ALGEBRĂ

MULŢIMI NUMERICE
-
N - mulţimea numerelor naturale; N ={O, 1, 2, 3, ... }, N• = N \{O}.
z- mulţimea numerelor întregi; z = { ... , - 3, - 2, - 1, o, 1, 2, ... }, z• = z \ {O}.
Z+ == {x e z I x > o} ; z_ = {x E z I x < o} .
I u.m. I
o
-4 -3 -2 -1 o 1 2 3 4
numere întregi negative (Z_) numere întregi pozitiv (Z+)
Q- mulţimea numerelor raţionale; Q = :!:_ a E z şi b E z• .
. b
Q• == Q \ {O} ; Q+ = {x E Q Ix > O}; Q_ = {x E Q Ix< O}.
JR - mulţimea numerelor reale, IR• = IR \ {O}.
JR \ Q = mulţimea numerelor iraţionale.
N cZcQcIR.

OPERAŢII CU MULŢIMI
Reuniunea: A u B ={x l xE A sauxE B}.
Intersecţia: An B = {x Ix E A şi x E B}.
Diferenţa: A \ B = {x I x E A şi x ~ B}.

OPERAŢII CU NUMERE

1 + 2 + 3 + . . . + n = (l + n) · n , V n E N*.
2
n! =I . 2 . 3 · ... · n, V n E N• (citim: ,,n factorial''); Ol= 1.
Factor comun:/· a±/· b =f ·(a± b), V a, b,f E IR.
Opusul ntunărului real r este numărul real - r.
Inversul numărului real nenul r este numărul real r - = .!_. 1

TEOREMA ÎMPĂRŢIRII CU REST

Matematică. Evaluarea Natională

•
2020 >5
b ~ Î · C +R
 11 J]lbul = paralelogramul cu două laturi .
J'o . v t ·· consecutive congruente. A
propnetătI· . ~ .
• are toate propr1etaţile paralelogramului·
•toate laturile sunt congruente; '
•diagonalele sunt perpendiculare şi sunt b. t
. .
ungh1ur1lor rombului. . 1sec oare1e

c
pătratul ~ rombul cu un unghi drept.
proprietăţi:
• are toate proprietăţi le rombului·
'
• are toate proprietăţile dreptunghiului.
D C
Trapezul = patrulaterul cu două laturi paralele şi celelalte
două laturi neparalele. D C
Dacă CC/1- AB, atunci CC/= înălţimea trapezului. ,
Linia mijlocie (PQ) = segmentul ce uneşte mijloacele ,
,,'' s I
I
r'•,,
--
, 1 - -

laturilor neparalele. I
i.:..' ----..1...-----.::..B
A C'

PQ~ (AB;CD) şi ST = I AB;CD I , unde {T} =PQ nBD, {S} =PQn~c_.____

Trapez dreptunghic = trapezul având un unghi drept.

Trapez isoscel = trapezul având laturile neparalele congruente.

• unghiurile alăturate bazelor sunt congruente;
• unghiurile opuse sunt suplementare; A
• diagonalele sunt congruente.

RELAŢII METRICE
A
Teorema lui Thales:
MN ll BC AM = AN
<::> MB NC
M 1-----'\N
B L..___ _ __ _ . C

Teorema bisectoarei: A
BD BA
[AD - bisectoarea .ţ:BA C ~ DC = CA
 Triunghiuri asemenea:
A Jfll.TD d - AB
MB C ~ LJJ.v.uvr aca JvfN
AC = BC şi 4:A
= MP NP =d1, .ţJ3 = m, .ţ_C =.ţp.
• Dacă MBC este dreptunghic în A şi D = prBc A, atunci:
Teorema catetei: A
2
AC = BC ·CD; AB =BC ·BD.
Teorema înălţimii:
AD2 = BD· DC.
Teorema lui Pitagora:
Bc2 =AB2 + Ac2. B D
c
Reciproca teoremei lui Pitagora:
•
Dacă Bc2 =AB2 + Ac2, atunci m(.ţ:.BAC) = 90°. c
Elemente de trigonometrie
Dacă ABC este triunghi dreptunghic în A şi x E (0°, 90°) este măsura unui
unghi ascuţit, atunci:
. cateta opusă cateta. alăturată
SlllX = ; COSX = ' A B
ipotenuză ipotenuză '
cateta opusă cateta alăturată
t gx= · · · ctgx=---- -
cateta alătutâtă ' cateta opusă ·

Unghiul
Funcţia 30° 45° 60°
tril!onometrică

Slll
•
t -
1 .J2 J3
2 2 2
cost J3 .J2 -
1
2 2 2

tg t J3
3
1 J3
~tg t .Jj 1 J3
• . 3

... ARII

Triunghi oarecare: A
BC·AD a·h AB ·AC· sin .ţ:_BA C
..9{= = a -
2 2 2 b
= '1P(p-a)(p-b)(p -c)
B D a c
 •unghi înscris în cerc: </:.MNP
r ....

m(</:.MNP) = m(lvfP)
2

Lcerc = 2nr; J?tdisc = n?; r O

A
L- = nrn. ~ nr 2 n. no
Af1 - ·rSO , ector(AOB) = 360..·

„
POLIGOANE REGULATE
Poligon regulat = poligonul având toate laturile congruente şi toate unghiurile congruente.
Orice poligon regulat poate fi înscris întt-un cerc şi poate fi circumscris unui cerc, cele doUă
cercuri fiind concentrice.
Apotema poligonului regulat = distanţa de Ia centrul cercului circumscris la o latură.

Triunghiul echilateral: Pătratul: Hexagonul regulat:

.h = fJ3 . '
AC=d=2R= f.J2; AD = 2R;
2 '
2
R=AO= -h· R=AO= l .J2 · AC = RJ3 ;
3 ' 2 '
MOB echilateral, deci R = AO = C
1 l
a3 =0M= -h ·
3 '
a4=0M= - ·
2'
a6= 0M= lJ3 ·
2 '
l2 J3 1,2.jj
.91= . ..9f= 6 · ~OB = 6 · - -
4 4
A A c
''\

o B D
B ~~~...l-~~~c

c
ELEMENTE DE GEOMETRIE ÎN SPAŢIU

Unghiul a două drepte în spaţiu

• Dacă d1 şi d2 sunt coplanare şi concurente, atunci m(</:.(d1, d2)) este măsura unuia dintre
unghiurile neobtuze care se obţin în jurul punctului lor comun.
• Dacă d 1 = d2 sau di li d2, atunci m(</:.(di, di)) = 0°.
 TRIUNGIDURI SPECIALE

Triunghiul isoscel: ~
• are două laturi congruente (a treia se numeşte baza);
• unghiurile alăturate bazei sunt congruente;
• bisectoarea unghiului din vârf este mediană, înălţime şi mediatoare corespunZatoare
_
bazei.
Triunghiul echilateral:
• are toate laturile congruente;
• are toate unghiurile congruente (fiecare având măsura de 60°);
• bisectoarea oricărui unghi este mediană, înălţime şi mediatoare coresp11nzătoare laturii
opuse.
Triunghiul dreptunghic:
• are un unghi drept, iar celelalte două sunt ascuţite şi complementare;
• mediana corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei;
• cateta opusă unui unghi de 30° este egală cu jumătate din ipotenuză (teorema 30-60-90°).

PATRULATERE

D
Elemente: ,
A , , ,
• vârfuri: A, B, C, D; ' ,
''' ,
• laturi: [AB], [BC], [CD], [AD]; ' '>,, ,
, ,, ' ' ',
• unghiuri: ci_, dl, -t:.C, dJ; ,
,, ' ',
''
,, ' ,
• diagonale: [AC], [BD] . B ,' ' C
m(ci_) + m(dl) + m(-t.C) + m(<lJ) = 360°
patrulater convex

Par alelogramul = patrulaterul cu laturile opuse paralele.

Proprietăţi:
A D
r<',- - - - - - : : : : i

• laturile opuse sunt congruente; \ A O'\~

',,- o -- ;
-„'---
-
• unghiurile opuse sunt congruente; _,.~J'N'jţtv"' -- --- ''

• unghiurile alăturate sunt suplementare

-:; J .si
B ---- ''
' ,
c
• diagonalele se înjumătăţesc. I
Dreptunghiul = paralelogramul cu un unghi drept.
Proprietăţi:
• are toate proprietăţile paralelogramului;
• are toate unghiurile drepte;
• diagonalele sunt congruente.
 Triunghi dreptunghic:
Paralelogram:
d = AB · AC == c1 • c2 -- h·ip . .

d = BC . AM = AB . BC. sinMBC .
2 2 2 '

c· A

A B
.

Dreptunghi: Pătrat:
2
d =L· R d=a

a
L·

Romb: Trapez:
d·d
1 2 2
d = (B+b)·h
d= = f sin </:A 2
2
A ;:b
I I
I
I
I
:h
I

:o
B -----~---- D
I

I B

c
Raportul ariilor a două figuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare.
 friungbiuri congruente: a.u laturile omol . . .
cazuri de congruenţă: oage congruente ş1 unghiunle omoloage congruente.

Triunl!hiuri oarecare Triun2:hiuri drentun2:hice

1. L.U.L. 1. C.C.
2. U.L.U. 2. C.U.
3. L.L.L. 3. I.U.
4. I.C.

LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGID

.Mediana: se~entul care uneşte un vârf al triunghiului cu A
mijlocul latun1 opuse.
Centrul de greutate ( G) = punctul de intersecţie a medianelor.
2 1
AG = -AM·
3 , GM= -AM
3 .

M
Bisectoarea: semidreapta cu originea în vârful unghiului, A
interioară unghiului, ce formează cu laturile t1nghiului două
unghiuri congruente. •
'•
Centrul cercului înscris (/) = punctul de intersecţie a '
... ... ....
--] .... __
I
\

bisectoarelor.
d(J, AB) = d(I, AC)= d(I, BC) = ''·
''
•
\ ...... ._
- --
B L__~-.:::=:....~'·~~~~~ C
D
"
Inălţimea: segmentul ce trece printr-un vârf al triunghiului şi
este perpendicular pe latura opusă.
Ortocentrul triunghiului (H) = punctul de intersecţie a
înălţimilor.

Mediatoarea: dreapta perpendiculară pe o latură a triun-

ghiului, ce trece prin mijlocul acesteia.
Centrul cercului circumscris (O) = punctul de intersecţie a
mediatoarelor. B c
OA= OB = OC=R.

Linia miJ oc1e în triunghi: segment care uneşte mijloacele a

1----~N
două laturi ale triunghiului.
Linia mijlocie este paralelă cu a treia latură şi egală cu
jumătate din lungimea acesteia. A L------~ C
 pJVIZIBILITATE ÎN N

Pentru d, m E N spunem ca
ă . tă- x
- dl m dac ex1s
E N astfel încât m = d . ,t .

Proprietăţi:
Pi: I I n; n I O, V n N; E .
P,: Dacă a, de N şi d I a, atunci d I a . n, '</ n e N,
P,: Dacă a, b, de N, d I a şi d I b, atunci d I (a ± b).
Criterii de divizibilitate: .
I. Folosind ultima cifră a numărului: . ( )= 0
2ln~u(n) e {0,2,4,6,8};51.n~u(n)e {0,5}, lOln{:)U n .
II. Folosind suma cifrelor n_93J1ărulu1:
3 I n ~ 3 I S(n); 9 I n ~fa I S(n) · .
m. Folosind ultimele două cifre ale numărulw: -
4 I a„ .xy ~ 4 I zy ;
2~ I a„ .xy ~ 25 I xy .
Număr prim: număr natural 9are are exact doi divizori.
C.m.m.d.c.: d = (a, b) dacă: i) d I a şi d I b;
ii) dacă ă I a şi ă I b, atunci ă I d.
_ Pentru a calcula (a, b) procedăm astfel:
• descompunem numerele a şi b în factori primi;
• luăm factorii primi comuni, o singură dată, la exponentul cel mai mic şi îi înmulţim.
Numerele a şi b sunt relativ prime (prime între ele) dacă (a, b) = l~P'
Dacă d = (a, b), atunci a = dx, b = dy, cu x,y E N, (x,y) = 1.
I I
Dacă n a şi n b, atunci n (a, b). I
Dacă a I b · c şi (a, b) = 1, atunci a I c.
C.m.m.m.c.: m =,[a, b] dacă: i) a Im
şi b Im;
ii) dacă a Im' şi b Im', atunci m Im'.
Pentru a calcula [a, b] procedăm astfel:
• descompunem numerele a şi b în factori primi;
~ lu~ factorii primi comug-i şi necomuni, o singură dată, la exponentul cel mai mare şi
tnmulţim. ::: · .- -
Dacă a Inşi b I n, atunci [a, b] I n.
Oricare ar fi a, b E N, are loc egalitatea (a, b). [a, b] = a. b .
•

PUTERI

de n ori

1 •
0 -n = - a e IR, n E N.
an '
 OPERA Til CU P_UTERI
'" n_ m+n. V JR•
J. a . a - a ' aE ' m, n E Z.
m n_ m - n. V lTb*
2. a : a - a ' aE JN. ' m, n E z.
3. (d")n = amn; V a E JR·, m, n E Z.
4. (a · b)n = an · bn; V a, b E JR*, n E z.
5. (a: b)n = cf: bn, a, b E JR•, n E Z.
1, dacă n este număr par;
- 1, dacă n este număr impar.

= FRACŢIT ORDINARE, FRACŢII ZECIMALE

Fracţie ireductibilă: !!.. , cu a, b E N b -:1: O (a b) = 1

b ' ' ' .

Fracţ11„ ech'1va1ente: b
a=d
c dacă a ·d = b · c.

Dacă a E Z, b E z•, atunci !!.. E z <=> b I a.

b
'
Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii ordinare:
.
Tipul )

fracţiei Mod de transformare Exemplu

zecimale
zecimală blb2 „.bk 2 7f = 2 79 = 279
finită a, b1b2 „.bk 1= a 1ok ' 102 100 '
'-
b1b2.„bk 24
periodică 13,(k4) =13
a, (b1b2 . „~) ~a 99.„9
simplă ' , „ ' 99
k o.ri
b1b2.„cP- b1b2„ .bk
periodică a,b1b2 .„bJ1'(c1c2 .„cP) =a 3 61~754) =3 61754-61
mixtă .___........___......
99„.900„.0 ' 99900
pori k ori
r
. j -
MEDIA ARITMETICA

m
a
::::::: Xi +Xi •m = X1 + X2 + ... + xk , \.../X
V ),
X2
, • • .,
Xk E JR.
2 ' a k ·
Dacă p 1, p 2, ···,J?k Sllllt respectiv ponderile numerelor x 1, x 2, • . . , xk, atunci:
m = X 1J?1 + X2P2 + ···+ xkpk (media aritmetică ponderată).
P P1 + P2 + ...+ Pk
 ----~==:---~~~p:=F~O~RMUL..:.=:.:.:::.=..::~A~RAD~~l~C~AL~IL~O~R~C~O~M~P~U~Ş~I~~~~~~~
r; a+c a-c .
a±vb = '- - +
2 2
, unde c = .Ja 2 -b

INTERVALE ÎN IR
(a; b) == {x E IR I a< x < b}; (a; b] = {x E JR I a< x $ b};
[a; b] == {x E IR I a< x $ b}; [a; b) = {x E IR I a$ x < b}.
[a; +oo) == {x E IR Ix > a}; (a; +oo) = {x E JR Ix > a};
••
(-00; a) =={xE IR lx < a};(-oo; a]= {xE 1R lx$a}.
I
{x E R lxl <a} = [- a; a].

{x E R 1 lxl >a}= (-oo; -a] u [a; +oo).

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

1. (a+ b)2 -a2 + 2ab + b2 .
2
2. (a- b) = a2- 2ab + b • 2
2
3. (a+ b)(a - b) = a - b2 •
4. (a + b + c)2 = d + b2 + c2 + 2ab +2ac + 2bc.
s*. (a + b) 3 = a3 + 3a2 b + 3ab2 + b3 = a3 + b3 + 3ab(a + b). ~°'-. oA w.ilu,~c..:..··_ _ _ _ _ _,
6*. (a - b)3 = a3 - 3a2 b + 3ab2 - b3 = a3 - b3 -3ab(a-b). (" 2..
3 3 2
7*. a + b = (a + b)(a ab + b ).
-
2
~ ~ - ...
s*. a3- b =(a- b)(cl + a~ + b ) .
3 2
.J +l
n+l 1 X. u„
•
9.l + a+a2 + .. -. +a= n a - ,'v'a-ElR\ {l},nE N*. 4
a-1 .

MEDIA GEOMETRICĂ. (PROPORŢIONALĂ)

mg= M, a ~ o, b ~ O; a
a$ mg$ ma $ b, pentru O< a < b (inegalitatea mediilor).
~--=-~~~---~~~~~--~--

PRODUSUL CARTEZIAN
A xB = {(x, y)I x EA şi y E B}.
. .
Dacă alegem în plan un sistem de coordonate xOy, putem identifica elementele produsului
cartezian JR x IR cu punctele planului. Oricărei perechi ordonate de numere reale (xA, YA) îi
corespunde un unic punct A(xA, YA); xA se numeşte abscisa punctului A, iar YA se n11meşte
ordonata punctului A.
Distanţa dintre două puncte A(xA, YA) şi B(x0 , y 8 ) se calculează după formula:
 ~~~~~~~~M~O~D~UL~U~L~U~N~U~I~N~U~M~Ă~R::_::RE~i~A~L==~~~~-----
x, clacă x ~ O
!xi- modulul (sal:l valoarea absolută) a unw ntitnăr real; ~I = -x, dacă x <O

Proprietăţi ale modulului:

P1: I.xi~ o,"\/ X E JR; I.xi =o<=> X= O;
P2: Ix ·YI= lxl · IYI, 'rl x, Y E JR;
P3: - =
Xlxl ''V X E ~,y E
m•.
~ '
Y IY I
P4: Ix+ YI : :; !xi + IYI, "\/X, y E JR.
PARTEA ÎNTREAGĂ A UNUI NUMĂR REAL: [x]
'

[x] ~x< [x] + l; [x] E Z.

PARTEA FRACŢIONARĂ A UNUI NUMĂR REAL: {x}

{X} = X - (X]; 0 ~ {x} < 1.

RĂDĂCINA PĂTRATĂ (RADICALUL)

Fa = x <=> x 2 =a, unde a, x E IR, a, x ~O.

REGULI DE CALCUL CU RADICALI

1. Dacă a~ O, b ~ 0, atunci Fa ..Jb = ,J;;:b.

2. Dacă a~ O, b >O, atunci Fa: .Jb =.Ja: b <=>
3. ffh = a.Jb, a~ O; b ~O.
4. .Jii = lal, aeIR; .Jii = (,f;) 2
=a, dacă a e IR+; J;ib = lal..Jb, a E IR, b ~O.

RAŢIONALIZAREA NUMITORULUI
../b)c c.Jb .
1. r;- = , b >O, a -:t @.
a....;b a·b
../a-../b) ( r r. ;; r.
2. c = c v.a -....;b) a+vb )c - c(/; +.Jb)
..Ja + .Jb a-b ' .j; -fb - a_ b , a > O, b > O, a -:t b.

3. aJb±cfd
n = n(a.Jb ~ c.fd) > • •
a2 ·b-c2·d ,b O,d > O,aE Q ,CE Q şia2b;;ţ:.c2d.