.19 conţin un lichid de densitate  . Cunoscând

denivelarea h să se determine presiunea absolută şi relativă din punctul B şi cota H.

Rezolvare. Din egalitatea presiunilor în planul orizontal A  A

p atm  p B  h

vid
H

B
h

A A


Fig. 2.19. Două vase cu acelaşi lichid.

rezultă:
Statica fluidelor 41

p Babs  p atm  h ;

p Brel   h .

Deoarece p B  H se obţine

p atm
H  h  .


2.2.20. Două rezervoare A şi B cu apă la care sunt montate un manometru

metalic M şi un tub manometric cu ulei  u  920 kg/m3, sunt conectate la un
manometru diferenţial cu mercur  Hg  13600 kg/m3 (fig. 2.20).
Să se afle presiunea indicată p M în bari a manometrului M ştiind că
denivelările sunt h1  40 mm, h2  60 mm şi h  400 mm.

A aer B
aer
h


u

h2


H

B
h1

C C
Hg

Fig. 2.20. Două rezervoare cu apă.

Rezolvare. Din egalitatea presiunilor în planul orizontal C  C

p M  p atm    h  H   p atm   u h2    H  h1    Hg h1

se obţine


pM   Hg h1   u h2    h  h1   g  Hg h1  u h2   h  h1  . 
42 Probleme de mecanica fluidelor

Numeric rezultă

p M  9 ,81  13600  0 ,04  920  0 ,06  1000   0 ,4  0 ,04   0 ,0156  10 5

N/m2 =
= 0,0156 bar.

2.2.21. La un recipient plin cu aer se ataşează un manometru diferenţial cu

mercur  Hg  13600 kg/m3 şi un tub plin cu apă   1000 kg/m3 pe care o aspiră
dintr-un vas (fig. 2.21). Să se determine
până la ce înălţime h1 este aspirată
apa prin tub dacă la manometrul cu
aer mercur se înregistrează o denivelare
h2  60 mm.
p
2 3
h2
h1

1 4


Hg

Fig. 2.21. Recipient cu aer.

Rezolvare. Deoarece:

p1  p 2  h1 ; p 4  p 3   Hg h2 ,

şi cum

p1  p 4  p atm , p 2  p 3  p

se obţine

 Hg  Hg 13600
h1  h2  h2   0 ,06  0 ,816 m.
  1000

2.2.22. Printr-o conductă de diametru D  80 mm curge apă, presiunea

indicată la manometrul metalic fiind p M  0,5 bar (fig. 2.22). Să se determine
denivelarea înregistrată la manometrul diferenţial cu mercur  Hg  13600 kg/m3
ataşat conductei, dacă H  100 mm.