Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Placenta este un organ ce se formeaza pe peretele intern al uterului, la scurt timp dupa
conceptie. Prin intermediul placentei trec de la mama la fat oxigen si nutrienti, iar de la fat la
mama diferiti produsi ai fatului.
De obicei placenta se ataseaza de uter deasupra cervixului (portiunea decliva a uterului,
corespunzatoare colului). Intr-un procent mai mic de 1% din nasteri, placenta se formeaza la
baza uterului si va acoperi partial sau total cervixul. Atunci cand placenta blocheaza cervixul se
foloseste termenul de placenta previa.
Cauze
Cauzele specifice de placenta previa nu sunt cunoscute. Exista insa cativa factori de risc
ce cresc sansele de placenta previa. Acesti factori de risc pot fi:
-fumatul, ce se asociaza in 1 din 4 cazuri de placenta previa. Fumatul diminua cantitatea
de oxigen ce ajunge la fat, determinand astfel formarea unei placente mari, ce va creste mai
probabil in portiunea decliva a uterului
-istoricul medical ce cuprinde interventii ce afecteaza mucoasa uterina, de tipul dilatarilor
sau chiuretajelor realizate cu o cureta ascutita, procedee realizate in cazul unui avort spontat sau
terapeutic
-nasterile prin cezariana. Dintre femeile care au avut o interventie cezariana in trecut, 4
din 100 vor dezvolta placenta previa la o sarcina ulterioara; din cele care au avut 4 sau mai multe
interventii cezariene, riscul de placenta previa la o sarcina ulterioara este de 10 din 100
-nasteri multiple in antecedente. Placenta previa apare la 1 din 1500 de femei primipare (la
prima nastere). La femeile care au avut 5 sau mai multe sarcini, riscul este de 1 la 20
-varsta inaintata a mamei. Din gravidele cu varsta sub 19 ani, numai 1 la 1500 dezvolta
placenta previa. La gravidele cu varsta peste 35 de ani, 1 din 100 dezvolta placenta previa
-consumul de cocaina in timpul sarcinii -istoric de placenta previa.
Placenta previa sau placenta jos inserata diagnosticate inainte de 20 de saptamani de
sarcina, au sanse mari de a se rezolva de la sine. Aproximativ 90% din cazurile de placenta
previa diagnosticate inainte de 20 de saptamani de sarcina, se vor rezolva de la sine pana la
sfarsitul sarcinii. Pe masura ce uterul va creste in dimensiuni, pozitia placentei se poate modifica
in raport cu cervixul, astfel ca la sfarsitul sarcinii, placenta nu va mai bloca cervixul.
Simptome
Simptomele placentei previa pot fi:
-sangerare vaginala, brusca, nedureroasa, a carei cantitate poate varia de la mica la abundenta.
Sangele este de obicei de culoare rosu aprins. Sangerarea poate aparea inca din a 20-a saptamana
de sarcina, dar este mai frecventa in trimestrul al treilea
-simptome de nastere prematura. Una din 5 gravide cu placenta previa au si contractii
uterine.
Sangerarile din placenta previa se pot diminua sau chiar opri pentru un timp, dar aproape in toate
cazurile ele vor aparea din nou in cateva zile sau in cateva saptamani.
Unele gravide cu placenta previa nu au nici un simptom. In aceste cazuri, placenta
previa este diagnosticata ecografic, in momentul in care se va efectua o ecografie pentru alte
cauze, atunci cand se vor investiga cauzele sangerarilor vaginale sau in cazul in care sangerarea
incepe la debutul travaliului.
Tratament - Generalitati
-maturizarea si conditia fizica a copilului. Atunci cand este posibil, nasterea este amanata
pana cand maturarea pulmonara fetala este completa
Expectativa vigilenta
In cazul in care sangerarile diminua sau se opresc, nasterea poate fi amanata. Se va
institui expectativa vigilenta (se va astepta si se va observa evolutia sarcinii). Expectativa
vigilenta se va baza pe starea de sanatate a copilului:
- in cazul in care fatul are o varsta intre 24 si 34 saptamani de gestatie, se pot administra
corticosteroizi pentru a grabi dezvoltarea pulmonara fetala si pentru a se pregati fatul pentru o
nastere prematura. Se pot administra suplimente de fier pentru a trata si preveni anemia si se
recomanda o dieta bogata in fibre sau administrarea unor laxative pentru a preveni constipatia.
Se vor administra imunoglobuline la gravidele cu Rh-negativ, al caror fat este Rh-pozitiv. In
cazul in care nu se administreaza globuline imune, sistemul imun al mamei cu Rh-negativ va
sintetiza anticorpi la contactul cu sangele Rh-pozitiv al copilului, anticorpi ce sunt periculosi
pentru copilul Rh-pozitiv
- in cazul in care sangerarile nu se opresc, gravida se va mentine in spital si va fi
monitorizata atent pana in momentul in care fatul va fi destul de matur pentru a se naste.
Pierderile moderate de sange pot fi inlocuite prin transfuzii de sange ce pot prelungi sarcina pana
cand fatul este destul de matur pentru a se naste
- contractiile pot fi diminuate sau oprite prin administrarea de medicatie tocolitica.
Beneficiile medicatiei tocolitice in oprirea travaliului nu sunt inca stabilite
- in cazul in care sangerarea este masiva si necontrolabila, se va efectua o interventie
cezariana si posibil o transfuzie de sange. Aproximativ 1 din 10 femei cu placenta previa necesita
histerectomie (indepartarea chirurgicala a uterului) pentru a opri sangerarile necontrolate.
Tratament chirurgical
-medicul obstetrician
-medicul perinatolog
Tratament ambulatoriu
Gravidele trebuie sa fie foarte atente la prezenta sangerarilor vaginale. Sangerarile brusc
aparute, fara dureri pot constitui uneori singurul simptom al placentei previa.
Este indicat consultul de urgenta al medicului in cazul in care apar:
- sangerari vaginale moderate in primul trimestru de sarcina. Sangerari vaginale severe se
refera la sangerarile ce produc umplerea unui tampon intr-o ora (nu se folosesc tampoane
interne) iar sangerarile moderate se refera la umplerea a mai mult de 8 tampoane in 24 de ore
- orice sangerari vaginale in trimestrele al doilea si al treilea de sarcina.