CANCERUL DE PANCREAS

Este o afecțiune cu o frecventă destul de mare, constituind circa 2% din totalitatea

cancerelor viscerale.

Etiopatogenie

Acceasi ca a cancerelor în general. În aparitia lui au fost considerati ca factori

favorizanti leziunile cronice ale pancreasului.

Apare cu predilectie intre 50 si 70 de ani. Intereseaza ambele sexe aproape in aceeasi

masura, existand o usoara predominanta la barbati.

Anatomie patologica

Cancerul pancreasului se prezintă cel mai frecvent sub forma unui adenocarcinom,
cu punct de plecare din celulele canaliculelor sau din acinii glandulari. Mai rar poate fi un
sarcom. Localizarea cea mai obisnuita este capul pancreasului, urmand in ordinea frecventei
corpul si coada.

Simptomatologie

Simptomele sunt variate, in functie de localizarea si stadiul in care se gaseste

cancerul. In stadiul incipient, indiferent de localizare, se manifesta sindromul dispeptic, pe
primul plan fiind anorexia progresiva; mai pot aparea meteorism abdominal, constipatie,
alternand cu diaree, mai rar dureri epigastrice ”in bara”.

Concomitent cu sindromul dispeptic incep sa se evidentieze si semnele de

„impregnatie canceroasa”: scadere ponderala, indispozitie, astenie, paliditate. In stadiul
manifest se accentueaza sindromul dispeptic si simptomatologia generala si apar semnele
determinate de localizarea tumorii canceroase.

In cazul localizarii la capul pancreasului se instaleaza un icter progresiv, cu caracter

mecanic, insotit de dureri in crize, localizate epigastric si iradiind in regiunea dorsala sau in
umarul drept.

In cazul localizarii la corpul pancreasului, datorita compresiunii plexului solar, apare

sindromul pancreaticosolar, manifestat prin dureri violente, iradiate in spate si insotite de
sughit si nevoia imperioasa de scaun.

Intr-un stadiu avansat, simptomatologia cancerului pancreatic se caracterizeaza prin

fenomenele clinice provocate de metastaze sau de infectii secundare.
 Durera epigastrica cronica, icterul obstructiv si pierderea in greutate, sunt
simptomele majore. La aceasta se adauga tulburarile de tranzit, greturile si varsaturile, febra
si tulburarile psihice (stari depresive, astenie, anxietate, insomnie).

Patomegalia datorita obstructiei cailor biliare, splenomegalia (datorita invaziei

cancerose), tumora abdominala si tromboflebita, sunt semne tardive. Vezicula biliara destinsa
(semnul lui Curvoisier) nu este atat de frecventa.

Examenul radiologic

Intr-un stadiu mai avansat si cand este localizat la capul pancreasului, examenul
radiologic reuseste sa arate largirea si deformarea potcoavei duodenale.

Examenele de laborator

Pot evidentia: anemie hipocroma, hiperleucocitoza, cresterea vitezei de sedimentare

a eritrocitelor, modificari ale fermentilor pancreatici in sange, urina si sucul duodenal
(cresterea amilazemiei si amilazuriei, scaderea amilazei in sucul duodenal).

In cancerul capului de pancreas cu icter mecanic se noteaza cresteri ale

bilirubinemiei (bilirubina directa), ale fosfatazei alcaline si ale colesterolului,
stercobilinogenul scade mult.

Pentru precizarea diagnosticului sunt necesare uneori examene suplimentare:

arteriografia selectiva, splenoportografia, ecografia, scintigrafia.

Evolutia

Cancerul de pancreas dureaza de la 6 luni pana la 3 ani; moartea este provocata de

complicatii sau de aparitia unei boli intercurente.

Diagnostic

Este dificil in stadiul initial; cand sindromul dispeptic si starea generala pot fi
atribuite altor afectiuni. Este mai putin dificil cand se poate palpa tumoarea sau cand apare
icterul. Examenul radiologic si cel de laborator inlesnesc diagnosticul.

Pierderea in greutate, inapetenta, icterul obstructiv si durerea epigastrica sunt foarte

sugestive pentru cancerul pancreatic. Celelalte explorari precizeaza diagnosticul.

Diagnostic diferential

Se face in toate bolile cu icter si in special cu urmatoarele afectiuni: hepatita

colostatica, ciroza hepatica primitiva si mai ales litiaza coledociana.

Cel mai greu diagnostic este cel de excluderea pancreatitei cronice.

Prognosticul este grav.

 Tratamentul este chirurgical. Interventia - facuta intr-un stadiu nu prea avansat si
cand poate fi radicala - permite uneori supravietuiri.

Tratamentul medical este simptomatic. Chimioterapia si radioterapia nu au dat

rezultate.