AMG 3 - Neurologie

Sindromul de neuron motor central sindromul de neuron motor periferic

Miscarea voluntara este miscarea pe care un individ o face constient (scoarta cerebrala). Substratul
anatomic al unei miscari voluntare este format schematic din doi neuroni motori care fac sinapsa intre ei:
1. Neuron motor de tip central
2. Neuron motor de tip periferic

A. SINDROM DE NEURON MOTOR DE TIP CENTRAL (SnMC)

Neuronii motori de tip central sunt neuroni care isi au pericarionul (corp cellular) in scoarta lobului
frontal (circumvolutiunea frontala ascendenta). Axonii lor formeaza patru fascicule: 2
corticospinale/piramidale, 2 corticonucleare/geniculate.
Fasciculul cortico-spinal coboara, ajunge la nivelul maduvei spinarii, in ½ contralaterala si face sinapsa
cu un neuron motor de tip periferic din cornul anterior medular.
Fasciculul cortico-nuclear coboara, ajunge la nivelul trunchiului cerebral, in ½ controlaterala si face
sinaplsa cu un neuroni motori periferici ai nervilor cranieni.
Sindrom piramidal = SnMC

nMC sunt grupati la nivelul scoartei cerebrale in trei arii motorii:

1. Aria motorie primara
- situata in circumvolutia frontal ascendenta
- se suprapune pe Aria 4 BRODMAN
- tine sub control miscarile voluntare din hemicorpul de parte opusa
- prezinta o somatotropie anatomica si una functionala:
Somatotropia anatomica- fiecare segment al hemicorpului de parte opusa se afla sub comanda unei
anumite zone din aria motorie:
 partea superioara a circumvolutiei frontale ascendente- membre inferioare;
 partea mijlocie a circumvolutiei frontale ascendente- trupul;
 partea inferioara a circumvolutiei frontale ascendente- member superioare si cap.

Somatotropia functionala- marimea zonei motorii nu e proportionala cu volumul morfologic al

segmentului de corp, ci cu importanta lui functional, astfel o mare parte din fasciculul ascendant
inerveaza buzele, limba si degetele mainii.

2. Aria motorie secundara

3. Aria motorie suplimentara
 fara importanta mare in patologie

Anatomia fasciculului piramidal

Originea lui este in celulele Betz din circumvolutiunea frontal ascendenta. El strabate substanta alba
suborticala, dupa care fibrelel lui trec prin capsula interna, prin 2/3 anterioara ale bratului posterior,
coboara prin trunchiul cerebral, piciorul mezencefalului, piciorul puntii, piramidele bulbare si caudal 75%
dintre fibre se incruciseaza si formeaza fasciculul corticospinal incrucisat, iar 25% dintre fibre au un
traiect drept si formeaza fasciculul pyramidal direct.

1
AMG 3 - Neurologie

Tablou clinic SnMC

- paralizia
- fenomenul de eliberare medulara
- abolirea reflexelor abdominare si cremasteriene
- aparitia sincineziilor

1. Paralizia este cel mai important sic el mai frecvent simptom. Dupa instalare ea poate fi totala
(plegie) sau partial (pareza). Dupa afectarea membrelor poate fi monoplegie (un singur mebru
afectat), hemiplegie (membru superior si inferior de aceeasi parte), paraplegie (member
inferioare) sau tetraplegie (toate membrele).
Afecteaza cu precadere muschii flexori ai membrului inferiori si muschii extensori ai membrului
superior.

2. Fenomenul de eliberare medulara are trei aspecte: hipertonia, exagerarea ROT, aparitia
reflexelor patologice.
a) Hipertonia- rezistenta opusa la intinderea unor grupe musculare. In SnMC aceasta rezistenta
dispare sau cedeaza BRUSC la intinderea muschilor (fenomenul lamei de briceag).
Hipertonia predomina la muschii extensori ai membrelor inferioare (mers cosit) si muschii
flexori ai membrelor superioare.
b) Exagerarea ROT- polichinetice, clonoide, cu suprafata mare de extensie.
c) Aparitia reflexelor patologice- cel mai important este reflexul Babinski: la excitarea
tegumentelor plantare pe marginea externa, de la calcai spre degete apare extensia halucelui
cu flexia celorlate degete.
Alte reflexe: Rossolimo (mb inferioare); Hoffman si Marinescu-Rodovici (mb superioare).

3. Abolirea reflexelor abdominale si cremasteriene apar timpuriu si sunt foarte importante.

4. Sincineziile- exista miscari care nu se pot face cu membrele paralizate, dar se pot efectua cu forta
si amplitudine scazuta cand aceeasi miscare se face cu membrele sanatoase.
a) Sincineziile globale- insotesc diverse eforturi (tuse, stranut);
b) Sincineziile de imitatie- apar cand bolnavul face aceeasi miscare cu membrele sanatoase;

Chiar daca SnMC se caracterizeaza prin hemiplegie spastica cu ROT exaggerate si aparitia reflexelor
patologice, exista si exceptii: in leziunile nMC instalate brusc hemiplegia e flasca, iar ROT sunt abolite.
Fenomen diskizis- leziunea piramidala brusc instalata duce la o suprimare brutal a influentelor corticale
asupra nMP, iar el intra in inhibitie, arcul motor fiind interrupt.

Diagnostic topografic al hemiplegiei

Dupa sediul leziunii, hemiplegia poate fi:
- corticala
- capsulara
- la nivelul trunchiului cerebral
- spinal

2
AMG 3 - Neurologie

1. Hemiplegia corticala- lezarea scoartei cerebrale determina o hemiplegie cu mare predominant a

deficitului motor la membrul superior sau inferior. Foarte important este sediul leziunii pe
circumvolutia frontal ascendenta, conform cu somatotropia de la acest nivel.
Se insoteste de fenomele corticale: tulburari de vorbire de tip afazic, crize comitiale, somnolenta,
coma.

2. Hemiplegia capsulara- fasciculul pyramidal ocupa un loc foarte restrains in bratul posterior al
capsule interne. O leziune capsulara produce si lezarea in totalitate a fasciculului determinand o
hemiplegie globala (paralizie in egala masura la toate membrele).

3. Hemiplegia trunchiului cerebral- este insotitaa de paralizia unui nerv cranian ce isi are sediul la
acel nivel, deoarece fasciculul piramidal ocupa portiunea ventrala a TC, iar nervii cranieni tot prin
ea ies, o singura leziune va afecta ambele structuri.
Pacientul va prezenta o hemiplegie contralaterala si o paralizie a nervilor cranieni de aceiasi parte
(sindroame alterne).
Leziunea de mezencefal (sindrom Weber) consta in paralizia oculomotorului, de aceeasi parte
plus o hemiplegie contralaterala.
Leziunea de punte (sindrom Milard Gubler) consta in paralizia faciala de tip periferic, de aceeasi
parte si hemiplegie heterolaterala/controlaterala.
Leziunea bulbului (sindrom interolivar) consta intr-o paralizie de aceiasi parte a limbii (paralizie
ipsilaterala de hipoglos) si hemiplegie controlterala.

4. Hemiplegia spinal- paralizia este de aceeasi parte pt ca fasciculul e déjà incrucisat superior
leziunii.

Diagnosticul etiologic al hemiplegiei

1. Vasculara:
- AVC, boala cerebrovasculara ce afecteaza scoarta fie prin hemoragie, fie prin tromboza;
- cea mai frecventa cauza, determina hemiplegie cu debut brusc si cu endinta de ameliorare.

2. Procese expansive intracraniene

- hematoame, tumori;
- determina hemiplegie cu debut insidious si progresiv, cu tendinta la agravare.

3. Infectii:
- meningita, encefalita ce prezinta simptome comlexe cu febra, etc.

4. TCC
- Determina hemiplegii prin mechanism vascular (hematom, hemoragie).

3
AMG 3 - Neurologie

Diagnosticul etiologic si topografic al paraplegiei

Paraplegia reprezinta paralizia membrelor inferioare si este determinata de leziuni bilaterale ale nMC.
Din punct de vedere etiologic ea poate fi data de:
- traumatisme;
- infectii;
- fenomene compresive.
Din punct de vedere topografic, leziunea poate fi la nivel:
- medular;
- pontin;
- cortical.

1. Paraplegia spinala, clinic poate aparea sub doua forme: flasca sau spastica.
a) Paraplegia flasca se instaleaza acut, cu soc spinal. Tonusul muscular este scazut, iar ROT sunt
abolite. Paralizia membrelor este insotita si de anestezia cu nivel pt toate moduril de
sensibilitate. Dupa ce trece de faza acuta apare hipertonia piramidala cu exagerarea ROT.
b) Paraplegia spastica apare de obicei dupa fenomene compressive medulare. Poate fo primitive
sau secundara celei flaste.

2. Paraplegia pontina apare in special la batrani cu leziuni vasculare multiple. Este o paraplegie
spastica, produsa de leziuni unilaterale ale piciorului protuberantei. Se insoteste de semne
pontine.

3. Paraplegia corticala este determinata de leziuni bilateral ale lobului paracentral. Aceste leziuni
se pot datora: meningioamelor, tromboflebita de sinus longitudinal superior, tromboza bilateral de
artera cerebral posterioara, obstructii bilateral de artera carotida. Se caracterizeaza prin tulburari
sfincteriene, fenomele corticale (crize comitiale sau somnolenta).

Diagnosticul topografic si etiologic al tetraplegiei

Tetraplegie reprezinta paralizia tuturor membrelor prin afectare bilateral a nMC. Poate fi produsa de
leziuni spinale sau pontine.

1. Tetraplegia spinala, cel mai frecvent apare in mielite sau traumatisme cervicale sau chiar tumori
de coloanna cervical. Leziunea se localizeaza deasupra umflaturii cervicale. Nu intereseaza fata si
nu determina tulburari de constiinta.

2. Tetraplegia pontina, intotdeauna se asociaza cu coma. Apar leziuni in urma ocluziei arterei
bazilare sau in hemoragia pontina.