Supravegherea Şi Controlul Bolilor Infecţioase (V. Chicu)

Capitolul I.
Noţiuni generale
Ministerul sănătăţii al Republicii Moldova
universitatea de stat de medicină şi farmacie

Nicolae Testemiţanu
Şcoala management în sănătate publică
Valeriu Chicu
Chişinău – 2007
Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Capitolul I. Noţiuni generale
CZU 616.9-084 Cuprins

C 42
Prefaţă ................................................................................................5
Aprobat de Consiliul Metodic Central Postuniversitar al USMF
Nicolae Testemiţanu, proces-verbal nr. 1 din 25 ianuarie 2007 Capitolul I. Noţiuni generale................................................................ 7
Autor: Valeriu Chicu – dr. în medicină, conferenţiar universitar Implementarea supravegherii şi controlului bolilor infecţioase
în Republica Moldova.................................................................................8
Referenţi: Florin Popovici – doctor în medicină, director general
al Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, România Tipurile şi formele de supraveghere ........................................................15
Mihai Barabaş – doctor în medicină, conferenţiar universitar
catedra Epidemiologie, USMF Nicolae Testemiţanu Managementul datelor în sistemul
de supraveghere şi control al bolilor infecţioase .....................................22
Lucrarea dată constituie un material didactic elaborat în conformitate
cu planul şi programul de studii pentru formarea masterilor în cadrul Şcolii Formele de control al bolilor infecţioase ..................................................26
Management în Sănătate Publică.
Capitolul II. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA .......... 27
Elaborarea şi editarea cursului “Supravegherea şi controlul bolilor
Manifestarea procesului epidemic al infecţiei HIV/SIDA
infecţioase” au fost realizate cu suportul financiar acordat de Fundaţia
SOROS-Moldova. în Republica Moldova ..............................................................................30
Obiectivele supravegherii epidemiologice a infecţiei HIV/SIDA . .............37
Redactori ştiinţifici: Oleg Lozan, Mihail Palanciuc
Direcţiile principale de supraveghere ......................................................38
Redactor: Lidia Serghienco-Ciobanu
Machetare computerizată: Svetlana Cersac Informaţia şi înregistrarea cazurilor..........................................................39
Adoptarea deciziilor şi controlul infecţiei HIV/SIDA .................................44
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Chicu, Valeriu Capitolul III. Vaccinoprevenţia, supravegherea şi controlul
Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase / Valeriu Chicu; Univ. bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări .....................................47
de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Şc. Management în
Sănătate Publică. – Ch.: Î.S. F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2007. – 176 p. Preparatele folosite pentru imunoprofilaxia bolilor infecţioase ................51
Bibliogr. p. 171 (37 tit.)
Organizarea imunoprofilaxiei . .................................................................53
ISBN 978-9975-78-505-1
150 ex. Unele recomandări generale cu privire
616.9-084 la imunoprofilaxia bolilor infecţioase . ......................................................57
Reacţiile adverse postvaccinale ..............................................................62
© Valeriu Chicu, 2007
ISBN 978-9975-78-505-1 © Şcoala Management în Sănătate Publică, 2007 Evaluarea eficienţei imunizărilor . ............................................................67
Capitolul IV. Imunoprofilaxia, supravegherea şi controlul Prefaţă

bolilor infecţioase incluse în Programul Naţional de Imunizări... 69
În anii 70-80 ai secolului trecut în multe ţări din lume s-a creat
Hepatita virală B ......................................................................................69 impresia, că lupta cu bolile infecţioase este câştigată. A fost eradicată
variola, redusă considerabil incidenţa prin multe boli infecţioase care
Tuberculoza . ...........................................................................................75
aveau o răspândire epidemică – difteria, rujeola, poliomielita, malaria,
Poliomielita.............................................................................................. 86 holera, tuberculoza etc.
În acelaşi timp, pe fundalul acestor succese, au început să se ma-
Difteria .....................................................................................................98 nifeste semne şi tendinţe noi, periculoase pentru sănătatea populaţiei,
Tusea convulsivă . .................................................................................105 cauzate de apariţia (emergenţa) unor noi boli infecţioase şi reapariţia
(reemergenţa) bolilor infecţioase, în combaterea cărora au fost înregis-
Tetanosul ............................................................................................... 111 trate succese remarcabile.
Rujeola ..................................................................................................115 Astfel, către sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI bolile
infecţioase au devenit o problemă majoră globală de sănătate publică.
Rubeola .................................................................................................124 În aceste condiţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii a început să ela-
boreze noi strategii de combatere şi profilaxie a maladiilor infecţioase
Oreionul .................................................................................................133
bazate pe implementarea supravegherii şi controlului lor, pe dezvolta-
Infecţia cu Haemophilus influenzae type B............................................140 rea şi fortificarea răspunsului internaţional la apariţia unor noi riscuri de
răspândire a maladiilor contagioase.
Capitolul V. Gripa ............................................................................147 Toate particularităţile menţionate ale evoluţiei răspândirii bolilor in-
Gripa epidemică (gripa sezonieră) ........................................................150 fecţioase în populaţia umană din ultimii ani sunt caracteristice şi pentru
Republica Moldova. În prezent sistemul Sănătăţii Publice din republică
Gripa pandemică ...................................................................................153 se confruntă cu probleme serioase cauzate de aşa boli infecţioase ca
tuberculoza, HIV/SIDA, hepatitele virale, gripa şi infecţiile acute ale căilor
Gripa aviară ...........................................................................................156
respiratorii superioare, maladiile cu transmitere sexuală etc.
Supravegherea şi controlul gripei ..........................................................159 O bună parte din programele naţionale şi proiectele susţinute de
OMS şi alte organisme internaţionale, care se implementează în Re-
Supravegherea şi controlul gripei umane ..............................................159 publica Moldova, sunt orientate spre combaterea şi profilaxia bolilor
Supravegherea şi controlul gripei aviare ...............................................163 infecţioase bazate pe dezvoltarea şi fortificarea supravegherii şi con-
trolului maladiilor.
Bibliografie selectivă . ............................................................................171 În cursul „Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase” este pre-
zentată o caracteristică generală a tipurilor şi formelor de supraveghe-
re a maladiilor infecţioase, cât şi a principiilor de elaborare a deciziilor
de intervenţie (control) în funcţie de rezultatele supravegherii.
Sunt expuse particularităţile răspândirii în republică a unor boli in-
fecţioase prioritare pentru sistemul de Sănătate Publică, conţinutul şi
formele de supraveghere şi control recomandate de OMS şi realizate
în conformitate cu actele legislative şi normative adoptate în Republica

Moldova. Capitolul Noţiuni generale
La expunerea materialului au fost folosite definiţiile de caz de boală I
infecţioasă pentru sistemul de supraveghere recomandate de OMS,
experienţa stabilirii bolilor infecţioase prioritare pentru sistemul de Să-
nătate Publică şi funcţionarea sistemului naţional de supraveghere şi Începând cu anii 60 ai secolului XX, organizarea şi realizarea mă-
control al bolilor infecţioase. surilor de combatere şi profilaxie a bolilor infecţioase începe treptat
Un rol deosebit în pregătirea materialului l-au avut rezultatele pro- să se bazeze pe supravegherea şi controlul epidemiologic, şi nu pe
iectelor „Evaluarea Sistemului Naţional de Supraveghere a Maladiilor observarea epidemiologică.
Infecţioase” realizat cu suportul OMS în anul 2001, „Fortificarea supra- Observarea epidemiologică, ca formă de organizare a măsurilor de
vegherii, ghidurilor politice şi legislaţiei pentru prevenirea şi controlul combatere şi profilaxie, se bazează în primul rând pe măsurile antiepi-
bolilor infecţioase în Republica Moldova”, realizat cu suportul Pactului demice în focare – depistarea şi observarea persoanelor care au avut
de Stabilitate în Europa de Sud-Est, seminarelor naţionale de prioritiza- contact cu omul sau animalul bolnav (sursa de infecţie) pentru depista-
re a bolilor infecţioase pentru sistemul de Sănătate Publică şi sistemul rea precoce a semnelor de boală şi realizarea măsurilor antiepidemice
de supraveghere din 17-19 decembrie 2003 şi din 10 ianuarie 2007. necesare pentru a stopa răspândirea maladiei.
Prezentul curs este destinat pentru instruirea postuniversitară ca Conceptul de supraveghere prevede colectarea informaţiei despre
o parte componentă a formării magiştrilor în cadrul Şcolii Manage- sănătatea populaţiei (supravegherea sănătăţii publice) şi elaborarea po-
ment în Sănătate Publică şi poate fi util, de asemenea, rezidenţilor şi liticii, programelor de sănătate publică – combaterea şi profilaxia bolilor
medicilor epidemiologi, lucrătorilor medicali din sectorul de asistenţă infecţioase şi neinfecţioase, reducerea şi eliminarea factorilor de risc etc.
medicală primară. Unul din primele programe de combatere a maladiei infecţioase,
Adresez sincere mulţumiri dlui Oleg Lozan, doctor în medicină, elaborat în baza supravegherii epidemiologice, a fost Programul Global
conferenţiar universitar, directorul Şcolii Management în Sănătate Pu- de eradicare a variolei (a.a. 1966-1976). Toate ţările lumii, sub egida
blică pentru asistenţa tehnică şi cooperare, Fundaţiei Soros-Moldova Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în funcţie de situaţia epidemiologică
pentru suportul financiar, care au făcut posibilă elaborarea şi editarea la variolă pe teritoriul lor, au adoptat programe naţionale de eradicare
acestei lucrări. a variolei, care au devenit părţi componente ale Programului Global de
Fiind conştient de faptul că materialul expus nu este lipsit de ne- eradicare a maladiei.
ajunsuri, voi fi foarte recunoscător cititorilor pentru observaţii şi propu- La începutul Programului Global de eradicare a variolei (1967) ma-
neri în vederea optimizării conţinutului lui. ladia se înregistrează în 44 ţări (Brazilia, majoritatea ţărilor africane,
Autorul situate la sud de Sahara, şi 5 ţări asiatice: Afganistan, India, Indonezia,
Nepal, Pakistan) cu o populaţie de 1,2 miliarde locuitori. Numărul es-
timativ de cazuri de variolă înregistrate anual era de 15 milioane. La
26 octombrie 1977 în Somalia a fost înregistrat ultimul caz de variolă
pe Globul pământesc, iar la 8 mai 1980 OMS a anunţat oficial despre
eradicarea globală a variolei.
Astfel, rezultatele eradicării globale a variolei au confirmat posibili-
tatea dirijării procesului epidemic la bolile infecţioase, folosind sistemul
de supraveghere şi control al maladiei.
În anul 1969, la unul din seminarele organizate de Biroul european perfecţionare) în domeniul epidemiologiei se introduce compartimentul
al OMS, a fost formulată definiţia generală a noţiunii de supraveghere „Supravegherea epidemiologică a bolilor infecţioase”, iar pentru
ca un sistem, care asigură colectarea continuă a datelor despre morbi- medicii epidemiologi, infecţionişti şi de alt profil se organizează multiple
ditatea prin boli infecţioase, analiza şi generalizarea materialelor primi- seminare cu suportul OMS, UNICEF şi al altor organizaţii internaţiona-
te şi diseminarea informaţiei sistematizate. le. Programele multor seminare sunt orientate spre conţinutul Progra-
Referitor la o boală infecţioasă concretă, supravegherea epidemi- mului european de instruire în epidemiologia de intervenţie.
ologică poate fi definită ca un sistem dinamic şi complex de urmărire a Paralel cu instruirea specialiştilor se efectuează modificările ne-
manifestării procesului epidemic într-un anumit teritoriu în scopul raţio- cesare în sistemul practic de sănătate publică pentru adaptarea lui
nalizării şi sporirii eficacităţii măsurilor profilactice şi antiepidemice. la funcţionarea bazată pe supravegherea epidemiologică a bolilor in-
Noţiunea de control epidemiologic poate fi definită ca un sistem de fecţioase:
măsuri antiepidemice şi profilactice elaborate în urma supravegherii. - elaborarea şi adoptarea Programelor naţionale de combatere şi
Astfel, putem menţiona că procesul de supraveghere este un sis- profilaxie a bolilor infecţioase prioritare pentru sistemul de sănă-
tem informaţional, care are drept scop asigurarea informaţiei necesare tate publică. Circa 70% din toate programele naţionale adoptate
şi suficiente pentru adoptarea unor decizii optimale de combatere a erau orientate spre combaterea şi profilaxia bolilor infecţioase;
bolilor infecţioase. - evaluarea sistemului naţional de supraveghere a maladiilor
Activităţile de elaborare şi implementare a măsurilor antiepidemice infecţioase. La iniţiativa Ministerului Sănătăţii o echipă mixtă
şi profilactice constituie sistemul de control al maladiei. de experţi internaţionali ai OMS şi naţionali, în anul 2001, au
evaluat funcţionarea sistemului de supraveghere a bolilor infec-
Implementarea supravegherii şi controlului bolilor ţioase la diferite niveluri, indicând realizările, locurile slabe, şi
infecţioase în Republica Moldova au propus acţiuni de fortificare, inclusiv un plan de activităţi de
perspectivă;
În Republica Moldova implementarea în practică a supravegherii şi - folosirea computerului în sistemul de supraveghere şi imple-
controlului bolilor infecţioase a început în anii 90 ai secolului trecut. La mentarea programelor computerizate. Începând cu anul 1998,
implementarea acestei activităţi au contribuit, în mare măsură, discuţi- au fost procurate computere pentru toate Centrele de medicină
ile şi rezoluţiile ultimelor 2 congrese ale Igieniştilor, Epidemiologilor şi preventivă din republică şi organizate cursuri şi seminare de
Microbiologilor – Congresul IV (1977) şi Congresul V (2003). instruire în domeniul folosirii computerului în funcţionarea siste-
La Congresul IV, profesorul V. Prisacari a propus definiţia noţiunii de mului de supraveghere.
supraveghere epidemiologică adaptată la particularităţile sistemului naţi- Activităţile enumerate au condus la dezvoltarea bazei normative
onal de sănătate publică ca „sistem ştiinţifico-organizatoric de supra- şi legislative pentru implementarea supravegherii şi controlului bolilor
veghere a sănătăţii publice şi a factorilor ce o determină, care asigu- infecţioase în conformitate cu cerinţele actuale.
ră diagnosticarea şi prognosticarea oportună a stărilor nefavorabile De la sfârşitul anilor ’90 şi începutul secolului XXI sistemele naţiona-
în scopul elaborării măsurilor adecvate de prevenire a îmbolnăviri- le de supraveghere din diferite ţări folosesc pe larg pentru elaborarea şi
lor, diminuare a morbidităţii şi eradicare a unor boli în parte”. implementarea acţiunilor definiţia aplicativă a noţiunii de supraveghere
Activităţile de implementare a sistemului de supraveghere şi control ca „un proces continuu de colectare, verificare, analiză şi interpretare
al bolilor infecţioase au fost orientate spre instruirea specialiştilor res- a datelor şi diseminare a informaţiei în adresa specialiştilor, instituţiilor,
ponsabili de organizarea şi funcţionarea acestui sistem. În acest scop, organizaţiilor pentru a elabora şi implementa acţiunile necesare (infor-
în programele de instruire universitară şi postuniversitară (rezidenţiat, maţie pentru acţiune)”.
10 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Capitolul I. Noţiuni generale 11
Scopul supravegherii: colectarea informaţiei necesare pentru stu- ● Rapoartele periodice (săptămânale, lunare, trimestriale, de
diul legităţilor morbidităţii şi prognosticului ei în populaţie (sau unele urgenţă, anuale etc.) despre manifestarea bolilor infecţioase
grupuri ale populaţiei), raţionalizarea şi sporirea eficacităţii măsurilor în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare
de combatere şi profilaxie a maladiilor. despre:
Obiectivele supravegherii: - incidenţă;
- stabilirea tendinţelor şi evaluarea manifestării procesului epidemic - prevalenţă;
în timp, spaţiu (teritoriu) şi diferite grupuri ale populaţiei – timp, loc, - letalitate;
persoană; - investigarea erupţiei epidemice;
- stabilirea cauzelor şi condiţiilor, care determină manifestarea - ancheta epidemiologică a cazurilor unice etc.
morbidităţii prin anumite boli infecţioase; ● Spitalele
- depistarea erupţiilor epidemice şi prognosticarea lor; ● Laboratoarele
- monitoringul realizării programelor naţionale de combatere şi ● Investigaţiile speciale organizate de specialiştii sistemului de
profilaxie a bolilor infecţioase şi neinfecţioase; supraveghere
- estimarea importanţei unor probleme de sănătate şi a impactu- ● Populaţia
lui potenţial al maladiilor; ● Mass-media
- elaborarea planurilor de măsuri adecvate de intervenţii; ● Alte surse de date:
- evaluarea eficacităţii măsurilor antiepidemice şi profilactice - demografice;
efectuate; - despre animale – surse de agenţi patogeni şi vectori;
- elaborarea prognozelor situaţiilor epidemiologice privind bolile - despre mediul ambiant;
infecţioase prioritare. - accesul populaţiei la apă potabilă şi nutriţia.
Etapele planificării sistemului de supraveghere: Din fig.1 se vede, că între toate nivelurile sistemului de supraveghe-
● Stabilirea obiectelor re există legături informaţionale, care includ raportarea datelor de la
● Prioritizarea bolilor infecţioase nivelul interior la cel superior, diseminarea informaţiei (feedback) des-
● Aprobarea definiţiilor de caz pre rezultatele analizei datelor în primul rând în adresa specialiştilor,
● Determinarea surselor şi mecanismului de colectare a datelor care participă la colectarea datelor pentru sistemul de supraveghere.
● Elaborarea şi aprobarea metodelor de colectare a datelor Legăturile dintre nivelurile sistemului de supraveghere sunt orientate
● Testarea în teren a metodelor, mecanismelor şi instrumentelor, spre acordarea asistenţei şi cooperarea specialiştilor la diferite niveluri
ce urmează a fi folosite în sistemul de supraveghere în controlul bolilor infecţioase – organizarea şi realizarea măsurilor de
● Elaborarea şi testarea mecanismelor de analiză a datelor combatere şi profilaxie, bazate pe rezultatele analizei datelor colectate
● Dezvoltarea unui mecanism eficace de diseminare a informaţiei de sistemul de supraveghere. Cooperarea activă a tuturor specialişti-
(feedback) lor, care participă în funcţionarea sistemului de supraveghere la diferite
● Monitoringul şi evaluarea funcţionării sistemului de suprave- niveluri este un factor decisiv pentru asigurarea implementării măsuri-
ghere lor antiepidemice eficace.
Sursele de date pentru sistemul de supraveghere. Există dife-
rite categorii de surse de date, care pot fi folosite pentru sistemul de
supraveghere. OMS recomandă următoarele surse de date:
Nivel periferic Detectare/înregistrare Din fig.1, de asemenea, se poate stabili şi care sunt funcţiile prin-
(comunitate) o o o o o o Tratament cipale ale sistemului de supraveghere.
Raportare Funcţiile principale:
● Raportare
● Detectare
● Investigare şi confirmare
Nivel intermediar Analiză ● Analiză şi interpretare
(raional, munici- Investigaţie ● Acţiune/răspuns
pal) (anchetă Funcţiile de suport:
O O epidemiologică) ● Instruire
Raportare ● Resurse (umane şi materiale)
Răspuns (organizarea ● Standarde/ghiduri
măsurilor antiepidemice) Astfel, legăturile informaţionale în sistemul de supraveghere şi activi-
Feedback tăţile ulterioare de analiză a datelor şi de elaborare a deciziilor – acţiunilor
de control al maladiilor – se bazează în mare măsură pe fluxul de infor-
maţie despre bolile infecţioase raportabile între nivelurile specificate în
Nivel central Analiză
fig.1. Schema acestui flux este prezentată în fig.2. Începutul fluxului îl
(naţional) Investigaţie
Ministerul Sănătăţii constituie informaţia despre o persoană care are probleme de sănăta-
(anchetă
Centrul Naţional te. În funcţie de boala suspectată, datele despre bolnav se raportează
epidemiologică)
Ştiinţifico-Practic imediat la următorul nivel sau se înregistrează zilnic pentru raportarea
Confirmare
de Medicină lor periodică (săptămânală, lunară, trimestrială). În cazul suspecţiei
Răspuns (organizarea
Preventivă unei erupţii epidemice se începe investigarea ei cu elaborarea planului
măsurilor antiepidemice)
de acţiuni şi raportarea la nivel naţional. Rezultatele analizei tuturor da-
Planificare şi finanţare
telor sunt comunicate sub diferite forme (feedback) specialiştilor institu-
Feedback
ţiilor medicale, care au participat la colectarea lor. Fluxul de informaţie
Nivel regional/ Analiză şi feedback în sistemul de supraveghere generează cicluri informaţionale folosite
internaţional Suport tehnic pentru elaborarea măsurilor antiepidemice şi profilactice corespunză-
Politici, normative, toare (măsurilor de control).
recomandări Componentele de bază ale unui sistem de supraveghere sunt:
OMS Finanţare - o reţea bine organizată de personal cu o motivaţie profesională
puternică de a activa în cadrul sistemului de supraveghere;
- definiţii de caz şi mecanisme de raportare clare;
- o reţea eficientă de comunicare;
- cunoştinţe de bază trainice în domeniul epidemiologiei;
- suport de laborator;
Fig.1. Nivelurile şi activităţile sistemului de supraveghere - o reţea dezvoltată de feedback şi răspuns operativ.
O persoană cu probleme de Tipurile şi formele de supraveghere

sănătate prezentă în instituţia
medicală În funcţie de sursele de date folosite, de scopuri şi sarcini, de boala in-
fecţioasă concretă, pot fi folosite diferite tipuri şi forme de supraveghere.
Înscrierea de către clinician a Supravegherea pasivă. Una din funcţiile obligatorii ale instituţii-
informaţiei despre boală în fişa lor medicale în domeniul asistenţei bolnavilor infecţioşi este raporta-
pacientului rea cazurilor investigate. Conform actelor legislative şi normative din
Instituţii de AMP Instituţii de AMP Republica Moldova, în formularele statistice de raportare a bolilor in-
□□□
Înregistrarea cazului în registrul □□□ fecţioase sunt incluse peste 60 de nosologii. Supravegherea bazată
□ □ □
de boli infecţioase □□□ pe raportarea cazurilor de boli infecţioase, depistate în urma adresării
□ □ □ □ □ □□□□□ pacienţilor la instituţiile medicale, se numeşte supraveghere pasivă.
Pentru ca raportarea despre cazurile de boli infecţioase să fie cât mai
Boala înregistrată completă şi, respectiv, supravegherea pasivă să fie cât mai eficientă,
face parte din cate- este necesar ca populaţia să aibă acces şi să se adreseze după asis-
goria celor care Nu Înregistrarea tenţă medicală în caz de necesitate, personalul din sectorul de asisten-
urmează să fie rapor- zilnică în re-
ţă medicală primară să cunoască bine manifestările clinice ale bolilor
tate imediat gistru
infecţioase raportabile, să fie implementate şi activ folosite în procesul
Tuturor instituţiilor Da de diagnosticare definiţiile de caz de boală infecţioasă şi să fie o reţea
Tuturor instituţiilor medicale la nivel

medicale la nivel adecvată de laboratoare pentru confirmarea diagnosticului.
raional (municipal) Raportarea imediată la Generaliza-
nivel raional (municipal) rea datelor Supravegherea pasivă sau de rutină este implementată în multe ţări,
în instituţia fiind unul dintre elementele principale ale sistemelor de sănătate publică
raional (municipal)
medicală pentru asigurarea controlului bolilor infecţioase, practic în toate ţările unde
Informarea nivelu- Ancheta epidemiologică
lui naţional, inves- a focarului funcţionează sistemul de raportare obligatorie a bolilor infecţioase.
tigarea erupţiei şi Raportarea În acelaşi timp, supravegherea pasivă are unele dezavantaje deter-
elaborarea planu- Da Este depistată o erupţie datelor la nivel minate de funcţionarea sistemului de raportare:
lui de acţiuni raional (mu- - în multe ţări din lume accesul populaţiei la asistenţa medicală
epidemică? nicipal)
este redus şi multe persoane se îmbolnăvesc şi mor la domiciliu
Implementarea Nu fără a se adresa la medic. Ca rezultat, multe cazuri de boală nu
planului de acţiuni, Înregistrarea suspecţiei Analiza date- sunt raportate;
lor şi rapor-
raport final la nivel la erupţie în registru tarea la nivel - există probleme de diagnosticare, mai frecvent a unor boli
naţional naţional emergente sau cu manifestări clinice nespecifice;
- dezvoltarea insuficientă a reţelei de laborator pentru confirma-
Analiza tuturor rea diagnosticului;
Analiza tuturor
datelor la nivel datelor la nivel - motivarea redusă şi cunoştinţele insuficiente ale personalului
naţional şi disemi- naţional şi disemi- medical de a raporta cazurile de boli infecţioase deseori din ca-
narea informaţiei narea informaţiei uza lipsei feedbackului şi a unui sistem eficient de instruire;
- deosebiri mari în calitatea raportării în diferite ţări în funcţie de situ-
Fig. 2. Schema fluxului de informaţie în sistemul de supraveghere aţia social-economică, dezvoltarea sistemului de sănătate publică.
Neajunsurile menţionate duc la formarea unui decalaj esenţial între Una dintre primele sisteme de supraveghere activă implementată
numărul real de cazuri de îmbolnăvire şi numărul de cazuri raportate în Republica Moldova a fost supravegherea epidemiologică a poliomi-
(fig.3) şi, respectiv, la reducerea considerabilă a calităţii şi eficienţei elitei în condiţiile eradicării ei, bazată pe supravegherea activă a cazu-
funcţionării sistemului de supraveghere pasivă şi control ale bolilor in- rilor de Paralizie Acută Flască (PAF).
fecţioase. Supravegherea activă a PAF este orientată spre depistarea poli-
Supravegherea activă. Datele pentru supravegherea activă a ovirusurilor sălbatice şi confirmarea eficacităţii sistemului naţional de
bolilor infecţioase sunt obţinute în urma unor acţiuni realizate în anu- înregistrare şi raportare a maladiilor.
mite grupuri-ţintă ale populaţiei sau reţele de instituţii, selectate în Grupurile-ţintă ale populaţiei selectate pentru supravegherea activă
acest scop. a PAF sunt constituite din copii de vârsta până la 15 ani.
Fiind bazată pe acţiuni de căutare activă a datelor conform unor La etapa actuală există mai multe forme de supraveghere activă:
programe stabilite, supravegherea activă poate asigura o informaţie - supravegherea de santinelă;
precoce, în termen şi completă şi are mai puţine neajunsuri comparativ - supravegherea populaţiilor microorganismelor patogene;
cu supravegherea pasivă. Unul dintre riscurile pentru supravegherea - supravegherea sindromică;
activă este elaborarea metodologiei şi interpretarea datelor, care tre- - serosupravegherea;
buie să fie bine argumentate. - supravegherea comunitară;
- supravegherea comportamentală.
Ra Supravegherea de santinelă. Pentru realizarea supravegherii de
por-
tate santinelă, de obicei, sunt selectate spitale, centre de sănătate şi alte
instituţii medicale, care acordă asistenţă medicală unui număr anumit
Rezultate
pozitive de populaţie, anumitor grupuri de populaţie (femei gravide etc.). Insti-
tuţiile selectate sau personalul medical, care activează în aceste insti-
Numărul tuţii, grupurile de populaţie sunt unite într-o reţea informaţională, care
persoanelor testate asigură colectarea datelor conform unor programe stabilite. De obicei,
supravegherea de santinelă se foloseşte pentru detectarea timpurie
Numărul persoanelor a erupţiilor epidemice şi este utilă pentru bolile infecţioase, care se
care se adresează la medic
înregistrează frecvent pentru stabilirea impactului şi a tendinţelor de
Numărul persoanelor răspândire a maladiei în întreaga populaţie, pentru evaluarea calităţii şi
care fac boala eficacităţii măsurilor antiepidemice, cât şi pentru elaborarea unor deci-
zii politice. De exemplu, pentru supravegherea epidemiologică a gripei
şi a infecţiilor respiratorii acute în sezonul de iarnă al anilor 2005-2006
Numărul persoanelor infectate
în Moldova au fost selectate 9 puncte santinelă, care asigurau colec-
tarea şi raportarea săptămânală a datelor despre înregistrarea acestor
Numărul persoanelor expuse maladii în adresa Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Pre-
ventivă responsabil de supravegherea şi controlul gripei şi al infecţiilor
respiratorii acute în republică.
Fig.3. Schema funcţionării sistemului de raportare Supravegherea populaţiilor microorganismelor patogene. În
a bolilor infecţioase ultimii ani o parte importantă din datele colectate despre unele boli in-
fecţioase sunt orientate asupra modificărilor, care au loc în populaţia sângele unor grupuri de populaţie. Serosupravegherea este un compo-
agenţilor patogeni. Dintre aceste modificări, care prezintă interes pen- nent important al sistemului de supraveghere de rutină a bolilor infecţioa-
tru supravegherea şi controlul unor boli infecţioase, menţionăm: se prevenibile prin vaccinări, a unor boli, pentru care sunt caracteristice
- modificările în structura antigenică care pot favoriza apariţia forme asimptomatice (infecţia HIV/SIDA, hepatitele virale A,B etc.).
unor tulpini epidemice de microorganisme şi răspândirea epi- Este recunoscut, că serosupravegherea este un „standard de aur”
demică şi pandemică a maladiilor cu înregistrarea frecventă a pentru evaluarea imunităţii populaţionale şi completarea supravegherii
cazurilor severe şi a indicilor înalţi de letalitate (virusurile gripale de rutină.
umană şi aviară tip A); Există 2 metode de colectare a serului pentru serosupraveghere.
- tendinţa de creştere a rezistenţei microorganismelor patogene Metoda ideală este colectarea serurilor de la un grup de persoane se-
la acţiunea antibioticelor. lectate la întâmplare (grup reprezentativ). A doua metodă, mai prag-
Pentru detectarea acestor modificări este necesară funcţionarea matică, este folosirea probelor de ser prezentate la laborator pentru
unei reţele de laboratoare dotate cu echipament şi personal instruit, examinare cu scop de diagnostic.
necesare pentru implementarea măsurilor adecvate de control, care va Serosupravegherea este un component principal al supravegherii
detecta şi raporta operativ despre modificările respective. infecţiei HIV/SIDA. Testarea obligatorie a sângelui donat la hepatitele
Supravegherea modificărilor în populaţiile microorganismelor pa- virale B,C şi la sifilis, de asemenea, este un component al supraveghe-
togene este deosebit de importantă pentru gripa umană şi cea aviară, rii la aceste boli infecţioase.
tuberculoză, infecţiile nosocomiale şi alte boli infecţioase. Supravegherea comunitară. La colectarea datelor pentru sistemul
Supravegherea sindromică. Procesul de colectare a datelor este de supraveghere a bolilor infecţioase pot participa şi membrii comuni-
orientat spre detectarea şi raportarea despre frecvenţa înregistrării di- tăţii. Grupuri de voluntari după o instruire generală pot participa, de
feritor sindroame (grupuri de simptome), care se manifestă până la exemplu, la detectarea cazurilor de diaree în sezonul cu risc sporit de
stabilirea diagnosticului şi care pot fi considerate drept indicator timpu- răspândire a holerei şi altor boli diareice acute. Membrii comunităţii pot
riu pentru unele boli infecţioase şi pentru expunerea la acţiunea unor participa, de asemenea, şi în alte activităţi de colectare a datelor – des-
agenţi patogeni folosiţi intenţionat, de exemplu sindroamele icteric, pre unele probleme de sănătate publică – asigurarea cu apă potabilă
gastroenteric, erupţiile cutanate cu febră etc. în comunitate, alimentarea raţională, imunoprofilaxia populaţiei, în spe-
Supravegherea sindromică poate fi folosiră pentru: cial pentru organizarea unor campanii de imunizare (zile naţionale de
- fortificarea supravegherii de rutină; imunizare, campania de eliminare a rugeolei, imunizarea unor grupuri
- detectarea actelor de bioterorism; de populaţie conform indicaţiilor epidemiologice la gripă, difterie etc.).
- elaborarea unui răspuns rapid de sănătate publică; Supravegherea comunitară poate contribui la fortificarea suprave-
- planificarea, implementarea şi evaluarea unor programe de lungă gherii de rutină şi supravegherii active asigurate de instituţiile de să-
durată de asigurare cu medicamente, vaccinuri, alocare a resurselor; nătate publică prin îmbunătăţirea procesului de colectare a datelor. În
- stabilirea unor tendinţe ale bolii pentru detectarea timpurie a erup- acelaşi timp, supravegherea comunitară poate avea o rată înaltă de
ţiilor sezoniere. eroare. Pentru a reduce eroarea la folosirea acestei metode de supra-
Supravegherea sindromică este baza sistemului de alertă timpurie şi veghere, datele colectate vor fi selectiv controlate de personalul me-
este inclusă în Regulile Sanitare Internaţionale, adoptate de OMS în anul dical înainte de a fi incluse în sistemul general de raportare. Periodic
2005 ca formă de supraveghere internaţională a bolilor infecţioase. voluntarii, care participă la supravegherea comunitară, trebuie să fie
Serosupravegherea. Această formă de supraveghere se bazează instruiţi în ceea ce priveşte folosirea unor definiţii simple şi clare pentru
pe colectarea datelor despre frecvenţa înregistrării titrelor de anticorpi în detectarea unor maladii şi modul de colectare a informaţiei.
Supravegherea comunitară este o formă de participare activă a mortalitatea animalelor de rabie, antrax, salmoneloze, echinococoză,
membrilor comunităţii în soluţionarea diferitor probleme de sănătate gripă aviară. Nemijlocit această activitate este efectuată de specialiştii
publică şi ea trebuie să fie încurajată şi susţinută de instituţiile me- serviciului sanitaro-veterinar, însă comunicarea datelor despre mani-
dicale. festările procesului epizootic specialiştilor sistemului de sănătate pu-
Supravegherea comportamentală. Comportamentul unor grupuri blică (epidemiologilor) este necesară pentru a analiza şi prognostica
ale populaţiei poate avea un rol important în răspândirea în mediul lor riscul răspândirii infecţiei în populaţia umană şi pentru a propune mă-
a unor boli infecţioase. În literatura de specialitate poate fi întâlnit ter- suri profilactice.
menul „boală comportamentală”, ce indică importanţa majoră a facto- La altă grupă de zooantroponoze – cu focalitate naturală, – colec-
rului comportamental în răspândirea unor maladii (HIV/SIDA, sifilisul, tarea datelor despre răspândirea bolilor infecţioase în populaţia anima-
gonoreea etc.). lelor şi vectorilor (căpuşelor) este efectuată de specialiştii sistemului de
Supravegherea comportamentală poate fi definită ca un proces medicină preventivă (epidemiologi, biologi, virusologi, laboranţi etc.).
continuu şi sistematic de colectare, analiză şi interpretare a datelor În baza rezultatelor analizei datelor despre activitatea focarelor na-
despre comportamente relevante pentru a înţelege tendinţele şi me- turale se recomandă măsuri profilactice pentru populaţie.
canismele de răspândire şi pentru a stabili grupurile de populaţie, ale Supravegherea mediului ambiant. Componentele mediului ambi-
căror comportamente le fac mai vulnerabile către unele boli infecţioase ant: apa, solul, aerul pot fi factori de transmitere a agenţilor patogeni ai
şi neinfecţioase. bolilor infecţioase (holerei, helmintiazelor, infecţiilor stafilococice etc.).
Această formă de supraveghere funcţionează ca un sistem de aler- Un component al supravegherii holerei în republică este suprave-
tă timpurie, fiind un instrument eficace în depistarea şi evaluarea unor gherea circulaţiei agentului cauzal în bazinele acvatice (râuri, lacuri),
noi comportamente sau a modificărilor comportamentale existente apele reziduale în sezonul cu risc sporit de răspândire (iunie-august).
pentru determinarea riscului de răspândire a unor maladii. Compartimentul „Helmintologia sanitară” prevede colectarea in-
Rezultatele supravegherii comportamentale sunt utile şi pentru ela- formaţiei despre gradul de contaminare a mediului ambiant (solului,
borarea unor acte legislative, normative şi programe de combatere şi apei) cu ouă de geohelminţi.
profilaxie a maladiilor. Supravegherea locurilor de înmulţire a vectorilor agenţilor patogeni
Alte forme de supraveghere. În afară de formele de supraveghe- (muştelor, ţânţarilor) constituie o parte componentă a supravegherii bo-
re activă orientate spre colectarea directă a datelor despre bolile infec- lilor infecţioase intestinale, malariei.
ţioase sau comportamente cu risc sporit pentru răspândirea anumitor Colectarea şi analiza datelor despre contaminarea aerului în insti-
boli infecţioase, mai pot fi folosite forme de supraveghere orientate spre tuţiile medicale (saloane, săli de pansament, operaţii) şi a aerului atmo-
colectarea şi analiza datelor despre unii indicatori ai bolilor. Formele sferic este un element important al sistemului de supraveghere şi con-
de supraveghere a unor indicatori ai bolilor infecţioase includ: trol al infecţiilor nosocomiale, de depistare a actelor de bioterorism.
- supravegherea în populaţia animalelor (la zooantroponoze); Supravegherea folosirii medicamentelor. Unul dintre indicatorii
- supravegherea mediului ambiant; timpurii ai majorării sezoniere a incidenţei prin gripă şi infecţii respira-
- supravegherea folosirii medicamentelor; torii acute în condiţiile actuale este creşterea bruscă a folosirii antibioti-
- supravegherea frecventării de către copii a instituţiilor preşcola- celor, remantadinei, interferonului etc.
re şi şcolilor. În anul 1981 în SUA a fost înregistrată informaţia despre folosirea
Supravegherea în populaţia animalelor. Această formă de su- în cantităţi mari a preparatului pentamidină pentru tratamentul pneu-
praveghere este o parte componentă a sistemului de supraveghere mocistozei. Această informaţie într-un termen relativ scurt a contribuit
a zooantroponozelor şi include colectarea datelor despre incidenţa şi la depistarea răspândirii epidemice a unei maladii noi, numită SIDA.
Supravegherea frecventării de către copii a instituţiilor pre- şi cui. Pacientul are dreptul să ştie pentru ce este necesară informaţia
şcolare şi şcolare. Analiza dinamicii absenţelor copiilor în instituţiile cerută şi să refuze de a o da.
preşcolare şi la lecţii în şcoli permite de a evalua răspândirea gripei nu Acordul de a da o informaţie este permisiunea pacientului pen-
numai în grupele de copii, dar şi printre populaţia adultă, iar colectarea tru a folosi informaţia despre el în acţiuni de sănătate publică. Acordul
şi analiza datelor despre zilele lipsite de la lucru în baza certificatelor pacientului poate fi verbal sau în scris.
de incapacitate de muncă se foloseşte atât pentru supravegherea gri- În condiţiile realizării sistemului de supraveghere a bolilor şi im-
pei, cât şi a bolilor profesionale şi a traumatismelor. plementării programelor de răspuns, pacienţii trebuie să fie informaţi
despre utilitatea informaţiei pentru sănătatea lor proprie şi sănătatea
Managementul datelor în sistemul de supraveghere membrilor familiei şi comunităţii.
şi control al bolilor infecţioase Confidenţialitatea este obligaţia lucrătorilor sistemului sănătăţii de
a transmite informaţia despre pacient numai persoanelor, care, în con-
Colectarea datelor pentru sistemul de supraveghere este un proces formitate cu obligaţiunile lor de funcţie, au absolută nevoie de ea pen-
complex şi integrat în instituţiile sistemului sănătăţii la toate nivelurile. tru a menţine şi îmbunătăţi sănătatea membrilor comunităţii. Informaţia
Pentru ca sistemul de supraveghere a bolilor să fie eficient, el tre- despre pacient, chiar şi în cazul când nu include numele lui, poate fi fo-
buie să aibă un grad înalt de organizare, să se bazeze pe un proces losită intenţionat sau neintenţionat pentru a identifica pacientul şi poate
continuu de colectare a datelor pentru elaborarea acţiunilor prompte conduce la acţiuni de discriminare sau de altă natură împotriva lui.
de control. Astfel, informaţia trebuie să fie protejată, iar pacientul să fie con-
Datele despre o infecţie prioritară, aflată sub supraveghere, trebuie vins, că ea va fi utilizată numai în mod confidenţial.
să fie standardizate şi utilizate sistematic pentru analiză şi stabilirea În actele legislative şi normative trebuie să fie specificat clar mo-
unor indicatori bine determinaţi. dul de folosire a informaţiei colectate şi în ce cazuri este necesar
Pentru a elabora măsuri operative de intervenţie, datele colectate de a primi un acord adiţional de la pacient pentru utilizarea ei. În
trebuie să fie analizate (loc, timp, persoană) la toate nivelurile, înce- articolul 12 (6) „Asigurarea dreptului pacientului la confidenţialitatea
pând cu instituţiile din sectorul de asistenţă medicală primară. informaţiilor ce ţin de secretul medical” al Legii cu privire la drepturile
Volumul datelor colectate în sistemul de supraveghere trebuie să şi responsabilităţile pacientului (nr.263-XVI, 27 octombrie 2005) se
fie limitat la necesităţile determinării unor indicatori integrali şi informa- menţionează despre „responsabilitatea persoanelor care, în exer-
tivi, care vor fi folosiţi în calitate de instrument pentru adoptarea decizi- ciţiul funcţiunii au primit informaţii confidenţiale, pentru divulgarea
ilor (colectarea informaţiei pentru acţiune). În acelaşi timp, procesul de secretului medical luându-se în considerare prejudiciul adus prin
colectare a datelor trebuie să aibă un caracter flexibil pentru a putea aceasta pacientului”.
fi utilizat şi pentru unele maladii noi, care au apărut în ultimii ani (HIV/ Specialiştii sistemului de sănătate publică, care vor respecta prin-
SIDA, hepatita virală C, gripa aviară etc.). cipiile menţionate în activitatea lor profesională, vor avea din partea
Pentru sporirea calităţii datelor raportate şi eficacităţii sistemului de populaţiei încredere şi susţinere, iar datele furnizate pentru sistemul de
supraveghere, este necesar de a aproba şi implementa definiţiile de supraveghere vor fi de o calitate înaltă.
caz standard ale bolilor infecţioase aflate sub supraveghere. Asigurarea feedbackului. Funcţionarea eficientă a unui sistem de
La colectarea informaţiei specialiştii sistemului de sănătate publică supraveghere se bazează pe analiza continuă şi răspunsul la 2 tipuri
trebuie să respecte prevederile actelor legislative şi normative despre de informaţie:
drepturile pacientului (sau părinţilor pacientului ori a persoanelor care - ascendentă (despre cazuri de boală, factori de risc etc.) de la
îngrijesc pacientul) de a alege ce informaţie vor transmite despre sine nivel periferic la nivel central;
- descendentă (feedback) - informaţie, care conţine date agrega- ● un rezumat scurt despre particularităţile supravegherii maladiei
te şi este difuzată de la nivelul central la cel periferic (fig.2). infecţioase prioritare;
Datele analizate şi feedbackul însă nu întotdeauna sunt transmise ● o hartă în care este redată repartizarea teritorială a cazurilor de
cu regularitate la nivelurile inferioare. Mai mult ca atât, uneori informa- boli prioritare;
ţia nu este împărtăşită chiar şi cu specialiştii din sistemul de suprave- ● mesaje de alertă despre bolile cu un potenţial epidemic sporit.
ghere de la acelaşi nivel. Scrisorile informaţionale sunt adresate lucrătorilor sistemului de să-
Dacă lucrătorii medicali nu primesc informaţia sistematică despre nătate publică. Aceste informaţii au un volum de 2-4 pagini şi includ:
modul de folosire a datelor raportate, ei pot considera că rapoartele lor ● date despre o anumită boală infecţioasă prioritară;
nu sunt importante. Ca rezultat, lucrătorii medicali pot fi mai puţin motivaţi ● rapoarte despre progresul în realizarea unor evenimente de să-
să colecteze şi să raporteze date demne de încredere. Cu alte cuvinte, nătate publică;
feedbackul contribuie la sporirea convingerii lucrătorilor medicali despre ● rapoarte despre experienţa şi succesul unor specialişti în do-
necesitatea participării lor în sistemul de supraveghere a bolilor. meniul supravegherii;
Feedbackul poate fi verbal şi în scris. ● descrierea unor activităţi sau evenimente speciale (realizarea
Feedbackul verbal include diseminarea informaţiei: unor proiecte, consecinţele unor calamităţi naturale).
● în timpul vizitelor de monitorizare, convorbirilor telefonice; Foile volante conţin rezumate scurte de 1-2 pagini pregătite de
● la conferinţele medicale săptămânale, lunare, trimestriale, anuale; lucrătorii medicali pentru populaţie. De regulă, ele au un caracter
● la adunări festive ale membrilor comunităţii. monotematic. De exemplu, informaţia pentru membrii comunităţii
Informaţia diseminată în cadrul evenimentelor menţionate trebuie despre o erupţie epidemică şi acţiunile de prevenire şi combatere a
să se refere la o anumită perioadă de timp; să fie expusă în tabele sim- maladiei.
ple, să conţină concluzii făcute pe baza datelor colectate şi importanţa Sunt foi volante, ce pot fi afişate în instituţii medicale sau distribu-
lor pentru comunitate, raion, republică. ite în mediul unor grupuri ale comunităţii, care planifică şi realizează
Feedbackul în scris include următoarele forme: diferite activităţi de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului
● rapoarte despre răspunsul la o erupţie epidemică; sănătos de viaţă.
● informaţii analitice; Alte metode de asigurare a feedbackului:
● buletine de sănătate publică (epidemiologice); ● rapoarte electronice;
● scrisori informaţionale /foi volante. ● ghiduri şi manuale;
Raportul despre răspunsul la o erupţie epidemică trebuie să fie di- ● emisiuni (discuţii) în cadrul unor programe radio sau televizate
seminat sub formă de feedback instituţiilor medicale şi în primul rând de sănătate.
instituţiei medicale, care a depistat şi a raportat prima despre cazurile Pentru fiecare boală infecţioasă vor fi selectate tipurile şi formele de
de boală. supraveghere şi feedback în funcţie de particularităţile epidemiologice
Informaţia analitică este un „raport”, care include datele şi inter- ale maladiei.
pretarea lor sub formă de tabele şi grafice. Această formă este utilă în
timpul unei prezentări verbale.
Buletinul de sănătate publică conţine informaţii pentru o anumită
perioadă de timp şi trebuie să includă cel puţin:
● tabele cu date sumare despre numărul de cazuri de boli aflate
sub supraveghere şi de decese;
26 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Capitolul II. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA 27
Formele de control al bolilor infecţioase

Capitolul Supravegherea şi controlul
Activităţile de control constituie prima linie de protecţie împotriva II infecţiei HIV/SIDA
bolilor infecţioase.
În funcţie de rezultatele analizei datelor colectate în sistemul de
supraveghere, de importanţa bolii pentru sănătatea populaţiei, de exis- Caracteristica generală a pandemiei. Infecţia HIV/SIDA este o
tenţa unor măsuri de profilaxie şi tratament eficiente şi accesibile pot fi maladie emergentă, primele cazuri de boală fiind înregistrate în anul
folosite următoarele forme principale de control al bolilor infecţioase: 1981 în oraşul San-Francisco (SUA) într-o comunitate de homosexuali.
- elaborarea şi adoptarea programelor naţionale de profilaxie şi Având un potenţial epidemic foarte înalt, infecţia HIV/SIDA într-un ter-
combatere a bolilor infecţioase; men relativ scurt a afectat majoritatea ţărilor de pe Globul pământesc.
- elaborarea ghidurilor şi standardelor pentru activitatea profesi- Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în prezent
onală a lucrătorilor medicali de diferit profil (chirurgical, de labo- această maladie se înregistrează în mediul populaţiei din peste 200 de
rator, stomatologic etc.); ţări. Pandemia de HIV/SIDA prezintă un pericol real pentru securitatea
- implementarea programelor teritoriale şi planurilor complexe de statelor şi întreaga omenire, aducând cele mai mari prejudicii morale,
profilaxie şi combatere a maladiilor infecţioase; sociale şi economice dintre toate bolile infecţioase, care s-au înregis-
- perfecţionarea metodelor de formare a specialiştilor – procesu- trat în ultimele decenii.
lui de studii universitare şi postuniversitare. Conform datelor Programului global de combatere a infecţiei HIV/
SIDA, numărul estimativ al persoanelor afectate de această maladie
este de 40,3 milioane, inclusiv 38,0 mln de adulţi, dintre care 17,5 mln
sunt femei şi 2,3 mln – copii. Numai pe parcursul anului 2005 au fost
înregistrate 4,9 mln de cazuri noi.
Răspândirea infecţiei HIV/SIDA în ţările lumii nu este uniformă. Cele
mai afectate sunt ţările continentului african situate la sud de deşertul
Sahara. În prezent în ţările din Africa trăiesc circa 70% din numărul
total al populaţiei infectate pe Globul pământesc şi aproape 80% din
numărul persoanelor care au decedat din cauza maladiei SIDA erau
tot de origine africană. În ultimii ani SIDA a devenit cauza principală a
mortalităţii în această regiune – fiecare al 5-lea caz de deces.
În ţările din Africa de Est, Centrală şi de Sud se înregistrează cele
mai înalte rate de prevalenţă HIV-pozitivă – peste 10% din numărul
total al populaţiei. Spre deosebire de alte regiuni, în ţările din Africa pre-
valenţa în mediul femeilor este mai înaltă decât la bărbaţi şi constituie
peste 55% din numărul total al persoanelor HIV-pozitive.
În ţările Asiei răspândirea infecţiei are un caracter neuniform. Epide-
mia de HIV/SIDA a început să se manifeste la sfârşitul anilor ’80. Deşi
indicii de prevalenţă în India şi China nu sunt înalţi, numărul absolut al
persoanelor infectate este mare, iar potenţialul epidemic şi riscul real
de răspândire a infecţiei în aceste ţări pot fi considerate ca elemente În linii generale, pentru procesul epidemic al infecţiei HIV/SIDA în
ale unui prognostic epidemiologic nefavorabil. Thailanda a fost prima ţările Europei de Est şi în cele ale fostei URSS sunt caracteristice ur-
ţară asiatică, care a raportat despre răspândirea epidemică a mala- mătoarele particularităţi:
diei, însă programul de acţiuni, care a fost elaborat şi implementat, a - în majoritatea ţărilor epidemia se află în faza iniţială de dez-
favorizat reducerea esenţială a răspândirii infecţiei. Cambodgia este voltare şi intervenţiile oportune, eficace şi operative pot reduce
una dintre cele mai afectate ţări în care peste 2% din numărul total al răspândirea ei în continuare;
femeilor gravide sunt HIV-pozitive. În Vietnam şi Bangladesh indicii de - peste 80% din numărul persoanelor infectate sau bolnave sunt
prevalenţă sunt minimali, însă în aceste ţări sunt condiţii, ce pot favori- la vârsta de până la 30 ani (în ţările Europei de Vest cota aces-
za răspândirea rapidă a infecţiei. tui grup de vârstă constituie doar 30%);
Pentru ţările din America Latină de asemenea este caracteristică o - creşterea rolului transmiterii pe cale sexuală şi tendinţa de ex-
răspândire neuniformă. La sfârşitul anilor ’70 infecţia a început să se tindere a infecţiei în rândurile populaţiei generale;
răspândească în ţările bazinului Mării Caraibilor, iar la sfârşitul anilor - existenţa factorilor sociali şi comportamentali (situaţia socio-
’80 mai afectată era Brazilia. Pentru multe ţări din America Latină este economică, nefavorabilă, migraţia intensivă a populaţiei, utili-
caracteristică răspândirea activă a infecţiei HIV/SIDA în grupele cu risc zarea de către tineret a drogurilor pe cale intravenoasă), care
înalt de molipsire din spaţiul urban, însă epidemia are un caracter con- favorizează răspândirea infecţiei HIV/SIDA.
centrat cu o răspândire lentă în populaţia generală. Cu un ritm sporit se Impactul demografic al pandemiei de HIV/SIDA. Infecţia HIV/SIDA
răspândeşte infecţia în ţările din America Centrală şi în cele din bazinul este mai răspândită în ţările cu o creştere rapidă a numărului populaţiei
Mării Caraibilor. În prezent cei mai înalţi indici de prevalenţă se înregis- şi, respectiv, în aceste state impactul demografic este mai puternic şi
trează în Honduras şi Haiti, iar numărul absolut de cazuri înregistrate se manifestă prin:
este mai mare în Brazilia. - creşterea numărului copiilor orfani;
Răspândirea HIV/SIDA în Europa de Vest, America de Nord, Aus- - majorarea numărului bolnavilor, care au nevoie de tratament şi
tralia şi Noua Zeelandă are următoarele particularităţi: suport social;
- începutul răspândirii infecţiei în America de Nord este sfârşitul - sporirea mortalităţii în grupurile active ale populaţiei (grupa de
anilor ’70, iar în celelalte părţi – cu 2-4 ani mai târziu; vârstă 20-44 ani).
- mai afectate sunt unele grupuri de risc, în mediul cărora se în- În ţările mai afectate mortalitatea în grupele populaţiei active în ulti-
registrează indici de prevalenţă mai înalţi; mii ani s-a dublat. În Uganda, de exemplu, 7 din 10 cazuri de deces la
- reducerea considerabilă a letalităţii ca rezultat al tratamentului femei în grupa de vârstă 20- 44 ani revin maladiei SIDA.
antiretroviral; Din cauza majorării considerabile a nivelului mortalităţii a scăzut
- stabilizarea nivelului incidenţei cu manifestarea tendinţelor de dramatic speranţa de viaţă, care în ţările africane situate la sud de de-
scădere. şertul Sahara este doar de 30-40 ani.
O particularitate caracteristică pentru pandemia de HIV/SIDA din Ca urmare a transmiterii infecţiei de la mamă la făt în timpul dezvol-
ultimii ani este creşterea cu ritm vertiginos a numărului de persoane tării intrauterine, naşterii şi alimentării la sân, s-a majorat mortalitatea
afectate în ţările Europei de Est şi în cele ale fostei URSS. Un terito- infantilă. Într-un număr tot mai mare de ţări afectate, HIV/SIDA este cea
riu cu risc înalt de răspândire a devenit Federaţia Rusă, unde au fost mai frecventă cauză a mortalităţii infantile.
depistate 70% din numărul tuturor persoanelor infectate în această re- Riscul molipsirii pe cale verticală în ţările în curs de dezvoltare este de
giune. În ţările Baltice, pe parcursul ultimilor ani, numărul persoanelor 25-35%, iar circa 80% din copiii infectaţi mor până la vârsta de 5 ani. În
HIV-pozitive depistate s-a majorat de 5-6 ori. ţările africane 1/3 din copiii infectaţi nu ajung până la prima zi de naştere.
În Zimbabwe mortalitatea în mediul populaţiei afectate este cu 72% în anul 2005. Această particularitate este determinată de caracterul cro-
mai înaltă decât în grupele populaţiei neafectate, iar către anul 2010 nic al infecţiei HIV/SIDA, când chiar şi în condiţiile unei incidenţe relativ
acest indice va fi de 2 ori mai mare. reduse are loc acumularea numărului de persoane infectate. Creşterea
Creşte cu un ritm sporit numărul copiilor orfani, fiindcă mulţi părinţi progresivă a indicilor de prevalenţă va determina sporirea în continuare
mor până la vârsta de 35 ani. a impactului social şi economic al acestei infecţii.
Dacă până la înregistrarea infecţiei HIV/SIDA rata copiilor orfani Tabelul 1
în ţările africane era de circa 2%, în ultimii ani acest indice depă- Incidenţa şi prevalenţa infecţiei HIV/SIDA în anii 1987-2005
şeşte 11%.
Diagnosticată
Incidenţa Prevalenţa maladia SIDA
Manifestarea procesului epidemic al infecţiei HIV/SIDA nr. nr. nr.
Anii Numărul cazuri Numărul cazuri Numărul cazuri
în Republica Moldova
absolut absolut absolut
de cazuri 100 000 de cazuri 100 000 de cazuri 100 000
Pentru Republica Moldova infecţia HIV/SIDA este o problemă prio-
1987 1 0,02 1 0,02 - -
ritară de sănătate publică. Conform rezultatelor seminarului naţional, la
care au participat 131 de specialişti, inclusiv: epidemiologi, infecţionişti, 1988 - - 1 0,02 - -
microbiologi, medici de familie etc., infecţia HIV/SIDA a fost plasată 1989 4 0,1 5 0,12 1 0,02
pe primul loc în lista bolilor infecţioase prioritare pentru sistemul de 1990 1 0,02 6 0,14 - -
supraveghere în republică.
Cercetările la infecţia HIV/SIDA şi colectarea datelor pentru supra- 1991 - - 6 0,14 - -
vegherea maladiei au început în anul 1987. În răspândirea infecţiei pe 1992 2 0,047 8 0,19 - -
parcursul celor 19 ani de supraveghere (1987-2005) pot fi evidenţiate 1993 1 0,02 9 0,21 2 0,047
2 perioade:
1994 3 0,07 12 0,23 - -
- manifestarea sporadică cu înregistrarea cazurilor unice în me-
diul cetăţenilor republicii în a.a. 1987-1995. Din numărul total 1995 7 0,16 19 0,44 2 0,047
de cazuri înregistrate în această perioadă (40) mai mult de ju- 1996 48 1,14 67 1,57 1 0,02
mătate – 21 sau 52,5% erau cetăţeni străini – studenţi din ţările 1997 404 9,31 471 11,05 10 0,2
africane sosiţi la studii;
- manifestarea epidemică cu înregistrarea cazurilor multiple în 1998 408 9,4 879 20,63 4 0,09
a.a. 1996-2005. 1999 155 3,55 1 034 24,27 5 0,12
Din tabelul 1 se vede, că numărul de cazuri varia de la 48 în anul 2000 174 4,02 1 208 28,18 4 0,09
1996 până la 533 în anul 2005. Dinamica incidenţei în această perioadă
2001 232 5,46 1 440 33,79 9 0,21
are un caracter neuniform (fig.4) cu o creştere în anii 1996-1998, după
ce se atesta o stabilizare a indicilor la valorile 3,44-5,46 0/0000 şi debu- 2002 199 4,66 1 639 38,47 19 0,45
tul unui nou ciclu de majorare începând cu anul 2003 (6,01 0/0000), cu 2003 253 6,01 1 892 44,74 46 1,08
atingerea indicelui maximal pentru această perioadă – 12,5 0/0000 în anul 2004 357 8,41 2 249 53,03 53 1,24
2005. Şi mai caracteristică este dinamica indicilor de prevalenţă care
2005 533 12,5 2 782 65,28 64 1,5
sunt în creştere evidentă de la 1,57 0/0000 în anul 1996 până la 65,28 0/0000
- răspândirea epidemică a infecţiei preponderent pe cale

70
70 parenterală (utilizarea intravenoasă a drogurilor) în a.a.
60
60
1996-2002. Pentru această perioadă este caracteristică
răspândirea epidemică concentrată a infecţiei în rândurile
Incidenţa şi prevalenţa
50 consumatorilor de droguri pe cale intravenoasă şi ponderea

40 acestei căi de răspândire a atins cota maximală – 86,5% în
anul 1999 (fig.5);
30
- începând, însă, cu anul 2003 în structura căilor de răspândire a
20
20 infecţiei HIV/SIDA creşte rolul căii sexuale de transmitere.
10
Anul 2005 este primul an când răspândirea epidemică a maladiei
se realizează preponderent pe cale sexuală, cota maximală atingând
00
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 55,5% (fig. 5). Această particularitate a răspândirii epidemice a in-
anii fecţiei HIV/SIDA în ultimii 3 ani poate fi considerată ca un prognostic
epidemiologic nefavorabil, pentru care este caracteristică transfor-
Incidenţa1
График prevalenţa
График 2
marea epidemiei concentrate într-o epidemie generală cu afectarea
diferitor grupuri ale populaţiei şi intensificarea altor căi de transmite-
Fig.4. Dinamica incidenţei şi prevalenţei în anii 1996-2005 re: de la mamă la făt şi nosocomială. Răspândirea infecţiei HIV/SIDA
(cazuri la 100 000 locuitori) în diferite grupuri ale populaţiei depinde de mai mulţi factori. În pro-
cesul analizei datelor a fost evidenţiată o interdependenţă între căile
În anii răspândirii epidemice a infecţiei HIV/SIDA în funcţie de calea de transmitere şi sexul persoanelor infectate. Astfel, în perioada în
principală de răspândire, de asemenea, pot fi evidenţiate 2 perioade care predomină calea parenterală de răspândire în mediul persoa-
(tabelul 2): nelor consumatoare de droguri intravenos, rata persoanelor de sex
Tabelul 2 masculin infectate varia între 66,7% în anul 1966 şi 63,0% în anul
Cota căilor de transmitere (%) a cazurilor de HIV/SIDA 2000, iar rata persoanelor de sex feminin infectate în aceeaşi perioadă
înregistrate în anii 1996-2005 a fost între 16,7% şi 13,2%. Odată cu identificarea răspândirii infecţiei
pe cale sexuală, repartizarea cazurilor înregistrate în funcţie de sexul
Căile de Contact Contact Utilizarea persoanelor infectate se caracterizează prin prevalarea persoanelor de
transmitere homose- heterose- intravenoasă Perina- Neidentifi-
tală cată sex feminin – 26,8% (bărbaţi – 17,0%), în anul 2003 şi 33,4% (22,1%
Anii xual xual a drogurilor respectiv) în anul 2005. Tendinţa de răspândire a infecţiei HIV/SIDA
1996 - 16,6 83,4 - - pe căi sexuale, care se manifestă în ultimii ani, este în corelaţie cu
1997 - 10,5 88,1 0,2 1,2 infectarea unor grupuri ale populaţiei cu comportament de risc spo-
1998 - 13,3 81,3 0,2 5,2
1999 0,6 7,7 86,5 - 5,2 rit – persoane care practică sex comercial, sex neprotejat, migraţia
2000 - 14,9 83,9 0,6 0,6 intensivă etc.
2001 - 20,2 76,8 - 0,3
2002 1,5 27,6 69,9 1,0 -
2003 0,4 43,4 54,6 1,6 -
2004 - 48,2 50,2 1,6 -
2005 0,9 54,6 42,8 1,7 -
16,6 sexuale de transmitere şi accesul persoanelor infectate şi bolnave la

tratament antiretroviral va modifica treptat caracterul răspândirii prin
extinderea infecţiei atât în grupele de vârstă sub 15 ani, cât şi în gru-
pele de vârstă mai avansată – 50-60 ani şi mai mult. În aceste condiţii
riscul de răspândire a infecţiei în populaţia generală va creşte.
83,4
a) – parenterală (utilizarea
drogurilor pe cale
,
8.3 ,

5.2 intravenoasă) 30
30

Incidenţa
20
incidenţa
20
– sexuală 10
10
b)
.
,
86.5 00
0-1
0-1 2-5
2-5 6-10
6-10 11-14
11-14 15-19 20-24 25-29
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44
30-34 35-39 40-44 45-49
45-49 50-54
50-54 55-59 60sişi>>
55-59 60
grupele de vârstă (ani)

Grupele de vârstă (ani)
– perinatală
(materno-fetală) Fig. 6. Nivelul incidenţei în grupele de vârstă ale populaţiei în anul 2004
(cazuri la 100 000 de locuitori)
,
1.7
Infecţia HIV/SIDA se înregistrează în toate teritoriile administrative ale
c) ,
42.8
republicii, având însă o răspândire teritorială neuniformă (fig.7). Din primii
– neidentificată
,
55.5
ani ai răspândirii epidemice nivelul prevalenţei se menţine stabil cu indici
mai înalţi în populaţia oraşelor Bălţi, Chişinău, Tiraspol şi Bender. Cel mai
activ focar este mun. Bălţi, unde la sfârşitul anului 2005 indicele prevalen-
Fig.5. Structura căilor de transmitere a infecţiei HIV/SIDA în anii ţei a fost de 8,6 ori mai mare decât indicele mediu pe republică.
1996 (a), 1999 (b) şi 2005 (c) în Republica Moldova În 3 oraşe (Bălţi, Tiraspol, Chişinău) şi 2 raioane (Râbniţa şi Glo-
deni) indicii de prevalenţă depăşesc nivelul republican. Populaţia raioa-
Caracteristic pentru răspândirea infecţiei în diferite grupe de vâr- nelor din zona de Nord este mai afectată decât populaţia din raioanele
stă este infectarea populaţiei tinere, active (grupe de vârstă 20-34 zonelor de Centru şi Sud. În majoritatea raioanelor republicii (66,7%)
ani) (fig. 6). Nivelul incidenţei în grupele de vârstă menţionate în anul indicii de prevalenţă sunt de 3-7 ori mai mici decât indicele republican.
2004 a depăşit de 3,2 ori indicele mediu republican, iar nivelul inci- Colectarea datelor şi supravegherea infecţiei HIV/SIDA în republică
denţei în grupele de vârstă 35-39 ani a fost de 1,7 ori mai înalt decât se efectuează în conformitate cu Standardul „Supravegherea epidemi-
indicele republican. În general, din numărul total de cazuri HIV/SIDA ologică a infecţiei HIV/SIDA”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii
înregistrate în anul 2004, grupurilor de populaţie de vârsta 15-44 ani nr. 20 din 19 ianuarie 2007. Colectarea datelor despre cazurile noi de
le revin 92,7% din cazuri. HIV/SIDA pentru sistemul de supraveghere se efectuează în confor-
Deşi răspândirea infecţiei în diferite grupe de vârstă ale populaţiei mitate cu definiţia de caz elaborată şi aprobată în a.1985 de Centrul
în Moldova are multe proprietăţi comune cu alte ţări, intensificarea căii de Control şi prevenţie a bolilor din Atlanta (SUA) şi revizuită de OMS în
a.1987 în baza listei maladiilor SIDA-indicatoare, aprobată de Centrul de
supraveghere epidemiologică a infecţiei HIV/SIDA al Biroului European 1,46–9,48 – Raioanele: Nisporeni, Şoldăneşti, Leova, Vulcăneşti,
al OMS în a.1993. În conformitate cu documentele enumerate privind Briceni, Cantemir, Hânceşti, Dubăsari, Camenca
definiţiile de caz, se asigură diagnosticul, evidenţa, darea de seamă,
analiza statistică şi raportarea oficială a cazurilor în adresa Biroului Eu- 10,31–19,91 – Raioanele: Cahul, Teleneşti, Cimişlia, Drochia,
ropean al OMS. Conform clasificării internaţionale a maladiilor (revizia Ungheni, Ialoveni, Ciadâr-Lunga, Orhei, Ocniţa,
10 a OMS), Capitolul 1 „Bolile infecţioase şi parazitare”, alineatul „Bolile Călăraşi, Comrat, Ştefan Vodă, Floreşti, Străşeni,
cu virusul imunodeficienţei umane”, starea de purtător de virus (perioada Anenii Noi, Criuleni, Taraclia
când lipsesc semne de dezvoltare a maladiei SIDA) şi SIDA propriu-zisă,
20,53–48,52 – Raioanele: Soroca, Edineţ, Basarabeasca, Râşcani,
sunt două stadii ale unei forme nosologice – a infecţiei HIV/SIDA. În
Rezina, Grigoriopol, Sângerei, Făleşti, Donduşeni
republică este reglementată raportarea şi evidenţa separată a acestor
2 forme. Astfel, în Formularul nr.2 „Raport privind unele boli infecţioase
şi parazitare” în alineatul 30 este inclusă „Infecţia cu HIV/SIDA”, iar în 50,37–57,46 – Raioanele: Căuşeni, Slobozia; or. Bender
alineatul 31 – „Purtătorii virusului imunodeficienţei umane ”.
71,65–89,50 – mun. Chişinău; raionul Glodeni
164,46–190,18 – or. Tiraspol; raionul Râbniţa
564,43 – mun. Bălţi
Obiectivele supravegherii epidemiologice

a infecţiei HIV/SIDA
- colectarea, analiza datelor şi stabilirea impactului epidemiei

asupra sănătăţii publice, situaţiei demografice;
- prognosticarea tendinţelor dezvoltării epidemice;
- elaborarea strategiilor de intervenţie:
● promovarea activităţilor profilactice la nivel de societate, comu-
nitate şi individ;
● evidenţa, supravegherea medicală şi suportul social ale per-
soanelor HIV-pozitive şi bolnave de SIDA;
Fig.7 . Indicii de prevalenţă ai infecţiei HIV/SIDA în teritoriile ● planificarea şi asigurarea tratamentului specific în funcţie de re-
administrative la sfârşitul anului 2005 (cazuri la 100 000 locuitori) sursele existente.
Activităţile de organizare şi coordonare ale supravegherii infecţiei grupe de antigeni HIV. Rezultatul final pozitiv se stabileşte în conformi-
HIV/SIDA în republică sunt efectuate de Centrul de Profilaxie şi Com- tate cu criteriile de pozitivitate pentru testul Western-Blot aplicat.
batere a SIDA. Diagnosticul „Sindromul imunodeficienţei achiziţionate (SIDA)” se
stabileşte la pacienţi, care se află sub supravegherea medicală cu in-
Direcţiile principale de supraveghere: fecţia HIV/SIDA, de către instituţiile medicale la depistarea maladiilor
oportuniste şi a tumorilor maligne HIV-asociate.
- depistarea cazurilor noi de HIV/SIDA; Dacă medicul suspectă manifestări clinice ale maladiei SIDA la un
- înregistrarea cazurilor; pacient HIV seronegativ, el trebuie să prescrie examinarea la HIV con-
- analiza şi interpretarea: curentă şi de lungă durată; form indicaţiilor clinice şi în baza rezultatelor testării la anticorpi anti-
- acţiuni: HIV să stabilească diagnosticul.
● controlul maladiei;
● elaborarea sau perfecţionarea politicii; Informaţia şi înregistrarea cazurilor
● elaborarea şi implementarea intervenţiilor de profilaxie;
● funcţionarea unui feedback eficace. Toate cazurile confirmate „Purtător al virusului imunodeficienţei uma-
Stabilirea diagnosticului: diagnosticul „Purtător al virusului imune – HIV ” şi „SIDA” cu specificarea maladiei oportuniste sau asociate sunt
nodeficienţei umane-HIV” (HIV-1 sau HIV-2) se stabileşte în baza in- raportate centrelor teritoriale de Medicină Preventivă. Centrul de comba-
vestigaţiilor de laborator ale mostrelor de sânge în laboratoarele de tere şi Profilaxie a SIDA efectuează analiza datelor la nivel naţional. În
diagnostic SIDA, hepatitelor şi altor infecţii virale. toate documentele medicale în care se înregistrează diagnosticul – Fişa
Toate laboratoarele, în care se efectuează aceste investigaţii, sunt de declarare urgentă (f.058/u-93), Fişa medicală a bolnavului de staţionar
dotate cu echipament, dispun de specialişti pregătiţi şi sunt acreditate (f.003/u), Fişa medicală de ambulatoriu (f.025/u), Fişa de dispensarizare
de Ministerul Sănătăţii. Pentru investigaţiile de laborator la infecţia HIV/ (f.030/u), Fişa de anchetă epidemiologică a focarului cu infecţia HIV/SIDA
SIDA se folosesc numai test-sistemele diagnostice omologate, înregis- (f.357/u), Registrul de evidenţă a bolilor infecţioase (f.060/u-93) – infor-
trate în ţară conform cerinţelor în vigoare. Investigaţiile de confirmare maţia se înscrie cu respectarea regulilor de confidenţialitate despre dia-
se efectuează numai în laboratorul de diagnostic şi referinţă al Centru- gnostic conform art.7 al Legii Republicii Moldova „Cu privire la profilaxia
lui SIDA. maladiei SIDA” nr.1460-XII din 25.05.1993 şi a regulilor internaţionale.
Diagnosticul de laborator al infecţiei HIV/SIDA se bazează pe de- În Registrul de evidenţă a bolilor infecţioase (f.060/u-93), în baza
pistarea anticorpilor HIV1/2 sau concomitent a anticorpilor şi a agentu- căruia se întocmesc rapoartele statistice conform Formularului nr.2,
lui HIV. Orice investigaţie pentru stabilirea diagnosticului se efectuează diagnosticurile se înregistrează pe foi separate.
în două etape – de screening şi de confirmare. La prima etapă sângele Definiţiile de caz suspect, posibil şi clinic al infecţiei HIV/SIDA pen-
se examinează prin metoda imunoenzimatică – ELISA (enzyme linked tru raportare în sistemul de supraveghere nu se folosesc.
immunosorbent assay). Cu toate că test-sistemele ELISA de ultimele Centrul de Combatere şi Profilaxie a infecţiei HIV/SIDA prezintă in-
generaţii se caracterizează printr-o sensibilitate şi specificitate înaltă, la formaţia despre cazurile înregistrate şi analiza lor la nivel republican
testare pot fi înregistrate rezultate fals-pozitive. Din acest motiv, toate Ministerului Sănătăţii, care o raportează organismelor internaţionale:
probele pozitive urmează să fie investigate la a doua etapă – de con- ● Centrului European de supraveghere Epidemiologică a Infecţiei
firmare a diagnosticului. Pentru etapa a doua se foloseşte testul Wes- HIV/SIDA (Paris)
tern-Blot, care se deosebeşte de ELISA prin posibilitatea determinării ● Programului Global de supraveghere ONU/SIDA
anticorpilor specifici contra HIV, stabilind apartenenţa lor la anumite ● Biroului Regional European OMS (Copenhaga)
În baza analizei datelor prezentate de ţări la nivel regional (euro- Una din formele de realizare a supravegherii comportamentale este
pean) şi global se elaborează prognosticul răspândirii infecţiei, stra- studiul sociologic al populaţiei în general, al unor grupuri de populaţie
tegia şi principiile organizării răspunsului regional şi global – direcţiile selectate şi al populaţiei în localităţile selectate.
activităţilor de control al infecţiei HIV/SIDA. Rezultatele supravegherii comportamentale sunt utile şi pentru mo-
Structura şi conţinutul sistemului de supraveghere a infec- dificarea sau adoptarea unor noi acte legislative în domeniul sănătăţii
ţiei HIV/SIDA. În baza rezultatelor analizei situaţiei epidemiologice, publice.
recomandărilor organizaţiilor internaţionale referitor la implementarea Compartimentul Supravegherea infecţiei HIV include activităţi
generaţiei a doua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA, prevederilor de stabilire a riscului şi a tendinţelor de răspândire a infecţiei în mediul
actelor legislative şi normative adoptate în Republica Moldova, în pre- diferitor grupuri de populaţie. Colectarea datelor pentru acest compar-
zent funcţionează sistemul de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA, care timent se bazează pe rezultatele sero-supravegherii – depistarea anti-
include 3 părţi componente (tab.3). corpilor specifici virusurilor HIV-1 şi HIV-2 în sângele testat.
Supravegherea comportamentală este un proces continuu şi sis- Grupurile de populaţie, în mediul cărora se realizează sero-supra-
tematic de colectare, analiză şi interpretare a datelor comportamentale vegherea, sunt selectate în conformitate cu prevederile actelor legisla-
relevante pentru a evidenţia tendinţele de răspândire şi pentru a stabili tive şi normative internaţionale şi naţionale în vigoare, rezultatele su-
grupurile de populaţie, ale căror comportamente le fac mai vulnerabile pravegherii comportamentale.
către infecţia HIV/SIDA. Această formă de supraveghere funcţionează În prezent, activităţile de depistare a persoanelor HIV-pozitive în
ca un sistem de alertă timpurie, fiind un instrument eficace în depista- cadrul sero-supravegherii infecţiei HIV includ:
rea şi evaluarea unor noi comportamente sau a modificărilor comporta- - testarea obligatorie a donatorilor de sânge, plasmă, organe şi a
mentale existente cu risc epidemiologic sporit şi în elaborarea progra- cetăţenilor Republicii Moldova, care se deplasează în alte ţări,
melor de prevenire a infecţiei HIV/SIDA. în conformitate cu actele legislative ale ţărilor respective – su-
Tabelul 3 pravegherea de rutină a infecţiei HIV;
Schema supravegherii infecţiei HIV/SIDA - testarea selectivă a gravidelor, femeilor, care practică sex co-
mercial, deţinuţilor în instituţiile penitenciare – supravegherea
Sistemul de supraveghere epidemiologică a infecţiei HIV/SIDA de santinelă. Numărul grupurilor de populaţie inclus în suprave-
gherea de santinelă poate fi majorat, extins şi perfectat în func-
ţie de rezultatele supravegherii comportamentale. Suplimentar
Supravegherea Supraveghe- Supraveghe- la grupurile menţionate, pentru supravegherea de santinelă pot
comportamentală rea rea fi selectate grupurile de pacienţi din clinicile de venerologie, mi-
infecţiei HIV maladiei SIDA granţii etc.;
Stabilirea şi evalu- - testarea benevolă şi confidenţială, inclusiv anonimă – asigura-
area modificărilor Depistarea Depistarea pre- rea în 100% din solicitări;
comportamentale persoanelor coce a maladiei - testarea în grupurile de populaţie cu risc comportamental sporit de
cu risc de răspân- HIV-pozitive în SIDA, infecţiilor infectare şi de răspândire a infecţiei HIV, stabilite în urma suprave-
dire a infecţiei HIV/ grupele de risc oportuniste gherii comportamentale – supravegherea comportamentală;
SIDA în rândurile sporit de molip- şi a tumorilor - testarea conform indicaţiilor epidemiologice a persoanelor, care
anumitor grupuri sire şi răspân- maligne HIV- s-au aflat în condiţii similare cu persoanele HIV-pozitive sau a
de populaţie dire a infecţiei asociate persoanelor din focarele epidemice – supravegherea activă.
Compartimentul Supravegherea maladiei SIDA este axat pe co- Pentru realizarea diferitor forme de supraveghere în fiecare an, în-
lectarea informaţiei despre manifestarea timpurie a maladiei SIDA, in- cepând cu anul 1987, se examinează un număr impunător de persoa-
fecţiilor oportuniste şi tumorilor maligne HIV-asociate: ne (fig.8) în funcţie de strategia, tactica şi principiile elaborării măsurilor
- în rândurile persoanelor infectate – supravegherea activă; de răspuns la răspândirea infecţiei. Din fig.8 se poate observa, că în
- în rândurile bolnavilor care se adresează după asistenţă medica- perioada preepidemică (1987-1995) s-a efectuat anual în medie exami-
lă şi care nu se află la evidenţă ca persoane HIV-pozitive – supra- narea de laborator a 509 358 persoane cu obţinerea unui număr foarte
vegherea pasivă (de rutină). redus de rezultate pozitive – indicele de incidenţă (cazuri noi depistate
Volumul minim de informaţie şi analiza ei. Pentru analiza date- la 100 000 persoane examinate) varia între 0,046–0,21. În perioada
lor şi calcularea unor indici, care caracterizează manifestarea procesu- răspândirii epidemice a infecţiei HIV/SIDA (1996-2005) numărul mediu
lui epidemic în timp, spaţiu şi populaţie, este necesar un volum minim anual al persoanelor examinate a constituit 185 175 – de 2,8 ori mai
de informaţie despre fiecare persoană cu un comportament de risc, puţin decât în perioada preepidemică. Indicele de incidenţă în perioada
HIV-pozitivă sau cu maladia SIDA: răspândirii epidemice, bazat pe rezultatele examinării de laborator, a
- data depistării (stabilirii diagnosticului); constituit 1,3-12,5. Rezultatele menţionate pot fi explicate prin exami-
- vârsta; narea unui număr neargumentat de mare de persoane în faza inci-
- genul; pientă a răspândirii infecţiei cu depistarea cazurilor pozitive unice. În
- domiciliul; anii 1996-2005 contingentele persoanelor selectate pentru examinare
- factorii de risc (inclusiv comportamentali). au fost mai argumentate, iar numărul persoanelor examinate – mai
Se analizează datele cumulative ale rapoartelor statistice pentru optimal, suficient pentru stabilirea particularităţilor răspândirii infecţiei
anumite perioade de timp (lunare, anuale, multianuale), numărul cazuri- HIV/SIDA, analiza datelor şi elaborarea deciziilor.
lor noi ale infecţiei HIV/SIDA şi repartizarea lor în grupe de vârstă, cu risc
sporit de molipsire, teritorii, inclusiv punctele selectate de santinelă etc. 800000
800000
Procesul de analiză a datelor include:

- sistematizarea datelor, indicatorilor în tabele în funcţie de timp, 600000
600000
teritoriu şi grupuri de populaţie;
Numărul persoanelor
- analiza indicilor de incidenţă şi prevalenţă în diferite grupuri ale
populaţiei (de vârstă, gen, rurală/urbană etc.), teritorii (localităţi) 400000
400000
şi în timp;
- interpretarea grafică a rezultatelor analizei folosind diagrame, 200000
200000
grafice şi cartograme.
Colectarea datelor pentru sistemul de supraveghere şi control al in-
00
fecţiei HIV/SIDA este un proces complex, la realizarea căruia participă
instituţiile medicale ale sistemului de sănătate publică şi cele departa-
9887
899
9991
933
9995
9997
9999
0001
33
55
7
1
198
199
000
000
119
19
119
19
119
119
119
220
220
220
mentale. În acelaşi timp, acest proces este destul de costisitor, deoare- anii
Anii
ce pentru obţinerea informaţiei confirmate despre cazuri, factori de risc
etc. sunt necesare resurse umane (personal de o calificaţie înaltă) şi
Fig. 8 Dinamica numărului de persoane examinate la HIV/SIDA
materiale – laboratoare dotate cu echipament modern şi test-sisteme
în Republica Moldova în anii 1987-2005
de o specificitate şi sensibilitate înaltă.
Adoptarea deciziilor şi controlul infecţiei HIV/SIDA liza situaţiei la infecţia HIV/SIDA şi a fost elaborat Programul Naţional
pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiei HIV/SIDA şi ITS a.a.2001-2005.
În baza rezultatelor funcţionării sistemului de supraveghere, re- Bazat pe strategii bine determinate, acest program a contribuit la mobi-
comandărilor organizaţiilor internaţionale ONU SIDA, OMS în diferite lizarea potenţialului sistemului sănătăţii, altor ministere, departamente
perioade de timp în Republica Moldova au fost elaborate şi adoptate şi ONG-uri, la implementarea unor activităţi complexe de supraveghe-
de către Ministerul Sănătăţii, Guvern şi Parlament acte legislative şi re şi control al infecţiei HIV/SIDA şi ITS; desfăşurarea pe scară largă
normative, programe de acţiuni, standarde şi instrucţiuni de lucru pen- a activităţilor de informare şi educare, iniţierea asistenţei medicale şi
tru perfecţionarea continuă a sistemului de supraveghere şi control al suportului social destinat persoanelor HIV-pozitive şi bolnave de SIDA,
infecţiei HIV/SIDA. intensificarea lucrului în grupele cu risc sporit de infectare.
Primele decizii au fost adoptate în anul 1987 – crearea primului la- La propunerea Guvernului Republicii Moldova, începând cu a.2003,
borator, iar în anul 1989 a fost creat Centrul Republican de Profilaxie şi Fondul Global SIDA/TB/Malaria şi Banca Mondială acordă asistenţă
Combatere a Infecţiei HIV/SIDA. Actualmente în republică funcţionea- tehnică şi financiară pentru dezvoltarea şi fortificarea reţelei de labo-
ză o reţea din 15 laboratoare, în care activează personal pregătit şi în ratoare pentru diagnosticarea infecţiei HIV/SIDA – procurarea echipa-
care sunt create condiţiile necesare pentru efectuarea investigaţiilor de mentului modern şi test-sistemelor, medicamentelor pentru tratamentul
laborator, inclusiv investigaţii molecular-genetice (PCR). specific antiretroviral, tratamentul maladiilor oportuniste şi concomiten-
În anul 1993 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu te la persoanele cu HIV/SIDA.
privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA nr.1460-XII din 25 mai. Întru realizarea programelor naţionale de combatere şi profilaxie a
Pentru realizarea prevederilor Legii, asigurarea realizării activităţi- infecţiei HIV/SIDA au fost emise ordine ale Ministerului Sănătăţii des-
lor multisectoriale de combatere şi profilaxie a infecţiei HIV/SIDA prin pre organizarea şi asigurarea tratamentului în instituţiile medicale a
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.692 din 09.10.1995 a fost persoanelor HIV-pozitive, standardul supravegherii epidemiologice a
aprobat primul Program Naţional de Profilaxie şi Combatere a Maladiei infecţiei HIV/SIDA, recomandări metodice: „Infecţia HIV: etiologia, epi-
SIDA şi a bolilor cu transmitere sexuală pentru a.a. 1995-2000. Acest demiologia, manifestări clinice, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia”,
program a fost elaborat în condiţiile unei situaţii epidemice relativ fa- materiale informaţionale multiple (agende, broşuri, buletine periodice,
vorabile – manifestarea sporadică a procesului epidemic. La elabora- video-clipuri, reviste speciale etc.); instrucţiuni de lucru „Privind profila-
rea programului nu s-a ţinut cont de unele particularităţi ale răspândirii xia intraspitalicească a infecţiei HIV/SIDA în practica medicală” şi „Cu
globale şi, în primul rând, de pericolul răspândirii infecţiei în rândurile privire la măsurile de prevenire a infectării cu virusul imunodeficienţei
consumatorilor de droguri intravenos – comportament insuficient studi- umane (HIV) în caz de expunere profesională accidentală a lucrătorilor
at în republică în anii ’90. Finanţarea activităţilor se efectua numai din medicali”.
bugetul de stat şi într-un volum limitat doar pentru investigaţiile de labo- La 5 septembrie 2005 Guvernul Republicii Moldova a aprobat al 3-
rator. Activităţile de informare a populaţiei şi colaborarea intersectorială lea Program Naţional de profilaxie şi combatere a infecţiei HIV/SIDA
în realizarea măsurilor de profilaxie au fost insuficiente. şi a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) pentru a.a. 2006-2010.
Agravarea situaţiei epidemice în a.a.1996-1997 a pus în faţa sis- Acest program este rezultatul cooperării intersectoriale a Ministeru-
temului sănătăţii şi societăţii noi probleme în ceea ce priveşte anali- lui Sănătăţii cu Ministerele Educaţiei şi Tineretului, Afacerilor Interne,
za complexă a situaţiei şi elaborarea răspunsului naţional, bazat pe o Justiţiei, Finanţelor, ONG-urile, organizaţiile internaţionale acreditate
nouă strategie de combatere şi de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA. în Moldova şi donatorii externi în baza unei analize detaliate a situaţi-
Cu suportul ONU SIDA în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică şi ei epidemice, tendinţelor procesului epidemic al infecţiei HIV/SIDA şi
financiară, acordat Guvernului Republicii Moldova, a fost efectuată ana- răspunsului naţional.
46 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Capitolul III. Vaccinoprevenţia bolilor infecţioase 47
Programul naţional pentru a.a. 2006-2010 este axat pe 9 strategii, a

căror realizare va contribui la reducerea intensităţii răspândirii infecţiilor Capitolul Vaccinoprevenţia, supravegherea şi controlul
HIV/SIDA/ITS şi a impactului negativ al acestor maladii asupra sănătă- III bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări
ţii la nivel de individ şi societate. Una din strategii prevede dezvoltarea
şi consolidarea sistemului de supraveghere epidemiologică a infecţiilor
HIV/SIDA/ITS cu elemente de generaţia a 2-a (supraveghere compor- Aspecte istorice ale vaccinoprofilaxiei. Vaccinarea, ca o încer-
tamentală). care de a proteja populaţia umană împotriva maladiilor infecţioase, are
În legătură cu pierderea actualităţii şi importanţei actului principal, o istorie lungă, deşi numai în secolul XX a fost implementată pe scară
care asigură baza legală a tuturor activităţilor anti HIV/SIDA în repu- largă sub formă de imunoprofilaxie de rutină. Pe parcursul a 210 ani,
blică, – a Legii Cu privire la profilaxia maladiei SIDA, adoptată de Par- după folosirea de către Edward Jenner a vaccinării împotriva variolei,
lamentul Republicii Moldova în anul 1993, pe parcursul anului 2005 a această acţiune a devenit una dintre cele mai eficace măsuri de control
fost elaborat un nou proiect de Lege a Republicii Moldova „Cu privire a zeci de boli infecţioase. A devenit o realitate eradicarea unei boli in-
la profilaxia infecţiei HIV/SIDA”. Adoptarea acestei legi va contribui la fecţioase prin vaccinare – la 8 mai 1980 OMS a anunţat oficial despre
crearea în republică a unui spaţiu legislativ şi normativ, armonizat la eradicarea globală a variolei.
cerinţele şi recomandările ONU SIDA, OMS şi ale Planului de Acţiuni În prezent la etapa finală a eradicării globale se află poliomielita, este
Uniunea Europeană–Republica Moldova. Astfel, deciziile şi răspunsul lansat programul de eliminare a rugeolei. Astfel, imunoprofilaxia este con-
la răspândirea infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova se vor integra siderată ca cea mai eficientă şi accesibilă intervenţie de sănătate publică
tot mai mult în răspunsul internaţional, constituind o parte componentă şi programul de imunizări trebuie să fie printre primele măsuri de protecţie
a strategiei globale de combatere şi profilaxie a maladiei. a sănătăţii populaţiei susţinute de guvernele ţărilor din toată lumea.
Pentru realizarea prevederilor deciziilor aprobate şi fortificarea Din tabelul 4 se vede cât de intensiv s-a dezvoltat procesul de obţi-
controlului infecţiei HIV/SIDA, în următorii ani este necesar de a inten- nere a unor noi vaccinuri şi posibilităţile vaccinologiei care sunt încă pe
sifica activităţile de combatere şi profilaxie în aşa direcţii ca: departe de a fi epuizate.
- supravegherea comportamentală şi depistarea la timp a com- Tabelul 4
portamentelor cu risc epidemiologic sporit; Unele evenimente semnificative din istoria imunoprofilaxiei
- monitoringul şi evaluarea îndeplinirii deciziilor şi efectuarea bolilor infecţioase
unor corecţii argumentate în controlul infecţiei;
- sporirea accesului persoanelor HIV-pozitive şi bolnave de SIDA Anul Realizările
la pachetul esenţial de asistenţă medicală şi suport social;
1100 Primele comunicări despre efectuarea variolizării în China.
- dezvoltarea reţelei informaţionale pentru populaţie, serviciilor
de consiliere şi testare anonimă; Edward Jenner a inoculat lui James Phipps conţinutul pus-
- realizarea unor măsuri complexe de combatere şi profilaxie a 1796 tulelor produse de virusul „variolei” vacilor, numind această
HIV/SIDA, ITS şi tuberculozei. procedură „vaccinare”.
Louis Pasteur a obţinut primul vaccin bacterian viu atenuat
1870
împotriva holerei găinilor.
Louis Pasteur a obţinut tulpini de B.anthracis cu o virulenţă
1879
atenuată, stabilă, transmisibilă ereditar.
continuare continuare
Louis Pasteur a obţinut vaccinul antirabic din tulpina de „vi- Smorodinţev şi colaboratorii au preparat şi folosit cu succes
1884 1937
rus rabic fix”. vaccinuri antigripale.
1885 Louis Pasteur foloseşte vaccinul antirabic pentru a vac- Freund a descoperit şi introdus în practică adjuvanţi cu scop de
1942
cina 2 copii expuşi riscului de îmbolnăvire – J.Meister şi intensificare a răspunsului imun la folosirea vaccinurilor.
J.B.Jupille. Endres, Weller, Robbins au dezvoltat tehnica cultivării viru-
Roux şi Yersin efectuează primele cercetări ale exotoxinelor 1949 surilor pe linii celulare, stimulând astfel prepararea vaccinu-
1888 rilor antivirale.
microbiene – exotoxina difterică.
1890 Robert Koch prepară tuberculina. Habel a folosit pentru imunizare vaccinul viral inactivat împo-
1950
triva oreionului.
Haffkin experimentează un vaccin antiholeră corpuscular
1892 1953 Salk a realizat cu succes primele vaccinări împotriva polio-
omorât.
mielitei, folosind vaccin viral inactivat.
P.Ehrlich a stabilit deosebirea dintre imunizarea activă şi cea
1892 1954 Endres a izolat virusul rujeolei.
pasivă.
1896-1898 Wirght experimentează pe om primul vaccin antifebră tifoidă. Francis a publicat rezultatele despre vaccinarea cu succes
1954 împotriva gripei, folosind vaccinuri virale vii atenuate şi omo-
Von Behring este primul Laureat al Premiului Nobel în medi- râte.
1901
cină pentru obţinerea antitoxinei difterice.
Sabin, Cox, Koprowski au obţinut şi folosit cu succes vacci-
1909 Smith a descoperit metoda de inactivare a toxinei difterice. 1954
nul antipoliomielitic viral viu atenuat.
Calmet şi Guerin au obţinut vaccinul BCG – primul vaccin Endres şi Peebles au cultivat pe culturi celulare, preparat şi
1909
bacterian viu atenuat uman. 1958-1960 folosit în experiment vaccinul antirujeolic obţinut din diferite
Eisler şi Loewenstein au preparat anatoxina antitetanică prin tulpini.
1911
tratarea exotoxinei cu formol (formol toxoid). Weler a preparat şi folosit în experiment vaccinul împotriva
1962
Ramon şi Glenny au preparat anatoxina antidifterică prin tra- rubeolei.
1923 tarea exotoxinei cu formol (0,05%) şi temperatură (40o) timp 1966 OMS a aprobat Programul global de eradicare a variolei.
de 30 de zile.
Buhyak şi Hilleman au folosit vaccinul viral viu atenuat împo-
Ramon şi Zoeller prepară şi folosesc cu succes la oameni 1966
1927 triva oreionului.
anatoxina antitetanică.
Parkman a preparat şi experimentat vaccinul viral viu atenuat
Madsen publică rezultatele vaccinării împotriva tusei convul- 1966
1933 împotriva rubeolei.
sive.
Au fost preparate şi introduse în practică vaccinurile împotriva
Goodpasture descrie tehnica cultivării virusurilor în ouă de 1968-1971
1933 infecţiei meningococice A şi C.
găină.
Blumberg a experimentat un vaccin anti-HVB „derivat plas-
Theiller a obţinut şi folosit la oameni vaccinul împotriva febrei 1972
1937 matic”, folosind plasma donatorilor de sânge cu AgHBs.
galbene.
continuare la unele boli infecţioase, iar pentru agenţii patogeni ai maladiilor infecţi-
oase antroponoze se creează un mediu nefavorabil de existenţă.
1977 Ultimul caz indigen de variolă (Somalia). Crearea şi menţinerea îndelungată a nereceptivităţii populaţiei de
A fost înregistrat ultimul caz de poliomielită cauzată de polio- pe Globul pământesc la unele infecţii antroponoze conduce la modi-
1979 ficări esenţiale în populaţia agenţilor patogeni – scăderea intensităţii
virus sălbatic în SUA.
OMS la a XXXIII-a Adunare generală a atestat eradicarea
circulaţiei, virulenţei şi, în cele din urmă, dispariţia agentului patogen ca
1980 specie biologică din circulaţia naturală şi eradicarea globală a maladiei
globală a variolei.
ca formă nosologică.
1986 A fost preparat primul vaccin recombinat anti-HVB. Astfel, imunoprofilaxia bolilor infecţioase este o măsură eficace de
Prevost a preparat vaccinul anti-HVA viral inactivat şi viu ate- control cu ajutorul căreia se poate regla manifestarea procesului epide-
1986
nuat. mic şi realiza în perspectivă eradicarea unor boli infecţioase.
Prepararea şi folosirea pe scară largă a vaccinului polizaha-
1987-1989
ridic conjugat anti-Hib. Preparatele folosite pentru imunoprofilaxia
A fost certificată eliminarea poliomielitei pe continentul ame- bolilor infecţioase
1994
rican.
1995 A fost preparat vaccinul antivaricelă.
Pentru formarea imunităţii se folosesc 2 grupe de preparate:
- vaccinuri;
1996 A fost obţinut vaccinul acelular antipertussis. - seruri imune şi imunoglobuline.
2000 A fost preparat vaccinul pneumococic conjugat. Vaccinurile sunt preparate biologice care conţin microorganisme
integrale sau o parte a lor ori produse modificate ale microorganismelor
Rolul imunoprofilaxiei în prevenirea răspândirii bolilor infecţi- (anatoxine, antigeni purificaţi sau antigeni obţinuţi prin metoda ingine-
oase. Imunoprofilaxia este una dintre măsurile principale de combatere riei genetice) la introducerea cărora în organism are loc antrenarea
a bolilor infecţioase, fiind răspândită în toate ţările de pe Globul pămân- sistemului imun şi formarea imunităţii active. Vaccinurile se folosesc
tesc. În prezent, această măsură de prevenire şi control se foloseşte pentru profilaxia primară a bolilor infecţioase în conformitate cu progra-
activ pentru reducerea incidenţei, lichidarea morbidităţii şi eradicarea mele naţionale de imunizări ale diferitor ţări şi conform unor indicaţii
maladiilor în combaterea a peste 30 de boli infecţioase: difteria, teta- epidemiologice concrete (pericol de răspândire – gripa, sau risc înalt
nosul, tusea convulsivă, poliomielita, rujeola, rubeola, oreionul, infecţia de molipsire la deplasarea într-o zonă endemică – febra galbenă).
cu Haemophilus influenzae tip b (Hib), varicela, HVA, HVB, infecţia me- Proprietăţile imunogene ale tuturor vaccinurilor, care sunt recoman-
ningococică, infecţia pneumococică, gripa, febra tifoidă, holera, rabia, date pentru imunoprofilaxia bolilor infecţioase, sunt diferite – după folo-
encefalita acariană, antraxul, febra galbenă, infecţia rotavirală, tulare- sirea unor vaccinuri se dezvoltă o imunitate protectivă de lungă durată
mia, boala Lyme etc. (practic pe toată viaţa), alte vaccinuri asigură doar o protecţie parţială
Bolile infecţioase, în combaterea cărora imunoprofilaxia joacă rolul şi trebuie să fie administrate repetat la anumite intervale de timp pentru
principal, se numesc boli infecţioase prevenibile prin vaccinări. menţinerea nivelului protectiv al imunităţii. În urma administrării vacci-
Scopul imunoprofilaxiei este formarea imunităţii populaţionale (indi- nurilor se dezvoltă o imunitate protectivă de tip preponderent umoral
viduale) protective către bolile infecţioase. (formarea anticorpilor) sau celular (formarea mediatorilor imunităţii ce-
În urma formării imunităţii protective, populaţia devine nereceptivă lulare).
Clasificarea vaccinurilor. În funcţie de starea, natura şi forma an- unor factori asupra vaccinurilor vii atenuate în condiţiile păstrării inco-
tigenului imunogen, vaccinurile se împart în 2 grupe (fig.9): recte (temperatura, lumina) sau în organismul persoanei vaccinate (in-
- vaccinuri vii atenuate; teracţiunea cu anticorpi specifici, care circulă în sânge) poate reduce
- vaccinuri omorâte (inactivate). esenţial eficacitatea imunogenă a acestor preparate. În unele cazuri
Vaccinurile vii atenuate (virale sau bacteriene) sunt obţinute din tul- procesul vaccinal poate să se asocieze cu manifestări clinice de boală,
pini de agenţi patogeni. însă mai uşoare decât în urma unui proces infecţios natural. În acest caz
De regulă, în urma cultivării repetate pe medii de cultură nefavo- e vorba de o reacţie adversă (se poate înregistra la folosirea vaccinului
rabile, agenţii patogeni pierd virulenţa, însă îşi menţin proprietăţile BCG). În urma multiplicării intensive, necontrolate a tulpinii vaccinale în
imunogene. De exemplu, vaccinul antirujeolic a fost obţinut din cultura organismul unor persoane cu imunodeficienţă (leucemie, infecţie HIV/
virusului izolat de la un copil bolnav de rujeolă în anul 1954. Pentru SIDA) se pot dezvolta complicaţii postvaccinale severe şi chiar fatale.
transformarea virusului patogen în virus vaccinal au fost necesare cul- Teoretic este posibilă restabilirea proprietăţilor patogene ale tulpi-
tivări repetate aproape timp de 10 ani ale virusului patogen în medii nii vaccinale. Această transformare se înregistrează foarte rar şi este
de cultură celulare. Pentru formarea imunităţii protective tulpinile vac- caracteristică numai pentru vaccinul viu atenuat antipoliomielitic (polio-
cinurilor vii atenuate în organismul uman trebuie să se multiplice – să mielită vaccinoasociată).
se formeze procesul vaccinal, spre deosebire de procesul infecţios
la interacţiunea organismului cu microorganisme patogene. Acţiunea Organizarea imunoprofilaxiei
vaccinuri În legătură cu importanţa socială, economică şi politică a imuno-
profilaxiei bolilor infecţioase ca măsură prioritară de sănătate publică
pentru toate ţările de pe Globul pământesc, pentru coordonarea şi di-
Vii atenuate Omorâte (inactivate)
rijarea acestei activităţi OMS a aprobat în anul 1974 Programul extins
de imunizări (PEI). Grupul consultativ global al PEI asigură asistenţa
tehnică şi consultativă în ceea ce priveşte realizarea PEI în diferite
Virale Bacteriene Corpusculare Fracţionate
zone geografice ale Globului pământesc.
În anul 1992 OMS a stabilit următoarele obiective strategice pentru
Europa în realizarea PEI:
Virale Proteice Polizaharidice
- eliminarea
● poliomielitei;
● rujeolei indigene;
Bacteriene Subunităţi Pure
ale micro-
● difteriei;
organismului ● rubeolei congenitale;
● tetanosului neonatorum;
● parotiditei epidemice.
Anatoxine Conjugate
Realizarea PEI se efectuează prin intermediul Programelor Naţio-
nale de Imunizări (PNI) adoptate în fiecare ţară.
Fig. 9. Clasificarea vaccinurilor În Republica Moldova primul Program Naţional de Imunizări a fost
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.584 din 3 august 1994. PNI pre-
vedea accesul fără plată al populaţiei (anumite grupe de vârstă) la imu- Realizarea Programului Naţional de Imunizări pentru a.a. 1994-2000
nizări cu vaccinuri, a căror calitate corespunde standardelor mondiale a contribuit la lichidarea poliomielitei, la stoparea epidemiilor de difterie
şi cerinţelor OMS. În program au fost incluse următoarele boli infecţioa- şi oreion, la reducerea substanţială a morbidităţii prin hepatita virală B,
se, indicatori şi termene de realizare a activităţilor: rujeolă, tuse convulsivă şi tetanos.
● Poliomielita – începând cu anul 1996, indicele de acoperire a În legătură cu necesitatea perfecţionării sistemului de imunoprofi-
copiilor în vârstă de până la 1 an cu 3 doze de vaccin antipolio- laxie a bolilor infecţioase, completării şi modificării calendarului vac-
mielitic era planificat să constituie 98%, iar din 1997 era prevă- cinărilor, adoptării unor noi sarcini operative pentru maladiile incluse
zută lichidarea cazurilor indigene de poliomielită provocate de în Programul Naţional de Imunizări şi reieşind din situaţia epidemio-
virusurile sălbatice. logică, unele particularităţi noi referitor la implementarea, coordona-
● Difteria – începând cu anul 1995, indicele de acoperire cu 3 rea şi monitorizarea PNI, în Republica Moldova au fost adoptate încă
doze vaccin DTP a copiilor de vârstă până la 1 an, cu doza a 2 PNI:
4-a DTP a copiilor de vârstă până la 3 ani si cu vaccin DTP-M a - Programul Naţional de Imunizări pentru a.a. 2001-2005, adop-
grupelor de vârstă respective era stabilit de 95%. Din anul 2000 tat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.369 din 28
era planificată lichidarea cazurilor indigene de difterie. mai 2001;
● Tusea convulsivă – începând cu anul 1995, asigurarea acope- - Programul Naţional de Imunizări pentru a.a. 2006-2010, adop-
ririi vaccinale cu 3 doze DTP a copiilor de vârstă până la 1 an tat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.523 din 16
şi cu doza a 4-a DTP a copiilor până la 3 ani nu mai puţin de mai 2006.
95%. Realizarea Programului Naţional de Imunizări pentru a.a. 2001-
● Tetanosul şi tetanosul neonatorum – începând cu anul 1995, 2005 a contribuit la fortificarea şi menţinerea stabilă la nivel înalt de
indicele de acoperire a copiilor în vârstă până la 1 an şi cu 3 doze 95,0-99,0% a acoperii vaccinale, la extinderea listei vaccinurilor ga-
vaccin DTP, cu doza a 4-a DTP a copiilor până la 3 ani şi cu vac- rantate de stat şi a contingentelor de populaţie beneficiare, la ameli-
cinul DTP-M a grupelor de vârstă respective la nivel de 95%. orarea calităţii serviciilor de imunizare. Implementarea PNI a permis
● Rujeola – începând cu anul 2000, lipsa cazurilor letale, iar rata consolidarea suportului financiar durabil, atât din mijloacele bugetului
incidenţei anuale mai puţin de 5% din indicele respectiv al perioade stat, cât şi prin intermediul unor programe de asistenţă internaţio-
dei prevaccinale, indicele mediu al morbidităţii multianuale con- nală. În urma realizării PNI pentru a.a. 2001-2005 s-a menţinut statutul
stituind sub 40-50 cazuri la 100 000 de locuitori. Acoperirea vac- Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită; s-a atins stadiul de
cinală a copiilor de vârstă până la 2 ani era planificată la 98%. eliminare a cazurilor indigene de rujeolă, difterie; s-a redus semnificativ
● Parotidita epidemică – începând cu anul 2000, rata incidenţei morbiditatea prin HVB, pertussis, oreion; s-a menţinut situaţia epidemi-
anuale este mai redusă de 5% din indicele respectiv al perioa- ologică favorabilă privind tetanosul.
dei prevaccinale, iar acoperirea cu vaccin a copiilor de vârstă Politica statului în promovarea imunoprofilaxiei ca mijloc prioritar
până la 2 ani era planificată la 98%. în protecţia sănătăţii populaţiei, îndeosebi a copiilor, împotriva bolilor
● Tuberculoza – începând cu anul 1995, indicele de acoperire cu infecţioase, prevenibile prin vaccinări, în următorii 5 ani se va realiza
vaccin BCG a copiilor de vârstă până la 1 an era prevăzut de conform prevederilor PNI pentru a.a. 2006-2010.
98%. Obiectivele de bază ale acestui Program sunt:
● Hepatita virală B – efectuarea vaccinării cu 3 doze a copiilor de - asigurarea acoperirii vaccinale de peste 95,0% la nivel naţio-
vârstă până la 1 an împotriva HVB cu indicele de acoperire de nal şi nivel teritorial (raion, municipiu) a populaţiei la vârstele-
98%. ţintă;
- menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de po- grupurile-ţintă ale populaţiei pentru imunizare, consecutivitatea, indica-
liomielită, ţară fără cazuri de tetanos la nou-născuţi şi rubeolă ţiile şi schema administrării vaccinurilor pentru următorii 5 ani (2006-
congenitală; 2010). Calendarul vaccinurilor este unul din documentele principale
- eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, dif- necesare pentru elaborarea planurilor (anuale, trimestriale, lunare) de
terie; imunizări şi calcularea cantităţilor de vaccinuri necesare pentru reali-
- reducerea nivelului de morbiditate prin tetanos – sub 0,05 zarea lor.
cazuri la 100 000 locuitori; prin HVB la copii – sub 2 cazuri
la 100 000 locuitori, prin tuse convulsivă – sub 1,5 cazuri la Unele recomandări generale cu privire la
100 000 locuitori şi prin oreion – sub 6 cazuri la 100 000 lo- imunoprofilaxia bolilor infecţioase
cuitori;
- menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tuberculoză genera- Un vaccin ideal trebuie să asigure formarea imunităţii de lungă
lizată la copii; durată (de dorit pe toată viaţa) în urma administrării unei doze de
- reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin meningite septice şi vaccin sau a unui număr redus de doze. Vaccinul trebuie să fie ieftin
pneumonii cauzate de infecţia Hib la copii de vârstă sub 3 ani. pentru a fi folosit pe scară largă, stabil pentru menţinerea proprietă-
Strategiile de bază ale PNI pentru a.a. 2006-2010 sunt: ţilor imunogene în timpul transportării şi păstrării şi să nu producă
- finanţarea durabilă a Programului; reacţii adverse.
- aprovizionarea permanentă cu vaccinuri, seringi şi alte consu- Vaccinuri absolut ideale nu există, însă majoritatea vaccinurilor re-
mabile; comandate pentru folosire în practică în mare măsură corespund aces-
- asigurarea funcţionării eficiente a „lanţului frig” neîntrerupt la tor cerinţe.
păstrarea şi transportarea vaccinurilor; Schemele de imunizare (Calendarul vaccinărilor) periodic se modi-
- asigurarea calităţii şi inofensivităţii imunizărilor; fică, având un caracter dinamic în funcţie de mai mulţi factori. În urma
- asigurarea accesului universal al populaţiei la serviciile de imu- studiilor ştiinţifice efectuate în ultimii ani în domeniul vaccinologiei, se
nizare incluse în Program; propun noi vaccinuri pentru imunoprofilaxie. În acelaşi timp, este clar
- fortificarea supravegherii epidemiologice a bolilor infecţioase că o persoană nu poate fi vaccinată împotriva tuturor bolilor infecţioase
prevenibile prin vaccinări; cu vaccinurile existente.
- monitoringul şi evaluarea Programului; Selectarea vaccinurilor recomandate pentru folosire în practică într-o
- instruirea personalului; ţară sau alta este determinată de:
- studii ştiinţifice; - programele naţionale de imunizări – asigurarea accesului anu-
- colaborarea internaţională; mitor grupuri ale populaţiei la servicii gratuite de vaccinări;
- mobilizarea socială şi informarea populaţiei. - indicaţii epidemiologice de imunizare – asigurarea accesului
Una din părţile componente ale PNI pentru a.a. 2006-2010 este gratuit sau contra plată a unor persoane la vaccinări;
Calendarul vaccinărilor în Republica Moldova (tabelul 5). Calendarul - relaţii dintre riscul şi „folosul” pentru sănătate, „costul şi eficaci-
vaccinărilor include imunizarea populaţiei garantată de stat împotriva a tatea” vaccinurilor;
zece boli infecţioase: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsi- - situaţia social-economică.
vă, hepatita virală B, rujeola, oreionul, rubeola, tuberculoza copilului,
infecţia cu Haemophilus influenzae tip b. În acelaşi timp, Calendarul
vaccinărilor este un document instructiv-metodic, care reglementează
Calendarul vaccinărilor în Republica Moldova Tabelul 5
58
Imunizarea împotriva
Vârsta
Hepa- Polio- Difteriei, Rujeolei,
efec- Tuber- Infecţiei Difteriei,
titei mieli- tetanosului, oreionu-
tuării culozei Hib tetano-
virale B tei tusei con- lui,
vacci- sului Note
vulsive rubeolei
nării BCG Hib DT/Td
Hep B VPO DTP ROR
24 ore Hep B-1
2-5 zile BCG-1
1 lună Hep B-2
2 luni VPO-1 Hib-1 DTP-1 Concomitent
4 luni VPO-2 Hib-2 DTP-2 Concomitent
Concomitent, cu diferite
seringi şi în diferite locuri.
Copiii expuşi unui risc sporit
6 luni Hep B-3 VPO-3 Hib-3 DTP-3
de infectare vor fi vaccinaţi
cu Hep B-3, cu interval de
o lună de la doza Hep B-2
12 luni ROR-1
22-24 Concomitent, peste 16-18
VPO-4 DTP-4
luni luni după vaccinare
Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase
VPO-5 şi DT – concomi-
tent primăvara, până la ad-
miterea copiilor la şcoală –
ROR-2 şi BCG-2 – toamna
(în cl.I). Copiii expuşi unui
6-7 ani BCG-2 VPO-5 DT ROR-2
risc sporit de infectare se
testează Mantoux cu 2UT
PPD şi în cazul unei reacţii
0-9 mm (infiltrat hiperemie)
se vaccinează
Primăvara, până la absolvi-

14-15
Td rea şcolii medii incomplete
ani
(în cl. IX)
Adulţii:
Capitolul III. Vaccinoprevenţia bolilor infecţioase
la 20,
25, 30, Imunizarea se efectuează
Td
35, 40, la atingerea vârstei indicate
50 şi 60
ani
Note: 1.Vaccinările împotriva altor boli infecţioase (gripă, hepatită virală A, infecţie
meningococică, rabie, antrax, leptospiroză, tularemie, febra tifoidă, bruceloză etc.) se
efectuează grupurilor de populaţie cu risc sporit de infectare, conform deciziilor Ministe-
rului Sănătăţii, precum şi în mod individual, inclusiv contra plată.
2. Imunizarea împotriva febrei galbene, encefalitei acariene, pestei se aplică persoanelor
59
care pleacă în regiunile endemice în mod individual, inclusiv contra plată.

Timpul administrării vaccinurilor. Acest factor este foarte im- tul pertussis este acelular; IPV – vaccin antipoliomielitic viral inactivat);
portant, deoarece administrarea vaccinurilor trebuie să protejeze per- b) DTPw-IPV cu Hib şi HVB (DTPw – vaccin folosit în Moldova în care
soana de îmbolnăvire. În acelaşi timp, vaccinurile vii atenuate (MMR) componentul pertussis este vaccin inactivat corpuscular) la copii în vâr-
introduse în organismul unei persoane, al cărei sânge conţine anticorpi stă de 6,10 şi 14 săptămâni.
respectivi, nu-şi manifestă eficacitatea. Vaccinurile virale vii atenuate Analiza comparativă a rezultatelor a demonstrat eficacitatea vacci-
trebuie administrate când concentraţia anticorpilor în sânge este foarte nurilor cu formarea titrelor protective de anticorpi specifici şi frecvenţa
redusă. De exemplu, vaccinarea primară împotriva rujeolei se reco- obişnuită a reacţiilor adverse.
mandă la 1 an, când concentraţia anticorpilor primiţi de la mamă se Administrarea simultană a vaccinurilor incluse în PNI este foarte
reduce substanţial. În practică trebuie de ţinut cont şi de relaţia dintre importantă pentru imunizarea copiilor şi contribuie la sporirea probabi-
timpul administrării vaccinului împotriva rujeolei şi imunoglobulina an- lităţii acoperirii copiilor de vârsta-ţintă cu vaccinurile recomandate.
tirujeolică. După administrarea vaccinului viu atenuat imunoglobulina În prezent este stabilit, că doar vaccinurile împotriva holerei şi fe-
poate fi folosită peste 14 zile, iar administrarea vaccinului viu atenu- brei galbene nu pot fi administrate simultan, fiindcă răspunsul imun va
at după administrarea imunoglobulinei poate fi efectuată la un interval fi mai slab decât în urma administrării lor separate cu un interval de cel
de 6 săptămâni. În acelaşi timp, vaccinul viu atenuat antipoliomielitic puţin 3 săptămâni.
(OPV) nu este afectat de imunoglobulina administrată simultan sau an-
ticorpii specifici care circulă în sânge. Numărul dozelor de vaccin
Vaccinurile inactivate nu sunt substanţial afectate de anticorpii con-
ţinuţi în organism şi pot fi administrate în orice timp. La unele maladii Pentru vaccinurile vii atenuate o singură doză, de obicei, asigură
(HVB, rabia, tetanosul) în condiţiile riscului de îmbolnăvire se reco- dezvoltarea unui răspuns imun protectiv. De exemplu, după folosirea
mandă administrarea concomitentă a imunoglobulinei şi a vaccinului unei doze de vaccin împotriva rujeolei, imunitatea protectivă se dez-
respectiv. voltă la 95-98% din cei vaccinaţi. Doza a 2-a de vaccin în acest caz se
recomandă pentru a majora acest indice până la aproape 100% (doza
Administrarea simultană a vaccinurilor „de asigurare”). Durata imunităţii după folosirea vaccinurilor vii atenua-
te este mare şi, de regulă, nu este nevoie de booster-doze.
Administrarea simultană a multor vaccinuri vii şi inactivate nu con- După administrarea unei doze de vaccin inactivat, ca regulă, nu
diţionează formarea unui răspuns imun mai puţin intensiv sau sporirea se formează răspuns imun protectiv. Imunitatea protectivă poate să se
ratei de reacţii adverse. Analiza modului de folosire a vaccinurilor inclu- formeze doar dupa a 2-a sau a 3-a doză.
se în Calendarul vaccinărilor al Republicii Moldova pentru a.a. 2006- Peste câţiva ani dupa vaccinare cu vaccinuri inactivate titrul anticor-
2010 ne demonstrează, că în majoritatea cazurilor este indicată admi- pilor scade sub nivelul celui protectiv şi în acest caz pentru menţinerea
nistrarea concomitentă a câtorva vaccinuri: nivelului protectiv al imunităţii periodic se administrează booster-doze
- la vârsta de 2 şi 4 luni – VPO, Hib şi DTP; de vaccin. De exemplu, după realizarea ciclului vaccinal cu 4 doze de
- la vârsta de 6 luni – Hep B, VPO, Hib şi DTP; vaccin împotriva difteriei şi tetanosului pe parcursul vieţii persoanei i
- la vârsta de 22-24 luni – VPO şi DTP; se mai administrează, pentru menţinerea imunităţii la nivel protectiv, 9
- la vârsta de 6-7 ani – VPO şi DT. booster-doze.
La sfârşitul anilor ’90 ai secolului trecut în Republica Moldova a fost
studiată posibilitatea folosirii simultane a următoarelor combinaţii de
vaccinuri: a) DTPa-HVB-IPV şi Hib (DTPa – vaccin în care componen-
Managementul durerii la injecţii Manifestările reacţiilor adverse sistemice sunt condiţionate de replicarea
tulpinilor vaccinale administrate şi unele simptome (febra, erupţiile cuta-
Frica de durere la injecţii este comună pentru persoanele de orice nate) sunt similare cu manifestarea clinică a procesului infecţios natural.
vârstă. În conformitate cu calendarele de vaccinări existente, uneori co- Mai frecvent manifestările clinice ale reacţiilor adverse sistemice
pilul în timpul unei vizite trebuie să primească mai multe injecţii. Deşi sunt uşoare şi se pot înregistra peste 1-2 săptămâni de la vaccinare.
majoritatea copiilor în vârstă mai mare de 5 ani acceptă uşor vaccină-
rile, unii copii viguros refuză să primească injecţii. Există unele tehnici reacţiile adverse la vaccinare
practice, care pot fi folosite pentru ameliorarea disconfortului la injecţii.
Un rol deosebit în pregătirea copilului către vaccinări îl au părinţii,
care trebuie să-i explice despre necesitatea şi rolul imunizărilor. Nu se
recomandă ca părinţii să sperie copiii cu injecţiile şi vizitele la medic Locale Sistemice alergice
sau să folosească această procedură ca o formă de pedeapsă pentru - durere; - febră; - urticarie
- edem; - cefalee; generalizată;
un comportament nepotrivit.
- hiperemie; - indispoziţie; - edemul feţei
Străbaterea rapidă a pielii cu acul seringii şi alte tehnici reduc dis- - infiltrat; - mialgii; şi laringelui;
confortul asociat cu injecţia. - adenopatie; - inapetenţă; - respiraţie
- noduli; - artralgii; dispneică;
Reacţiile adverse postvaccinale - abcese; - somnolenţă; - encefalopatie;
- necroze. - trombocito- - colaps;
penie; - şoc.
Reacţia adversă la vaccinare este un efect nefavorabil cauzat de - paralizii.
vaccin, care nu are nici o legătură cu formarea imunităţii.
Reacţiile adverse la vaccinare pot fi de 3 tipuri (fig.10): locale, sis-
temice şi alergice. Fig. 10. Tipurile de reacţii adverse la vaccinare
Reacţiile adverse locale se pot manifesta prin durere, edem şi hi-
peremie la locul injecţiei. Reacţiile locale se pot înregistra la circa 50% Reacţiile adverse alergice au un caracter sever şi pot fi provocate
din persoanele vaccinate în funcţie de vaccin şi sunt mai caracteristice de antigenul vaccinal, cât şi de un alt component al vaccinului – ma-
pentru vaccinurile inactivate, mai frecvent înregistrându-se după admi- terial al culturii celulare folosit pentru replicarea tulpinii vaccinale de vi-
nistrarea vaccinului DTP, care conţine adjuvanţi. rus, preparate folosite în calitate de stabilizator al vaccinului, antibiotice
Reacţiile adverse locale se manifestă, de obicei, peste câteva ore folosite pentru inhibiţia creşterii bacteriene etc.
după injecţie, au un caracter limitat şi sunt slab pronunţate. Foarte rar, Reacţiile adverse alergice sunt legate de IgE, se manifestă în pri-
însă, reacţiile adverse locale pot avea o manifestare clinică severă si- mele minute sau ore după administrarea vaccinului şi necesită o aten-
milară reacţiilor de hipersensibilitate, deşi nu sunt reacţii alergice. Acest ţie specială din partea personalului medical. Una din cele mai frecvente
tip de reacţii sunt cunoscute ca reacţii Arthus şi se înregistrează mai cauze ale reacţiilor adverse alergice la componentele vaccinului sunt
frecvent după imunizarea cu anatoxinele difterică şi tetanică (DT). proteinele animale, conţinute în ou, caracteristice pentru vaccinurile
Reacţiile adverse sistemice au un caracter mai generalizat şi se pregătite cu folosirea ouălor cu embrioni de găină (vaccinurile antigri-
pot manifesta prin febră, cefalee, mialgii, inapetenţă, erupţii cutanate etc. pale, împotriva febrei galbene).
Aceste reacţii se înregistrează relativ rar după folosirea vaccinului DTP şi Pentru a reduce riscul de dezvoltare a reacţiilor adverse postvac-
mai frecvent se manifestă după administrarea vaccinurilor vii atenuate. cinale se recomandă ca, în procesul de examinare şi selectare pentru
vaccinare, părinţii tuturor copiilor sau adulţii, care urmează să fie vacci- Chestionar de selectare a adultului pentru imunizare
naţi, să completeze un chestionar simplu de selectare pentru imunizare
(tabelele 6 şi 7). Completarea prezentului chestionar va contribui la posibilitatea fo-
losirii vaccinului şi la prevenirea unor reacţii adverse postvaccinale. Vă
Chestionar de selectare a copilului şi rugăm să indicaţi răspunsul la întrebări în unul din cele 3 pătrăţele.
adolescentului pentru imunizare Dacă întrebarea nu-i clară, adresaţi-vă la medic pentru explicaţie.
Tabelul 7
Pentru părinţi (tutori). Completarea prezentului chestionar va Răspunsul
contribui la selectarea copilului (adolescentului) pentru imunizare şi Întrebări
prevenirea unor reacţii adverse postvaccinale. Vă rugăm să indicaţi Da Nu Nu ştiu
răspunsul la întrebările de mai jos în unul din cele 3 pătrăţele. Dacă 1. Sunteţi bolnav în prezent? □ □ □
întrebarea nu-i clară, adresaţi-vă la medic pentru explicaţie. 2. Aveţi alergie la medicamente, ouă, vaccinuri? □ □ □
Tabelul 6
3. Aţi avut vreodată complicaţii postvaccinale? □ □ □
Răspunsul
Întrebări
Da Nu Nu ştiu 4. Aveţi Dvs sau vreo persoană cu care locuiţi împre-
1. Este copilul astăzi bolnav? □ □ □ ună cancer, leucemie, HIV/SIDA sau alte patologii ale
□ □ □
sistemului imun?
2. Are copilul manifestări alergice la medicamente, □
□ □
alimente, vaccinuri? 5. Aţi folosit Dvs sau altă persoană cu care locuiţi
3. A avut copilul reacţii la vaccinuri în trecut? □ □ □ împreună cortizon, prednisolon, alte preparate cor-
4. A avut copilul accese sau alte probleme cerebra- ticosteroide, medicamente anticancer sau radiotera- □ □ □
□ □ □ pie?
le?
5. Are copilul sau vreo persoană care locuieşte îm- 6. Aţi primit în ultimul an transfuzii de sânge, plasmă
□ □ □
preună sau îngrijeşte copilul cancer, leucemie, HIV/ sau imunoglobuline?
□ □ □
SIDA sau alte patologii ale sistemului imun? 7. Pentru femei: sunteţi gravidă sau puteţi fi gravidă
□ □ □
6. A folosit copilul sau vreo persoană care îl îngrijeş- în următoarele 3 luni?
te sau locuieşte împreună cortizon, prednisolon, alte
preparate corticosteroide, preparate anticancer sau □ □ □ Semnătura _________________ Data________________
radioterapie în ultimele 3 luni?
7. A primit copilul transfuzii de sânge, plasmă sau Conform rapoartelor statistice, în a.a. 2003-2005 în Republica Mol-
□ □ □ dova a fost înregistrat un număr redus, însă în creştere, de reacţii ad-
imunoglobuline pe parcursul ultimului an?
verse postvaccinale: 20 – în a.2003, 60 – în a.2004 şi 68 – în a.2005.
8. Este adolescenta gravidă sau poate fi gravidă în
□ □ □ Majoritatea reacţiilor adverse postvaccinale (fig.11) a fost înregistrată
următoarele 3 luni?
după imunizarea cu vaccinul BCG (55,9%-71,4%) şi după imunizarea
cu vaccinul DTP (25,0%-38,2%).
Semnătura părintelui (tutorelui)___________ Data_____________
Contraindicaţii ale vaccinărilor În categoria contraindicaţiilor temporare sunt incluse:

- stări febrile (380 şi mai mult) ca urmare a unei boli infecţioase
Contraindicaţiile la vaccinări sunt determinate de anumite circumstan- acute;
ţe (stări ale persoanei, care urmează să fie imunizată), ce nu permit admi- - perioada de incubaţie a unor boli infecţioase stabilită de exis-
nistrarea vaccinului din cauza unui risc sporit de dezvoltare a unei reacţii tenţa contactului cu o persoană bolnavă sau altă categorie de
adverse postvaccinale severe. De regulă, majoritatea contraindicaţiilor au sursă de agent patogen;
un caracter temporar şi după dispariţia lor imunizarea poate fi efectuată. - boli infecţioase în perioada de manifestare clinică şi convales-
100% cenţă;
- administrarea în ultima lună a unor imunoglobuline;
80%
- tratamentul cu corticosteroizi în doze mari şi de lungă durată;
Cota reacţiilor
60% - sarcina, în special în primele 3 luni, este contraindicaţie pentru

40% vaccinurile vii;
- diabetul zaharat decompensat.
20%
Pentru determinarea contraidicaţiilor în cazuri concrete este nece-
0% sar, ca înainte de folosirea unui vaccin, de a citi atent instrucţiunea
2003 2004 2005 anii anexată despre modul de utilizare şi de a efectua un examen medical
de selectare a persoanei pentru imunizare, inclusiv folosirea chestiona-
bcg DTP Alte vaccinuri relor indicate în tabelele 6 şi 7.
Fig.11. Frecvenţa reacţiilor adverse postvaccinale Evaluarea eficienţei imunizărilor

în Republica Moldova în a.a. 2003-2005
Procesul de evaluare a eficienţei imunizărilor include monitoringul
La începutul anilor ’90 ai secolului trecut numărul contraindicaţiilor şi evaluarea funcţionării componentelor PNI pentru atingerea calitativă
la vaccinări era neargumentat mărit şi din această cauză un număr a tuturor indicatorilor stabiliţi de Program. Acest proces are un caracter
relativ mare de populaţie nu era cuprins cu imunizări conform calenda- complex şi include evaluarea activităţilor care în mod direct sau indirect
rului de vaccinări. influenţează eficienţa imunizărilor:
În prezent numărul contraindicaţiilor s-a redus considerabil şi da- - planificarea calitativă a vaccinărilor la diferite niveluri şi îndepli-
torită perfecţionării procesului tehnologic de producere a vaccinurilor nirea planului;
cu o reactogenitate redusă. Contraindicaţiile absolute sunt puţine la - asigurarea la timp cu vaccinuri eficiente în conformitate cu stan-
număr şi includ: dardele internaţionale de calitate şi inofensivitate şi alte materi-
- reacţiile alergice severe la un component al vaccinului sau doza ale necesare (seringi, consumabile etc.);
precedentă de vaccin; - înlocuirea treptată a vaccinurilor reactogene cu preparate biolo-
- afecţiunile neurologice evolutive (encefalopatii, sindroame con- gice cu reactogenitate redusă;
vulsive etc.); - monitoringul şi evaluarea funcţionării „lanţului frig”;
- afecţiunile organice grave, decompensate (insuficienţă cardia- - evaluarea gradului de pregătire a sistemului de sănătate pentru
că, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, insuficien- efectuarea vaccinărilor:
ţă renală, hepatică etc.).
68 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Capitolul IV. Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase incluse în PNI 69
● calificarea personalului medical (licenţe de activitate, respecta- Imunoprofilaxia, supravegherea şi contro-

rea regulilor şi tehnicilor de folosire a vaccinurilor etc.); Capitolul lul bolilor infecţioase incluse în Programul
● prezenţa condiţiilor necesare pentru efectuarea imunizărilor IV Naţional de Imunizări
(acreditarea instituţiilor medicale);
- evaluarea rapoartelor statistice despre îndeplinirea ritmică a
planurilor de imunizare şi asigurarea indicilor de acoperire cu Hepatita virală B
vaccinuri stabiliţi de PNI, şi efectuarea periodică a studiilor po-
pulaţionale de evaluare a acoperirii vaccinale; Hepatita virală B (HVB) este una dintre cele mai răspândite boli infec-
- evaluarea eficacităţii epidemiologice a imunizărilor (reducerea ţioase pe Globul pământesc, fiind o problemă majoră de sănătate publi-
nivelului incidenţei în populaţia vaccinată, caracterul şi tendinţa că. Conform datelor estimative, în toate ţările lumii sunt afectate de HVB
multianuală a incidenţei); peste 2 miliarde de oameni, inclusiv circa 350 milioane sunt purtătorii
- evaluarea imunologică a imunoprofilaxiei (determinarea titrului cronici ai virusului HVB cu risc înalt de deces din cauza sechelelor grave
de anticorpi specifici în serul sangvin al unor eşantioane de ale acestei infecţii – ciroza hepatică ori cancerul primar al ficatului.
populaţie vaccinată). Anual în lume se înregistrează circa 1 milion de decese din cauza
complicaţiilor HVB acute şi cronice.
În Republica Moldova hepatitele virale, inclusiv HVB sunt o pro-
blemă actuală de sănătate publică. În lista bolilor infecţioase prioritare
pentru sistemul de supraveghere din republică HVB ocupă locul 4 după
HIV/SIDA, tuberculoză şi gripă. În structura morbidităţii prin hepatitele
virale înregistrate în republică HVB stabil ocupă locul 2 după HVA. În-
cepând cu anii 90 ai secolului trecut, incidenţa prin HVB în republică
este în continuă descreştere (fig.12). Mai pronunţată este reducerea
nivelului morbidităţii după implementarea imunoprofilaxiei HVB (vacci-
narea selectivă a nou-născuţilor, începând cu anul 1990, şi vaccinarea
obligatorie a nou-născuţilor, începând cu anul 1995).
Un rol deosebit în răspândirea HVB în republică îl are persona-
lul medical. Circa 30 cazuri de îmbolnăvire de HVB acută anual se
înregistrează în mediul lucrătorilor medicali. Prevalenţa portajului de
AgHBs în mediul acestui contingent variază în funcţie de riscul de mo-
lipsire (contactul cu sângele şi alte substraturi biologice), tipul insti-
tuţiei medicale (secţiei) şi constituie 5,5%-26,5%. Studiile efectuate
în instituţiile medicale din ţările europene au demonstrat, că anual în
ţările de nord ale Europei se molipsesc de HVB 502 lucrători medicali,
iar în ţările de sud – 6 423. S-a constatat, că aproape zilnic în ţările
europene se înregistrează un caz de deces din cauza consecinţelor
tardive ale HVB – ciroza hepatică şi hepatocarcinomul primar – şi
astfel s-a concluzionat, că HVB este una dintre cele mai periculoase
boli infecţioase profesionale pentru lucrătorii medicali.
0
/0000
participante să includă vaccinarea împotriva HVB în programele naţio-
o/oooo
90
nale de imunizări până în a.1997.
Începutul vaccinării selective
80
a nou-născuţilor Indiferent de situaţia social-economică precară, implementarea
80
71,6
76,6 vaccinării împotriva HVB a început încă în a.1990 prin imunizarea nou-
70
70
63,2 66,4 Începutul vaccinării universale născuţilor din mame purtătoare de AgHBs, iar începând cu a.1995 vac-
61,1 a nou-născuţilor
60
60
57,3 cinarea antihepatită virală B a fost inclusă în Programul Naţional de
53,3
50
50 47,4 49,9 Imunizări.
40
40
48,7
40,8
Campania de vaccinare Conform calendarului vaccinărilor pentru anii 2006-2010, vaccina-
a copiilor de 13-17 ani
30
30 25,5 rea împotriva HVB se efectuează copiilor nou-născuţi în primele 24 ore
29,6
după naştere, la 1 lună şi 6 luni. Doza vaccinului – 0,5 ml (care conţine
20
20 18,2
15,9 5 mg sau 10 mg în funcţie de vaccin) se administrează intramuscular
10
10 14,4
10,6 9,5
în muşchiul deltoid. Copiii expuşi unui risc sporit de infectare (născuţi
00 din mame purtătoare de AgHBs) se vor imuniza cu cele 3 doze conform
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
schemei următoare:
81
83
85
87
89
91
93
95
97
99
01
03
05
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
● prima doză – în primele 24 ore după naştere;
Fig.12. Dinamica morbidităţii prin HVB acută ● a doua doză – la vârsta de 1 lună;
în Republica Moldova în a.a. 1981-2005 ● a treia doză – la vârsta de 2 luni.
Conform Programului Naţional de combatere a hepatitelor B,C şi D,
Începând cu anii 70 ai secolului XX, s-au început studii intensive aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.507 din 2 iunie
pentru obţinerea vaccinului împotriva HVB. Deja în a.1971 a fost de- 1997, este indicată vaccinarea şi a altor grupuri ale populaţiei – studenţii
monstrată imunogenitatea şi proprietăţile protective ale serului diluat şi rezidenţii USMF „Nicolae Testemiţanu”, elevii, personalul medical, bol-
obţinut de la persoanele infectate cu virusul HVB şi AgHBs şi încălzit la navii cu risc sporit de molipsire etc.
temperatura de 100ºC timp de un minut, folosit apoi pentru vaccinarea
voluntarilor ulterior molipsiţi cu virusul HVB. Pe baza acestor rezultate Eficacitatea, durata imunităţii şi revaccinarea
a fost obţinut vaccinul plasmatic împotriva HVB pregătit din plasma
sângelui donatorilor purtători de AgHBs. Începând cu a. 1982, s-a înce- Vaccinurile existente asigură o eficienţă de 90-95% în prevenirea
put producerea comercială a vaccinului plasmatic, care a fost folosit cu HVB în mediul populaţiei receptive (copii şi adulţi). Studiile efectuate
succes pentru vaccinarea a sute de milioane de oameni. Deşi au fost au demonstrat, că memoria imunologică rămâne intactă timp de 15 ani
demonstrate eficacitatea imunogenică şi inofensivitatea înaltă, factorul şi mai mult şi asigură protecţia împotriva HVB acute şi cronice chiar şi
principal care a limitat folosirea lui era pregătirea din plasma donatori- când concentraţia anticorpilor specifici anti-HBs este scăzută (sub 10
lor şi riscul transmiterii unor agenţi patogeni prin sânge. UI/l de plasmă) sau nu se determină. Astfel, în imunizarea de rutină
În a.1985 a fost propus un alt tip de vaccin – vaccinul biotehnologic, împotriva HVB revaccinarea nu-i recomandată.
în care AgHBs este obţinut prin metoda genoinginerică cu utilizarea În Republica Moldova eficacitatea epidemiologică a imunizării îm-
celulelor de drojdii sau a culturilor celulare de mamifere. potriva HVB se manifestă printr-o reducere considerabilă a cazurilor de
Ţinând cont de impactul considerabil al HVB asupra sănătăţii publi- îmbolnăvire în grupele de copii vaccinaţi în conformitate cu Calendarul
ce şi de existenţa vaccinurilor eficiente şi inofensive, OMS la Adunarea vaccinurilor (fig.13).
Mondială a ocrotirii sănătăţii din mai 1992 a propus delegaţiilor ţărilor
1200
1200 şi a unor studii populaţionale efectuate periodic privind datele
despre îndeplinirea planurilor de vaccinare a diferitor grupuri
1000
1000 de populaţie (în conformitate cu PNI şi Programul Naţional de
combatere a hepatitelor virale B,C şi D), colectarea şi analiza
Numărul cazurilor
cazurilor
800
800
informaţiei despre asigurarea cu vaccin şi consumabile, despre
600
600 7-14 ani reacţiile adverse la vaccinare.
Numărul
3-6 ani Datele colectate despre realizarea imunoprofilaxiei HVB se vor uti-
400
400 0-2 ani liza pentru calcularea unor indici, analiza şi elaborarea unor rapoarte
200
feedback bazate pe:
200
- indicii de acoperire a copiilor cu vaccinări conform calendaru-
00 lui vaccinărilor: cu o doză în primele 24 ore de la naştere, cu
2 doze şi 3 doze a copiilor în vârstă până la 1 an în teritoriile
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
administrative (raioane, municipii);
Fig.13. Numărul cazurilor de HVB înregistrate la copii - indicii de acoperire cu vaccinări ale altor grupuri ale populaţiei;
în Republica Moldova în a.a. 1988-2005 - o atenţie deosebită se va acorda colectării datelor despre
vaccinarea diferitor categorii de lucrători medicali, analizei
Reacţiile adverse datelor şi diseminării informaţiei sub formă de feedback per-
sonalului medical din spitale, centre ale medicilor de familie,
Rezultatele folosirii diferitor vaccinuri împotriva HVB denotă areac- lucrătorilor laboratoarelor şi altor instituţii medicale, care sunt
togenitatea lor şi lipsa înregistrării reacţiilor adverse severe postvacci- supuşi riscului profesional de molipsire; studenţilor colegiilor
nale. Dintre reacţiile adverse înregistrate mai frecvent fac parte dure- medicale şi celor ai Universităţii de Stat de Medicină şi Far-
rea în locul injecţiei, edemul, infiltratul, hiperemia şi febra mai înaltă de macie „Nicolae Testemiţanu”, precum şi rezidenţilor în medi-
37,70C. cină până la primul contact cu sângele sau cu alte substrate
Mai frecvent reacţiile adverse au un caracter tranzitoriu. Studiile biologice.
epidemiologice controlate au demonstrat lipsa asocierii între vaccina- ● Supravegherea de rutină a morbidităţii prin HVB:
rea împotriva HVB şi cazurile de deces subit, diabet zaharat sau sin- - implementarea sistemului de colectare a datelor despre fiecare
dromul de demielinizare a fibrelor nervoase, inclusiv scleroza multiplă. caz de boală sau suspect la HVB bazat pe utilizarea definiţiilor
În Republica Moldova cazuri de reacţii adverse la vaccinarea împo- de caz standard;
triva HVB n-au fost raportate. - asigurarea anchetei epidemiologice operative a tuturor erupţii-
lor epidemice de hepatită virală cu folosirea activă a investigaţi-
Supravegherea şi controlul HVB ilor de laborator pentru confirmarea serologică a cazurilor;
- folosirea următoarelor forme de raportare a datelor despre ca-
Supravegherea epidemiologică a HVB include folosirea metodelor zurile de boală (suspecte):
de rutină şi a metodelor speciale pentru HVB. √ rapoartele statistice lunare despre cazurile de îmbolnăvire (sus-
Metodele de rutină includ: pecte) de HVB
● Supravegherea imunoprofilaxiei HVB, care prevede colecta- √ raportarea „zero”
rea informaţiei prin intermediul rapoartelor statistice periodice √ raportarea operativă la nivel naţional a fiecărui caz de HVB la
copii şi asigurarea investigării în Laboratorul Naţional de refe- - datele despre subgrupurile de populaţie şi teritorii cu risc sporit
rinţă al CNŞPMP a fiecărui caz suspect de HVB la copii; de răspândire a HVB;
- analiza datelor colectate şi diseminarea rapoartelor (feedback), - rezultatele realizării şi evaluării eficienţei imunoprofilaxiei;
care vor conţine indicii incidenţei prin HVB acută în timp, teritorii - rezultatele stabilirii ratelor hepatitelor virale acute, sechelelor
administrative şi diferite grupuri ale populaţiei (grupe de vârstă, HVB (forma cronică, ciroza hepatică, cancerul primar al ficatu-
profesionale etc.). lui);
Metodele speciale de supraveghere a HVB includ supravegherea - datele despre impactul real social şi economic al HVB asupra
sechelelor HVB bazată pe colectarea datelor despre cazurile de HVB sănătăţii populaţiei;
cronică, ciroză hepatică şi cancer primar al ficatului şi cazurile letale din - datele despre evaluarea securităţii injecţiilor şi a altor proceduri
cauza sechelelor enumerate. cu risc de răspândire a HVB;
Colectarea datelor despre sechelele HVB se efectuează din diferite - datele despre locul HVB în lista bolilor infecţioase prioritare
surse – spitale şi secţia spitalelor de diferit profil, certificate de deces etc. pentru sănătatea publică şi sistemul de supraveghere;
Îmbunătăţirea în continuare a supravegherii HVB este orientată - rezultatele evaluării calităţii şi eficienţei realizării măsurilor pro-
spre: filactice şi de combatere a HVB.
● Dezvoltarea suportului de laborator pentru diagnosticul hepati- Deşi au fost obţinute succese remarcabile în prevenirea răspândirii
telor virale în scopul stabilirii structurii etiologice a acestor ma- HVB în republică, în primul rând în grupurile de populaţie cuprinse cu
ladii, diagnosticului diferenţial etc. vaccinări, numărul surselor active de infecţie (purtători de AgHBs, bol-
● Modernizarea bazei informaţionale a supravegherii HVB cu navi cu forme cronice) în mediul populaţiei se menţine la cifre înalte.
folosirea sistemului electronic de raportare, analiză detaliată Cele menţionate argumentează necesitatea elaborării şi implemen-
a incidenţei şi diseminarea ei pentru elaborarea, aprobarea şi tării în continuare a unor activităţi eficiente de control al HVB atât în
implementarea diferitor activităţi adecvate de control al HVB la domeniul profilaxiei prin susţinerea şi dezvoltarea vaccinoprofilaxiei şi
toate nivelurile Sistemului de Sănătate Publică. măsurilor nespecifice de profilaxie, cât şi a implementării unor medi-
camente şi scheme de tratament eficient al formelor persistente ale
Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor acestei maladii.
Datele colectate şi analizate în sistemul de supraveghere a HVB se Tuberculoza

folosesc activ pentru elaborarea deciziilor, care în ansamblu constituie
controlul infecţiei. Tuberculoza (TB) este unica maladie din cele 10 incluse în Progra-
Activităţile de control al HVB au un caracter complex ce determină mul Naţional de Imunizări al Republicii Moldova pentru a.a. 2006-2010,
participarea în procesul de elaborare, aprobare şi realizare a deciziilor pentru care imunoprofilaxia nu poate fi considerată măsură principală
specialiştilor şi reprezentanţilor medicinei preventive şi curative, minis- de control. Astfel, tuberculoza nu este o maladie infecţioasă prevenibilă
terelor de finanţe, învăţământului şi tineretului, organelor administraţiei prin vaccinări. Ţinând cont însă de impactul global asupra sănătăţii şi
publice locale şi centrale etc. de eficacitatea vaccinărilor împotriva tuberculozei la copii pentru preve-
Pentru elaborarea deciziilor se vor folosi: nirea formelor generalizate, inclusiv a unei forme severe cu o letalitate
- particularităţile manifestării şi tendinţele procesului epidemic; înaltă (meningita tuberculoasă), această maladie este inclusă în PEI şi
- prognosticul incidenţei şi prevalenţei prin HVB pentru următorii recomandată pentru includerea în Programele naţionale de imunizări
5-10 ani; în ţările, unde tuberculoza este o problemă de sănătate publică.
Conform informaţiei OMS (PEI), la începutul secolului XXI în 138 - lipsa medicamentelor antituberculoase necesare pentru trata-
de ţări de pe Globul pământesc imunoprofilaxia tuberculozei era inclu- mentul TB în perioada a.a. 1997-2000;
să în PNI ale acestor state. Vaccinarea de rutină împortiva tuberculozei - migraţia intensivă a populaţiei;
nu se efectuează în SUA, Spania, Islanda, Italia, Cipru, Australia, Bel- - răspândirea intensivă a TB în instituţiile penitenciare;
gia, Canada etc. - utilizarea unor metode depăşite de diagnostic şi tratament, care
Tuberculoza este o problemă globală de sănătate publică recunos- în condiţiile actuale s-au dovedit a fi ineficiente.
cută de OMS. Se estimează, că în fiecare an pe Globul pământesc Măsurile de combatere şi profilaxie a TB se realizează în Republica
se manifestă 8,4 milioane cazuri noi de TB şi circa 2 milioane decese Moldova în conformitate cu două Programe naţionale:
cauzate de această maladie. TB afectează diferite grupuri active ale 1) Programul Naţional de control şi profilaxie a TB în Republica
populaţiei – în Regiunea Europeană a OMS din ce în ce mai mulţi tineri Moldova pentru a.a. 2006-2010.
şi persoane adulte mor din cauza TB, mai mult decât de orice altă boală 2) Programul Naţional de imunizări pentru a.a. 2006-2010.
infecţioasă. Din punctul de vedere al ritmului de creştere a incidenţei si- Până la adoptarea Programul Naţional de control şi profilaxie a TB
tuaţia epidemiologică este critică în 16 ţări (inclusiv Republica Moldova) pentru a.a. 2006-2010, măsurile de combatere a TB s-au realizat în
din cele 51 state care fac parte din Regiunea Europeană a OMS. conformitate cu Programul Naţional de combatere a TB pentru a.a.
Pentru răspândirea tuberculozei în condiţiile actuale este caracte- 2001-2005.
ristică afectarea preponderentă a unor grupuri social-vulnerabile, ce Realizarea prevederilor Programului naţional de combatere a tu-
includ persoane care fac abuz de alcool, utilizatori de droguri, deţinuţi berculozei pentru a.a. 2001-2005 a contribuit la:
sau foşti deţinuţi, persoane care migrează, fără loc de muncă, fără adă- - reducerea ritmurilor de creştere a incidenţei globale a TB de la
post. Aceste particularităţi complică foarte mult realizarea măsurilor de 30,2% în a.2001 la 9,2 în a.2005;
profilaxie, combatere şi a programelor de control al TB. - ameliorarea confirmării microscopice a cazurilor noi de TB
TB în Moldova este considerată o maladie infecţioasă reemergen- pulmonară de la 34,5 în a.2000 la 50,5% în a.2004;
tă. În a.a. 1991-2005 incidenţa prin TB s-a majorat de aproape 3 ori - prevenirea cazurilor de TB generalizată la copii datorită acope-
şi a apărut o formă agresivă - tuberculoza multidrogrezistentă, care ririi vaccinale de 99,0% a copiilor în primul an de viaţă;
prezintă un obstacol serios pentru implementarea eficientă a strategiei - stabilizarea indicelui mortalităţii la nivel de 15-16 cazuri la
moderne de control al maladiei. În lista bolilor infecţioase prioritare 100 000 locuitori.
pentru sistemul de supraveghere TB ocupă locul doi. În anul 2005 în În acelaşi timp, în procesul realizării activităţilor incluse în pro-
republică au fost înregistrate 4 518 cazuri noi de TB, incidenţa fiind de gram, s-au manifestat neajunsuri şi unele particularităţi relativ noi,
107,0 la 100 000 locuitori. Indicele incidenţei globale a TB în a.2005 care au menţinut situaţia epidemiologică tensionată cu unele tendinţe
(cazuri noi + cazuri de recidive) a fost 133,4 cazuri la 100 000 locui- de agravare:
tori sau cu 9,2% mai mare decât indicele similar din a.2004. Nivelul - susţinerea insuficientă a realizării şi funcţionarea neadecvată a
incidenţei la copii în anul 2005 s-a micşorat în comparaţie cu a.2004 Programului, în special de către administraţia publică locală;
cu 12,8%. - conlucrarea insuficientă a serviciului ftiziopneumologic cu sec-
Evoluţia epidemiologică nefavorabilă a TB este în mare măsură de- torul de asistenţă medicală primară în diagnosticarea şi trata-
terminată de: mentul TB şi cu sistemul de medicină preventivă în realizarea
- criza social-economică a perioadei de tranziţie la economia de măsurilor antiepidemice în focarele de TB;
piaţă; - baza tehnico-materială depăşită a serviciului ftiziopneumolo-
- finanţarea insuficientă a sistemului sănătăţii; gie;
- înrăutăţirea condiţiilor de trai ale bolnavilor de TB – peste 70% Din anul 2004 în Republica Moldova s-a început implementarea
neangajaţi în câmpul muncii şi fără surse permanente de exis- Proiectului de Fortificare a Controlului Tuberculozei, finanţat de Agenţia
tenţă; Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
- migraţia sporită a populaţiei; În cadrul acestui proiect a fost dezvoltată şi asigurată cu echipa-
- tendinţa de creştere a numărului de cazuri TB multidrogrezis- ment modern o reţea de laboratoare pentru diagnosticarea TB, inclusiv
tente şi a coinfecţiei TB/HIV/SIDA. 3 laboratoare zonale de referinţă; au fost editate materiale didactice şi
Ţinând cont de situaţia creată – neîndeplinirea unor activităţi im- informaţionale pentru instruirea personalului medical din sectorul de
portante de combatere a TB, apariţia unor noi riscuri şi în legătură asistenţă medicală primară, al laboratoarelor de diagnosticare şi fa-
cu expirarea termenului, în a.2006 a fost adoptat un nou Program miliarizarea populaţiei. Paralel cu acest proiect în republică s-a înce-
naţional de control şi profilaxie a TB în Republica Moldova pentru put implementarea proiectului de tratament standardizat al bolnavilor
a.a. 2006-2010. Acest program este bazat pe implementarea strate- conform strategiei DOTS. În cadrul acestui proiect finanţat de Fondul
giei DOTS de control al TB, recomandată de OMS. Global HIV/SIDA/TB/Malaria şi Banca Mondială este asigurat accesul
Strategia OMS de control al TB prin implementarea DOTS prevede: tuturor bolnavilor la tratamentul standard, recomandat de OMS, şi se
● Suportul activ al Guvernului ţării a activităţilor de control al TB realizează activităţi de pregătire a lucrătorilor medicali din sectorul de
● Depistarea cazurilor noi de TB prin examenul microscopic al asistenţă medicală primară şi a altor niveluri pentru asigurarea unui
sputei management integrat al tratamentului cât mai eficient.
● Implementarea cursurilor de tratament complex standardizat cu Supravegherea şi controlul tuberculozei
preparate antituberculoase de scurtă durată (6-8 luni) Supravegherea tuberculozei la etapa actuală este orientată spre
● Asigurarea permanentă cu medicamente antituberculoase colectarea datelor şi analiza lor pentru evaluarea a 3 direcţii principale
esenţiale de organizare a măsurilor de combatere şi profilaxie:
● Implementarea unui sistem standard de înregistrare şi raporta- 1) realizarea imunoprofilaxiei TB;
re despre rezultatele tratamentului fiecărui pacient. 2) implementarea tratamentului standard DOTS;
Programul Naţional de control şi profilaxie a TB în Republica Mol- 3) depistarea cât mai completă şi precoce a cazurilor de TB.
dova pentru a.a. 2006-2010 include direcţiile prioritare de activitate Supravegherea imunoprofilaxiei TB include colectarea datelor
în implementarea tratamentului standardizat, dezvoltarea resurselor despre îndeplinirea planurilor de vaccinare şi revaccinare a copiilor,
umane şi materiale, inclusiv fortificarea reţelei de laboratoare pentru reacţiile adverse şi complicaţiile postvaccinale, asigurarea cu vaccin,
diagnosticarea, supravegherea şi controlul TB, suportul social al bol- consumabile etc.
navilor şi familiilor lor etc. Datele colectate vor fi folosite pentru determinarea indicilor şi ana-
În Program sunt, de asemenea, specificate responsabilităţile insti- liza eficienţei imunizărilor contra TB, diseminarea informaţiei pentru
tuţiilor medicale de diferite niveluri – primar, raional (municipal) şi cen- perfecţionarea controlului TB la acest compartiment la toate nivelurile
tral, pentru elaborarea şi implementarea activităţilor de combatere şi sistemului sănătăţii:
profilaxie a TB. - indicii de acoperire a copiilor până la vârsta de 1 an cu vaccinări
Ca răspuns la impactul global al TB asupra sănătăţii populaţiei contra TB. Este important ca acest indice să fie evaluat în diferite
are loc unirea eforturilor diferitor ţări, organizaţii internaţionale în imple- sectoare, localităţi, raioane, municipii şi pe republică în întregime.
mentarea unor proiecte de acţiuni pentru stoparea răspândirii epidemi- Conform prevederilor PNI, începând cu anul 2006 acoperirea vac-
ce a TB în diferite ţări. cinală a copiilor până la vârsta de 1 an trebuie să fie de minimum 98%
şi cu revaccinarea la vârsta de 6-7 ani de minimum 85%;
- evoluţia procesului vaccinal, frecvenţa înregistrării reacţiilor ad- Supravegherea TB bazată pe caz include depistarea, confirmarea
verse şi a complicaţiilor postvaccinale şi eficacitatea vaccinului şi raportarea la nivel naţional despre cazurile depistate prima dată.
BCG se deosebesc de celelalte vaccinări incluse în PNI. Lu- Pentru supravegherea TB, OMS şi Uniunea internaţională împo-
crătorii medicali trebuie să informeze populaţia despre aceste triva tuberculozei şi a maladiilor pulmonare recomandă următoarele
particularităţi, să înregistreze şi să raporteze toate cazurile de definiţii de caz:
complicaţii postvaccinale, şi să asigure asistenţa medicală ne- Localizarea şi bacteriologia
cesară. Evoluţia vaccinală include următoarele manifestări: Tuberculoza pulmonară cu rezultat pozitiv al microscopiei fro-
● apariţia unei papule după inocularea vaccinului, care dispare tiului de spută (BK+)
peste 30 de minute; ● Tuberculoza la un pacient cu cel puţin două rezultate pozitive
● după 1-2 zile apare un eritem uşor indurat, roz-violaceu, cu un ale frotiurilor de spută (microscopie directă) la prezenţa bacililor
diametru de 3-8 mm; rezistenţi la acţiunea acizilor ori
● ulceraţia nodulului se înregistrează mai frecvent după vaccinări ● Tuberculoza la un pacient cu un rezultat pozitiv al sputei la bacili
cu formarea unei cruste care se elimină. Folosirea tratamentului acido-rezistenţi şi patologie la examenul radiografic, caracteristi-
(antibioticelor) sau a soluţiilor dezinfectante este contraindicată; că pentru tuberculoza pulmonară, stabilită de medicul curant ori
● după 1-3 luni se poate înregistra o adenopatie axilară modera- ● Tuberculoza la un pacient cu un rezultat pozitiv al sputei la ba-
tă, care, de asemenea, nu necesită tratament. cili acido-rezistenţi şi cel puţin cu o probă de spută cu rezultat
Evoluţia postvaccinală durează 2-3 luni, iar în caz de ulceraţii – 4-6 pozitiv la cultura bacililor acido-rezistenţi.
luni. Evoluţia descrisă şi prezenţa cicatricei de 3 mm şi mai mult este Tuberculoza pulmonară cu rezultat negativ al microscopiei
un indice al vaccinării eficiente. frotiului de spută (BK-)
Complicaţiile postvaccinale se pot înregistra sub formă de: Tuberculoza la un pacient cu manifestări clinice sugestive pentru
- ulceraţii trenante cu o durată mai mare de 3 luni; tuberculoză şi prezenţa unuia din următoarele:
- abcese locale (după administrarea subcutanată a vaccinului ● Trei probe de spută cu rezultat negativ la bacilii acido-rezistenţi
sau a suspensiei insuficient omogenizate); ● Patologie la examenul radiografic caracteristică pentru tubercu-
- adenopatii loco-regionale cu tendinţe la cazeificare; loza pulmonară şi lipsa răspunsului clinic peste o săptămână de
- noduli inflamatori, cu evoluţie spre ulcerare sau fenomenul Koch la folosirea unui antibiotic cu spectru larg de acţiune
la copii alergici; ● Decizia medicului să trateze pacientul cu o serie completă de
- osteite şi infecţia generalizată; chimiopreparate antituberculoase
- cazuri fatale de infecţie generalizată (≈ 2 cazuri la 1 milion de Tuberculoza pulmonară cu proba de spută negativă şi cultura
vaccinaţi). pozitivă
Tratamentul specific este indicat în cazul osteitelor şi formelor ge- Tuberculoza la un pacient cu simptome sugestive pentru tubercu-
neralizate de infecţie. Pirazinamida se consideră neeficace pentru tra- loză cu rezultat negativ al microscopiei frotiului de spută la bacilii aci-
tamentul complicaţiilor şi nu se recomandă folosirea ei. do-rezistenţi şi cel puţin o probă de spută cu rezultat pozitiv al culturii
Eficacitatea vaccinărilor împotriva TB (meningitelor tuberculoase şi complexului M.tuberculosis.
a tuberculozei miliare) la copii este de ≈ 89%. Frecvenţa înregistrării Tuberculoza extrarespiratorie
complicaţiilor postvaccinale constituie 1%-2% din numărul total al co- ● Tuberculoza pleurei, nodulilor limfatici, organelor cavităţii abdo-
piilor vaccinaţi. minale, tractului uro-genital, pielii, articulaţiilor şi oaselor, me-
ningita tuberculoasă etc.
● Diagnosticul se bazează pe obţinerea culturii dintr-o probă co- cursul tratamentului şi un rezultat negativ la sfârşitul tratamen-
lectată din organul afectat ori pe probe clinice, ori histologice tului)
puternice în favoarea tuberculozei extrarespiratorie active, ur- ● numărul cazurilor care, după conversia la sfârşitul fazei iniţiale
mate de decizia medicului curant de a folosi o serie de trata- de tratament, sunt complet vindecate, dar fără rezultatele exa-
ment complet antituberculos. minării sputei la sfârşitul tratamentului (examenul microscopic
● Orice pacient la care au fost diagnosticate ambele forme – tu- de control al sputei)
berculoza pulmonară şi extrarespiratorie – va fi clasificat ca un ● numărul cazurilor cu sfârşit letal
caz de tuberculoză pulmonară. ● numărul cazurilor în care tratamentul a eşuat (restabilirea re-
Clasificarea cazurilor raportate zultatului pozitiv ori persistenţa rezultatului pozitiv al examinării
Caz nou: un pacient care nu a primit niciodată tratament antitu- sputei 5 luni sau mai mult de la începutul tratamentului)
berculos sau a fost tratat cu preparate antituberculoase mai puţin de 4 ● numărul cazurilor de tratament întrerupt/abandonat (n-au primit
săptămâni. preparate antituberculoase 2 luni sau mai mult după înregistra-
Caz recidivant: un pacient care mai înainte a fost tratat de tuber- re)
culoză fiind declarat de medicul curant vindecat după o serie completă ● numărul cazurilor transferate în alt sector şi rezultatele nu sunt
de tratament chimioterapic, însă la care în timpul adresării repetate cunoscute
după asistenţă medicală a fost obţinut un rezultat bacteriologic pozitiv Notă: În ţările, unde izolarea culturii se foloseşte ca metodă de di-
al sputei sau cultura. agnosticare de rutină, rezultatele tratamentului se pot baza pe a doua
Se recomandă colectarea şi raportarea următoarelor date despre cultură obţinută în procesul fazei de continuare a tratamentului.
cazurile înregistrate: Supravegherea rezistenţei la medicamentele antituberculoase
● Numărul cazurilor noi de TB pulmonară cu rezultate pozitive ale Rezistenţa M.tuberculosis la acţiunea preparatelor antituberculoa-
examinării microscopice a sputei se se poate manifesta prin două forme:
● Numărul cazurilor recidivante de TB pulmonară Rezistenţa primară – izolarea tulpinilor rezistente de M.tuberculosis
● Numărul cazurilor noi de TB pulmonară cu rezultate negative de la un pacient, care neagă tratamentul în trecut cu preparate antitu-
ale examinării microscopice a sputei berculoase şi în documentele medicale de evidenţă cazul dat n-a fost
● Numărul cazurilor noi de TB extrarespiratorie înregistrat.
● Numărul cazurilor noi de TB cu rezultate pozitive ale examinării Rezistenţa achiziţionată – izolarea tulpinilor rezistente de M.tuber-
sputei în funcţie de sexul şi vârsta bolnavului (se recomandă culosis de la un pacient care confirmă, că în trecut a fost tratat cu pre-
următoarele grupe de vârstă: 0-14; 15-24;25-34; 35-44; 45-54; parate antituberculoase şi în ţările, unde există un sistem adecvat de
55-64; 65 şi mai mulţi ani). înregistrare, în documentele medicale cazul dat este înregistrat.
Supravegherea tratamentului antituberculos include: Supravegherea rezistenţei la medicamentele antituberculoase se
- colectarea şi raportarea datelor despre rezultatele tratamentului bazează pe 3 principii principale:
cazurilor noi pozitive la examinarea microscopică a frotiurilor de 1) Implementarea unui sistem de colectare a datelor despre toţi
spută: bolnavii de tuberculoză separat în două fluxuri: pacienţi noi şi pacienţi,
● numărul cazurilor, care au evoluat în negative după faza iniţială care au primit în trecut tratament antituberculos.
de tratament 2) Folosirea metodelor de laborator internaţionale recomandate
● numărul cazurilor vindecate (tratate complet şi cu cel puţin 2 pentru testul de sensibilitate. Într-o ţară trebuie să fie nu mai mult de un
rezultate negative ale examenului microscopic al sputei pe par- laborator naţional de referinţă, la care trimit probele de spută centrele
teritoriale de diagnostic. Laboratorul Naţional de referinţă trebuie să ● Folosirea programelor computerizate (asigurate de OMS) pen-
aibă legătură cu un laborator internaţional pentru schimbul de tulpini şi tru calcularea indicatorilor, analiza lor periodică (anuală în sis-
asigurarea controlului calităţii. temul de supraveghere de rutină sau la sfârşitul unor cercetări
3) Strategia de colectare a mostrelor trebuie să asigure reprezenta- periodice).
tivitatea ţării sau ariei aflate sub supraveghere. ● Clasificarea datelor în funcţie de nivelul de rezistenţă a
În funcţie de resursele disponibile, de logistici şi strategii, în ţară M.tuberculosis la un singur preparat antituberculos sau la o
poate funcţiona un sistem de supraveghere de rutină sau pot fi efectu- combinare de preparate folosite pentru tratament, cât şi în for-
ate cercetări periodice la un interval de 3-5 ani. me de rezistenţă primară şi achiziţionată.
Volumul minim de date, care se recomandă să fie colectate pen- ● Analiza datelor în diferite grupe de vârstă, sex, teritorii adminis-
tru supravegherea rezistenţei la preparatele antituberculoase: trative.
La nivel periferic (centrele de diagnosticare) ● Analiza tendinţelor formării rezistenţei M.tuberculosis la acţiu-
● Informaţia despre pacient va include: vârsta, sexul, data colectării nea preparatelor antituberculoase.
probelor, informaţia despre tratamentul efectuat în trecut, starea ● Diseminarea rezultatelor analizei către centrele teritoriale de di-
de infectare cu HIV (dacă este cunoscută). În rapoartele pentru agnosticare, instituţiile medicale de profil pentru dezvoltarea şi
sistemul de supraveghere vor fi incluse numai datele despre paci- fortificarea măsurilor de control.
enţii cu rezultatele pozitive ale examenului de laborator al sputei.
Laboratorul Naţional de Referinţă Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
● Informaţia despre rezultatele testelor de stabilire a sensibilităţii
M.tuberculosis la acţiunea preparatelor antituberculoase. ● Monitoringul permanent al nivelului şi tendinţelor prevalenţei re-
Nivelul Central zistenţei la medicamentele antituberculoase ca un indicator al
● Analiza comparativă a rapoartelor centrelor de diagnostic din eficacităţii tratamentului.
teritorii şi ale Centrului Naţional de Referinţă efectuată de o ● Depistarea erupţiilor de tuberculoză multidrog-rezistentă.
echipă de coordonare din cadrul Programului Naţional de Com- ● Asigurarea feedbackului tuturor instituţiilor care au participat în
batere a Tuberculozei. realizarea sistemului de supraveghere de rutină sau a cerce-
tărilor periodice, altor factori de decizie pentru dezvoltarea şi
Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei fortificarea măsurilor de control al tuberculozei.
● Argumentarea revizuirii politicii de management al cazului de
La nivel periferic (centrele teritoriale de diagnostic) tuberculoză.
● Alcătuirea periodică ( la sfârşitul fiecărei luni) a tabelelor în care ● Argumentarea necesităţii adoptării unor decizii de protecţie
se includ datele din registre despre depistarea cazurilor de socială a pacienţilor de tuberculoză din grupuri vulnerabile ale
M.tuberculosis rezistente la acţiunea preparatelor antitubercu- populaţiei şi de stimulare a activităţii personalului medical impli-
loase şi raportarea datelor agregate. cat nemijlocit în tratamentul bolnavilor de tuberculoză, în special
La nivel naţional a personalului din sectorul de asistenţă medicală primară.
● În baza rapoartelor prezentate de centrele teritoriale de dia- ● Colaborarea cu OMS, reţeaua supranaţională a laboratoa-
gnosticare se alcătuiesc rapoarte periodice (lunare) şi se pre- relor de referinţă pentru compararea rezultatelor suprave-
zintă grupului de dirijare a Programului Naţional de Combatere gherii şi controlului tuberculozei, argumentarea necesităţii
a Tuberculozei, Laboratorului Naţional de Referinţă. acordării asistenţei consultative şi tehnice în combaterea
tuberculozei, în special din sectorul de asistenţă medicală situaţia epidemiologică se menţinea nefavorabilă sau se înrăutăţea
primară. considerabil.
● Perfecţionarea codului legislativ în domeniul asistenţei medica- Pentru imunoprofilaxia poliomielitei au fost propuse 2 tipuri de vac-
le, protecţiei sociale a bolnavilor de tuberculoză şi profilaxiei cinuri:
maladiei. - vaccinul viral inactivat propus de Johanes D.Salk (SUA) în anul
● Dezvoltarea colaborării intersectoriale la nivel teritorial şi naţi- 1955;
onal pentru realizarea unor măsuri complexe de combatere şi - vaccinul cu virus poliomielitic viu atenuat propus de Albert Sa-
profilaxie a tuberculozei. bin (SUA) în anul 1956.
● Mobilizarea socială şi informarea sistematică a populaţiei despre Tabelul 8
impactul tuberculozei asupra sănătăţii şi necesitatea participării Numărul mediu anual al cazurilor de poliomielită în perioada
active la realizarea măsurilor de prevenire a răspândirii maladiei. prevaccinală (anii 1951-1955) şi după implementarea vaccinului
OPV (anii 1966-1969) în diferite regiuni de pe Globul pământesc
Poliomielita (conform datelor OMS)
Poliomielita este o boală infecţioasă acută provocată de 3 tipuri de en- Modul de Numărul mediu anual
Regiunea geo- folosire a de cazuri înregistrate Eficacitatea
terovirusuri, care se manifestă la o parte din persoanele afectate (≈ 2-5%)
grafică vaccinului Anii Anii epidemiologică
prin paralizie ireversibilă. La aproximativ 95% din persoanele infectate
OPV 1951-1955 1966-1969
cu poliovirusuri manifestările clinice lipsesc. Manifestări clinice nespe-
cifice cu febră moderată şi dureri în regiunea cervicală (manifestări mi- 23 ţări euro-
Reducerea numă-
nore) se pot înregistra la ≈ 4-8% din persoanele infectate. pene, SUA, Intensiv
rului de cazuri de
În unele cazuri se înregistrează meningite aseptice cu parestezii Canada, (planic) 72 737 883
> 80 ori
la ≈ 1-5% din pacienţi în câteva zile după debutul manifestărilor clini- Australia
ce minore. Dezvoltarea rapidă a paraliziei acute flasce asimetrice se 16 ţări din Reducerea numă-
poate înregistra la 0,1-2% din persoanele infectate (copii) şi la ≈ 2/3 din America Cen- rului de cazuri de
bolnavii cu forme paralitice se instalează paralizia reziduală din cauza Neregulat 4 023 2 830
trală şi de Sud 1,4 ori
afectării neuronilor motorii (poliomielită paralitică).
În perioada prevaccinală poliomielita avea o răspândire vastă, afec- N-au imple- Majorarea numă-
22 ţări din
tând majoritatea ţărilor de pe Globul pământesc. La mijlocul anilor 50 mentat imu- rului de cazuri de
Africa şi Asia 2 393 7 777
noprofilaxia 3,2 ori
ai secolului XX în URSS numărul cazurilor de poliomielită înregistrate
anual depăşea 200 000.
Vaccinul cu virus poliomielitic inactivat (IPV) este eficace, determi-
Majoritatea cazurilor de poliomielită se înregistrau la copii în vârstă
nând seroconversia la peste 90% din copiii vaccinaţi cu 3 doze. Vac-
până la 5 ani – 80-90% din numărul total de cazuri.
cinurile moderne sunt mai antigene şi pentru vaccinarea primară este
După implementarea vaccinărilor antipoliomielitice incidenţa a în-
suficientă administrarea a 2 doze urmată de o revaccinare monodoză
ceput să scadă brusc.
la vârsta de 5-6 ani. Vaccinul antipoliomielitic inactivat se administrea-
Eficacitatea epidemiologică a vaccinului antipoliomielitic viu atenuat
ză parenteral – subcutanat.
era evidentă în ţările unde se folosea sistematic (tab.8) şi, dimpotrivă,
în ţările, unde imunoprofilaxia se efectua neregulat sau nu se efectua,
Vaccinul antipoliomielitic viu atenuat introdus pe cale orală în orga- Ambele vaccinuri antipoliomielitice (IPV şi OPV) sunt recomandate
nism contribuie la formarea unei rezistenţe locale a intestinului faţă de de OMS pentru folosire în cadrul PNI. În acelaşi timp, ambele vacci-
reinfecţiile cu poliovirusuri indiferent de prezenţa sau absenţa anticor- nuri au anumite avantaje şi dezavantaje (tab.9 şi tab.10), decizia de
pilor în sânge. În urma acestei acţiuni are loc blocarea porţii de intrare, folosire a unui vaccin concret aparţinând autorităţilor naţionale ale ţării
care face imposibilă replicarea virusului poliomielitic sălbatic în celulele concrete. Vaccinul antipoliomielitic cu virus viu atenuat este folosit cu
mucoasei intestinului. Vaccinul cu virus poliomielitic viu atenuat (OPV) succes pentru eradicarea globală a poliomielitei şi este recomandat în
conţine tulpini atenuate (vaccinale) tipurile 1,2 şi 3 obţinute în urma următoarele regiuni:
cultivării pe culturi primare de rinichi de maimuţă. Vaccinul OPV se - unde continuă sau recent avea loc circulaţia poliovirusurilor săl-
foloseşte în majoritatea ţărilor de pe Globul pământesc. batice în populaţia umană;
Tabelul 9 Tabelul 10
Avantajele şi dezavantajele folosirii vaccinului IPV Avantajele şi dezavantajele folosirii vaccinului OPV
(sursa citată: A.Ivan, Doina Azoicăi, 1995) (sursa citată: A. Ivan, Doina Azoicăi, 1995)
Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje
● Conferă imunitate umorală optimă ● Unele rezultate au marcat un ● Conferă imunitate umorală şi in- ● În unele cazuri rare se poate
dacă se administrează un număr procent scăzut al seroconversiei testinală, similară cu infecţia natu- restabili neurovirulenţa virusului
suficient de doze la vaccinaţi cu 3 doze rală vaccinal într-o măsură suficien-
● Poate fi asociat cu alte vaccinuri ● Pentru menţinerea nivelului pro- ● Imunitatea conferită poate persis- tă pentru a cauza o poliomielită
● Absenţa virusului viu exclude mu- tectiv de anticorpi sunt necesare ta toată viaţa paralitică la vaccinaţi sau la con-
taţiile potenţiale şi reversia viru- revaccinări repetate ● Induce foarte rapid anticorpi la o tacţii lor
lenţei ● Nu induce la persoanele vacci- populaţie mare de vaccinaţi ● Virusurile din vaccin se pot pro-
● Absenţa virusului viu în vaccin nate imunitate locală la nivelul ● Administrarea pe cale orală este paga la contacţii familiali sau la
permite folosirea lui la indivizi cu intestinului uşor de realizat nivelul unor colectivităţi
deficit imunitar sau sub tratament ● Are un cost de peste 10 ori mai ● În caz de epidemie, induce an- ● În unele ţări cu climă caldă, in-
imunodepresor şi la contacţii fami- ridicat decât OPV ticorpi umorali şi blochează, de ducerea anticorpilor la niveluri
liali ● Nu reduce, în timp scurt, circula- asemenea, propagarea virusului protective şi proporţii semnifi-
● A redus substanţial morbiditatea ţia poliovirusurilor sălbatice, de sălbatic datorită colonizării la ni- cative de vaccinaţi a fost dificil
prin poliomielită în ţările unde s- aceea nu este folosit în focare velul tractului digestiv de realizat, chiar în cazul unor
a asigurat o acoperire intensă şi epidemice ● Tehnologia de producere este re- administrări repetate
susţinută ● Producţia poate fi afectată de lativ simplă; poate fi preparat pe ● Este contraindicat persoanelor
● Se dovedeşte util în unele regiuni necesitatea procurării unui nu- celule umane şi nu necesită mate- cu insuficienţă imunitară, con-
tropicale în care OPV nu are efici- măr mare de maimuţe rial biologic obţinut de la maimuţe tacţilor acestora şi persoanelor
enţă optimă, îndeosebi la sugari ● Utilizarea poliovirusurilor viru- ● Nu necesită revaccinări repetate supuse tratamentului imunosu-
lente pentru producerea vac- presiv
cinului prezintă pericol pentru ● Utilizarea ţesuturilor simiene
persoanele vaccinate în cazul comportă riscul unor contami-
eşecului omorârii virusului nări, mai ales cu alte virusuri
- în ţările în curs de dezvoltare, unde costul înalt al vaccinului elitică în masă a copiilor în vârstă de până la 5 ani în conformitate cu
inactivat nu este accesibil pentru imunizările de rutină; Programul de lichidare a poliomielitei până în anul 2000.
- în teritoriile cu o stare sanitaro-igienică nesatisfăcătoare pentru Zilele naţionale de imunizare antipoliomielitică în republică au fost or-
blocarea mucoasei intestinale ca poartă de intrare a polioviru- ganizate în 2 etape: între 23 şi 28 septembrie 1996 (etapa 1) şi între 18 şi
sului sălbatic. 23 noiembrie 1996 (etapa 2). Datorită activităţilor menţionate a fost cre-
Chiar şi în ţările, unde OPV nu se foloseşte pentru vaccinările de ată o pătură imună protectivă stabilă la copii şi, ca urmare, a fost stopată
rutină, acest vaccin rămâne ca mijloc de control (intervenţie) în cazul circulaţia polivirusurilor sălbatice în populaţia umană. În iulie 2000, la
înregistrării unor erupţii epidemice de poliomielită paralitică. şedinţa Comitetului European Regional de certificare a lichidării poliomi-
În cazul folosirii OPV, părinţii copiilor trebuie să fie informaţi despre elitei, Republica Moldova a fost certificată ca ţară liberă de poliomielită.
riscul dezvoltării cazurilor de complicaţii postvaccinale sub formă de Iniţiativa de lichidare globală a poliomielitei către finele anului 2000
cazuri paralitice de poliomielită vaccinoasociată. a fost una dintre cele mai importante acţiuni de sănătate publică în is-
Includerea poliomielitei în programele naţionale de imunizări în ma- torie. În fruntea acestei iniţiative s-au aflat OMS, CDC, UNICEF, Rotary
joritatea ţărilor de pe Globul pământesc a contribuit la o reducere dra- International. Mai târziu, în anul 1999, această iniţiativă a fost susţinută
matică a numărului de cazuri de îmbolnăvire de poliomielită paralitică. de Fondul Bil şi Melinda Geits, Fondul ONU Ted Terner, Banca Mondi-
În aceste condiţii OMS în anul 1988 a elaborat un program de lichidare ală, Firmele „Aventi Pasteur” şi „De Birs”.
a poliomielitei până în anul 2000 şi, în acelaşi timp, de pregătire a ca- Regiunile libere de poliomielită la sfârşitul anului 1999:
drelor medicale în domeniul vaccinologiei pentru asigurarea controlului - America de Nord şi America Latină. Ultimul caz de poliomielită
şi al altor boli infecţioase la copii. în această regiune a fost înregistrat în anul 1991;
În anul 1988 poliomielita se înregistra în mai mult de 125 de ţări - Regiunea de Vest a Oceanului Pacific. Ultimul caz de poliomie-
pe 5 continente, în care anual se înregistrau mai mult de 350 000 ca- lită în această regiune a fost înregistrat în anul 1997;
zuri de poliomielită paralitică la copii. La sfârşitul anului 1999 numărul - Regiunea Europeană. Ultimul caz de poliomielită în Regiunea
ţărilor, în care se înregistrau cazuri de poliomielită, s-a redus până la Europeană a fost înregistrat în anul 1998 în Turcia.
30. Poliomielita a fost eradicată pe 3 continente, iar numărul de cazuri Regiunile unde se înregistra poliomielita la sfârşitul anului 1999:
înregistrate s-a micşorat până la 7 012. ● Africa (Nigeria, Angola, Etiopia, Republica Democrată Congo
În Republica Moldova în perioada prevaccinală poliomielita avea o etc.);
răspândire epidemică. Anual se înregistrau de la 37 până la 476 cazuri ● Regiunea de Est a Mării Mediterane (Pakistan, Irak, Afganis-
de poliomielită paralitică. În urma implementării imunizărilor incidenţa tan);
prin poliomielită s-a redus considerabil şi în anul 1991 a fost înregistrat ● Regiunea Asiatică de Sud-Est (India, Nepal, Bangladesh). Nu-i
ultimul caz de poliomielită provocat de poliovirusul sălbatic. cunoscută situaţia reală în Republica Populară Democrată Co-
Peste 5 ani de la înregistrarea ultimului caz de poliomielită indigenă reeană din cauza lipsei sistemului de supraveghere şi a datelor
cu virusul sălbatic, la 11 septembrie 1996, prin decizia Guvernului Re- de laborator.
publicii Moldova nr.500, a fost aprobat Programul de lichidare a poliomi- Câtre anul 2000, indiferent de succesele remarcabile realizate în
elitei în Republica Moldova până în anul 2000. Lichidarea poliomielitei eradicarea globală a poliomielitei, se înregistrau încă teritorii endemice
în republică s-a bazat pe acoperirea vaccinală a grupelor-ţintă de copii cu o circulaţie destul de intensivă a poliovirusurilor sălbatice şi cazuri
de cel puţin 95% în conformitate cu Programul Naţional de Imunizări multiple de poliomielită paralitică. Aceste teritorii endemice se află pe
pentru a.a. 1994-2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.584 din 3 2 continente – Africa şi Asia (regiunea de Sud-Est) şi menţin riscul răs-
august 1994 şi organizarea Zilelor naţionale de imunizare antipoliomi- pândirii poliomielitei în teritoriile libere de această maladie.
Cauzele principale, care au favorizat menţinerea endemicităţii la polio- manent de trai, minorităţi naţionale şi grupuri religioase, care
mielită în ultimii ani în ţările africane şi în cele din Asia de Sud-Est sunt: refuză sau ignorează imunizarea
- Reducerea accesului populaţiei la imunizări din cauza: ● organizarea în caz de complicare a situaţiei a campaniilor de
● funcţionării neadecvate a sistemelor naţionale de Sănătate Pu- imunizări antipoliomielitice subnaţionale sau naţionale
blică - Menţinerea calităţii înalte a supravegherii epidemiologice pen-
● conflictelor militare regionale, crizelor sociale care au condiţio- tru depistarea rapidă a importului de virus poliomielitic sălba-
nat strămutarea unor grupuri masive de populaţie, migraţia in- tic sau de derivaţi ai virusurilor poliomielitice vaccinale:
tensivă, formarea unor fluxuri masive de refugiaţi etc. ● supravegherea epidemiologică bazată pe depistarea cazurilor
- Reducerea finanţării măsurilor de lichidare a poliomielitei. de paralizie acută flască (PAF) şi monitoringul circulaţiei entero-
Din cauza obstacolelor menţionate termenul de eradicare a poliovirusurilor în populaţie şi în mediul ambiant. Calitatea suprave-
mielitei a fost prelungit. În prezent există riscul înalt de import al polio- gherii PAF trebuie să corespundă criteriilor şi indicilor-ţintă de
virusurilor sălbatice în teritoriile libere de poliomielită şi restabilirea cir- calitate menţionaţi în tabelul 11
culaţiei virusurilor şi înregistrarea cazurilor de poliomielită în populaţia ● investigarea tuturor probelor de fecale colectate de la copii cu
insuficient cuprinsă cu imunizări. PAF la poliomielită şi enterovirusuri în laboratorul central viruso-
logic al CNŞPMP acreditat de OMS
Supravegherea şi controlul poliomielitei în condiţiile riscului ● transportarea tuturor izolatelor de virusuri poliomielitice în timp
înalt de import al virusului poliomielitic sălbatic de două săptămâni de la izolare în Laboratorul Regional de re-
şi restabilirii incidenţei ferinţă pentru determinarea originii virusului poliomielitic – săl-
batic sau vaccinal
Supravegherea şi controlul poliomielitei la etapa actuală în Republi- - Asigurarea păstrării sigure şi nepericuloase a tulpinilor de
virus poliomielitic sălbatic în laboratoare
ca Moldova se efectuează în conformitate cu recomandările periodice
- Organizarea următoarelor măsuri suplimentare în depista-
ale OMS şi cu „Planul acţiunilor pentru menţinerea statutului Republicii
rea cazului suspect la poliomielită clinică sau eliminarea
Moldova ca ţară liberă de poliomielită” aprobat de Ministerul Sănătăţii
oricărui virus poliomielitic
la 24 mai 2002.
Nivelul întâi: „caz urgent” solitar sau „caz urgent” PAF: Defi-
Scopul general al Planului de acţiuni este neadmiterea răspândirii
niţie „caz urgent”
şi circulaţiei virusului poliomielitic sălbatic în caz de import, până la
● Simptome clinice ale PAF la persoane de vârsta < 15 ani (in-
formularea strategiilor de acţiuni în perioada după certificarea globală clusiv recent decedate cu sindromul PAF) cu unul din următorii
a eradicării poliomielitei. factori de risc: 1) care a primit mai puţin de 3 doze de vaccin
Planul include următoarele măsuri principale: antipoliomielitic sau 2) care a făcut în ultimele 28 zile o călătorie
- Menţinerea nivelului înalt de acoperire vaccinală planică în într-un teritoriu endemic la poliomielită, sau 3) se referă la un
conformitate cu PNI: grup de risc sporit (migranţi, refugiaţi etc.)
● acoperirea cu 3 doze de vaccin OPV a copiilor până la vârsta ● Tabloul clinic al afecţiunii de tip poliomielitic la o persoană de
de 12 luni şi revaccinările ordinare către 3 şi 7 ani la nivel orice vârstă
naţional peste 95% şi mai mult de 90% la toate nivelurile sub- ● Eliminarea de virus poliomielitic la orice persoană, chiar şi fără
naţionale paralizie, dar cu unul din factorii de risc menţionaţi mai sus
● monitoringul sistematic al stării de vaccinare în grupuri de po-
pulaţie cu risc sporit – migranţi, refugiaţi, persoane fără loc per-
Măsuri suplimentare: 3. Vaccinarea imediată a celor nevaccinaţi împotriva poliomielitei,

1. Investigarea imediată a bolnavului şi contacţilor, informarea Mi- aflaţi în contact strâns cu o persoană bolnavă sau suspectă.
nisterului Sănătăţii şi CNŞPMP va fi efectuată în timp de 24 ore, 4. Evaluarea rapidă a stării de imunizare contra poliomielitei în locali-
care, la rândul lor, vor informa BRE OMS. tate, sector, colectivitate şi imunizarea persoanelor nevaccinate.
2. Colectarea la timp a probelor de fecale, transportarea şi cerce- 5. Dacă în urma evaluării acoperirea vaccinală va constitui mai
tarea lor în laboratorul central virusologic al CNŞPMP, transpor- puţin de 80%, vor fi organizate măsuri de imunizare a celor ne-
tarea tulpinilor izolate de virusuri poliomielitice va fi efectuată vaccinaţi.
în timp de o săptămână în Laboratorul Regional de referinţă Nivelul doi: caz solitar posibil de poliomielită suspect de a fi
pentru diferenţierea intratipică. provocat de virus poliomielitic sălbatic
Tabelul 11 Definiţie:
Criteriile şi indicii-ţintă de calitate a supravegherii ● Tablou clinic de afecţiune de tip poliomielitic la o persoană de
epidemiologice a PAF orice vârstă cu eliminare de virus poliomielitic până la finaliza-
rea investigărilor de diferenţiere intratipică.
Criteriile de supra- Măsuri:
veghere epidemio- Indicii-ţintă de calitate
logică a PAF 1. Informarea urgentă în timp de 24 ore despre cazurile asemă-
Depistarea, investi- ● 1 şi mai multe cazuri de PAF la 100 000 locuitori nătoare a Ministerului Sănătăţii şi în următoarele 24 ore a BRE
garea şi clasificarea până la vârsta de 15 ani anual OMS.
cazurilor de PAF de ● 80% şi mai multe cazuri de PAF se vor depista 2. Cercetarea urgentă a cazului. Colectarea probelor adecvate de
etiologie nepoliomi- până la a 7-a zi de la debutul paraliziilor fecale de la bolnav şi membrii familiei, persoane aflate în con-
elitică ● 80% şi mai multe cazuri de PAF se vor investiga
clinic şi epidemiologic în timp de 48 ore după tact apropiat cu bolnavul.
declararea lor 3. Vaccinarea urgentă cu o doză suplimentară OPV a contacţilor,
● 80% şi mai multe cazuri de PAF se vor clasifica indiferent de statutul vaccinărilor antecedente.
în timp de 90 zile de la debut 4. Efectuarea în timp de 48 ore a unui control activ al cazurilor de
Distribuirea cazurilor ● Distribuirea cazurilor de PAF va fi uniformă, co- PAF şi al cazurilor posibile de poliomielită paralitică sau nepa-
PAF la nivel subna- respunzătoare cu distribuirea copiilor până la ralitică în teritoriile afectate, inclusiv:
ţional vârsta de 15 ani. Nu vor exista regiuni care nu
depistează cazuri de PAF a. informarea instituţiilor medicale, laboratoarelor, CMP din ţară
despre situaţie;
Recoltarea la timp ● La 80% şi mai multe cazuri de PAF va fi asigurată
a probelor de fecale recoltarea a două probe de fecale (cu un interval b. introducerea raportării zilnice a cazurilor de PAF, inclusiv rapor-
pentru investigarea minim de o zi în timp de 14 zile de la debutul para- tarea „zero” prin intermediul CMP la nivel naţional (CNŞPMP);
de laborator liziei) pentru investigarea de laborator c. cercetarea lărgită a probelor de fecale, colectate de la copii de
Transportarea la ● Probele de la 80% şi mai multe cazuri de PAF vor vârstă sub 5 ani;
timp a probelor de fi aduse în stare bună cu respectarea „lanţului frig” d. investigări selective de laborator ale copiilor sănătoşi (la nece-
fecale pentru investi- revers în laboratorul central virusologic acreditat de sitate);
garea de laborator OMS în timp de maximum 72 ore de la recoltare
e. investigarea probelor de ape reziduale la virusuri poliomielitice
Calitatea lucrului de ● În 80% şi mai multe cazuri laboratorul va finaliza (la necesitate).
laborator investigarea probelor şi tipizarea izolatelor de la Supravegherea epidemiologică activă se va efectua până când va
cazurile PAF în 28 zile de la primire fi exclusă posibilitatea transmiterii virusului poliomielitic sălbatic.
5. Identificarea retrospectivă a cazurilor posibile de poliomielită se rezultate, se elaborează măsuri de fortificare a sistemului de suprave-
va efectua prin intermediul: ghere (tab.11).
a. cercetărilor epidemiologice în instituţii medicale, de asistenţă Tabelul 12
socială şi în grupele de risc; Clasificarea finală a cazurilor PAF înregistrate în anul 2005
b. studiul fişelor de staţionar în spitalele şi secţiile prioritare în care în Republica Moldova
e posibilă spitalizarea bolnavilor cu paralizii în ultimele 12 luni;
c. primirea zilnică a informaţiei din laboratorul central virusologic Cod Diagnosticul final 2005
al CNŞPMP despre izolarea recentă a tulpinilor de enteroviru-
0 Nu constituie o paralizie acută flască 0
suri care nu se determină cu serurile cunoscute;
6. Evaluarea urgentă a acoperirii vaccinale în tot teritoriul ţării cu 1 Compatibile cu poliomielita 0
efectuarea unei campanii naţionale de imunizări suplimentare 2 Poliradiculonevrita/sindromul Gullian-Barre/Landry 1
ale tuturor copiilor până la vârsta de 5 ani sau a copiilor din 3 Mielita transversă 0
grupele de risc din tot teritoriul ţării; 4 Neurita traumatică 1
7. În funcţie de evoluţia situaţiei vor fi întreprinse imunizări supli-
mentare ale altor grupe de risc din tot teritoriul ţării; 5 Tumori 0
8. Revizuirea Planului naţional de biosecuritate a păstrării virusu- 6 Neuropatii periferice postinfecţioase, toxice 2
rilor poliomielitice sălbatice. 7 Alte patologii neurologice nespecifice 2
8 Boli metabolice ale muşchilor şi oaselor 0
Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei Paralizii de origine etiologică nedeterminată, diagnostic
9 1
necunoscut (pierdut din supraveghere)
Se analizează rapoartele despre cazurile investigate în fiecare lună
Total cazuri PAF 7
şi anual în diferite teritorii administrative (tab. 12). Indicele incidenţei
prin cazuri confirmate de poliomielită se determină în grupele de vâr-
stă, în funcţie de statutul imun al bolnavului, de sex, repartizarea teri- Indicatorii funcţionării sistemului de supraveghere a PAF, calculaţi
torială şi în diferite luni. în baza datelor rapoartelor statistice periodice, se expediază în adresa
Se determină dinamica indicilor de acoperire vaccinală cu 3 doze tuturor instituţiilor medicale şi laboratoarelor, care colectează şi prezin-
OPV în diferite teritorii administrative şi indicele anual de cuprindere tă datele sub formă de feedback (tab. 13).
vaccinală.
Plenitudinea şi prezentarea rapoartelor lunare la timp. Analiza ca- Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
zurilor de poliomielită confirmate prin izolarea poliovirusurilor sălbatice
în diferite teritorii, grupe de vârstă şi sociale înregistrate în diferite luni Datele obţinute în urma supravegherii poliomielitei se folosesc pen-
şi ani. Clasificarea finală a tuturor cazurilor suspecte. Rata izolării ente- tru clasificarea cazurilor înregistrate în cazuri confirmate, poliocompa-
rovirusurilor nepoliomielitice. tibile sau negative:
Analiza şi evaluarea datelor în sistemul de supraveghere a poliomi- ● Monitoringul şi evaluarea funcţionării sistemului de supraveghe-
elitei pentru a menţine activitatea de depistare a cazurilor de PAF la un re în conformitate cu indicii normativi (tab.13) în teritoriile admi-
nivel înalt. Indicatorii determinaţi în baza datelor colectate se compară nistrative şi elaborarea activităţilor de îmbunătăţire a suprave-
cu indicatorii-ţintă (ai standardului de supraveghere) şi, în funcţie de gherii în teritoriile unde indicatorii normativi nu sunt atinşi.
● Identificarea teritoriilor cu risc înalt de răspândire a poliomielitei pământesc. Incidenţa prin difterie în prezent este determinată de cu-
şi planificarea campaniilor suplimentare de imunizare în aceste prinderea populaţiei cu vaccinări şi de eficienţa funcţionării suprave-
arii. gherii şi controlului maladiei.
Tabelul 13 În perioada prevaccinală incidenţa prin difterie se caracterizează
Cazurile de PAF înregistrate în diferite teritorii ale prin majorări periodice de 6-10 ani şi letalitate de 10-15%. În Republica
Republicii Moldova în anii 2000-2005 Moldova în perioada prevaccinală indicele mediu al morbidităţii consti-
Anii tuia 22 cazuri la 100 000 locuitori (fig.14).

45.00
45.00
numar cazuri la 100000 populatie

Zone geografice 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Numărul cazurilor la 100 000 locuitori

de supraveghere 40.00
40.00
Municipiul Chişinău 3 3 3 3 3 1 35.00

35.00
Zona de Nord 1 2 1 0 1 1 0.00

30.00
25.00
25.00
Zona de Centru 3 1 2 2 5 3
0.00
20.00
Zona de Sud 0 1 0 2 1 2
15.00
15.00
Teritoriile transnistrene 1 0 0 0 0 0
0.00
10.00
Total în republică 8 7 6 7 10 7
5.00
5.00
Expedierea informaţiei în adresa Comisiei de cercetare a lipsei cir- 0.00

0.00
culaţiei polivirusurilor sălbatice în anumite teritorii pentru elaborarea
944
1947
1950
1953
1956
1959
96
1965
968
1971
1974
1977
980
98
986
989
99
1995
998
00
004
1944
1947
1950
1953
1956
1959
1962
1965
1968
1971
1974
1977
1980
1983
1986
1989
1992
1995
1998
2001
2004
deciziei respective.
Datele analizate în procesul de supraveghere vor fi folosite pe larg
pentru: instruirea specialiştilor – medicilor infecţionişti, epidemiologi,
neurologi, studenţi şi rezidenţi; elaborarea proiectelor de fortificare a Fig.14. Incidenţa prin difterie în Republica Moldova
reţelei de laborator, suport extern în fortificarea supravegherii şi contro- în anii 1944-2005
lului poliomielitei.
În legătură cu implementarea imunoprofilaxiei planice în anii 50 ai
Difteria secolului XX, nivelul incidenţei prin difterie s-a redus brusc până la ca-
zuri sporadice. După o perioadă epidemiologică favorabilă de peste 20
Difteria este o boală infecţioasă acută cauzată de C.diphtheriae, ani (1968-1990), care se caracterizează practic prin lichidarea inciden-
care se manifestă prin inflamaţia membranoasă (membrane difterice) ţei (numărul cazurilor de boală înregistrate anual în această perioadă
a căilor respiratorii superioare (de obicei a faringelui, însă pot fi afec- nu depăşea 3), la începutul anilor ’90 nivelul incidenţei a început să se
tate amigdalele, cavitatea nazală, laringele, traheea) şi afectarea altor majoreze, manifestându-se în anii 1994-1996 printr-o răspândire epi-
organe, inclusiv miocardul, sistemul nervos, rinichii. demică severă cu înregistrarea a 888 bolnavi, dintre care 46 (5,2%) au
Difteria este o maladie cu răspândire globală, în pofida efectuării decedat (fig.15).
imunoprofilaxiei planice în majoritatea absolută a ţărilor de pe Globul
100 000 locuitori ● lipsa rezervelor de ser antidifteric şi a antibioticelor pentru trata-
ment şi asanarea purtătorilor de corinebacterii toxigene.
.00
12.00
cazurilor lapopulatie
0.00
10.00
100
100 450
450
cuprinderea cu vaccinări
8.00 400
400
Cuprinderea cu vaccinări
8.00
8080
numărul cazurilor
350
350
la 100.000
6.00
6.00
Numărul cazurilor
300
300
4.00
4.00 6060
250
250
Numărul
.00
2.00
200
nr.cazuri
200
40 40
0.00
0.00 150
150
2020 100
100
1979
98
98
1985
1987
989
99
99
1995
1997
999
00
00
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2004
50
50
0
Fig. 15. Răspândirea epidemică a difteriei în Republica Moldova 0 0
0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
în anii 1994-1996
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Epidemia de difterie s-a declanşat din cauza mai multor factori,
care au condus la scăderea indicelui de acoperire cu vaccinuri în anii DTP3
DTP3 Difteria
Diftreia
1990-1993 până la 70% (fig.16):

- asigurarea insuficientă cu vaccinuri; Fig. 16. Acoperirea vaccinală şi morbiditatea prin difterie
- implementarea unor scheme imperfecte ale vaccinărilor antidif- în anii 1990-2005
terice (în special a copiilor de vârsta până la un an) – folosirea
pentru vaccinarea primară la copii cu unele contraindicaţii rela- În perioada înrăutăţirii situaţiei epidemiologice la difterie au fost sta-
tive ale vaccinului DTP-M, care în multe cazuri nu conducea la bilite 2 particularităţi indicatoare ale riscului de răspândire epidemică a
formarea imunităţii protective, ci favoriza acumularea persoa- acestei maladii:
nelor cu imunitate neprotectivă. - tendinţa de creştere a numărului de cazuri de îmbolnăvire pro-
Răspândirea epidemică a difteriei în republică a fost condiţionată şi vocate de C.diphtheriae, biotipul gravis;
de influenţa epidemiilor de difterie din Rusia şi Ucraina, de unde au fost - corelarea morbidităţii prin difterie cu incidenţa stărilor de pur-
importate multe cazuri. tător sănătos de corinebacterii toxigene (tab.14). Odată cu re-
Conform concluziilor OMS, reemergenţa difteriei în republicile fos- ducerea numărului cazurilor de îmbolnăvire, se micşorează şi
tei URSS şi în unele state europene a fost condiţionată de acoperirea frecvenţa înregistrării stărilor de purtător sănătos de corinebac-
nesatisfăcătoare cu vaccinuri a copiilor şi a altor grupuri-ţintă ale po- terii toxigene.
pulaţiei. Această particularitate contribuie la menţinerea situaţiei epidemio-
Factorii, care au favorizat reemergenţa: logice favorabile şi la reducerea în continuare a riscului de răspândire a
● migraţia intensivă a populaţiei difteriei. În acelaşi timp, măsurile existente de control al difteriei nu per-
● stabilirea cu întârziere a diagnosticului (atenţia redusă a lucră- mit de a formula sarcina de eradicare a maladiei (rezultatul maximal,
torilor medicali şi a populaţiei) care poate fi atins, este lichidarea sau eliminarea incidenţei indigene).
Tabelul 14 Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010 prevede

Corelaţia dintre cazurile de boală şi stările de purtător sănătos menţinerea statutului de eliminare a cazurilor indigene de difterie. Pen-
de corinebacterii toxigene în anii 1990-2005 tru realizarea acestui obiectiv major, începând cu anul 2006, vor fi asi-
gurate următoarele sarcini operative:
Numărul stărilor de Corelaţia - acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 3 doze de vaccin DTP
Numărul cazuri-
Perioada purtător sănătos de cazuri de a copiilor până la vârsta de un an şi cu prima revaccinare – până
lor de îmbolnă-
de timp corinebacterii toxi- boală/stări de la vârsta de 3 ani;
vire de difterie
gene purtător - acoperirea vaccinală de minimum 95% cu revaccinările diftero-
1991-1993 71 192 1 : 2,7
tetanice a copiilor şi adulţilor la vârstele-ţintă;
1994-1996 888 1319 1: 1,5 - supravegherea bazată pe informaţia urgentă la nivel naţional
1997-2000 78 88 1: 1,1 despre fiecare caz suspect de difterie şi depistarea purtătorilor
2001-2005 6 3 1: 0,5 de corinebacterii toxigene;
- investigarea de laborator a fiecărui caz probabil de difterie;
- controlul asupra situaţiilor de risc.
În răspândirea difteriei în republică în anii 1991-2005 pot fi evidenţi-
ate câteva perioade cu diferite particularităţi ale manifestării procesului
epidemic: Supravegherea şi controlul difteriei
- agravarea situaţiei epidemiologice (1991-1993);
- răspândirea epidemică a difteriei (1994-1996); Pentru supravegherea difteriei OMS recomandă următoarea defini-
- reducerea postepidemică a incidenţei (1997-2000); ţie de caz standard.
- stabilizarea incidenţei la nivelul cel mai redus posibil – ca- Descrierea clinică a cazului
zuri anuale unice, lipsa cazurilor (2001-2005). Începând cu O îmbolnăvire a căilor superioare respiratorii, care se manifestă
anul 2003, în republică au fost eliminate cazurile indigene de prin laringită ori faringită sau tonsilită şi
difterie. ● membrane, care aderă la amigdale, faringe şi/ori mucoasa ca-
Lichidarea epidemiei de difterie şi menţinerea în ultimii ani a situaţi- vităţii nazale.
ei favorabile au fost atinse prin organizarea imunizărilor suplimentare a Criteriile diagnosticului de laborator
populaţiei (campanii de imunizări) şi menţinerea indicilor de acoperire Izolarea Corynebacterium diphtheriae dintr-o probă clinică
cu vaccinări ale grupelor-ţintă la un nivel stabil (> 90-95%) în conformi- Notă: Creşterea titrului anticorpilor în ser (de 4 ori şi mai mult) pre-
tate cu obiectivele PNI. zintă interes numai în cazul, când ambele probe de ser au fost colecta-
Astfel, principala intervenţie în condiţiile înrăutăţirii situaţiei epi- te până la administrarea anatoxinei sau antitoxinei difterice. Cazul de
demiologice la difterie rămâne organizarea operativă a campaniilor difterie bazat pe diagnosticul serologic este puţin probabil ca rezultat şi,
suplimentare de imunizări ale populaţiei. Criteriile de organizare a de obicei, nu-i folosit pentru supravegherea epidemiologică.
campaniilor suplimentare de imunizări (efectuate conform indicaţiilor Clasificarea cazului
epidemiologice) sunt: Suspect: Nu-i aplicabil.
● cota înaltă a formelor toxice la bolnavii cu difterie (> 15%) Probabil: Un caz ce corespunde descrierii clinice.
● înregistrarea cazurilor letale în mediul copiilor vaccinaţi Confirmat: Un caz probabil, confirmat prin investigaţia de laborator
● nivelul insuficient de acoperire a populaţiei cu vaccinări (< 70%) sau epidemiologic legat de un caz confirmat prin investigaţii de labo-
rator.
Notă: Persoanele de la care a fost izolată cultura de C.diphtheriae, - indicele incidenţei lunare şi în diferite teritorii administrative;
dar care nu au simptomele incluse în descrierea clinică a cazului (sunt - acoperirea vaccinală a grupurilor-ţintă ale populaţiei;
purtătorii de C.diphtheriae), nu se includ în rapoarte ca un caz probabil - rata morbidităţii în structura incidenţei globale prin bolile infecţi-
sau un caz confirmat de difterie. oase;
Formele de supraveghere - indicele incidenţei în diferite grupe de vârstă;
● Supravegherea de rutină bazată pe raportarea urgentă la nivel - rata cazurilor tratate la timp (< 7 zile de la debutul bolii);
naţional a fiecărui caz probabil de difterie sau purtător de cori- - indicele letalităţii.
nebacterii toxigene.
Informaţia minimală despre cazul de boală va conţine următoarele Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
date:
√ Caz unic, repetat, indigen sau de import Indicii care caracterizează situaţia epidemiologică la difterie vor fi
√ Locul depistării (raionul, municipiul, sectorul, localitatea etc.) folosiţi pentru argumentarea deciziilor de intervenţie:
√ Data naşterii pacientului ● Asigurarea accesului bolnavilor de difterie la tratament adec-
√ Data debutului bolii vat.
√ Tratamentul efectuat: antibiotice şi ser antitoxic, numai antibio- ● Asigurarea cu antibiotice pentru asanarea purtătorilor de cori-
tice ori numai ser antidifteric, alt tratament nebacterii toxigene.
√ Rezultatul investigaţiei de laborator: a fost izolată tulpina to- ● Organizarea unor imunizări suplimentare în anumite teritorii,
xigenă de C.diphtheriae, izolată tulpina atoxigenă, izolată localităţi cu o cuprindere vaccinală insuficientă sau cu o rată a
C.diphtheriae fără stabilirea proprietăţilor toxigene, n-au fost imunităţii protective reduse (sub 80%).
efectuate investigaţii de laborator ● Argumentarea necesităţii realizării unor campanii suplimentare
√ Numărul total de doze de vaccin antidifteric primite (DTP, DT de imunizare a populaţiei.
sau Td) ● Dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor laboratoarelor microbio-
√ Data vaccinării (revaccinării) cu ultima doză logice pentru diagnosticare şi evaluarea particularităţilor circu-
√ Clasificarea cazului: confirmat, probabil, n-a fost efectuată. laţiei corinebacteriilor în populaţia umană.
● Investigarea imediată a erupţiilor epidemice de difterie cu colec- ● Efectuarea unor studii epidemiologice ale nivelului imunităţii co-
tarea şi analiza informaţiei despre cazurile înregistrate şi elabo- lective în grupele cu risc sporit de molipsire.
rarea planului de acţiuni pentru localizarea şi lichidarea ei.
● Serosupravegherea bazată pe selectarea unor grupuri repre-
Tusea convulsivă
zentative pentru stabilirea nivelului imunităţii protective a popu-
laţiei împotriva difteriei. Pertussis este o boală infecţioasă, care se manifestă la început cu
● Informaţia despre numărul de cazuri probabile sau confirmate simptome uşoare de afectare a căilor respiratorii superioare (perioada
la nivel naţional se prezintă Biroului European al OMS în con- manifestărilor catarale – debutul bolii), ce progresează cu tuse şi după
formitate cu cerinţele Biroului Regional. aceasta se manifestă prin accese de tuse convulsivă (perioada paro-
Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei xistică) urmate de inspiraţie convulsivă şi deseori vomă. Febra lipseş-
te sau are valori minime. Intensitatea manifestărilor clinice descreşte
În urma analizei datelor colectate vor fi stabiliţi următorii indici, folo- treptat în decursul câtorva săptămâni sau luni (perioada de convales-
siţi ulterior pentru planificarea măsurilor antiepidemice şi profilactice: cenţă).
La copii în primele luni de viaţă (până la 6 luni) manifestările clini- Tabelul 14

ce sunt atipice – accesele de tuse convulsivă, de regulă, lipsesc, însă Complicaţiile, reacţiile adverse şi alte procese patologice, care
frecvent se înregistrează apneea. La copii de vârstă mai avansată şi la se pot manifesta după imunizarea cu vaccinul DTP
adulţi de asemenea se pot înregistra manifestări clinice atipice – tuse de
I. Reacţii şi complicaţii locale:
lungă durată cu sau fără accese paroxistice şi fără inspiraţie convulsivă.
- infiltrat (mai mare de 2,0 cm în diametru);
Durata clasică a bolii este de 6-10 săptămâni. Complicaţiile care se pot
- abces (flegmon);
dezvolta includ: paroxism epileptic, pneumonie, encefalopatie şi deces.
II. Hiperreacţii generale cu hipertermie şi intoxicaţie.
Manifestările clinice mai severe se înregistrează la copii de vârsta
III. Complicaţii postvaccinale cu afectarea sistemului nervos central:
până la 6 luni. Rata letalităţii este de circa 1%-4% la copii în primele 2
- ţipăt persistent strident;
luni de viaţă şi < 1% la copii de vârsta 2-11 luni.
- reacţii encefalitice:
Tusea convulsivă rămâne o cauză majoră a morbidităţii şi morta-
● sindromul convulsiv cu hipertermie
lităţii copiilor. Impactul mai înalt al acestei maladii asupra sănătăţii se
● sindromul convulsiv fără hipertermie
manifestă în ţările în curs de dezvoltare. Numărul estimativ de cazuri în-
- encefalopatia;
registrate anual în lume este de 50 milioane, inclusiv 300 000 decese.
- encefalita postvaccinală.
În perioada prevaccinală morbiditatea prin tuse convulsivă în Repu-
IV. Reacţii (complicaţii) cu afectarea diferitor organe (rinichilor, articula-
blica Moldova a constituit în medie 290 cazuri la 100 000 locuitori.
ţiilor, cordului, sistemului digestiv etc.).
În urma implementării la începutul anilor 60 ai secolului XX a vacci-
V. Reacţii (complicaţii) alergice:
nării antipertussis în republică treptat s-a redus impactul nefavorabil al
- reacţii alergice locale (edem şi hiperemia ţesuturilor moi);
maladiei, în primul rând asupra sănătăţii copiilor.
- erupţii cutanate alergice;
În ultimii 3 ani incidenţa prin pertussis în republică se menţine la un
- edeme alergice;
nivel redus, constituind 0,45 cazuri la 100 000 locuitori în anul 2003,
- sindrom astmatic;
2,48 şi 0,57 cazuri – în anii 2004 şi 2005 respectiv.
- sindrom hemoragic;
Imunoprofilaxia tusei convulsive se realizează în conformitate cu
- stare toxico-alergică;
PNI cu vaccinul asociat antidifterie–tetanos–tuse convulsivă (DTP). În
- stare de colaps;
ultimii 10-15 ani pentru imunizările antipertussis se folosesc 2 tipuri de
- şoc anafilactic.
vaccinuri: vaccinul corpuscular inactivat (P) şi vaccinul acelular (Pa).
VI. Moarte subită.
Vaccinul corpuscular este pregătit sub forma unei suspensii de
VII. Manifestarea procesului vaccinal în asociere cu o infecţie acută
Bordetella pertussis inactivată şi se foloseşte în diferite combinaţii, mai
intercurentă.
frecvent cu anatoxinele împotriva difteriei şi tetanosului (DTP). Protec-
VIII. Acutizări ale maladiilor cronice şi ale infecţiei latente (rolul declan-
ţia specifică postvaccinală este de 65-90% cu o durată de ≈ 4 ani,
şator al vaccinării).
comparativ mai scurtă decât cea naturală.
Reacţii adverse se pot înregistra la circa 50% dintre vaccinaţi cu vac-
cinul DTP şi includ diferite modificări patologice: de la un mic nodul dure- Vaccinul antipertussis acelular (Pa) conţine antigeni imuno-
ros în locul administrării vaccinului până la complicaţii severe – convulsii geni – toxina detoxificată şi purificată în combinaţie cu hemaglutinina
şi encefalopatie, stare de agitaţie şi şoc anafilactic. Braghinskaia V.P. şi filamentoasă extrase din B.pertussis. Vaccinul acelular este adsorbit
Socolova A.F. (1984) au clasificat reacţiile adverse, complicaţiile post- pe hidroxidul de aluminiu şi se administrează ca şi vaccinul DTP con-
vaccinale şi alte procese patologice, care se pot manifesta sub diferite comitent cu anatoxinele DT în componenţa vaccinului DTPa. Primul
forme (tab.14). vaccin antituse convulsivă acelular a fost elaborat în anul 1981 de
Takeda în Japonia. În prezent vaccinul Pa se foloseşte în ţările Co- Se recomandă următoarele tipuri de supraveghere:
munităţii Europene, în SUA, Canada, Japonia şi în alte ţări. În compa- ● Supravegherea de rutină (în condiţiile acoperirii vaccinale
raţie cu vaccinul corpuscular omorât, vaccinul acelular este mai puţin cu 3 doze DTP a grupurilor-ţintă ale populaţiei la un nivel
reactogen. Frecvenţa reacţiilor adverse, complicaţiilor vaccinale şi mai mic de 90%)
severitatea lor după folosirea vaccinului Pa s-au redus considerabil. Raportarea lunară de rutină a datelor agregate despre cazurile
Aceste avantaje ale vaccinului Pa vor determina înlocuirea treptată a clinice de la nivelul periferic la cel intermediar şi nivelul central. Toate
vaccinurilor corpusculare cu cele acelulare. nivelurile trebuie să fie încurajate să raporteze datele stratificate în gru-
pele de vârstă (< 1 an, 1-4 ani, ≥ 5 ani) şi statutul imun.
Supravegherea şi controlul pertussis ● Supravegherea de rutină (în condiţiile acoperirii vaccinale
cu 3 doze DTP a grupurilor-ţintă la un nivel ≥ 90% )
Acoperirea vaccinală înaltă cu un vaccin eficient este principala mă- Supravegherea bazată pe caz este recunoscută în condiţiile când
sură de profilaxie a tusei convulsive. Respectiv supravegherea maladi- acoperirea vaccinală a atins 90%.
ei include monitoringul şi evaluarea imunizărilor, identificarea teritoriilor Informaţia colectată despre caz va include datele despre vârsta
cu risc înalt de răspândire a maladiei şi erupţiilor epidemice. În ţările, bolnavului, statutul imun şi rezultatul final (însănătoşire sau deces).
unde acoperirea vaccinală se menţine stabil la un nivel înalt, iar nivelul ● Investigarea erupţiilor epidemice
incidenţei este minimal, supravegherea se realizează cu scopul de a Fiecare erupţie epidemică de pertussis trebuie să fie raportată ime-
stabili influenţa imunizărilor asupra epidemiologiei pertussis şi pentru diat Biroului Regional European OMS, investigată, stabilite cauzele
perfecţionarea schemei de vaccinare. apariţiei şi confirmată prin metode de laborator. Informaţia bazată pe
Pentru supravegherea şi controlul pertussis, OMS recomandă ur- caz, colectată în procesul investigării erupţiei, trebuie să includă: data
mătoarele definiţii de caz: debutului manifestărilor clinice, vârsta, statutul imun, localitatea (terito-
Definiţia clinică a cazului riul administrativ), sfârşitul bolii (însănătoşire ori deces).
Un caz de tuse convulsivă diagnosticat de medic ori o persoană ● Supravegherea de santinelă
care tuşeşte cel puţin 2 săptămâni şi la care se manifestă cel puţin unul Supravegherea de santinelă este recomandată în câteva spitale
din următoarele simptome: principale pentru colectarea unei informaţii mai detaliate şi mai pro-
● accese stridente de tuse funde decât informaţia colectată în supravegherea de rutină. Informa-
● inspiraţie convulsivă ţia despre fiecare caz în supravegherea de santinelă va include: data
● vomă îndată după tuse fără alte cauze aparente debutului, statutul imun, vârsta, confirmarea de laborator şi sfârşitul
Criteriile pentru confirmarea de laborator a diagnosticului: (însănătoşire sau deces). În cadrul supravegherii de santinelă poate fi
● Izolarea Bordetella pertussis sau asigurată şi informaţia suplimentară despre impactul şi particularităţile
● Depistarea secvenţei genomice caracteristice în Reacţia de epidemiologice ale tusei convulsive (de exemplu – rata fatalităţii în di-
polimerizare în lanţ (PCR) sau ferite grupe de vârstă etc.).
● Stabilirea rezultatelor pozitive la cercetarea probelor pare de ser. Supravegherea de santinelă trebuie să fie realizată în strânsă legă-
Clasificarea cazului: tură cu dezvoltarea metodelor de diagnostic şi a reţelei de laborator.
caz confirmat clinic – un caz, care corespunde definiţiei de caz Indiferent de tipul de supraveghere, rapoartele la toate nivelurile
clinic, însă fără confirmarea de laborator; trebuie să fie prezentate în termenul stabilit (săptămânal sau lunar).
caz confirmat de laborator – un caz, care corespunde definiţiei de Chiar şi în condiţiile lipsei cazurilor se vor prezenta rapoartele „zero”.
caz clinic şi este confirmat prin investigaţie de laborator.
Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei ● Identificarea erupţiilor de pertussis, efectuarea operativă a in-
vestigaţiilor pentru a stabili impactul maladiei în diferite grupuri
Datele colectate în diferite tipuri de supraveghere se folosesc pen- ale populaţiei şi a propune măsuri adecvate de localizare şi li-
tru elaborarea indicilor incidenţei lunare, anuale şi în diferite teritorii ad- chidare a erupţiei.
ministrative. Se stabileşte proporţia cazurilor cu toate vaccinările efec- ● Monitoringul şi evaluarea frecvenţei înregistrării complicaţiilor
tuate, efectuate parţial şi fără vaccinări. Se vor calcula şi analiza indicii postvaccinale la folosirea vaccinului DTP şi argumentarea ne-
acoperirii vaccinale cu 3 doze DTP a copiilor până la vârsta de 1 an şi cesităţii trecerii la vaccinarea împotriva difteriei, pertussis şi te-
cu revaccinare până la vârsta de 3 ani în diferite teritorii administrative tanosului cu vaccinul DTPa.
şi în timp (lunar, trimestrial, anual). ● Evaluarea suportului de laborator pentru confirmarea diagnosticu-
La etapa răspândirii sporadice este necesar de a efectua investi- lui de tuse convulsivă în diferite teritorii administrative şi argumen-
garea de laborator a fiecărui caz suspect la pertussis şi respectiv de a tarea adoptării unei decizii de fortificare a reţelei de laboratoare
evalua rata cazurilor confirmate prin metoda de laborator. pentru sporirea eficienţei supravegherii şi controlului pertussis la
Frecvenţa înregistrării reacţiilor adverse şi a complicaţiilor postvac- etapa înregistrării cazurilor sporadice de îmbolnăvire.
cinale la folosirea vaccinului DTP, cât şi analiza cauzelor care le-au
favorizat. Tetanosul
Datele agregate în formă de indici, incluse în diferite tabele, se vor
disemina sub formă de feedback tuturor instituţiilor medicale, care co- Tetanosul este o boală netransmisibilă acută cu evoluţie severă, le-
lectează date pentru sistemul de supraveghere. talitate înaltă, determinată de acţiunea neurotoxinei produse de către
În teritorii, localităţi separate, feedbackul se va folosi activ pentru Clostridium tetani. Manifestările clinice specifice pentru tetanos includ
analiza comparativă a indicilor, identificarea ariilor (localităţilor) cu risc trismus, condiţionat de spasmul muşchilor masticatori; „zâmbetul sardo-
înalt de răspândire a maladiei şi se vor propune acţiuni concrete de nic”, provocat de spasmul muşchilor mimici ai feţei şi opistotonus – înco-
elaborare a măsurilor de control specifice pentru diferite teritorii admi- voierea convulsivă a coloanei vertebrale, cauzată de contractarea tonică
nistrative, localităţi, grupuri ale populaţiei. acută a musculaturii striate a trunchiului. Aceste simptome sunt patogno-
În teritoriile administrative se vor efectua măsuri de îmbunătăţire a monice pentru tetanos.
supravegherii pertussis în funcţie de neajunsurile identificate. Tetanosul are o răspândire vastă în ţările de pe Globul pământesc.
Mai frecvent se înregistrează în ţările cu climă caldă, în care agen-
Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor tul patogen C.tetani circulă intensiv, contaminând solul şi fiind o parte
componentă a microflorei intestinale la diferite animale şi om.
Direcţiile principale de folosire a rezultatelor supravegherii tusei Boala se dezvoltă în condiţiile pătrunderii sporilor în diferite leziuni,
convulsive pentru elaborarea unor decizii şi corectarea activităţilor im- mai frecvent răni, în care în condiţii anaerobe formele vegetative ale
plementate includ: C.tetani produc exotoxina, a cărei acţiune condiţionează dezvoltarea
● Monitoringul şi evaluarea dinamicii incidenţei pentru a stabili bolii şi a manifestărilor clinice caracteristice.
impactul sistemului existent de imunizări antipertussis. Argu- Pe plan mondial, tetanosul continuă să constituie o problemă de
mentarea necesităţii modificării schemei de vaccinare. sănătate publică, în special în ţările endemice cu risc sporit de răs-
● Identificarea teritoriilor cu risc înalt de răspândire a pertussis şi pândire a acestei boli la nou-născuţi. Numărul estimativ al deceselor
corectarea activităţilor de imunizare în aceste arii. anuale ale copiilor din cauza tetanosului este de 760 000.
Tetanosul este o maladie prevenibilă prin vaccinări, fiind parte com- Supravegherea şi controlul tetanosului
ponentă a Programului Extins de Imunizări şi PNI în peste 200 ţări din
lume. În funcţie de grupele de risc major de molipsire tetanosul poate
Până la aplicarea vaccinărilor, în Republica Moldova se înregistrau afecta preponderent nou-născuţii (tetanosul nou-născuţilor), mamele
anual în medie câte 140 cazuri de tetanos cu o rată înaltă de deces. (tetanosul matern )şi alte grupuri ale populaţiei.
În urma implementării vaccinărilor sistematice a copiilor şi a populaţiei Dintre aceste 3 forme, tetanosul nou-născuţilor este considerat o
adulte, tetanosul nou-născuţilor a fost eliminat, ultimul caz fiind înregis- problemă majoră de sănătate publică, fiind o ţintă pentru eliminare de
trat în a.1966. În prezent în republică se înregistrează cazuri unice de către UNICEF, UNFPA şi OMS de rând cu tetanosul matern.
tetanos, de regulă la persoane în vârsta de peste 50 ani, care au re- Criteriile principale de eliminare a tetanosului nou-născuţilor in-
fuzat vaccinarea şi nu s-au adresat după asistenţă medicală în caz de clud: nivelul incidenţei mai mic de 1 caz la 1 000 nou-născuţi vii la
traumatism. În conformitate cu PNI pentru a.a. 2006-2010, începând nivel teritorial pe parcursul anului, nivelul înalt al acoperirii vaccinale
cu anul 2006 în republică se menţine starea de eliminare a tetanosu- cu anatoxină tetanică a femeilor gravide, iar în teritoriile cu risc înalt de
lui nou-născuţilor şi incidenţa prin tetanos sub 0,05 cazuri la 100 000 răspândire – a tuturor femeilor de vârstă fertilă şi accesul la naştere în
locuitori. condiţii fără risc de molipsire.
Condiţiile de menţinere a acestor indici, începând cu anul 2006, la Supravegherea epidemiologică are o importanţă hotărâtoare pen-
nivel naţional şi teritorial sunt: tru identificarea teritoriilor cu risc înalt de răspândire a tetanosului nou-
● acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 3 doze de vaccin DTP născuţilor, monitoringul şi evaluarea intervenţiilor.
a copiilor până la vârsta de un an şi cu prima revaccinare – până OMS recomandă folosirea următoarelor definiţii de caz pentru su-
la vârsta de 3 ani; pravegherea tetanosului nou-născuţilor.
● acoperirea vaccinală de minimum 95% cu revaccinările diftero-
tetanice ale copiilor şi adulţilor la vârstele-ţintă. Definiţia cazului clinic şi clasificarea cazului
Pentru imunoprofilaxia tetanosului se foloseşte anatoxina tetanică
în componenţa vaccinurilor DTP, DT şi Td în funcţie de vârsta grupu-
Caz suspect:
rilor-ţintă. Anatoxina tetanică este un preparat cu o înaltă eficienţă şi
● orice caz de deces de etiologie necunoscută a nou-născutului
asigură formarea unei imunităţi protective de lungă durată.
de vârsta 3-28 zile sau
Anatoxina tetanică este un preparat areactogen. Reacţiile adverse
● orice comunicare despre un nou-născut, care a suferit de teta-
la imunizarea primară se înregistrează foarte rar şi se pot manifesta
nos neonatal la vâsta de 3-28 zile şi n-a fost investigat.
prin durere, eritem, tumefiere, cefalee, febră. Toate aceste manifestări
Caz confirmat:
sunt benigne şi nu necesită tratament.
● orice nou-născut cu capacităţi normale să se alăpteze şi să
În cazul unor traume cu risc tetanigen: plăgi contaminate cu sol,
plângă în primele 2 zile de viaţă şi
plăgile contaminate ale cordonului ombilical, plăgile înţepate cu aşchii,
- care în perioada de 3-28 zile de viaţă nu se poate alăpta nor-
spini, cuie etc., în funcţie de statutul imun al persoanei, se va folosi vac-
mal, şi
cinarea antitetanos de urgenţă cu ser antitetanos sau imunoglobuline
- devine rigid sau are spasme
specifice antitetanos.
Notă: Clasificarea cazului se bazează pe manifestările clinice şi nu
depinde de confirmarea de laborator. Cazurile de tetanos al nou-năs-
cuţilor raportate de medic se consideră confirmate.
Formele de supraveghere recomandate Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei
● Supravegherea de rutină – raportarea lunară a tuturor cazuri- Datele agregate (rapoartele lunare) despre incidenţa prin tetanos
lor confirmate de tetanos al nou-născuţilor separat de alte for- se vor analiza în dinamică multianuală, anuală şi în diferite teritorii ad-
me de manifestare a tetanosului. ministrative pentru evaluarea particularităţilor răspândirii infecţiei în
● Raportarea zero – raportarea de către instituţii medicale selec- condiţiile imunizărilor sistematice ale populaţiei.
tate la toate nivelurile cu o anumită periodicitate (săptămânală Se va efectua analiza sistematică a acoperirii vaccinale a populaţiei
sau lunară) chiar şi în condiţiile lipsei cazurilor. şi evaluarea indicilor de acoperire în diferite grupuri ale populaţiei, în di-
● Supravegherea activă – vizita regulată (lunară) a instituţiilor ferite teritorii administrative în comparaţie cu indicele mediu republican
medicale municipale, republicane (spitale pentru copii, mater- şi cu indicatorii aprobaţi de PNI pentru a.a. 2006-2010.
nităţi) cu scopul identificării cazurilor de tetanos al nou-născuţi- Fiecare caz de tetanos se va investiga cu stabilirea tuturor circum-
lor, care au fost spitalizate sau diagnosticate în aceste instituţii stanţelor, care au favorizat apariţia şi elaborarea acţiunilor de răspuns
medicale. În timpul acestor vizite se vor studia registrele şi alte pentru prevenirea înregistrării maladiei în viitor.
documente medicale de evidenţă a pacienţilor (nou-născuţilor)
spitalizaţi şi externaţi şi organiza convorbiri cu lucrătorii medi- Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
cali (medici pediatri din secţiile de terapie intensivă) despre în-
registrarea cazurilor de tetanos al nou-născuţilor. ● Datele colectate se vor folosi pentru identificarea „golurilor” în
Se recomandă ca supravegherea tetanosului nou-născuţilor să fie acoperirea vaccinală în diferite grupuri ale populaţiei şi diferite te-
efectuată împreună cu supravegherea PAF, adoptând în acest scop ritorii administrative şi în organizarea imunizărilor suplimentare.
formulare standarde comune pentru ambele forme nosologice. ● Monitoringul sistematic al eliminării tetanosului matern şi al
● Investigarea cazului şi elaborarea măsurilor de răspuns nou-născuţilor şi organizarea periodică a evaluării nivelului pro-
- în teritoriile cu risc redus de înregistrare a tetanosului nou-năs- tectiv al imunităţii populaţionale va decurge folosind metodele
cuţilor – asistarea calificată a naşterilor în mai mult de 70% din serologice (determinarea titrului de anticorpi în sânge).
cazuri şi/ori acoperirea vaccinală cu 2 doze DTP mai înaltă de ● Evaluarea periodică a sensibilităţii şi specificităţii sistemului de
80% sau cu 3 doze de minimum 95%, caz de nereînregistrare a supraveghere de rutină a tetanosului nou-născuţilor va avea loc
tetanosului la nou-născuţi – se va menţine vigilenţa lucrătorilor cu ajutorul metodei de supraveghere activă, analiză a registre-
medicali pentru depistarea cazurilor; lor pacienţilor şi depistare activă a cazurilor.
- în teritoriile cu risc înalt de înregistrare a tetanosului nou-năs-
cuţilor activităţile de bază vor fi organizate în primul rând pentru
Rujeola
majorarea acoperirii vaccinale a populaţiei – imunizarea corec-
tă a tuturor persoanelor de sex feminin de vârstă fertilă.
Este o boală infecţioasă acută, pentru care sunt caracteristice fe-
Copilul bolnav trebuie să fie tratat în conformitate cu protocoalele
bra, tusea, conjunctivita, rinita, erupţiile cutanate maculo-papuloase şi
clinice de tratament, iar mama copilului bolnav trebuie să fie în regim
enantema specifică (petele Koplik).
de urgenţă imunizată împotriva tetanosului.
Deşi se constată o reducere a nivelului incidenţei prin rujeolă în
majoritatea ţărilor de pe Globul pământesc şi chiar eliminarea rujeolei
în SUA, Canada, unele ţări ale Europei de Vest, această maladie la
cazurilor la 100 000 locuitori

nivel global rămâne una dintre cauzele principale de deces al copiilor. 600
1600
În Regiunea Europeană în anul 2004 au fost înregistrate circa 30 mii 400
1400

cazuri de rujeolă, iar în anul 2005 – 27 mii. 00
1200
În ultimii 15 ani în Regiunea Europeană numărul cazurilor de rujeo- 000

1000
lă s-a redus considerabil şi s-a îmbunătăţit raportarea lor (tab.15). 800

800
600
600
Tabelul 15
400
400
Numărul cazurilor de rujeolă înregistrate şi starea raportării în 00
200
diferite zone ale Regiunii Europene a OMS în anii 1991 şi 2001 00
1996
944
948
1952
1956
960
964
968
1972
1976
980
984
988
99
996
000
004
1944
1948
1952
1956
1960
1964
1968
1972
1976
1980
1984
1988
1992
2000
2004
1991 2001
numărul
% ţărilor, % ţărilor,
Zonele Numărul Numărul Fig.17. Incidenţa multianuală prin rujeolă în Republica Moldova
care care
cazurilor cazurilor în anii 1950- 2005
au raportat au raportat
Europa de Vest 229 447 83 16 575 96
infecţia a fost răspândită în familii, favorizând îmbolnăvirea a peste 160
Europa Centrală şi de copii de vârstă până la 12 luni, care nu au atins vârsta eligibilă pentru
31 585 100 30 782 94
Est vaccinare.
Noile state indepen- 1200,00
00,00
43 122 100 20 402 100
dente (CSI)

Total 304 184 92 67 759 96 1000,00
000,00
000 locuitori
Incidenţa prin rujeolă în Republica Moldova în perioada prevacci-
800,00
800,00
nală se menţinea la un nivel înalt (560-1 400 cazuri la 100 000 locui-
locuitori
tori) cu periodicitate de 2-3 ani (fig.17).
100
O particularitate specifică în incidenţa multianuală prin rujeolă este 600,00
600,00
la 100la000
nivelul mai înalt în mediul copiilor, însă în anii majorărilor epidemice a
cazurilor
morbidităţii se manifestă o creştere uşoară a morbidităţii şi în populaţia
numărul cazurilor
400,00
400,00
adultă (fig.18). În anul 2002, când a fost înregistrată ultima creştere
Numărul
epidemică a incidenţei, populaţia adultă (inclusiv copiii mai în vârstă
de 14 ani) a fost mai afectată decât în majorările periodice precedente. 200,00
00,00
Această particularitate poate fi explicată, probabil, prin nivelul inciden-

ţei redus între a.a. 1996-2001 şi acumularea populaţiei receptive (copii, 0,00
0,00
adulţi), care a favorizat răspândirea epidemică a rujeolei în a.2002.
1979
980
98
98
98
984
1985
986
1987
988
989
990
99
99
99
994
1995
996
1997
998
999
000
00
00
00
004
2005
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
În total în epidemia de rujeolă din 2002 au fost înregistrate 4 928
cazuri de rujeolă sub formă de izbucniri epidemice în şcoli, instituţii de Fig.18. Incidenţa multianuală prin rujeola la copii şi adulţi
învăţământ superior şi colegii, şi alte colectivităţi. Din colectivităţi în Republica Moldova în anii 1979-2005
În perioada creşterii nivelului incidenţei s-a manifestat sezonalita- pentru ţările în care se realizează supravegherea cu scopul întreruperii
tea caracteristică de iarnă-primăvară, deşi s-au înregistrat şi devieri în complete a transmiterii rujeolei ( eliminarea maladiei).
lunile mai-iunie. Au fost înregistrate, de asemenea, cazuri nosocomiale Pentru realizarea supravegherii rujeolei, OMS recomandă urmă-
de rugeolă. toarele definiţii de caz:
Rezultatele analizei incidenţei în ultimii ani, precum şi recomandări- Definiţia cazului clinic
le OMS au fost activ folosite pentru colaborarea şi implementarea unor Orice persoană, la care medicul clinician a suspectat rujeola sau
strategii actuale de combatere a rujeolei în Moldova. Orice persoană cu febră şi erupţie maculo-populoasă, şi tuse, rinită
acută sau conjunctivită.
Supravegherea şi controlul rujeolei Criteriile diagnosticului de laborator
Depistarea anticorpilor specifici antirujeolici IgM
Supravegherea epidemiologică a rujeolei în ultimii 5-7 ani s-a Clasificarea cazului
efectuat plecând de la prevederile Planului Strategic global de redu- OMS recomandă ţărilor-membre să folosească schema clasificării
cere a morbidităţii şi eliminării regionale a rujeolei în a.a. 2001-2005, clinice până când programele de combatere a rujeolei nu vor corespun-
aprobat de OMS. Scopurile acestui plan urmăreau reducerea cu 50% de următoarelor două criterii:
a numărului de decese în anul 2005 în comparaţie cu anul 1999 prin ● nivelul redus al incidenţei prin rujeolă;
atingerea şi menţinerea stopării transmiterii indigene a rujeolei în ● accesul la un laborator cu experienţă avansată în efectuarea
largi arii geografice cu stabilirea obiectivelor de eliminare a maladi- investigaţiilor la rujeolă.
ei. În aceste condiţii supravegherea rujeolei trebuie să evolueze în Schema clasificării de laborator a cazului trebuie să fie folosită de
anumite state (regiuni) odată cu atingerea fiecărei faze de control al ţările cu un nivel redus al incidenţei sau care se află în faza de elimi-
rujeolei. nare a rujeolei.
Astfel, ţările care se află în faza reducerii mortalităţii şi incidenţa Schema clasificării clinice
prin rujeolă fiind endemică, trebuie să-şi concretizeze efortul în majora- Caz confirmat clinic. Caz care corespunde definiţiei de caz clinic.
rea acoperirii vaccinale a populaţiei în sistemul de imunizări de rutină Caz clinic infirmat. Un caz suspect care nu corespunde definiţiei
şi să întreprindă eforturi suplimentare pentru imunizările populaţiei în de caz clinic.
ariile cu rata înaltă a mortalităţii. Clasificarea de laborator
Ţările, în care funcţionează sisteme mai avansate de control al ru- Caz confirmat de laborator. Un caz compatibil cu definiţia de caz
jeolei ori se află în faza de eliminare, au atins niveluri înalte ale imuni- clinic şi confirmat prin investigaţii de laborator.
tăţii populaţionale împotriva rujeolei şi de incidenţă redusă cu sau fără Caz confirmat epidemiologic. Un caz compatibil cu definiţia de
erupţii epidemice periodice. Supravegherea în aceste ţări trebuie să caz clinic şi legat epidemiologic cu un caz confirmat de laborator.
fie folosită pentru identificarea grupurilor de populaţie cu risc înalt şi Caz confirmat clinic. Un caz compatibil cu definiţia de caz clinic şi
pentru prognosticarea şi prevenirea erupţiilor potenţiale. pentru care n-a fost colectată o probă adecvată de sânge.
Ţările în care obiectivele supravegherii constituie întreruperea com- Caz infirmat. Caz suspect necompatibil cu definiţiile de caz clinic
pletă a transmiterii rujeolei (sau ţările cu un nivel al incidenţei foarte sau confirmat de laborator.
redus) vor fortifica supravegherea bazată pe caz pentru depistarea, in-
vestigarea şi confirmarea fiecărui caz suspect de rujeolă. Particularită-
ţile manifestării procesului epidemic la rujeolă în Republica Moldova în
ultimii trei ani sunt compatibile cu situaţia epidemiologică caracteristică
Tipurile de supraveghere recomandate de OMS şi se efectuează vaccinarea împortiva acestor infecţii cu 2 doze (la 12
luni şi la 6-7 ani) conform PNI pentru a.a. 2001-2005.
În faza de reducere a mortalităţii. În condiţiile răspândirii epi- Campania de imunizare împotriva rujeolei (şi rubeolei) a înce-
demice se recomandă raportarea lunară de rutină a datelor agregate put în noiembrie 2002 şi s-a realizat în 2 etape:
despre cazurile clinice de rujeolă în diferite teritorii administrative, - Prima etapă cu durata de 2 săptămâni prevedea imunizarea
grupe de vârstă şi în funcţie de statutul imun. Numai erupţiile epide- persoanelor de 7-22 ani cu vaccinul RR.
mice vor fi investigate. În timpul erupţiilor se recomandă de a încerca - Etapa a doua cu durata de 3 luni îndată dupa prima etapă pre-
documentarea cazurilor de deces de rujeolă. vedea imunizarea femeilor de vârsta 23-29 ani cu vaccinul ru-
Confirmarea de laborator a cazurilor de erupţie se bazează pe co- beolic.
lectarea probelor din ≈ 10 cazuri de îmbolnăvire înregistrate în cadrul Obiectivele campaniei:
unei erupţii. În circumstanţe speciale se recomandă izolarea virusului ● Asigurarea acoperirii vaccinale cu vaccinul RR a persoanelor
sălbatic în cazuri selectate, în scopul stabilirii caracteristicii genetice a de 7-19 ani la nivel de 98%.
virusurilor rujeolice circulante şi determinarea modului de import sau ● Asigurarea acoperirii vaccinale cu vaccinul RR a persoanelor
export pentru ţările cu incidenţă redusă sau în faza de eliminare. de 20-22 ani la nivel de 90%.
În faza de incidenţă redusă sau eliminare. Realizarea suprave- ● Asigurarea acoperirii vaccinale cu vaccinul RR a persoanelor
gherii bazate pe caz – fiecare caz trebuie să fie raportat şi investigat de 23-29 ani la nivel de 90%.
imediat. Probe pentru investigaţii de laborator trebuie să fie colectate în În linii generale strategia de eliminare a rujeolei se bazează pe:
fiecare caz sporadic suspect. - acoperirea vaccinală a copiilor peste 95% cu două doze (la
Erupţiile epidemice suspecte la rujeolă trebuie să fie confirmate vârsta 12 luni şi 6-7 ani);
prin metode serologice de investigare numai a primelor 5-10 cazuri. - instituirea şi funcţionarea unui sistem eficient de suprave-
Probe de urină, secret nazofaringian sau limfocite (pentru depistarea ghere şi control şi de măsuri antiepidemice stricte în focare.
virusului şi caracteristica genetică) trebuie să fie colectate atât în cazu-
rile sporadice, cât şi în erupţii epidemice – de la aproximativ 10 cazuri Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei
ale fiecărui lanţ de transmitere.
Indiferent de faze în sistemul de raportare, vor fi prezentate datele Datele colectate în sistemul de supraveghere a rujeolei se vor folosi
la toate nivelurile în termenele stabilite (săptămânal sau lunar) chiar şi la nivel teritorial şi naţional pentru calcularea următorilor indici:
în condiţiile lipsei cazurilor (prezentarea rapoartelor „zero”). ● Incidenţa lunară, anuală şi în diferite teritorii administrative.
În prezent Republica Moldova a atins faza de eliminare a cazurilor ● Nivelul incidenţei şi acoperirii vaccinale în diferite grupe de vâr-
stă. Se recomandă pentru analiza datelor următoarele grupe de
de rujeolă indigenă. Stoparea transmiterii şi eliminarea rujeolei în re-
vârstă: 0-8 luni, 9-11 luni, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 20-24 ani,
publică se efectuează în conformitate cu Planul Naţional de eliminare
25 ani şi mai mult.
a rujeolei, combatere a rubeolei şi oreionului, prevenire a rubeolei con-
● Acoperirea vaccinală cu prima doză a copiilor până la vârsta de
genitale pentru a.a. 2002-2007.
doi ani şi cu o revaccinare până la vârsta de 7 ani.
Realizarea măsurilor, prevăzute în Planul Naţional, are drept scop
● Rata erupţiilor de rujeolă confirmate prin investigaţii de laborator.
crearea unei pături imune protective în masele largi ale populaţiei (nu
În conformitate cu recomandările OMS şi Planul Naţional de eli-
numai la copii).
minare a rujeolei pentru a.a. 2002-2007 în republică au fost elaboraţi
Din ianuarie a.2002 în republică se utilizează vaccinul ROR (MMR)
următorii indicatori-ţintă ai supravegherii epidemiologice calitative pen- ● Investigaţia izbucnirilor epidemice de rujeolă (5 şi mai multe
tru realizarea cu succes a programului de eliminare a rujeolei: cazuri legate epidemiologic) cu investigarea de laborator a cel
● Rata de incidenţă prin rujeolă începând cu anul 2009 < 1 caz puţin 5 pacienţi în > 90% din izbucniri.
confirmat la 1 000 000 locuitori Datele analizate se diseminează în adresa instituţiilor medica-
● Rata de înregistrare a cazurilor suspecte de rujeolă > 2 cazuri la le pentru elaborarea măsurilor de control ale infecţiei pentru familia-
100 000 locuitori la nivel naţional şi > 1 caz la 100 000 locuitori rizarea lucrătorilor medicali, elaborarea şi perfecţionarea materialelor
la nivel de teritoriu administrativ instructiv-metodice.
● Confirmarea de laborator a probelor adecvate de sânge în 80%
din cazuri suspecte (Probă adecvată de sânge este proba de Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
sânge colectată în perioada 4-28 zile de la apariţia erupţiilor
cutanate, în volum de 3-5 mililitri cu serul corect separat (fără Datele obţinute în cadrul supravegherii se folosesc pentru luarea
hemoliză), păstrată şi transportată la rece, necontaminată şi în- deciziilor de menţinere stabilă a teritoriului republicii liber de circulaţia
soţită de formularul - îndreptare statistic aprobat). virusului rujeolic. Menţinerea statutului de ţară, în care au fost eliminate
● Transportarea a > 80% probe pentru investigare în CMP terito- cazurile indigene de rujeolă în condiţiile actuale de existenţă a riscului
rial în ziua colectării. de import al maladiei, trebuie să se bazeze pe acţiuni permanente de
● Transportarea a > 80% probe pentru investigare la CNŞPMP fortificare a supravegherii şi controlului rujeolei.
(laborator de referinţă) în primele 24 ore din ziua intrării lor în Se recomandă folosirea activă a datelor pentru argumentarea şi
laboratorul CMP. elaborarea următoarelor decizii:
● Investigarea a > 80% probe prezentate la CNŞPMP timp de 24 - monitoringul incidenţei, acoperirii vaccinale pentru evaluarea
ore din ziua intrării în laborator. permanentă a progresului şi identificarea teritoriilor în care indi-
● Clasificarea definitivă a cazurilor suspecte la rujeolă în primele catorii-ţintă ai supravegherii şi controlului rujeolei nu sunt atinşi
60 zile de la apariţia erupţiilor (dupa 60 zile acest indicator tre- sau nu se menţin stabili;
buie să fie zero). - stabilirea grupurilor populaţiei pentru o imunizare suplimentară,
● Determinarea locului probabil de molipsire în > 80% din cazuri- inclusiv în cadrul unei campanii de vaccinare;
- stabilirea particularităţilor epidemiologice ale rujeolei la etapa
le confirmate de rujeolă (clasificarea cazului în: caz de import,
de eliminare a maladiei în republică;
caz legat epidemiologic cu un caz de import, caz cu molipsire
- clasificarea finală a cazurilor de rujeolă în conformitate cu defi-
locală etc.).
niţiile de caz recomandate de OMS pentru sistemul de suprave-
● Prezentarea rapoartelor lunare la CNŞPMP la timp > 80% (până la
ghere a rujeolei şi schema indicată în fig.19;
data de 5 a lunii următoare vor prezenta CMP raportul lunar – for-
- fortificarea reţelei de laborator pentru examinarea de laborator
mularul nr.2). a tuturor cazurilor suspecte la rujeolă.
● Prezentarea rapoartelor lunare la timp > 80% (până la data de - Depistarea şi investigarea epidemiologică a erupţiilor de rujeolă
25 a lunii următoare) de către CNŞPMP la BRE OMS. pentru stabilirea cauzelor apariţiei lor.
● Ancheta epidemiologică a cazurilor suspecte de rujeolă în prime-
le 24 ore din momentul înregistrării informaţiei de urgenţă > 80%
din focare.
IgM negativ caz infirmat nou-născuţi din mame, care au fost bolnave de rubeolă în prima lună
Colectarea de gestaţie.
probei adecvate Formele uşoare ale sindromului de rubeolă congenitală se pot mani-
de sânge IgM pozitiv caz confirmat festa prin câteva semne sau fără manifestări clinice la naştere. Manifes-
de laborator tări clinice severe ale sindromului de rubeolă congenitală la ≈ 85% din
Legătura epi- nou-născuţi se înregistrează în cazul molipsirii în primele 4 săptămâni
Cazuri demică cu un caz confirmat ale gravidităţii, la 20%-30% – pe parcursul lunii a doua şi la 5% – în de-
suspecte caz confirmat epidemiologic cursul lunilor a 3-a sau a 4-a.
de rujeolă de laborator În fosta URSS înregistrarea oficială a rubeolei a început în anul 1979,
Lipsa probei iar în anii 1981 şi 1986 incidenţa prin această maladie a fost respectiv
adecvate Lipsa legăturii caz confirmat de 119,8 şi 275,2 cazuri la 100 000 locuitori. Majorările epidemice ale
de sânge epidemiologice clinic morbidităţii în perioada prevaccinală se înregistrau la fiecare 6-9 luni. În
cu un caz confirmat SUA rubeola şi sindromul de rubeolă congenitală au devenit maladii ra-
de laborator portabile, începând cu anul 1966. În cadrul ultimei epidemii severe de ru-
beolă din anii 1964-1965 în SUA au fost înregistrate 12,5 milioane cazuri,
Fig. 19. Schema clasificării finale a cazurilor de rujeolă inclusiv 2 000 cazuri de encefalită, 11 250 cazuri de avorturi spontane,
20 000 de nou-născuţi cu sindromul de rubeolă congenitală. Principalele
Rubeola manifestări clinice ale sindromului de rubeolă congenitală au fost:
● hipoacuzia – 11 600 cazuri
Rubeola este o boală infecţioasă uşoară a copilăriei, dar în cazul ● cecitatea – 3 580 cazuri
infectării gravidelor virusul rubeolei poate afecta fătul cauzând moartea ● arieraţia mentală – 1 800 cazuri
lui, avorturi spontane, naşteri premature sau o constelaţie de malfor- Bolnavii de rubeolă elimină virusul în cantităţi mai mari în perioada
maţii congenitale (sindromul rubeolei congenitale). de dezvoltare a erupţiilor cutanate, deşi virusul se elimină începând
Cele mai frecvente malformaţii asociate cu sindromul rubeolei con- cu 7 zile până la apariţia erupţiilor şi cu 5-7 zile după manifestarea lor.
genitale sunt: Nou-născuţii cu sindromul de rubeolă congenitală elimină agentul pato-
- oftalmologice: cataracta, retinopatia, glaucomul congenital; gen în cantităţi mari cu secreţiile organismului până la un an şi, astfel,
- cardiace: persistenţa canalului arterial, stenoza arterei pulmo- pot transmite infecţia persoanelor receptive.
nare periferice; La sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI rubeola era o boa-
- auditive: hipoacuzia sau surditatea; lă infecţioasă cu răspândire vastă şi în ţările Regiunii Europene a OMS,
- neurologice: meningoencefalita, arieraţia mentală, dereglarea iar starea raportării despre cazurile înregistrate – nefavorabilă (tab.16).
comportamentului. În perioada prevaccinală rubeola era o maladie infecţioasă răspândi-
Suplimentar la cele menţionate, la copii cu sindromul de rubeolă tă în Republica Moldova (fig. 20). În a.a. 1993-2005 cel mai înalt indice
congenitală se manifestă întârzierea în creştere, hepatosplenomega- al morbidităţii prin rubeolă a fost înregistrat în 2002 – 171,7 cazuri la
lia, trombocitopenia. 100 000 locuitori sau 7 316 cazuri absolute de boală. A fost, de aseme-
Pentru prima dată sindromul de rubeolă congenitală a fost descris nea, evidenţiată o manifestare ciclică a incidenţei în dinamica multianuală
de oftalmologul australian Gregg în cadrul unei epidemii de rubeolă în cu 3 majorări ale nivelului incidenţei în anii 1994, 1999 şi 2002 la un inter-
anul 1940, când au fost raportate 78 cazuri de cataractă congenitală la val de 4-6 ani şi afectarea preponderentă a copiilor sub vârsta de 7 ani.
Tabelul 16 În scopul realizării Rezoluţiei EUR/RC55/R7 a sesiunii 55/2005 a

Numărul cazurilor de rubeolă înregistrate şi starea raportării Biroului Regional European al OMS a fost elaborat şi propus ţărilor
în diferite zone ale Regiunii Europene a OMS în anii 1991 şi 2001 spre realizare Planul Strategic de eliminare a rujeolei, rubeolei şi de
prevenire a cazurilor de rubeolă congenitală pentru a.a. 2005-2010.
1991 2001 Planul prevede eliminarea cazurilor indigene de rujeolă şi rubeolă,
Zonele Numărul % ţărilor, care Numărul % ţărilor, care reducerea cazurilor de rubeolă congenitală sub un caz la 100 000
cazurilor au raportat cazurilor au raportat nou-născuţi în ţările Regiunii Europene OMS către anul 2010. Măsura
Europa de Vest 61 680 70 5 954 78 principală pentru realizarea Planului strategic de eliminare a rubeolei şi
Europa Centrală sindromului de rubeolă congenitală este vaccinarea grupelor receptive
şi de Est 106 112 94 94 642 88 ale populaţiei şi menţinerea permanentă a imunităţii protective popula-
Noile State Inde- ţionale la un nivel înalt (> 95%). Către anul 2003 peste 123 de ţări au
pendente (CSI) 292 314 100 704 589 100 introdus imunoprofilaxia rubeolei în PNI.
În Republica Moldova vaccinarea antirubeolă a fost implementată
Total 460 106 84 805 185 86 în conformitate cu PNI pentru a.a. 2001-2005 şi a demarat în anul 2002
prin aplicarea a două doze de vaccin rubeolic la vârsta de 12 luni şi 7
În scopul reducerii impactului maladiei asupra sănătăţii populaţiei
ani şi efectuarea unei campanii de vaccinare a populaţiei în vârsta 8-29
şi datorită obţinerii unui vaccin combinat eficace ( rujeolă, rubeolă şi
ani (vezi rujeola). În urma vaccinărilor planificate cu vaccinul combi-
oreion) în ţările Regiunii Europene s-a început implementarea activă
nat viu atenuat (rujeolă, rubeolă şi oreion) nivelul morbidităţii s-a redus
a imunoprofilaxiei rubeolei. În ultimii ani 92% din ţările continentului
brusc de la 171,7 cazuri la 100 000 locuitori în anul 2002 până la 0,76
european au inclus în PNI vaccinarea antirubeolă.
cazuri la 100 000 locuitori în anul 2005.
180
180 Deşi nivelul incidenţei prin rubeolă în a.a. 2005-2006 este foarte re-
160 dus şi sindromul de rubeolă congenitală nu se înregistrează în Republi-
160
000 locuitori
locuitori
ca Moldova, pentru menţinerea stării de teritoriu liber de acest sindrom

140
140
este necesar de a realiza permanent următoarele măsuri:
100 000
120
120 - acoperirea vaccinală împotriva rubeolei (vaccin combinat împo-
triva rujeolei, rubeolei şi oreionului) de minimum 95% cu prima
la 100
100
100
doză a copiilor până la vârsta de 2 ani şi cu o revaccinare până
cazurilor la
80
80
Numărulcazurilor
la vârsta de 7 ani;
60
60
- instituirea unui sistem eficient de supraveghere a rubeolei şi
sindromului de rubeolă congenitală;
numărul
40
40
20
20 - depistarea şi investigarea promptă a erupţiilor epidemice de ru-
beolă;
00
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
2005 - investigarea de laborator în Laboratorul de referinţă din
anul
CNŞPMP a fiecărui caz suspect la rubeolă. Diagnosticul clinic
Fig. 20. Dinamica incidenţei prin rubeolă în Republica Moldova al rubeolei este incert, fiindcă există multe boli care se manifes-
în anii 1993-2005 tă cu erupţii cutanate asemănătoare cu rubeola şi multe cazuri
de infecţie rubeolică nu se înregistrează.
Tulpina vaccinală a virusului rubeolic este areactogenă practic. A) Cataractă nucleară şi/sau glaucom congenital, retinopatie pig-
Reacţiile adverse, care se manifestă după administrarea vaccinului mentară, vicii cardiace congenitale, surditate.
combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR), mai mult sunt B) Purpură, splenomegalie, microcefalee, retenţie în dezvoltarea
condiţionate de componentul rujeolic (febra, erupţiile cutanate). Mai psihică, meningoencefalită, boli ale oaselor roentgen transparente, ic-
frecvent, după administrarea vaccinului antirubeolă se pot manifesta ter, rubeolă acută documentată şi confirmată prin investigaţii de labora-
reacţiile adverse: febra, limfadenopatia şi artralgia. tor la mamă în perioada gravidităţii.
Reacţiile adverse, complicaţiile postvaccinale şi frecvenţa înregistră- Caz de rubeolă confirmat de laborator. Un caz suspect la rubeo-
rii lor după administrarea vaccinului combinat ROR se manifestă astfel: lă cu proba de sânge pozitivă la prezenţa anticorpilor specifici IgM (fig.
● Febra – 5-15% 21). Proba de sânge se va colecta în intervalul de 28 zile după apariţia
● Erupţii cutanate – 5% erupţiilor cutanate.
● Artralgia şi artrite tranzitorii – 25% Caz de rubeolă confirmat epidemiologic. Un pacient cu maladie
● Trombocitopenia – < 1/30 000 de doze febrilă şi erupţii legat epidemiologic cu un caz de rubeolă confirmat de
● Hipoacuzia – rar laborator.
● Encefalopatia – < 1/100 000 de doze Caz de infecţie rubeolică congenitală. Copil născut din mamă,
care în perioada gravidităţii a suportat infecţie rubeolică şi care are
Supravegherea şi controlul rubeolei şi sindromului proba de sânge pozitivă la prezenţa anticorpilor specifici IgM. Copilul
de rubeolă congenitală fără manifestări clinice ale sindromului de rubeolă congenitală, dar cu
rezultat pozitiv al probei de sânge la anticorpi specifici IgM, este clasi-
Conform recomandărilor OMS, toate ţările în PNI al cărora este in- ficat ca un caz de infecţie rubeolică congenitală.
trodusă rubeola, trebuie să asigure funcţionarea unui sistem eficace de
supraveghere a rubeolei şi sindromului de rubeolă congenitală. La eta- IgM - Infirmat
pa preliminară supravegherea este orientată spre depistarea cazurilor cu probă
de rubeolă congenitală. La etapa de eliminare a rubeolei şi sindromului adecvată de
de rubeolă congenitală, care, de obicei, se realizează împreună cu eli- ser Confirmat prin
minarea rujeolei, se implementează supravegherea bazată pe informa- IgM +
laborator
rea urgentă despre fiecare caz suspect la rubeolă. Caz
Pentru supravegherea şi controlul rubeolei şi sindromului de rubeo- suspect Contact cu caz Confirmat
lă congenitală se recomandă următoarele definiţii de caz: confirmat de
Caz suspect la rubeolă. Orice persoană cu febră şi erupţii ma- laborator epidemiologic
fără probă
culopapuloase cutanate, adenopatie (tumefiere) a ganglionilor limfatici
de ser
(occipitali, retro- şi submastoidieni, laterocervicali, submaxilari) şi/sau Lipsa con-
artralgie/artrită. tactului cu caz Confirmat clinic
Caz suspect la sindromul de rubeolă congenitală. Orice copil confirmat de
de vârsta sub un an, la care medicul identifică 2 simptome din cele in- laborator
dicate în punctul „A” sau 1 simptom indicat în punctul „A” şi 1 simptom
Fig. 21. Algoritmul clasificării finale a cazurilor de rubeolă
indicat în punctul „B”:
Caz de import. Pacient cu diagnosticul confirmat de rubeolă, care sau numărul cazurilor suspecte de rubeolă înregistrate lunar în
s-a aflat în afara Republicii Moldova în perioada de 14-21 zile până la fiecare instituţie medicală, teritoriu administrativ.
apariţia erupţiilor, sau sunt prezente date ale tipajului genetic, ce con- ● Raportarea lunară despre acoperirea vaccinală (%) a fiecărei
firmă posibilitatea infectării în afara hotarelor ţării. grupe-ţintă în fiecare instituţie medicală, teritoriu administrativ.
Caz secundar de rubeolă, legat epidemiologic cu caz de im- Date despre investigaţia cazului suspect la sindromul de rubeolă
port. Cazuri secundare de rubeolă cu molipsire locală, care formează congenitală:
un lanţ epidemiologic de transmitere a infecţiei ce provine de la un caz ● Data naşterii pacientului şi sexul.
primar de import. ● Data raportării şi investigării.
Lanţ epidemiologic de transmitere a infecţiei. Două (sau mai ● Data colectării probei de sânge şi înregistrării ei în laborator.
multe) cazuri de infecţie, legate între ele epidemiologic şi/sau care au ● Data şi rezultatul investigaţiei de laborator la prezenţa anticorpi-
genotipul comun al virusului, cu interval între datele de îmbolnăvire lor specifici IgM.
până la 21 zile. ● Colectarea probelor din nazofaringe pentru investigaţii virusolo-
Formele de supraveghere recomandate gice.
● Rezultatele investigaţiilor virusologice.
La etapa de eliminare a rubeolei şi sindromului de rubeolă conge- ● Informaţia despre înregistrarea la mamă în timpul gravidităţii a
nitală: îmbolnăvirii cu febră şi erupţii cutanate.
● Raportarea de rutină lunară a cazurilor suspecte la sindromul ● Date despre imunizarea antirubeolă a mamei.
de rubeolă congenitală inclusiv raportarea „zero”. Toate cazu- ● Data apariţiei erupţiilor cutanate.
rile suspecte la sindromul de rubeolă congenitală trebuie să fie
investigate clinic, epidemiologic şi cu folosirea metodelor de la- Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei
borator.
● Raportarea de rutină lunară a cazurilor suspecte la rubeolă şi Datele colectate în sistemul de supraveghere de rutină (bazate
cazurilor confirmate. pe rapoarte) se vor folosi pentru calcularea şi analiza următorilor in-
● Investigarea complexă a tuturor cazurilor de îmbolnăvire cu fe- dicatori:
bră şi erupţii cutanate la femeile gravide. ● incidenţa prin rubeolă lunară, anuală şi în teritoriile administra-
● Investigarea de laborator a 5-10 cazuri de rubeolă la anticorpii tive;
specifici IgM în izbucnirile epidemice. Supravegherea activă (vi- ● nivelul incidenţei prin rubeolă în diferite grupuri ale populaţiei
zite regulate în locurile stabilite pentru depistarea cazurilor ne- (sociale, de vârstă, sex);
raportate) trebuie să fie iniţiată pentru a îmbunătăţi depistarea ● rata acoperirii grupurilor-ţintă cu vaccinări în teritoriile adminis-
cazurilor suspecte la sindromul de rubeolă congenitală la copii trative;
sub 1 an şi continuată timp de 9 luni după raportarea ultimului ● analiza calităţii, plenitudinii şi termenelor de prezentare a ra-
caz de rubeolă. poartelor;
Se recomandă colectarea următorului volum minim de informaţie: ● rata cazurilor şi erupţiilor de rubeolă înregistrate şi confirmate
● Numărul cazurilor suspecte la sindromul de rubeolă congenitală prin investigaţii de laborator;
înregistrate lunar în fiecare instituţie medicală, teritoriu adminis- ● indicele cazurilor suspecte la sindromul de rubeolă congenitală
trativ. la 1 000 nou-născuţi vii lunar, anual şi în teritorii administrative.
● Numărul cazurilor de îmbolnăvire cu febră şi erupţii cutanate
Datele colectate în urma investigaţiei cazurilor suspecte şi/sau con- Oreionul

firmate de rubeolă şi sindrom de rubeolă congenitală se analizează
separat şi se evaluează următorii indicatori: Parotidita epidemică este o boală infecţioasă sistemică acută „mi-
- clasificarea finală a tuturor cazurilor suspecte la rubeolă şi sin- noră”, care se manifestă prin tumefierea unei sau mai multor glande
dromul de rubeolă congenitală; salivare, de obicei a glandelor parotide. La circa 35% din persoanele
- statutul imun la rubeolă al mamelor, care au născut copii cu infectate maladia nu se manifestă clinic prin tumefierea glandelor sa-
sindromul de rubeolă congenitală; livare, fiind asimptomatică. La 40-50% din bolnavi se înregistrează
- rata tuturor cazurilor de îmbolnăvire cu manifestarea febrei şi doar semne clinice nespecifice – simptome ale unei infecţii respiratorii.
erupţiilor cutanate investigate de laborator cu rezultatul pozitiv În acelaşi timp, pentru parotidita epidemică sunt caracteristice multiple
la anticorpii IgM specifici pentru rubeolă. complicaţii:
În condiţiile incidenţei sporadice şi la etapa de eliminare indicatorii Afectarea sistemului nervos central sub formă de meningi-
cazurilor investigate de rubeolă trebuie să fie analizaţi în legătură cu te aseptice, care au o evoluţie asimptomatică asociată cu pleocitoză
indicatorii similari ai cazurilor investigate de rujeolă. (conţinutul sporit al elementelor celulare în lichidul cefalorahidian) la
Rezultatele analizei vor fi raportate la seminare, conferinţe ştiinţifi- 50%-60% din pacienţi. Meningitele seroase simptomatice (cefalee, re-
co-practice şi diseminate în adresa instituţiilor medicale, laboratoarelor, doare a cefei) se înregistrează la ≈ 15% din pacienţi şi se vindecă fără
populaţiei pentru a stimula elaborarea şi implementarea măsurilor efici- urmări în 3-10 zile. Meningitele seroase se înregistrează mai frecvent
ente de control al rubeolei. la adulţi şi la băieţi decât la fete (rata fiind 3:1).
Complicaţii gonadice:
Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor - orhite la 20%-50% din pacienţii de sex masculin în perioada
postpubertară. Orhitele se pot manifesta după inflamarea glan-
Datele colectate şi analizate în cadrul supravegherii rubeolei şi sin- delor parotide, înainte, simultan sau izolat. La ≈ 50% din paci-
dromului de rubeolă congenitală vor fi folosite pentru: enţi se dezvoltă atrofia nepronunţată a testiculelor, însă sterili-
● Argumentarea dezvoltării şi implementării strategiilor eficiente tatea se instalează rar;
de imunizare. - ooforite se înregistrează la 5% din femei în perioada postpuber-
● Investigarea cazurilor de boală care se manifestă cu febră şi tară fără afectarea fertilităţii.
erupţii cutanate la etapa de eliminare a rujeolei şi rubeolei pen- Pancreatita se întâlneşte rar, fiind asociată cu hiperglicemie tran-
tru a stabili rata cazurilor de rubeolă, ce va permite de a identifi- zitorie şi reversibilă.
ca teritorii şi grupuri de populaţie cu risc epidemiologic sporit de Hipoacuzia se înregistrează în ≈1 caz la 20 000 pacienţi cu oreion
răspândire a rubeolei. şi în 80% din cazuri este unilaterală.
● Intensificarea supravegherii naşterilor la domiciliu cu risc înalt La 3%-15% din pacienţi se poate dezvolta miocardita.
de raportare insuficientă a cazurilor de deces al nou-născuţilor Parotidita epidemică înregistrată la femei în primele 12 săptămâni
din cauza sindromului de rubeolă congenitală. de graviditate în ≈ 25% din cazuri se asociază cu avorturi spontane,
● Monitoringul serologic selectiv al gravidelor pentru evaluarea însă malformaţii sub acţiunea virusului oreionului nu se dezvoltă.
receptivităţii la rubeolă. Alte complicaţii rare sunt: artritele, tireoiditele, mastitele, glomerulo-
● Argumentarea fortificării reţelei de laborator pentru investigarea nefritele, trombocitopenia, ataxia cerebrală, mielitele transversale etc.
cazurilor suspecte la rubeolă şi/sau sindromul de rubeolă con- Nivelul înalt al incidenţei prin oreion, eficacitatea redusă a măsurilor
genitală şi serosupraveghere. antiepidemice şi complicaţiile diverse, care se pot înregistra, justifică
utilizarea vaccinoprevenţiei în calitate de măsură de prevenire şi con- implementarea, începând cu anul 2002, a schemei de imunizare cu 2
trol al maladiei. doze de vaccin viu atenuat ROR a condus la reducerea considerabilă a
În perioada prevaccinală oreionul avea o răspândire globală. În incidenţei până la 7,8 cazuri la 100 000 locuitori în anul 2005.
fosta URSS nivelul incidenţei anuale varia între 239,3 şi 521,9 cazuri la Pentru combaterea cu succes a parotiditei epidemice sunt reco-
100 000 locuitori. Majoritatea absolută a cazurilor (95%) se înregistrea- mandate două strategii de bază:
ză la copiii de vârsta până la 14 ani, mai frecvent în grupa de vârstă 3-6 ● Acoperirea grupurilor-ţintă ale populaţiei cu vaccinări > 95% în
ani. Către vârsta de 7 ani ≈ 70% din copii au în antecedente parotidită fiecare teritoriu administrativ şi în întregime pe republică.
epidemică. ● Dezvoltarea şi fortificarea supravegherii şi controlului parotiditei
Imunoprofilaxia oreionului în fosta URSS a demarat în anul 1980, epidemice.
fiind introdusă în calendarul vaccinărilor. Imunizarea se efectua cu o
doză de monovaccin viu atenuat la vârsta de 15-18 luni. 200
00
În ţările Regiunii Europene în anul 2001 au fost înregistrate aproa-
pe 200 000 cazuri de oreion (tab.17) sau de 2,3 ori mai puţine cazuri
numărul cazurilor la 100 000 locuitori

comparativ cu anul 1991. 60
160
Tabelul 17
Numărul cazurilor de oreion înregistrate şi starea raportării
în diferite zone ale Regiunii Europene a OMS în anii 1991 şi 2001 0
120
1991 2001
80
80
Zonele Numărul % ţărilor, care Numărul % ţărilor, care

cazurilor au raportat cazurilor au raportat
Europa de Vest 219 090 78 41 473 78 40
40
Europa Centrală
şi de Est 122 959 94 69 456 88
00
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
anii
Noile State Inde-
pendente (CSI) 107 282 100 80 316 100 Fig. 22. Dinamica morbidităţii prin oreion în
Republica Moldova în anii 1993-2005
Total 449 331 88 191 245 86
În anii 40 ai secolului XX, pentru imunoprofilaxia oreionului se folo-
În Republica Moldova în perioada prevaccinală morbiditatea prin sea vaccinul viral inactivat. Unul din primele vaccinuri cu virus omorât a
oreion a constituit în medie 250 cazuri la 100 000 locuitori. fost preparat din tulpina Enders, cultivată pe embrion de pasăre. Acest
La începutul anilor 90 ai secolului XX din cauza dereglării siste- vaccin a fost folosit cu succes în a.a. 1945-1946 în SUA şi Finlanda
mului de asigurare cu vaccin incidenţa, care era la un nivel redus, a pentru combaterea „epidemiilor de orhită” din unităţile militare.
început brusc să crească (fig. 22), atingând nivelul de 197,9-212,7 Folosirea pe larg pentru imunoprofilaxie a vaccinului viral inactivat
cazuri la 100 000 locuitori în a.a. 1996-1998. Reluarea vaccinării şi a determinat reducerea morbidităţii prin parotidită epidemică cu 50%
şi a orhitei cu 90%. Seroconversia postvaccinală s-a înregistrat în 70- stabilită o rată înaltă de persoane cu rezultate negative la prezenţa
90% din cazuri, iar durata imunităţii protective era de minimum un an. anticorpilor specifici după 5-6 ani de la vaccinare. În prezent nu există
Folosirea revaccinărilor şi cazurile de îmbolnăvire cu virus sălbatic date precise despre corelarea dintre titrul de anticorpi şi receptivitatea
aveau acţiune de tip „booster – effect” cu restabilirea în termen scurt a la oreion.
protecţiei specifice. În prezent vaccinarea împotriva oreionului se efectuează cu 2 doze
În următoarele decenii au fost continuate studiile pentru obţinerea de vaccin ROR – prima la 12 luni şi a doua – la 7 ani. Revaccinarea la 7
unui vaccin cu proprietăţi imunogene mai înalte decât cele ale vacci- ani este indicată pentru formarea răspunsului imun la oreion la persoa-
nului viral inactivat. În anul 1966 Bunyak şi Hilleman, Smorodinţev şi nele la care formarea lui dupa prima doză a eşuat. După administrarea
colab., Yamanishi şi colab. au preparat vaccinul antiparotidită cu virus dozei a doua de ROR se formează imunitatea protectivă la toate cele 3
viu atenuat, care a fost utilizat pe larg în multe ţări din lume. În prezent infecţii – rujeolă, oreion, rubeolă.
există minimum 10 tulpini vaccinale ce se folosesc pentru prepararea Administrarea vaccinului ROR la persoane imune la rujeolă şi/sau
vaccinurilor vii atenuate antiparotidită. Toate tulpinile vaccinale sunt în- rubeolă (după boală sau vaccinare) nu este dăunătoare.
alt imunogene şi induc o cotă înaltă de seroconversie la persoanele Reacţiile adverse se înregistrează rar, fiind, de regulă, de intensi-
vaccinate. Pentru prepararea vaccinurilor, se folosesc diferite tulpini tate mică şi pasagere. Mai frecvent (la ≈ 5% din copiii imunizaţi) se pot
vaccinale care se utilizează pentru imunizare în diferite ţări (tab.18). manifesta indispoziţia, febra cu sau fără erupţii cutanate. Febra asoci-
Tabelul 18 ată cu convulsii se poate înregistra într-un caz la 3 000 copii vaccinaţi.
Tulpinile vaccinale utilizate pentru prepararea Foarte rar se pot manifesta reacţii adverse sub formă de parotidită şi
vaccinurilor vii atenuate antiparotidită meningită seroasă fără urmări.
Tulpina vaccinală Regiunea principală, unde se utilizează Supravegherea şi controlul oreionului

Jeryl-Lynn SUA, Marea Britanie
Urabe Europa, Japonia În perioada prevaccinală oreionul era cauza principală a encefalite-
Hoshino Japonia
lor virale în multe ţări. Către anul 2002 imunizările antiparotidită au fost
Rubini Elveţia
incluse în schemele vaccinărilor de rutină în 121 ţări. În ţările, unde a
Leningrad-3 Fosta URSS
fost implementată vaccinarea şi asigurată o acoperire înaltă, incidenţa
L-Zagreb Fosta Republică Federativă
Socialistă Iugoslavia prin oreion s-a redus foarte mult şi circulaţia agentului patogen în multe
Miyahara Japonia regiuni (teritorii) a fost întreruptă. În ţările, unde vaccinarea nu se fo-
Torii Japonia loseşte, incidenţa prin oreion se menţine la un nivel înalt cu afectarea
NK M-16 Japonia preponderentă a copiilor din grupele de vârstă de 5-9 ani.
S-12 Iran Supravegherea oreionului trebuie să se dezvolte, fiind ajustată la
obiectivele specifice ale ţării (regiunii) concrete. În ţările unde este asi-
După administrarea unei doze de vaccin ROR răspunsul imun se gurată o cuprindere înaltă a populaţiei cu vaccinări şi incidenţa este la
manifestă la 95% din persoanele receptive. Titrul de anticorpi postvac- un nivel redus cu erupţii epidemice periodice, supravegherea epide-
cinali se menţine minimum 20 ani, însă este mai mic comparativ cu miologică este orientată spre identificarea grupurilor populaţiei cu risc
titrul de anticorpi, care se formează după suportarea oreionului. Într-un sporit de molipsire, prognosticarea şi prevenirea erupţiilor epidemice.
studiu epidemiologic controlat, care a fost organizat în Canada, a fost În ţările, în care măsurile de combatere a oreionului prevăd întreru-
perea completă a transmiterii virusului de la persoană la persoană, se
va implementa supravegherea maladiei bazată pe caz şi orientată la În funcţie de formele de supraveghere utilizate va fi şi volumul da-
depistarea, investigarea şi confirmarea fiecărui caz suspect la oreion. telor colectate:
Pentru realizarea practică a acţiunilor de supraveghere se reco- - raportul bazat pe date agregate (numărul de cazuri în grupe de
mandă utilizarea următoarelor definiţii de caz: vârstă, lună, teritorii administrative şi statutul imun);
Definiţia de caz clinic. Boala infecţioasă acută, care se manifestă - raportul datelor bazat pe caz (informaţia detaliată despre cazul
prin tumefierea unilaterală sau bilaterală a glandelor parotide sau a altor de boală, inclusiv rezultatul investigaţiilor de laborator).
glande salivare cu o durată de 2 sau mai multe zile fără cauze aparente.
Criteriile diagnosticului de laborator. Izolarea virusului din probe Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei
adecvate de substraturi biologice (secret din căile respiratorii superioa-
re, urină, lichid cefalo-rahidian) ori Datele colectate în sistemele de supraveghere de rutină şi bazate
Majorarea titrelor de anticorpi specifici IgG de cel puţin 4 ori în se- pe caz se vor folosi pentru elaborarea şi analiza următorilor indicatori:
ruri pare determinată cu ajutorul metodelor standard, ori - incidenţa prin oreion lunară, anuală şi în teritoriile administrati-
Testul serologic pozitiv la prezenţa anticorpilor specifici IgM. ve;
Clasificarea cazului - acoperirea anuală a grupurilor-ţintă de populaţie (în conformita-
Caz clinic – un caz care corespunde definiţiei de caz clinic. te cu Calendarul vaccinărilor aprobate pentru a.a. 2006-2010)
Confirmat de laborator - un caz care corespunde definiţiei de caz cu vaccinări antiparotidită în teritoriile administrative;
clinic şi este confirmat de laborator. - calitatea, plenitudinea şi prezentarea în termen a rapoartelor
Confirmat epidemiologic - un caz care corespunde definiţiei de lunare despre cazurile de oreion înregistrate;
caz clinic şi este legat epidemiologic cu un caz confirmat de laborator. - analiza cotei cazurilor de oreion înregistrate în cadrul erupţiilor
epidemice;
Formele de supraveghere recomandate - rata erupţiilor epidemice investigate şi confirmate prin metode
de laborator;
În condiţiile manifestării endemice a oreionului, se recomandă nu- - incidenţa în diferite grupe de vârstă, în funcţie de sex şi acope-
mai raportarea lunară de rutină a datelor agregate de cazuri clinice rirea cu vaccinări. Pentru analiză se recomandă de a calcula
de boală înregistrate în teritorii administrative, grupe de vârstă şi cu- indicii în următoarele grupe de vârstă: < 12 luni; 1-4 ani; 5-9 ani;
prinderea cu imunizări. Efectuarea investigaţiilor numai ale erupţiilor 10-14 ani; 15-19 ani; 20 ani şi mai mult.
epidemice şi nu a fiecărui caz sporadic. Diseminarea permanentă a informaţiei despre indicii care caracte-
În condiţiile instalării unui sistem de control eficient bazat pe menţi- rizează manifestarea procesului epidemic în condiţiile acoperirii înalte
nerea unei acoperiri vaccinale înalte se va implementa supravegherea cu vaccinări, tendinţele şi particularităţile incidenţei.
bazată pe caz – fiecare caz va fi raportat şi imediat investigat, fiind
inclus în raportul lunar. Erupţiile epidemice suspecte la oreion vor fi in- Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
vestigate şi confirmate cu ajutorul investigaţiilor de laborator a 5-10 ca-
zuri. În anumite condiţii pot fi efectuate investigaţii virusologice pentru Datele colectate şi analizate în procesul supravegherii se vor folosi
stabilirea etiologiei meningitelor seroase: virusul sălbatic al oreionului, pentru monitoringul şi evaluarea progresului în controlul oreionului:
tulpina vaccinală sau alt factor. Din teritoriile (localităţi, raioane) unde ● Reducerea stabilă a incidenţei
nu se înregistrează în perioada de raportare cazuri, vor fi prezentate ● Menţinerea permanentă a acoperirii vaccinale a populaţiei în
rapoartele „zero”. conformitate cu obiectivele PNI
● Identificarea teritoriilor administrative şi a localităţilor, unde re- purulentă, în 20-30% din cazuri se dezvoltă sechele neurologice per-
alizarea obiectivelor PNI şi a măsurilor de control al oreionului manente.
este nesatisfăcătoare, şi adoptarea unor decizii de ameliorare a Studiile efectuate în Canada au demonstrat că la 200 copii de vâr-
situaţiei sta până la 5 ani revine un caz sever de Hib. Ţările cu o economie
● Descrierea, evaluarea noilor particularităţi epidemiologice ale dezvoltată şi sisteme avansate de supraveghere a sănătăţii populaţiei
incidenţei prin oreion, eficacităţii imunizării cu doze ROR şi încă cu 50 de ani în urmă şi-au dat seama de pericolul acestei maladii
folosirea rezultatelor pentru fortificarea în continuare a supra- pentru sănătate. S-a demonstrat, că Hib era cauza principală a menin-
vegherii şi controlului maladiei la toate nivelurile Sistemului de gitelor bacteriene la copii în aproape toate ţările în care au fost efectu-
Sănătate Publică ate studii epidemiologice, inclusiv Australia, Finlanda, Olanda, Suedia,
● Managementul adecvat al cazurilor, depistarea şi investigarea SUA etc.
erupţiilor Sursa de agenţi patogeni la Hib este omul bolnav cu diferite forme
În condiţiile menţinerii permanente a acoperirii vaccinale înalte şi lip- clinice de afectare a organelor sistemului respirator.
sei cazurilor multiple de parotidită se va efectua diferenţierea meningitelor Mecanismul de transmitere este aerogen – inhalarea aerului con-
virale cauzate de virusul sălbatic de cele provocate de tulpina vaccinală. taminat cu picături (aerosol lichid) eliminate de bolnav în timpul tusei,
Astfel, monitoringul meningitelor de etiologie virală (virusul oreionului) va strănutului sau în urma contactului cu obiecte contaminate (veselă,
fi integrat în supravegherea epidemiologică a tuturor meningitelor. produse alimentare). Manifestările clinice ale bolii se înregistrează pes-
Ţinând cont de folosirea în ultimii ani a vaccinului ROR pentru imu- te 2-4 zile după inhalarea aerului contaminat cu agentul patogen al Hib.
noprofilaxia rujeolei, rubeolei şi oreionului, strategia de supraveghere Peste 24-48 ore de la începutul tratamentului adecvat cu antibiotice
a oreionului va constitui o parte integrată a supravegherii şi controlului bolnavul nu mai elimină agenţi patogeni.
rujeolei, rubeolei şi sindromului de rubeolă congenitală. Pentru prevenirea cazurilor noi de boală în focarele de Hib se reco-
mandă folosirea tratamentului preventiv cu antibiotice al persoanelor,
Infecţia cu Haemophilus influenzae type B care au avut contact cu bolnavul (s-au aflat în aceeaşi încăpere, au
folosit aceeaşi veselă, produse alimentare). Stabilirea persoanelor din
Infecţia cu Haemophilus influenzae type B (Hib) afectează prepon- focar, care vor primi tratament preventiv cu antibiotice, este efectuată
derent copiii în vârstă până la 5 ani şi se poate manifesta prin diferite de medicul care a depistat cazul.
forme clinice în funcţie de localizarea procesului patologic: meningite În Republica Moldova, până în prezent, date sistematice despre
purulente, septicemie, pneumonie, sinusită, bronşită, otită medie, artrită frecvenţa înregistrării Hib lipsesc şi maladia nu este inclusă în lista bo-
septică, epiglotită, pericardită, osteomielită, tromboflebită septică etc. lilor infecţioase raportabile. Unica informaţie despre frecvenţa cazurilor
Sunt descrise 6 serotipuri diferite de Haemophilus influenzae, însă de Hib în Republica Moldova poate fi găsită în Programul Naţional de
numai serotipul b provoacă mai frecvent cazuri de boală, inclusiv forme Imunizări pentru a.a. 2006-2010. În urma unei evaluări efectuate de
clinice severe, invazive. Una dintre formele severe ale Hib este menin- OMS, în republică anual au loc până la 200 cazuri de meningite septi-
gita purulentă, care se înregistrează mai frecvent la copii de vârsta 18 ce şi pneumonii provocate de Hib, inclusiv până la 10 cazuri de deces.
luni-4 ani. Implementarea activităţilor de prevenire a Hib, în general, şi în repu-
Conform datelor estimative ale OMS, anual în ţările unde nu se blica noastră, în particular, se confruntă cu 2 obstacole majore: lipsa
efectuează vaccinarea, Hib este cauza a circa 400 000 decese ale informaţiei şi lipsa resurselor financiare.
copiilor, mai frecvent din cauza meningitelor purulente. Indicele leta- Lipsa informaţiei despre frecvenţa înregistrării cazurilor de îmbol-
lităţii constituie 3-25%, iar la copiii, care au fost bolnavi de meningită năvire este cauzată de dificultăţile în stabilirea diagnosticului. În aceste
condiţii cazurile de îmbolnăvire de Hib nu se înregistrează şi aplicarea În procesul de implementare a imunoprofilaxiei Hib se vor soluţiona
tratamentului eficient, cât şi a activităţilor de supraveghere şi control următoarele sarcini operative:
ale maladiei sunt imposibile. - evaluarea incidenţei prin Hib la copii pe parcursul a.a. 2006-
Vaccinul împotriva Hib este mai scump decât vaccinurile clasice 2007;
folosite pentru imunizarea de rutină împotriva altor boli infecţioase. - adresarea în a.2007 către donatorii externi potenţiali pentru
Costul vaccinului Hib este aproximativ de şapte ori mai mare decât acordarea asistenţei în asigurarea cu vaccin împotriva Hib în
costul total al vaccinurilor împotriva rujeolei, poliomielitei, tuberculozei, baza rezultatelor evaluării impactului maladiei asupra sănătăţii
difteriei, tetanosului şi pertussis. în republică;
Ambele obstacole în condiţiile finanţării insuficiente a Sistemului - implementarea vaccinării copiilor împotriva Hib cu 3 doze de
de Sănătate Publică nu permit de a implementa măsurile eficiente de vaccin începând cu a.2008.
supraveghere şi control ale Hib, folosite în multe ţări din lume. - asigurarea acoperirii vaccinale de minimum 95% cu 3 doze de
În anul 1998 OMS a recomandat tuturor ţărilor, care dispun de revaccin Hib a copiilor până la vârsta de 1 an.
sursele financiare necesare şi au stabilit impactul maladiei asupra să-
nătăţii populaţiei, să includă vaccinul Hib conjugat în programele de Supravegherea şi controlul infecţiei Hib
rutină de imunizare a copiilor. Către anul 2005 în 89 ţări de pe Globul
pământesc au fost implementate imunizările împotriva Hib. Vaccinările Fiind componentă a PNI pentru a.a. 2006-2010, infecţia Hib este
sistematice practic au condus la eliminarea Hib în ţările industriale dez- recunoscută ca o problemă prioritară de sănătate publică. Această de-
voltate. De rând cu eficacitatea imunologică înaltă, vaccinul împotriva cizie impune includerea Hib în lista bolilor infecţioase aflate sub su-
Hib este areactogen – în cazuri rare se poate înregistra febră > 380C şi praveghere în Republica Moldova. Spre deosebire, însă, de alte boli
reacţii locale la aproximativ 25% din copiii vaccinaţi, acestea incluzând infecţioase, Sistemul de Sănătate Publică nu-i pregătit pentru realiza-
durere, hiperemie, edem. Manifestările enumerate, de regulă, dispar rea supravegherii şi controlului Hib. Activităţile necesare pentru imple-
fără tratament în timp de 24 ore. Contraindicaţii pentru vaccinare sunt mentare la prima etapă de instituire a supravegherii şi controlului Hib
reacţiile alergice la orice component al vaccinului, înregistrate după vor prevedea:
administrarea primei doze, – manifestări clinice severe sau moderate. - pregătirea Sistemului de Sănătate Publică pentru depistarea,
Obiectivul principal al vaccinării este prevenirea formelor severe înregistrarea şi raportarea cazurilor de Hib
ale Hib la copii de vârsta sub 5 ani. Strategia imunizării prevede cuprin- ● includerea infecţiei Hib în planurile şi programele de instruire
derea cu vaccinări a tuturor copiilor de vârsta până la 1 an. universitară, postuniversitară şi continuă
Pentru imunizări poate fi folosit monovaccinul conjugat Hib sau în ● elaborarea strategiei suportului de laborator pentru confirmarea
combinaţie cu alte vaccinuri (DTP, vaccinul împotriva hepatitei virale cazurilor potenţiale de Hib
B). De obicei, vaccinarea include 3 doze şi se efectuează concomitent ● înregistrarea separată a cazurilor de meningită bacteriană de
cu vaccinarea DTP cu diferite seringi în diferite locuri sau cu vaccin etiologie Hib şi includerea maladiei în lista bolilor infecţioase
combinat DTP – Hib. raportabile
În Republica Moldova imunoprofilaxia Hib a fost introdusă în Pro- ● informaţia populaţiei despre infecţia Hib şi necesitatea vaccină-
gramul Naţional de Imunizări din anul 2001, însă din lipsa resurselor rii copiilor împotriva acestei maladii
financiare ea nu se efectuează. Având în vedere costul înalt al vacci- Pentru funcţionarea eficientă a supravegherii epidemiologice şi a
nului, implementarea imunoprofilaxiei va fi realizată pe măsura obţinerii controlului Hib, OMS recomandă folosirea următoarei definiţii de caz
suportului extern pentru o perioadă de 5-7 ani. standard a meningitelor bacteriene cauzate de Hib.
Manifestarea clinică laboratoare bacteriologice, unde se vor expedia probele colectate din
Pentru meningitele bacteriene sunt caracteristice febra, debutul diferite teritorii.
acut al bolii, cefaleea şi rigiditatea muşchilor cervicali. Meningita nu Informaţia despre cazul de infecţie Hib pentru raportare şi investi-
este o manifestare clinică specifică a infecţiei Hib şi maladia nu poate gare va include:
fi diagnosticată numai pe baza semnelor clinice. ● Caz unic, repetat
Criteriile de laborator pentru diagnosticare ● Locul înregistrării (municipiu, raion, sector, localitate)
Cultura: izolarea agentului patogen al infecţiei Hib din probele cli- ● Data naşterii
nice sterile în condiţii normale, colectate de la pacient (lichidul cefalo- ● Data debutului bolii
rahidian sau sângele). Izolarea culturii Hib dintr-un substrat nesteril în ● Probele colectate pentru investigaţii de laborator (lichid cefalo-
condiţii normale (secretul căilor respiratorii), în care bacteriile Hib se rahidian, sânge)
pot multiplica fără a cauza boala, nu confirmă infecţia Hib. ● Rezultatul investigării de laborator
Depistarea agentului: identificarea agentului Hib în fluidele sterile în ● Sfârşitul bolii (însănătoşire, deces)
condiţii normale, folosind metodele de investigare latex aglutinare sau ● Date despre imunizarea pacientului împotriva Hib
imunoelectroforeză. ● Clasificarea finală a cazului (potenţial, confirmat)
Clasificarea cazurilor Analiza datelor, diseminarea şi prezentarea informaţiei:
Potenţial : caz de meningită bacteriană: un copil cu manifestări ● Indicii morbidităţii anuale şi în diferite teritorii administrative
clinice compatibile cu meningita bacteriană. ● Indicii acoperirii cu 3 doze de vaccin Hib a copiilor de vârsta
Probabil: nu se aplică. până la 1 an pe republică şi în teritorii administrative
Confirmat: caz confirmat prin investigaţii de laborator (creşterea ● Calitatea rapoartelor (plenitudinea, prezentarea la timp etc.)
sau identificarea agentului cauzal Hib în lichidul cefalorahidian sau în ● Indicii morbidităţii în diferite grupe de vârstă
sânge). ● Rata letalităţii
Notă: Orice persoană la care a fost izolat agentul cauzal Hib din ● Indicatori de calitate a supravegherii:
lichidul cefalorahidian sau din sânge se înregistrează ca un caz confir- √ investigarea de laborator la Hib (lichidul cefalorahidian şi sân-
mat de Hib, indiferent dacă manifestările clinice au fost compatibile cu gele) în ≥ 90% din cazurile de meningită bacteriană;
meningita bacteriană. √ cota cazurilor de meningită bacteriană confirmată prin depista-
Formele de supraveghere a infecţiei Hib rea agentului patogen în lichidul cefalorahidian/sânge:
- colectarea şi raportarea lunară a datelor agregate despre cazu- - în probele de lichid cefalorahidian în care au fost depistate 10
sau mai multe leucocite/ml - ≥ 20%;
rile confirmate;
- în probele de lichid cefalorahidian în care au fost depistate 100
- raportarea „zero” este recomandată la toate nivelurile;
sau mai multe leucocite/ml - ≥ 50%.
- raportarea despre cuprinderea copiilor cu imunizări cu 3 doze
Rezultatele pozitive sub nivelurile-ţintă (≥ 20% şi ≥ 50% în funcţie
de vaccin Hib;
de numărul leucocitelor într-un ml de lichid cefalorahidian) pot indica
- raportarea despre cazurile potenţiale, care urmează să fie con-
faptul că unele cazuri de meningite bacteriene n-au fost identificate,
firmate prin investigaţii de laborator.
ceea ce denotă despre lucrul insuficient al laboratorului.
Supravegherea infecţiei Hib se bazează pe cazurile confirmate prin
investigaţii de laborator şi la prima etapă a implementării sistemului
probabil că aceste investigaţii vor fi efectuate într-un număr restrâns de
146 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Capitolul V. Gripa 147
Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor

Capitolul Gripa
La etapa iniţială de instituire a supravegherii şi controlului infecţiei V
Hib în republică, rezultatele analizei datelor colectate şi ale unor inves-
tigaţii speciale se vor folosi pentru elaborarea următoarelor decizii şi
acţiuni: Gripa este o boală infecţioasă respiratorie acută, provocată de viru-
- stabilirea formei de supraveghere a Hib; surile gripale, care se manifestă prin febră, frisoane, cefalee, indispoziţie,
- dezvoltarea capacităţilor de laborator şi aprobarea strategiei in- mialgie şi tuse uscată. Ulterior, manifestările din partea tractului respi-
vestigaţiilor pentru confirmarea cazurilor Hib; rator devin mai pronunţate: dureri în gât, rinită, tuse. La copii de vârstă
- argumentarea necesităţii finanţării activităţilor de imunoprofila- fragedă gripa se poate manifesta prin crup, bronşiolită sau pneumonie.
xie şi fortificare a supravegherii şi controlului infecţiei Hib; Caracteristica epidemiologică a agentului patogen. Există 3 ti-
- argumentarea pregătirii specialiştilor şi cercetărilor ştiinţifice. puri antigenice de virusuri gripale: A,B şi C cu proprietăţi diferite de mo-
dificare a structurii antigenice şi răspândire în populaţia umană – mani-
festarea procesului epidemic.
În linii generale, virusurile gripale fac parte dintr-un grup numeros
de agenţi cauzali ai virozelor respiratorii acute (tab. 19).
Tabelul 19
Etiologia virală a unor infecţii respiratorii acute
Sindromul
Agenţii patogeni
clinic
Rinită acută Rinovirusuri, virusuri paragripale, adenovirusuri, reovi-
(guturai, rusuri, virusuri ECHO, Coxackie, coronavirusuri, viru-
răceală) sul sinciţial respirator
Laringită acută Virusuri paragripale, virusuri gripale, adenovirusuri,
(crupul viral) virusul sinciţial respirator, ECHO11, coronavirusuri, vi-
rusul rujeolic
Faringită acută Adenovirusuri, virusuri ECHO, Coxackie, virusuri gri-
pale, virusuri paragripale, virusul sinciţial respirator,
coronavirusuri
Bronşiolită Virusul sinciţial respirator, virusuri gripale, virusuri pa-
(catar sufocant) ragripale, adenovirusuri, coronavirusuri
Bronşită acută Adenovirusuri, virusuri gripale, virusuri paragripale,
virusul sinciţial respirator, coronavirusuri
Pneumonie Virusuri gripale, virusuri paragripale, adenovirusuri,
virală virusul Coxackie A12, virusul sinciţial respirator, coro-
navirusuri
Boală febrilă Virusuri gripale, virusuri paragripale, adenovirusuri,
de tip gripal virusuri Coxackie, ECHO
Cota gripei din numărul total de IRA constituie 20-30%, fiind cea mai (reasortării) între virusul gripal uman A şi virusurile gripale A ale anima-
importantă atât prin prevalenţă, cât şi prin severitate. În Republica Mol- lelor, au un caracter radical şi în urma lor se poate forma un nou virus
dova acest indice în ultimii 13 ani a variat de la 3,0% în anul 2004 până la gripal A cu modificarea unui antigen superficial – hemaglutininei sau
20,0% în anul 1999. Respectiv şi rata incidenţei prin gripă comparativ cu neuraminidazei, sau cu modificarea ambilor antigeni (H şi N). Modifi-
indicele similar la alte IRA este mai redusă, constituind 177,1–1324,6 ca- cările de tip shift pot rezulta în apariţia unei tulpini virale noi, a cărei
zuri la 100 000 locuitori comparativ cu 5 981,6–10 590,0 cazuri la 100 000 răspândire în populaţia umană poate conduce la declanşarea unor epi-
locuitori în aceeaşi perioadă de timp (fig. 23). demii globale – pandemii. Pentru realizarea acestor modificări majore
12 000
000 ale structurii antigenice a virusului gripal A este necesar ca un orga-
nism (uman sau animal) concomitent să fie infectat cu virusuri gripale A

0000
10 000
umane şi ale animalelor. Virusul gripal uman A se poate uşor transmite
8 000
8000 aa animalelor domestice şi păsărilor, provocându-le îmbolnăviri. În acelaşi
timp, în natură există un rezervor masiv de virusuri gripale A, care cir-
6000
6 000
culă în populaţia animalelor, provocând epizootii. Cel mai activ rezervor
4 000
4000 al acestor virusuri sunt păsările, la care au fost depistate practic toate
variantele existente de hemaglutinină şi neuraminidază.
000
2 000 bb Modificările antigenice de tip drift se produc permanent în populaţiile
00 virusurilor gripale A şi B şi au un caracter minor. Modificările de acest tip
1993 1994
1994 1995
1995 1996
1996 1997
1997 1998
1998 1999
1999 2000
2000 2001
2001 2002
2002 2003
2003 2004
2004 2005
2005
1993 se manifestă în urma mutaţiilor în structura proteinelor şi genelor. Dintre
Anii
Anii multiplele tulpini, care se formează în urma schimbărilor structurii antige-
Fig. 23. Rata incidenţei multianuale prin IRA (a) şi gripă (b) nice de tip drift, periodic unele tulpini devin dominante şi circulaţia lor în
în Republica Moldova populaţia umană poate provoca o răspândire epidemică a gripei.
Virusul gripal B este aproape exclusiv patogen numai pentru om şi
Virusul gripal A este mai plastic decât virusurile gripale B şi C şi îşi doar o singură specie de animale – focile – sunt receptive. Mutaţiile în
modifică permanent structura antigenică a celor 2 proteine superficiale: populaţia virusului gripal B se realizează de 2-3 ori mai încet decât în
hemaglutinina (H) şi neura- populaţia virusului gripal A. De asemenea, pentru virusul gripal B nu
minidaza (N). Sunt cunos- Hemaglutinină este caracteristică diversitatea antigenică – există doar un singur tip.
cute 2 tipuri de modificări Virusul gripal C are o structură antigenică stabilă, care, probabil, se
ale structurii antigenice a poate modifica foarte încet şi nu provoacă epidemii.
virusului gripal A: shift şi Astfel, virusurile gripale A,B,C se deosebesc între ele prin proprie-
drift (engl.). Virusurle gripa- tăţile de modificare a structurii antigenice, rezervorul lor şi manifestările
le A au 19 variante de he- clinico-epidemiologice ale incidenţei (tab.20).
maglutinină şi 9 variante de În funcţie de unele caracteristici ale virusurilor gripale, manifesta-
neuraminidază (fig. 24). rea procesului epidemic, particularităţile supravegherii şi controlului, în
Modificările structu- condiţiile actuale pot fi evidenţiate următoarele forme de gripă:
rii antigenice de tip shift - gripa epidemică sau gripa sezonieră;
apar în urma schimbului - gripa pandemică;
de informaţie genetică Fig. 24. Structura virusului gripal A - gripa aviară.
Tabelul 20 ristică o periodicitate de aproximativ 2-3 ani cu tipul A şi 4-6 ani pentru
Caracteristica comparativă a unor proprietăţi ale epidemiile provocate de tipul B al virusului gripal.
virusurilor gripale A,B,C Epidemiile de gripă sezonieră, de obicei, se manifestă în sezonul
rece al anului – iarna şi la începutul primăverii, deşi se pot manifesta şi
Virusul Virusul Virusul gri- în alte sezoane.
Proprietăţi
gripal A gripal B pal C 40000
40000
1999
Virulenţa (severitatea îmbol-
2000
năvirilor) +++ ++ + 2001
Rezervorul în populaţia ani- 30000
30000 2002
malelor da nu nu 2003
Numărul cazurilor
Numărul cazurilor
Răspândirea pandemică da nu nu
20000
20000
Răspândirea epidemică da da nu
Modificări ale structurii anti-
genice shift, drift drift drift
10000
10000
Sensibilitatea la amantadină,
rimantadină sensibil nesensibil nesensibil
Sensibilitatea la 00
zanamavir sensibil sensibil nesensibil II II
II III
III IV
VI V
V VI
VI VII
VII VIII
VIII IX
XI X
X XI
XI XII
XII
Lunile
Lunile
Gripa epidemică (gripa sezonieră)
Fig. 25. Incidenţa lunară a cazurilor de gripă în Republica Moldova
Este provocată de agenţi patogeni cunoscuţi – virusuri gripale A şi B în anii 1999-2003
cu structura antigenică stabilită. În incidenţa anuală se evidenţiază ma-
jorări sezoniere regulate sub formă de erupţii epidemice şi epidemii în Analiza incidenţei lunare a cazurilor de gripă în Republica Moldova
timpul manifestării cărora se înregistrează 80% şi mai mult din numărul în anii 1999-2003 (fig. 25) denotă, că majoritatea absolută a cazurilor
total de cazuri de gripă înregistrate pe parcursul anului. Nivelul inciden- de gripă se înregistrează în lunile februarie, martie: 96,6% în a.1999,
ţei este în principiu determinat de imunitatea populaţională existentă, 92,5% în a.2001, 88,4% în a.2002, 96,1% în a.2003. Din cei 5 ani ana-
calitatea şi eficacitatea măsurilor realizate conform planurilor complexe lizaţi, numai în a.2000 a fost înregistrată o majorare sezonieră a inci-
aprobate din timp – vaccinarea unor grupuri ale populaţiei cu risc înalt denţei prin gripă în lunile ianuarie, februarie şi martie, cota cazurilor
de molipsire, accesul populaţiei la vaccinuri şi preparate antigripale, în aceste luni constituind respectiv 20,6%, 63,5% şi 13,3%. Din cele
depistarea precoce a începutului majorării sezoniere a morbidităţii şi 2 luni cu majorare sezonieră permanentă numărul de cazuri de gripă
implementarea în practică a unui complex de măsuri antiepidemice şi înregistrat în februarie este stabil mai mare decât numărul cazurilor de
de asistenţă medicală bolnavilor cu diagnosticul suspect la gripă. gripă înregistrat în martie. Astfel, în a.a. 1999-2003 cota cazurilor de
În epidemiile de gripă poate fi afectată o cotă de 10-30% din po- gripă, înregistrate în februarie, din numărul anual a variat de la 57,1%
pulaţia generală. Pentru răspândirea epidemică a gripei este caracte- în a.2003 până la 74,4% în a.2001, iar numărul mediu zilnic de cazuri
de gripă în februarie a variat de la 405,7 cazuri în a.2002 până la 1 318,2 Astfel, rezultatele analizei incidenţei multianuale prin gripă în repu-
în 1999, în timp ce în martie acest indice a fost aproape de 3 ori mai blică demonstrează majorarea regulată în lunile de iarnă-primăvară a
mic – 118,1 cazuri în 2001 şi 496,6 cazuri în 1999. morbidităţii prin gripă sezonieră. În funcţie de particularităţile structurii
Una dintre măsurile principale de profilaxie a gripei sezoniere este antigenice a tulpinii virusului gripal şi nivelului imunităţii populaţionale,
vaccinarea populaţiei. Anual, înainte de majorarea epidemică a morbi- nivelul incidenţei poate fi mai înalt sau mai redus, însă întotdeauna el
dităţii, OMS anunţă structura antigenică a virusului gripal care circulă în depăşeşte considerabil nivelul mediu anual al incidenţei.
populaţie şi recomandă vaccinurile antigripale, utile pentru reducerea Incidenţa sporită prin gripa sezonieră are un impact permanent
impactului maladiei asupra sănătăţii publice. asupra sănătăţii publice. Pentru reducerea consecinţelor răspândirii
În Republica Moldova profilaxia specifică a gripei sezoniere se re- gripei sezoniere este necesară funcţionarea unui sistem permanent de
alizează în 2 direcţii: supraveghere şi control orientat spre pregătirea sistemului sănătăţii şi
- vaccinarea gratuită a grupurilor de populaţie cu risc sporit de a întregii societăţi către realizarea diferitor acţiuni de reducere a preju-
îmbolnăvire; diciului social şi economic al gripei sezoniere.
- asigurarea accesului populaţiei la procurarea vaccinurilor anti- Funcţionarea, dezvoltarea şi perfecţionarea permanentă a supra-
gripale. vegherii şi controlului gripei sezoniere este în acelaşi timp şi temelia,
De obicei, vaccinarea gratuită a unor contingente cu risc major de infrastructura necesară, care, în funcţie de particularităţile răspândi-
îmbolnăvire se efectuează în republică în lunile octombrie-noiembrie. rii gripei (riscul unei pandemii, răspândirea gripei aviare), va fi folosit
Procurarea vaccinului pentru imunizarea gratuită se efectuează de pentru planificarea unor intervenţii adecvate de protecţie a sănătăţii
Compania Naţională de Asigurări în Medicină din mijloacele fondului publice.
de profilaxie. Grupurile de populaţie cuprinse cu vaccinări antigripale Gripa pandemică
asigurate de stat includ:
- personalul instituţiilor medico-sanitare; Manifestările clinice ale gripei au fost descrise de Hippocrates apro-
- anumite categorii de funcţionari ai Ministerului Afacerilor Interne; ximativ 2400 ani în urmă. De atunci virusul gripal a provocat numeroa-
- lucrători ai Serviciului veterinar de Stat; se pandemii, însă date precise despre epidemiile globale de gripă mult
- angajaţii Serviciului ecologic; timp lipseau din cauza manifestărilor clinice similare ale maladiei cu
- lucrătorii Serviciului vamal; alte boli infecţioase şi a lipsei metodelor de diagnostic de laborator.
- funcţionarii publici şi membrii echipelor de intervenţie în focare- Prima descriere convingătoare a pandemiei de gripă a avut loc
le eventuale de gripă aviară; în anul 1580. Pandemiile de gripă s-au înregistrat în secolele XVII şi
- membrii echipelor aeronavelor; XVIII, iar în a.a. 1830-1833 s-a manifestat o pandemie de gripă foarte
- lucrătorii întreprinderilor avicole; extinsă cu îmbolnăvirea a circa 25% din populaţia expusă riscului de
- copiii şi personalul din orfelinate, case de copii, şcoli internat; molipsire.
- persoane cu afecţiuni cronice expuse unui risc sporit de a face Una dintre cele mai severe pandemii de gripă este cunoscută sub
complicaţii în cazul îmbolnăvirii de gripă (bolnavi cu maladii cro- denumirea de „gripă spaniolă” (AH1N1), care a fost înregistrată în a.a.
nice cardiovasculare, ale organelor sistemului respirator, insufi- 1918-1919. Conform unor date estimative mai recente, în pandemia de
cienţă renală, diabet zaharat etc.). gripă spaniolă şi-au pierdut viaţa 50-100 milioane oameni sau 2,5%-5%
Pentru imunoprofilaxia gratuită a gripei sezoniere anual sunt procu- din numărul total al populaţiei de pe Globul pământesc. Această pan-
rate şi repartizate Centrelor de Medicină Preventivă din republică circa demie este descrisă ca „cel mai mare holocaust medical în istorie”, rata
100 000 doze de vaccin antigripal. letalităţii în ea fiind deosebit de severă – 2-20%, în timp ce în alte epi-
demii acest indice constituia ≈ 0,1%. O altă particularitate neobişnuită a Analiza manifestării pandemiilor de gripă denotă următoarele par-
pandemiei este înregistrarea cazurilor de deces mai frecvent (mai mult ticularităţi generale:
de 50% din numărul total) în grupele de vârstă ale populaţiei adulte - pandemiile se înregistrează la diferite intervale de timp: între
tinere – 20-40 ani. De obicei, indicii letalităţii mai înalţi în epidemiile de pandemia de gripă spaniolă şi pandemia de gripă asiatică a
gripă se înregistrează în grupele de vârstă de copii până la 2 ani şi în fost un interval de 39 ani, iar intervalul dintre pandemia de gripă
grupele de vârstă avansată – mai mare de 70 ani. asiatică şi pandemia de gripă Hong Kong a fost de 10 ani, după
A fost estimat, că pe parcursul primelor 25 săptămâni ale pandemiei ultima pandemie au trecut circa 40 de ani;
numărul victimelor a constituit 25 milioane oameni, comparativ cu acelaşi - riscul unei noi pandemii există şi este mare, însă a prognoza
număr de decese înregistrate în primii 25 ani ai pandemiei de HIV/SIDA. timpul apariţiei ei este imposibil;
- pandemia de gripă provoacă o majorare semnificativă a inci-
Rata foarte înaltă a morbidităţii în pandemia de gripă spaniolă se explică
denţei, mortalităţii şi este un factor stresant important pentru
atât prin virulenţa înaltă a virusului gripal, cât şi prin lipsa preparatelor
sistemele de sănătate, social şi economic;
antibacteriene necesare pentru tratamentul complicaţiilor – infecţiilor se-
- durata răspândirii pandemice a gripei de la formarea unei tulpini
cundare bacteriene, în special a pneumoniilor. pandemice a virusului gripal a fost de 6-7 luni (fig. 26), iar în condi-
Următoarele pandemii n-au fost aşa de severe. În a.a. 1957-1958 ţiile actuale ea poate fi şi mai scurtă – 3-5 luni. Pandemia de gripă
a fost înregistrată pandemia de gripă asiatică cu virusul gripal AH2N2, asiatică (a.1957) a început să se manifeste printr-o incidenţă spo-
iar în a.a. 1968-1969 – a 3-a şi ultima pandemie de gripă în secolul XX, rită locală în lunile februarie-martie, în următoarele 2 luni – aprilie-
cunoscută sub denumirea de pandemie de gripă Hong Kong cu viru- mai au fost afectate ţările din regiunea de Sud-Est a continentului
sul gripal AH3N2. În ambele pandemii formarea tulpinii pandemice de asiatic şi Australia. În următoarele 3 luni: iunie, iulie şi august au
virus gripal A s-a produs în Asia de Sud-Est. Comparativ cu pandemia fost afectate practic toate ţările de pe Globul pământesc.
de gripă spaniolă, în următoarele pandemii numărul deceselor a fost
mult mai redus (tab.21). Rata mai redusă a mortalităţii se explică prin
folosirea activă a antibioticelor pentru tratamentul infecţiilor secunda-
re şi prin folosirea vaccinărilor pentru profilaxia specifică a gripei. O
altă particularitate a pandemiilor din anii 1957 şi 1968 este deosebirea
structurii antigenice numai a virusurilor prin antigenul hemaglutinină,
iar antigenul N fiind acelaşi (N2), fapt care, probabil, a micşorat gradul
de severitate a pandemiei de gripă Hong Kong.
Tabelul 21
Unele particularităţi ale pandemiilor de gripă din secolul XX
Numărul Tipul antige-

Denumirea
Anii înregis- estimativ de nic al
pandemiei
trării decese virusului
Gripa spaniolă 1918 – 1919 50 milioane AH1N1 februarie-martie
aprilie-mai
Gripa asiatică 1957 – 1958 1,0-1,5 milioane AH2N2
iunie-august
Gripa Hong Kong 1968 – 1969 0,75-1,0 milion AH3N2
Fig. 26. Manifestarea pandemiei de gripă asiatică în anul 1957
Gripa aviară Tabelul 22

Înregistrarea cazurilor de gripă aviară la oameni în anii 1995-2005
Conform clasificaţiei epidemiologice, gripa este o boală infecţioasă an-
Subtipul Denumirea Manifestările clinice principale
troponoză. Sursa de infecţie este omul bolnav, care elimină agentul cauzal Anul
virusului virusului şi numărul de cazuri
cu secreţiile căilor respiratorii în timpul tusei, strănutului. Cazuri de molipsi-
re de gripă de la animale au fost descrise în ultimii 30 ani, însă o răspândire Gripa aviară a
activă în populaţia umană aceste forme de gripă nu aveau. În acelaşi timp, raţelor
există permanent posibilitatea apariţiei unor tulpini noi ale virusului gripal A 1995 H7N7 Marea Britanie Conjunctivite la adulţi
în urma reasortării genelor virusurilor gripale A umane şi a animalelor. 1997 H5N1 Gripa aviară 18 cazuri, inclusiv 6 letale
În a.a. 1976-1993 au fost înregistrate cazuri unice de îmbolnăvire Hong Kong
în populaţia umană de gripă porciană cu virusurile gripale AH1N1 şi
1999 H9N2 Gripa aviară a Cazuri unice de gravitate medie
AH3N2. Începând însă cu anul 1995, cazurile de gripă înregistrate în
prepeliţelor
populaţia umană ca rezultat al molipsirii de la animale sunt provocate
de virusurile gripale aviare (tab.22). 2003 H7N7 Gripa aviară în 89 cazuri cu conjunctivite şi puţine
Din tab.22 se observă, că din mai multe subtipuri de virusuri gri- Olanda simptome respiratorii + 1 caz letal
pale aviare, care au provocat cazuri de îmbolnăvire la oameni, virusul 2003 H9N2 Gripa aviară 1 caz de gravitate medie
AH5N1 a devenit dominant, fiind izolat mai frecvent şi provocând cazuri Hong Kong
severe de boală cu letalitate înaltă.
În anul 1997 savantul Johan Hultin, în urma cercetărilor probelor 2003 H7N3 Gripa aviară 1 caz de pneumonie – HIV-coin-
colectate de la o femee din Alaska, care a decedat în timpul pandemiei New York fecţie
de gripă, a tras concluzia, că virusul pandemiei de gripă spaniolă pro- 2003 H5N1 China, Vietnam 4 cazuri, inclusiv 4 letale
vine probabil de la gripa aviară.
Începând cu anul 2003, se atestă o accelerare a răspândirii gripei 2004 H7N3 Gripa aviară 2 cazuri cu conjunctivită
aviare în populaţia păsărilor domestice şi migratoare. În a.a. 2003-2006 Canada
au fost înregistrate peste 3000 de focare în aproape 60 de ţări. 2004 H5N1 Thailanda, 46 cazuri, inclusiv 32 letale
Un factor activ de răspândire a gripei aviare sunt păsările migratoa- Vietnam
re în mediul cărora în ultimii ani au fost înregistrate multiple izbucniri
2005 H5N1 Cambodgia, 95 cazuri, inclusiv 41 letale
epizootice. A fost stabilit, că migrarea păsărilor se efectuează pe 3 rute
China, Indone-
principale (fig. 27):
zia, Thailanda,
- Balkani-Turcia-Orientul Apropiat;
Vietnam
- Italia-Sicilia-Tunisia;
- Spania-Maroc. 2006 H5N1 Azerbaidjan, 114 cazuri, inclusiv 79 letale
Accelerarea considerabilă a răspândirii epizootice a gripei aviare în Cambodgia,
a.a. 2003-2006 a condus la extinderea epizootiei şi asupra altor spe- China, Djibouti,
cii de animale. Cazuri de gripă cu virusul AH5N1 au fost înregistrate Egipt, Indonezia,
în populaţia păsărilor domestice, rozătoarelor (şoareci, nevăstuici), fe- Irak, Thailanda,
linelor şi porcinelor. Turcia
Numărul cazurilor
Anii Ţara 10 20 30 40 50 60 70
1997 Hong Kong
2003 China
Vultur Vietnam
2004 Thailanda
Rândunică Vietnam
2005 Cambodgia
China
Indonezia
Barză Thailanda
Vietnam
2006 Azerbaidjan
Cambodgia
Pieptar sur China
Cocor Djibouti
Egipt
Indonezia
Irak
Thailanda
Turcia
Şoim
Total Letal
Şorecar
Fig. 28. Numărul cazurilor de gripă aviară şi de decese în populaţia umană
în anii 1997-2006
Pelican
Supravegherea şi controlul gripei
Scopul principal al supravegherii gripei este detectarea precoce şi

evaluarea noilor variante sau subtipuri de virusuri gripale, care circulă
Fig. 27. Rutele păsărilor migratoare în populaţia umană. Detectarea precoce şi stabilirea caracteristicilor
antigenice ale virusurilor gripale noi dă posibilitate de a folosi la timp
Concomitent a sporit şi numărul cazurilor de gripă aviară cu virusul un vaccin adecvat, care va preveni decesele şi va reduce severitatea
AH5N1 la oameni. Pe parcursul a.a. 1997-2006 au fost înregistrate 276 manifestării clinice a bolii în grupele de populaţie cu risc epidemiologic
cazuri, inclusiv 162 cazuri letale (58,7%) în 10 ţări (fig. 28). În toate ca- sporit de îmbolnăvire.
zurile sursă de infecţie au fost păsările, iar transmiterea virusului gripal
AH5N1 de la persoană la persoană nu s-a înregistrat. Supravegherea şi controlul gripei umane
În legătură cu agravarea situaţiei epizootologice şi epidemiologice
la gripa aviară, în ultimii ani organismele internaţionale, şi în primul Funcţionarea unui sistem eficace de colectare a datelor despre ca-
rând OMS, cât şi guvernele multor state ale Uniunii Europene, au în- zurile de îmbolnăvire pentru supravegherea gripei trebuie să se bazeze
treprins diferite măsuri pentru a fortifica activităţile de prevenire a răs- pe folosirea în practică de toţi lucrătorii medicali a definiţiilor de caz
pândirii acestei maladii şi de pregătire a ţărilor de pe Globul pământesc standard de îmbolnăvire. Ţinând cont de recomandările OMS, parti-
către o eventuală pandemie de gripă aviară. cularităţile, experienţa şi posibilităţile Sistemului de Sănătate Publică
din Republica Moldova, se propun următoarele definiţii de caz pentru ţiilor ei: interferon, vaccin, rimantadină, antibioticele etc., cât şi colectarea
implementare în scopul supravegherii gripei umane. datelor despre frecvenţa copiilor în instituţiile preşcolare şi şcoli.
Caz suspect: îmbolnăvire acută cu debut brusc, febră, cefalee, mi- Pentru gripa sezonieră este importantă şi supravegherea interna-
algii, tuse seacă (apoi productivă), coriză; în formele grave – neurotoxi- ţională, care se realizează prin transmiterea datelor despre cazurile
coză, laringotraheită stenozantă, sindrom respirator obstructiv, sindrom confirmate de gripă OMS (FluNet). În baza rezultatelor analizei datelor
hemoragic, la copiii mici – sindrom abdominal (diaree, dureri). prezentate din diferite ţări, se trage concluzia despre tulpinile epidemi-
Caz probabil: caz suspect şi contactul cu un bolnav de gripă, con- ce circulante ale virusurilor gripale şi se elaborează recomandări des-
firmat prin metode de laborator sau de consiliul medical consultativ, pre folosirea vaccinurilor antigripale adecvate.
sau situaţie epidemiologică nefavorabilă în teritoriu.
Caz confirmat: caz suspect sau probabil, confirmat prin una sau Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei
mai multe metode de laborator:
● Izolarea virusului gripal din secreţiile nazale, faringiene Toate datele acumulate în urma funcţionării diferitor tipuri şi forme
● Detectarea anticorpilor specifici şi creşterea titrelor de anticorpi de supraveghere se folosesc pentru calcularea diverşilor indici, elabo-
în seruri perechi de 4 şi mai multe ori rarea tabelelor şi graficelor pentru analiza particularităţilor manifestării
● Detectarea acidului nucleic al virusului gripal în secreţiile nazale procesului epidemic în timp, în diferite teritorii şi grupuri ale populaţiei.
şi alte biosubstraturi (d.e. PCR) Se recomandă de a analiza următorii indicatori:
Tipurile şi formele de supraveghere a gripei umane. Suprave- - incidenţa lunară şi săptămânală (în perioada răspândirii epide-
gherea de rutină (pasivă) include raportarea lunară din toate teritoriile mice) în diferite teritorii administrative şi grupuri ale populaţiei:
administrative a datelor despre numărul de cazuri înregistrate conform ● de vârstă
formularului statistic nr.2. ● rurală şi urbană
În perioada cu risc epidemiologic sporit de răspândire a gripei se- ● vaccinată şi nevaccinată
zoniere pentru colectarea datelor despre înregistrarea acestei maladii ● copii care frecventează instituţii preşcolare, elevi, studenţi;
se folosesc şi forme active de supraveghere bazate pe analiza datelor - severitatea manifestărilor clinice:
colectate şi transmise săptămânal la nivel naţional (în adresa grupului ● indicele letalităţii
de specialişti ai CNŞPMP) din punctele santinelă. Datele despre înregis- ● frecvenţa înregistrării complicaţiilor
trarea cazurilor de gripă primite din punctele de santinelă organizate în - caracteristica subtipului virusului gripal (dacă a fost izolat);
sectorul de asistenţă medicală primară (oficiile medicilor de familie) sunt - rata cazurilor confirmate;
mai puţin specifice decât datele similare primite din laboratoare, spitale, - rata de atac în diferite grupuri ale populaţiei în perioada răspân-
însă au şi unele avantaje care ţin de operativitatea şi sensibilitatea înaltă, dirii epidemice;
– particularităţi necesare pentru funcţionarea eficace a supravegherii gri- - accesul populaţiei la preparate de profilaxie şi tratament.
pei sezoniere în perioada răspândirii epidemice. În perioada răspândirii Rezultatele analizei datelor colectate se sistematizează şi se trans-
epidemice a gripei sezoniere (de obicei, în februarie şi în prima jumătate mit operativ în adresa tuturor instituţiilor medicale la toate nivelurile; se
a lunii martie), datele despre înregistrarea cazurilor noi se transmit zilnic folosesc activ pentru informarea populaţiei prin intermediul mass-me-
din toate teritoriile administrative (raioane, municipii) la nivel naţional. dia, diseminarea foilor informaţionale, buletinelor, agendelor în şcoli,
Alte forme complementare de supraveghere activă a gripei sezoniere la întreprinderi, organizaţii; mesajelor orale şi scrise cu recomandări
pot fi colectarea datelor despre realizarea medicamentelor şi a preparate- concrete de reducere a impactului maladiei asupra sănătăţii diferitor
lor biologice folosite pentru profilaxia, tratamentul maladiei şi al complica- grupuri de populaţie.
Comunicări permanente despre evoluţia comparativă cu anii prece- - examinarea periodică a situaţiei epidemiologice la gripă în ca-
denţi a situaţiei epidemiologice şi consecinţele ei se prezintă în adresa drul şedinţelor comisiilor antiepidemice cu adoptarea unor deci-
organelor administraţiei publice centrale şi locale, comisiilor antiepide- zii despre intensificarea măsurilor de combatere şi profilaxie în
mice extraordinare republicane, raionale şi municipale. Textul acestor anumite teritorii.
comunicări trebuie să fie succint şi ilustrat cu tabele şi grafice.
Supravegherea şi controlul gripei aviare
Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
Răspândirea activă a gripei aviare, cauzată de virusul AH5N1, în ul-
Răspândirea epidemică a gripei sezoniere într-un termen relativ timii ani în populaţia păsărilor sălbatice şi domestice, înregistrarea unui
scurt impune necesitatea analizei operative a tendinţelor incidenţei şi număr în creştere de cazuri de îmbolnăvire la oameni cu o letalitate înaltă
adoptării unor decizii pentru organizarea şi implementarea acţiunilor şi prognosticul epidemiologic despre realitatea dezvoltării unei pandemii
de combatere şi prevenire a maladiei în teritorii şi grupuri ale populaţiei severe de gripă aviară au determinat OMS, guvernele statelor Comunităţii
mai puţin afectate. Europene, SUA, Canada şi ale multor state-membre ale OMS să elabore-
Acţiunile de control ale gripei sezoniere în timpul manifestării epide- ze o strategie comună în ceea ce priveşte răspunsul global la o eventuală
miei pot avea diferite scopuri: pandemie cu virusul gripal AH5N1. În urma analizei detaliate a particula-
- reducerea riscului de răspândire a gripei în colectivităţi, institu- rităţilor manifestării procesului epizootic – circulaţia intensivă a virusului
ţii, organizaţii şi în mediul întregii populaţii: gripal AH5N1 în populaţia păsărilor sălbatice de apă (raţe, gâşte), la care
● organizarea acordării asistenţei medicale bolnavilor cu infecţii boala se manifestă cu semne uşoare sau asimptomatic, înregistrarea mul-
respiratorii acute şi diagnostic suspect la gripă la domiciliu tiplelor epizootii de gripă aviară cu virusul gripal AH5N1 înalt patogenic în
● implementarea măsurilor de restricţie (carantină) în instituţii populaţia păsărilor domestice cu o mortalitate înaltă, creşterea numărului
medicale, instituţii preşcolare, colectivităţi închise de copii etc. de cazuri de îmbolnăvire cu letalitate înaltă în populaţia umană şi modifică-
● stoparea temporară a funcţionării instituţiilor preşcolare, şcolilor rile permanente în structura virusului AH5N1 au argumentat elaborarea de
şi altor instituţii de învăţământ către OMS a Planului global de pregătire pentru combaterea gripei. Acest
- asigurarea funcţionării secţiilor şi spitalelor de boli infecţioase Plan global este un model pentru a ajuta toate ţările membre ale OMS să
într-un regim intensiv pentru spitalizarea şi tratamentul bolnavi- elaboreze şi să adopte planuri naţionale de pregătire pentru combaterea
lor cu forme clinice severe de gripă şi complicaţii postgripale; gripei în condiţiile dezvoltării unei eventuale pandemii. Primul Plan global
- majorarea temporară a numărului lucrătorilor medicali (din con- de combatere a unei pandemii de gripă a fost elaborat de OMS în anul
tul rezidenţilor USMF „Nicolae Testemiţanu”) pentru vizitele la 1999. În anul 2005, în legătură cu majorarea esenţială a potenţialului pan-
domiciliu şi organizarea măsurilor antiepidemice primare; demic al virusului gripal AH5N1 şi răspândirea lui intensivă în populaţia
- cuprinderea în perioada preepidemică a diferitor grupuri ale păsărilor domestice, OMS a elaborat un nou Plan global de combatere
populaţiei cu risc sporit de îmbolnăvire cu vaccinări antigripale a gripei. Acesta include fazele riscului în creştere de dezvoltare a unei
asigurate de stat şi asigurarea accesului populaţiei în întregi- pandemii, provocate de un nou tip de virus gripal, recomandări concrete
me la vaccinuri, alte preparate biologice şi medicamente pentru adresate autorităţilor naţionale şi determină acţiuni, care vor fi întreprinse
profilaxia şi tratamentul gripei şi al complicaţiilor postgripale; de OMS în perioada manifestării fiecărei faze a pandemiei. În conformitate
- informarea sistematică a populaţiei despre situaţia epidemiolo- cu Planul global al OMS în toate ţările-membre trebuie să fie elaborate şi
gică şi particularităţile manifestării incidenţei, măsurilor de com- aprobate planuri naţionale de combatere a pandemiei de gripă, care, de
batere şi profilaxie; fapt, reprezintă compartimente ale Planului global, adaptate pentru terito-
riile concrete ale diferitor state în funcţie de riscul de răspândire a gripei şi continuare
dezvoltării pandemiei. În Planul global nou sunt incluse măsuri specifice
Faza 2. Nu sunt depistate noi subti- Reducerea la minimum a riscului de
de reducere a riscului răspândirii gripei aviare în populaţia umană în di- puri ale virusului gripal în populaţia molipsire a oamenilor, depistarea
ferite faze de manifestări ale pandemiei, accentul fiind pus pe realizarea umană. Însă subtipul virusului gripal, urgentă şi înregistrarea cazurilor de
unor măsuri de intervenţie în fazele iniţiale de dezvoltare a pandemiei – în care circulă în populaţia animalelor, molipsire a oamenilor, care au putut
perioada de alertă pandemică. OMS consideră, că realizarea operativă a poate prezenta un risc major de îm- avea loc.
unor acţiuni coordonate în diferite ţări şi regiuni va contribui la reducerea bolnăvire a oamenilor.
riscului de răspândire a unor noi tulpini pandemice ale virusului gripal şi Perioada pericolului pandemiei
va permite de a câştiga timpul necesar pentru producerea unor vaccinuri Realizarea cu siguranţă a posibili-
Faza 3. Depistarea cazului (cazuri-
eficace împotriva acestor tulpini pandemice. tăţilor diagnosticului precoce şi ca-
lor) de molipsire a oamenilor cu noi
Acţiunile de pregătire pentru combaterea gripei în Planul global al racteristicii operative a noilor tipuri
subtipuri de virusuri gripale, însă nu
OMS sunt expuse în funcţie de perioada şi fazele dezvoltării unei even- de virusuri gripale, depistarea şi
este stabilită transmiterea virusu-
înregistrarea cazurilor noi de îmbol-
tuale pandemii de gripă (tab.23). Cele 6 faze ale pandemiei de gripă lui de la persoană la persoană sau
năvire.
sunt expuse în cadrul a 3 perioade de dezvoltare a pandemiei: transmiterea virusului se înregis-
- perioada interpandemică; trează foarte rar doar în condiţiile
- perioada pericolului pandemiei; unui contact apropiat.
Menţinerea răspândirii virusului în
- perioada pandemiei. Faza 4. Înregistrarea îmbolnăvirilor în
limitele grupurilor mici, întreruperea
Pentru realizarea scopurilor determinate în fiecare fază, acţiunile grupuri mici cu transmiterea limitată
răspândirii gripei, cu scopul de a
specifice care urmează să fie organizate de OMS şi autorităţile naţio- a virusului gripal de la om la om şi o
câştiga timpul necesar pentru reali-
nale, sunt divizate în 5 categorii: răspândire a infecţiei foarte limitată.
zarea măsurilor de pregătire, inclu-
Se presupune, că noul subtip de virus
● Planificarea şi coordonarea siv de producere a vaccinului.
gripal încă nu s-a adaptat complet la
Tabelul 23 organismul uman. Concentrarea tuturor eforturilor
Elementele principale ale Planului global al OMS de pregătire pentru limitarea şi întreruperea răs-
pentru combaterea gripei Faza 5. Înregistrarea îmbolnăvirilor
pândirii infecţiei, prevenirea mani-
în grupuri mari, însă cu transmiterea
festării epidemice şi obţinerea
Sarcinile Sistemului de limitată a virusului de la persoană la
Perioadele şi fazele timpului necesar pentru desfăşura-
Sănătate publică persoană. Se presupune, că gradul
rea tuturor acţiunilor de combatere
de adaptare a noului subtip de virus
Perioada interpandemică a pandemiei.
gripal la organismul uman este mai
Faza 1. Nu sunt depistate noi sub- Pregătirea deplină către pandemia înaltă, însă virusul încă n-are capaci-
tipuri ale virusului gripal în popula- de gripă la toate nivelurile: global, tatea de răspândire largă în populaţia
ţia umană. Subtipul virusului gripal, naţional, regional şi subnaţional. umană (risc esenţial de răspândire
pandemică).
care a provocat cazuri de îmbolnă-
vire la oameni, poate circula în po- Perioada pandemică
pulaţia animalelor. În cazul prezenţei Faza 6. Răspândirea pandemică: Reducerea la minimum a impactului
virusului în populaţia animalelor se răspândirea progresivă şi menţine- pandemiei
consideră că riscul molipsirii şi îm- rea răspândirii infecţiei la un nivel
bolnăvirii oamenilor este minim. înalt în populaţia generală.
● Monitoringul şi evaluarea situaţiei ● Detectarea antigenului în testul de imunofluorescenţă (IFA) cu

● Prevenirea şi limitarea răspândirii anticorpi monoclonali la virusul A (H5N1)
● Acţiunile de răspuns ale sistemului de sănătate ● Detectarea anticorpilor specifici la virusul gripal A (H5N1) în tes-
● Comunicarea şi schimbul de informaţie tul serologic RIHA (creşterea de 4 ori şi mai mult a titrului de
Depistarea precoce a fazelor unei eventuale pandemii de gripă anticorpi în seruri perechi)
este posibilă numai în condiţiile funcţionării unui sistem complex de ● Izolarea virusului gripal A (H5N1) din probe de material patolo-
supraveghere atât la nivel global, cât şi în fiecare ţară în parte la toate gic – lavaje nazofaringiene şi faringiene, însămânţate pe culturi
nivelurile Sistemului de Sănătate Publică. celulare
În scopul unificării procesului de colectare a datelor, bazat pe depis- ● Detectarea virusului în reacţia de polimerizare în lanţ (PCR)
tarea precoce şi deplină a cazurilor de gripă provocate de noi subtipuri de Tipurile şi formele de supraveghere a gripei aviare. Scopul prin-
virusuri gripale, inclusiv virusul AH5N1, pentru sistemul de supraveghere cipal al supravegherii este colectarea permanentă a datelor despre ca-
în Republica Moldova este aprobată definiţia de caz de gripă aviară. zurile suspecte de gripă aviară cu virusul AH5N1 în populaţia umană
Caz suspect de infecţie cu virus gripal A (H5N1): şi populaţia animalelor, detectarea precoce a cazurilor de îmbolnăvire
1. Orice afecţiune respiratorie acută cu febră (mai mult de 380C) şi a mortalităţii neobişnuite din cauza infecţiilor respiratorii acute şi a
şi unul sau mai multe din următoarele simptome: tuse, faringită, izbucnirilor epizootice provocate de virusul gripal înalt patogenic în po-
respiraţie dificilă, dispnee, diaree nehemoragică şi date epide- pulaţia animalelor.
miologice despre: Acţiunile de supraveghere şi control ale gripei aviare cu virusul
- contactul cu 7 zile anterior de la debutul bolii cu cazuri confirma- AH5N1 în republică se realizează în conformitate cu „Planul Naţional
te de gripă cu virusul A (H5N1); de intervenţie în pandemia de gripă în Republica Moldova”, aprobat
- contactul, cu cel mult 7 zile înainte de debutul bolii, cu păsări, de Comisia Antiepidemică Extraordinară republicană pe 11 noiembrie
inclusiv pui, care ulterior s-au îmbolnăvit şi/sau au murit; 2005, şi Acordul de Finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia In-
- înregistrarea în zona în care locuieşte bolnavul a focarelor de ternaţională de Dezvoltare a proiectului „Controlul gripei aviare şi gra-
infecţie cu virusul gripal aviar A (H5N1); dul de pregătire în caz de pandemie şi activităţile de răspuns”.
- activitatea în laborator cu prelucrarea şi investigarea materialu- Respectiv celor 2 direcţii principale de supraveghere a gripei avi-
lui patologic de la persoane, păsări bolnave/suspecte la infecţia are, în populaţia animalelor şi populaţia umană, proiectul menţionat
cu virus gripal înalt patogen cu 7 zile înainte de debutul bolii; prevede acordarea suportului financiar extern pentru dezvoltarea:
- călătoria în zone, ţări afectate de virusul gripal aviar A (H5N1) ● Componentei sănătăţii umane – 2 967 900$
sau ● Componentei sănătăţii animale – 3 100 000$
2. Caz de deces al unei persoane cu sindrom respirator acut in- Ambele componente includ un spectru larg de acţiuni pentru:
explicabil, la care au fost prezente unul sau mai multe criterii în - dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor sistemelor de Sănătate
anamneza epidemiologică: publică şi Medicină veterinară;
- locuitor, călător din zona, raionul, regiunea cu cazuri suspecte - asigurarea cu echipament şi dezvoltarea capacităţilor de labo-
sau confirmate de infecţie cu virus gripal aviar înalt patogen; rator pentru efectuarea investigaţiilor;
- contactul cu 7 zile înainte de debutul bolii cu caz confirmat de - dezvoltarea capacităţilor de a realiza măsuri adecvate de răs-
infecţie cu virusul gripal A (H5N1) puns din partea Sistemului de Sănătate Publică:
Caz confirmat: caz suspect confirmat prin una sau mai multe me- ● Acordarea asistenţei medicale calitative la toate nivelurile
tode de laborator: ● Crearea condiţiilor de acordare a asistenţei medicale specia-
lizate în Spitalul Clinic Republican de Boli Infecţioase „Toma cărnii de pasăre, ouălor) şi importului acestor produse din ţări-
Ciorba” le/regiunile afectate de gripa aviară
Acţiunile principale realizate în cadrul supravegherii gripei aviare în ● Protecţia teritoriului de importul gripei aviare (funcţionarea pos-
republică sunt orientate spre: turilor suplimentare de dezinfecţie în punctele de trecere a fron-
- perfecţionarea bazei legislative şi normative în domeniul orga- tierei):
nizării măsurilor antiepidemice şi profilactice; - evaluarea periodică a nivelului cunoştinţelor populaţiei despre
- instruirea personalului din Sistemul de Sănătate publică, Medi- măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare;
cină veterinară şi laboratoarele microbiologice; - efectuarea vaccinărilor pentru reducerea răspândirii sezoniere
- informarea permanentă a populaţiei despre situaţia epidemiolo- a gripei umane;
gică în republică şi în lume şi măsurile de profilaxie a maladiei; - colaborarea intersectorială şi în primul rând între Sistemul de
- organizarea exerciţiilor practice de simulare a acţiunilor de loca- Sănătate publică şi Medicina veterinară în domeniul suprave-
lizare şi lichidare a focarelor de gripă aviară în teritoriile admi- gherii şi controlului gripei aviare;
nistrative cu participarea specialiştilor şi reprezentanţilor Minis- - colaborarea internaţională cu laboratoarele de referinţă şi cen-
terelor Sănătăţii, Agriculturii şi Industriei Alimentare, Afacerilor trele OMS de supraveghere a gripei.
Interne, Departamentului situaţii excepţionale, Administraţiei Rezultatele supravegherii gripei aviare în republică denotă, că situ-
publice locale, organizaţiilor neguvernamentale etc.; aţia epidemiologică şi epizootologică este favorabilă – cazuri de boală
- dezvoltarea suportului de laborator. În prezent investigaţiile la la animale şi în populaţia umană n-au fost înregistrate. În acelaşi timp,
gripa aviară în republică se efectuează în Laboratorul Centrului înregistrarea multiplelor epizootii de gripă aviară la păsări în ţările veci-
Republican de Diagnostică Veterinară, care este dotat cu echi- ne România şi Ucraina menţine riscul înalt de răspândire a maladiei şi
pament, mijloace de transport pentru deplasarea specialiştilor pe teritoriul Republicii Moldova şi argumentează necesitatea funcţionă-
în focare, prelevarea şi transportarea probelor, consumabile şi rii unui sistem eficace de supraveghere a acestei maladii.
mijloace de protecţie individuală (ochelari, mănuşi, cizme, com-
binezoane etc.). Până la sfârşitul anului 2006 în Laboratorul Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor
Centrului Republican de Diagnostică Veterinară au fost investi-
gate la gripa aviară circa 10 000 probe, inclusiv 10% din toate În condiţiile lipsei cazurilor de gripă aviară în populaţia păsărilor şi la
probele au fost investigate folosind reacţia de polimerizare în oameni, accentul pe colectarea datelor şi analiza lor se pune pe evalua-
lanţ (PCR) pentru depistarea şi tipizarea virusului gripal; rea gradului de pregătire a sistemului de sănătate, altor sisteme, departa-
- finisarea procesului de organizare a Laboratorului Naţional de mente, organizaţii neguvernamentale şi a populaţiei în întregime către o
Diagnostic al gripei umane; nouă pandemie de gripă. Planurile măsurilor de profilaxie a gripei aviare
- implementarea unor măsuri de restricţie în scopul reducerii ris- pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să fie periodic actualizate în con-
cului de răspândire a gripei aviare în republică: formitate cu particularităţile răspândirii gripei aviare şi recomandările OMS
● Exploatarea întreprinderilor avicole în regim închis (accesul li- despre fortificarea sistemelor naţionale de supraveghere a maladiei.
mitat al populaţiei, mijloacelor de transport, funcţionarea siste- Analiza sistematică a îndeplinirii măsurilor planificate, în special re-
mului de filtru pentru personalul fermelor, supravegherea vete- feritor la fortificarea bazei materiale a reţelei de laborator, spitalelor de
rinară a păsărilor cu colectarea probelor de la păsările bolnave boli infecţioase, asigurarea echipelor de intervenţie în focare cu mijloa-
şi/sau moarte) ce de protecţie individuală etc. şi adoptarea deciziilor de perfecţionare
● Reglementarea comercializării produselor avicole (păsărilor vii, a acestor activităţi, în linii generale, trebuie să fie orientate spre:
170 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Bibliografie selectivă 171
● dezvoltarea sistemului de alertă timpurie ca o parte componen- Bibliografie selectivă

tă a supravegherii gripei aviare;
● îndeplinirea planurilor măsurilor de profilaxie a gripei aviare la 1. Aplicaţii în epidemiologie şi biostatistică. Sub red. I.S. Bocsan. Presa
toate nivelurile; universitară clujeană, 1996.
● fortificarea rolului de dirijare a Ministerului Sănătăţii cu acţiunile 2. Chicu V. Stabilirea priorităţilor în supravegherea şi controlul boli-
complexe de profilaxie a gripei aviare în republică;
lor infecţioase. In: Optimizarea supravegherii epidemiologice, Materialele
● implementarea strategiei şi coordonării centralizate a activităţi-
conferinţei ştiinţifice, sub red. prof. V. Prisacari, Chişinău, 2006, p.30-39.
lor şi executarea lor descentralizată;
3. Chicu V., Dobreanschi V., Gheorghiţa Ş. Supravegherea şi controlul
● comunicarea activă cu mass-media;
● atragerea resurselor umane şi materiale adiţionale; infecţiei HIV/SIDA la etapa actuală în Republica Moldova. Curierul Medical,
● dezvoltarea permanentă a bazei legislative şi normative; 2006, nr.2, p.59-65.
● implementarea planurilor de măsuri scrise pe hârtie prin organi- 4. Cu privire la fortificarea supravegherii epidemiologice la gripa avia-
zarea permanentă a exerciţiilor practice. ră şi asistenţei medicale eventualilor bolnavi cu virusul gripal A (H5N1).
Riscul dezvoltării unei pandemii de gripă este mare şi el va persista. Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nr.459 din 12.12.2005.
Pandemia va conduce la sporirea considerabilă a incidenţei, mor- Chişinău, 2005.
talităţii şi impactului asupra sistemelor de sănătate, socială şi economi- 5. Evaluarea Sistemului Naţional de supraveghere a maladiilor infec-
că a ţării. În prezent există răgaz pentru o pregătire mai bună către o ţioase. Republica Moldova, 19-31 martie 2001. Chişinău, 2003.
eventuală pandemie şi el trebuie folosit maximal. 6. Gheorghiţa Ş., Dobreanschi V., Chicu V. Supravegherea epidemio-
logică a infecţiei HIV/SIDA (Standard), Chişinău, 2002, 19 pag.
7. Gheorghiţa Ş., Dmitrienco V., Magdei M., Andrieş L., Mihu I. Infecţia
HIV: Etiologia, Epidemiologia, Manifestări clinice, Diagnosticul, Tratamen-
tul şi Profilaxia. Recomandări metodice. Chişinău, 1999, 49 pag.

8. Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului
(nr.263-XVI, 27 octombrie 2005). Monitorul oficial al Republicii Moldova,
nr. 176-181, 30 decembrie 2005, p.11-15.
9. Plan naţional de intervenţie în pandemia de gripă în Republica Mol-
dova. Chişinău, 2005.
10. Prisacari V. Supravegherea epidemiologică: principiile şi sistemul
de funcţionare la nivel naţional. In.: Optimizarea Supravegherii epidemiolo-
gice. Materialele Conferinţei Ştiinţifice sub red. prof. V. Prisacari, Chişinău,
2006, p.3-25.
11. Voiculescu M.Gh. Boli infecţioase. Vol.11. Editura medicală, Bucu-
reşti, 1990.
12. Canadian Immunization Guide. Sixth Edition, Canadian Medical
Association, 2002, 278 pag.
172 Supravegherea şi controlul bolilor infecţioase Bibliografie selectivă 173
13. Gylca R., Gylca V., Benes O., Melnic A., Chicu V., Weisbecker G., 26. WHO Recommended Surveillance standards Second edition –
Willems P., Kaufhold A. A new DTPa-HBV-IPV vaccine co-administered October 1999. World Health Organization, 1999.
with Hib, compared to a commercially available DTPw-IPV/Hib vaccine 27. William Atkinson, Charles Wolfe, Sharon Humiston, Rick Nelson,
co-administered with HBV, given at 6,10 and 14 weeks following HBV at Epidemiology and Prevention of Vaccine-Preventable Diseases. 6 th
birth. Vaccine 19 (2001) p. 825-833. Edition. CDC, Atlanta, 2000, 320 pag.
14. Haemophilus influenzae type B (Hib). World Health Organization, 28. Беляков В.Д., Яфаев Р.Х. Эпидемиология. Москва, «Медици-
Fact sheet № 249, December 2005. на», 1989.
15. Haemophilus influenzae type b immunization. World Health Orga- 29. Борьба с гепатитом B и его профилактика. Серия „Инфeк-
nization 1211 Geneva 27, 2001. ционные болезни”, № 1, Санкт-Петербургский институт им. Пастера,
16. Introduction of hepatitis B vaccine into childhood immunization ser- 1996, 75 pag.
vices, World Health Organization, Geneva, 2001. 30. Брагинская В.П., Соколова А.Ф. Активная иммунизация
17. James F.Jekel, David L.Katz, Joann G.Elmore. Epidemiology, детей (издание 2-е), Москва, Медицина, 1984, 192 рag.
Biostatistics and Preventive Medicine. Second Edition. W.B. Saunders 31. Гепатит B как профессиональная вредность. Cерия
Company, USA, 2001. „Профессиональная гигиена в Европе”, № 8. Санкт-Петербургский
18. Joseph Z.Losos. Routine and sentinel surveillance methods. институт им. Пастера, 1996, 79 рag.
Eastern Mediterranean Health Journal, 1996, v.2, p.46-50. 32. Гисеке Йохан: Современная эпидемиология инфекционных
19. Per Roifhamare, Katarzyna Grabowska, Karl Ekdahi. Implemen- болезней. Второе издание. Европа, 2004.
ting a Public web based GIS services for feedback of surveillance data on 33. Глобальный план ВОЗ по подготовке к борьбе с гриппом.
communicable diseases in Sweden. BMC Infectious Diseases, 2004, 4:17. Всемирная Организация Здравоохранения, 2005.
[http://www.biomedcentral.com/1471-2334/4/17]. 34. Корь. Под ред. В.Ф.Попова, М.Медицина, 1985, 264 рag.
20. Plotkin S.A., Mortimer E.A. Vaccines. Second Edition. W.B. Saun- 35. Принципы эпидемиологии. Введение в прикладную эпиде-
ders Company, USA, 1994. миологию и биостатистику. Офис Эпидемиологических Программ
21. Public Health Agency of Canada Vaccine-Preventable Diseases, Центра по Контролю и Предупреждению Заболеваний Атланта,
Haemophilus influenzae type b. [http://www.phac-aspe.ge.ca/im/vpd-mev/ США. Chişinău,1999.
hib_e.html]. 36. Руководство по эпидемиологии инфекционных болезней.
22. Red Book. 26th Edition, American Academy of Pediatrics, 2003, Том 1. Вопросы общей эпидемиологии. Под руководством акад.
927 pag. В.И.Покровского. Москва, «Медицина», 1993.
23. Stanley A.Plotkin, Edward A. Mortimer, Vaccines. Second edition, 37. Стратегическая профилактика предупреждения кори и
W.B.Saunders Company, USA, 1994, 996 pag. врожденной краснушной инфекции в Европейском регионе. ВОЗ,
24. Technical Guidelines for Integrated Disease Surveillance and Res- 2003.
ponse in Ghana. Accra, 2002.
25. WHO guidelines for global surveillance of influenza A/H5. World
Health Organization, 2006.

Supravegherea Şi Controlul Bolilor Infecţioase (V. Chicu)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Supravegherea Şi Controlul Bolilor Infecţioase (V. Chicu)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I.

Ministerul sănătăţii al Republicii Moldova

universitatea de stat de medicină şi farmacie

Şcoala management în sănătate publică

CZU 616.9-084 Cuprins

Capitolul IV. Imunoprofilaxia, supravegherea şi controlul Prefaţă

în conformitate cu actele legislative şi normative adoptate în Republica

O persoană cu probleme de Tipurile şi formele de supraveghere

Tuturor instituţiilor medicale la nivel

Formele de control al bolilor infecţioase

- răspândirea epidemică a infecţiei preponderent pe cale

50 consumatorilor de droguri pe cale intravenoasă şi ponderea

16,6 sexuale de transmitere şi accesul persoanelor infectate şi bolnave la

grupele de vârstă (ani)

71,65–89,50 – mun. Chişinău; raionul Glodeni

164,46–190,18 – or. Tiraspol; raionul Râbniţa

564,43 – mun. Bălţi

Obiectivele supravegherii epidemiologice

- colectarea, analiza datelor şi stabilirea impactului epidemiei

Procesul de analiză a datelor include:

Programul naţional pentru a.a. 2006-2010 este axat pe 9 strategii, a

Primăvara, până la absolvi-

care pleacă în regiunile endemice în mod individual, inclusiv contra plată.

Contraindicaţii ale vaccinărilor În categoria contraindicaţiilor temporare sunt incluse:

60% - sarcina, în special în primele 3 luni, este contraindicaţie pentru

Fig.11. Frecvenţa reacţiilor adverse postvaccinale Evaluarea eficienţei imunizărilor

● calificarea personalului medical (licenţe de activitate, respecta- Imunoprofilaxia, supravegherea şi contro-

Datele colectate şi analizate în sistemul de supraveghere a HVB se Tuberculoza

Măsuri suplimentare: 3. Vaccinarea imediată a celor nevaccinaţi împotriva poliomielitei,

numar cazuri la 100000 populatie

Numărul cazurilor la 100 000 locuitori

Municipiul Chişinău 3 3 3 3 3 1 35.00

Zona de Nord 1 2 1 0 1 1 0.00

Expedierea informaţiei în adresa Comisiei de cercetare a lipsei cir- 0.00

culaţiei polivirusurilor sălbatice în anumite teritorii pentru elaborarea

1990-1993 până la 70% (fig.16):

Tabelul 14 Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010 prevede

La copii în primele luni de viaţă (până la 6 luni) manifestările clini- Tabelul 14

Formele de supraveghere recomandate Analiza datelor, prezentarea şi diseminarea informaţiei

cazurilor la 100 000 locuitori

Numărul cazurilor la 100 000 locuitori

În ultimii 15 ani în Regiunea Europeană numărul cazurilor de rujeo- 000

lă s-a redus considerabil şi s-a îmbunătăţit raportarea lor (tab.15). 800

Această particularitate poate fi explicată, probabil, prin nivelul inciden-

Tabelul 16 În scopul realizării Rezoluţiei EUR/RC55/R7 a sesiunii 55/2005 a

ca Moldova, pentru menţinerea stării de teritoriu liber de acest sindrom

Datele colectate în urma investigaţiei cazurilor suspecte şi/sau con- Oreionul

numărul cazurilor la 100 000 locuitori

Zonele Numărul % ţărilor, care Numărul % ţărilor, care

Tulpina vaccinală Regiunea principală, unde se utilizează Supravegherea şi controlul oreionului

Folosirea datelor pentru elaborarea deciziilor

nism (uman sau animal) concomitent să fie infectat cu virusuri gripale A

Numărul Tipul antige-

Gripa aviară Tabelul 22

Scopul principal al supravegherii gripei este detectarea precoce şi

● Monitoringul şi evaluarea situaţiei ● Detectarea antigenului în testul de imunofluorescenţă (IFA) cu

● dezvoltarea sistemului de alertă timpurie ca o parte componen- Bibliografie selectivă

S-ar putea să vă placă și

Zona de Nord 1 2 1 0 1 1 0.00

În ultimii 15 ani în Regiunea Europeană numărul cazurilor de rujeo- 000