Invocare

Ce este o invocație?

O invitație către un spirit, o zeitate sau o entitate care să fie prezentă și să își folosească puterile
pentru a accepta cereri. Invocațiile se mai numesc conjurații.

O invocație folosește proprietățile magice ale sunetului, cuvintele sacre și magice și numele sacre
pentru a alinia și armoniza conștiința cu forțele spirituale. Invocațiile sunt compuse cu atenție.

Pentru a atrage o anumită divinitate sau spirit, invocația trebuie să abordeze puterile, virtuțile și
atributele lor și să ofere laudele corecte.

Iamblichus a scris în „Misterele” acea invocație:

este cheia divină care deschide oamenilor penetralia zeilor; ne obișnuiește cu splendidele râuri de
lumină supremă; și în scurt timp îi dispune pentru îmbrățișarea și contactul inefabil al Zeilor; și nu
renunță până nu ne ridică la vârful tuturor.

O invocație trebuie rostită și nu gândită în tăcere; atât respirația, cât și sunetul poartă proprietăți
magice.

Toate simțurile și facultățile trebuie utilizate într-o invocație. eliphas levi a spus că ideea magică a
unui ritual „trebuie tradusă în lumină pentru ochi, armonie pentru urechi, parfumuri pentru simțul
mirosului, arome pentru gură și forme pentru atingere”.

Mai mult, o invocație trebuie rostită sau „vibrată” cu o intensitate cât mai mare posibil. israel
regardie a observat că secretul oricărei invocații, precum și al oricărui act de magie, este acela de a
invoca deseori și de a-și inflama sinele cu rugăciunea.

În magie, o invocație se face în timpul turnării unui cerc magic pentru a cere entităților specifice să
fie prezente pentru a proteja și a asista la un ritual. De asemenea, entitățile pot fi invocate pentru a
poseda temporar o persoană, cum ar fi ritualurile de medium, canalizare și transă.

Grimoarele magice conțin numeroase invocații, precum și instrucțiuni pentru ritualuri. Printre
scopurile cele mai frecvente se numără procurarea iubirii, rămânerea însărcinată, găsirea comorilor
sau dobândirea bogăției, protecția împotriva dușmanilor, nenorocirea și magia rea și vindecarea.

O invocație poate fi oferită în mod privat în care o zeitate sau spirit este invitat, lăudat și rugat
pentru favoruri.

În tradiția magică occidentală, un magician își sacrifică ego-ul pentru a invoca în el un zeu ca formă de
posesie divină. Un mag experimentat oferă o invocație spontană. Aleister Crowley a spus că
invocațiile nu ar trebui citite niciodată, pentru că le-ar lipsi forța magică adecvată pentru ca invocarea
să aibă succes.

Mai mult, o invocație trebuie rostită sau „vibrată” cu o intensitate cât mai mare posibil. israel
regardie a observat că secretul oricărei invocații, precum și al oricărui act de magie, este acela de a
invoca deseori și de a-și inflama sinele cu rugăciunea.

În magie, o invocație se face în timpul turnării unui cerc magic pentru a cere entităților specifice să
fie prezente pentru a proteja și a asista la un ritual. De asemenea, entitățile pot fi invocate pentru a
poseda temporar o persoană, cum ar fi ritualurile de medium, canalizare și transă.

Grimoarele magice conțin numeroase invocații, precum și instrucțiuni pentru ritualuri. Printre
scopurile cele mai frecvente se numără procurarea iubirii, rămânerea însărcinată, găsirea comorilor
sau dobândirea bogăției, protecția împotriva dușmanilor, nenorocirea și magia rea și vindecarea.

O invocație poate fi oferită în mod privat în care o zeitate sau spirit este invitat, lăudat și rugat
pentru favoruri.

În tradiția magică occidentală, un magician își sacrifică ego-ul pentru a invoca în el un zeu ca formă de
posesie divină. Un mag experimentat oferă o invocație spontană. Aleister Crowley a spus că
invocațiile nu ar trebui citite niciodată, pentru că le-ar lipsi forța magică adecvată pentru ca invocarea
să aibă succes.

O invocație către Hermes

Următoarea invocație către hermes provine dintr-un text magic grecesc din Egiptul elenistic. Îl invită
pe Hermes să acorde har, bogăție materială și protecție împotriva magiei rele. De asemenea, solicită
„puterea” și „forma”, o cerere pentru întărirea și împuternicirea ka-ului sau a sufletului. DAIMONII
menționați sunt spirite de nivel scăzut; „câinele negru” se referă probabil la zeul egiptean Anubis.

1. Vino la mine, Doamne Hermes, o, tu cu multe nume, care știi secretele ascunse atât sub stâlpii
[cerului], cât și sub pământ!

2. Vino la mine, Doamne Hermes, binefăcător, care faci binele întregii lumi!

3. Ascultă-mă, [și] dă-mi har cu tot ce este pe pământ; deschide-mi mâinile tuturor celor care dau ca
tine; [și] fă-i să-mi dea ce conțin mâinile lor!

4. La fel ca Horus, dacă te-a chemat pe tine, cel mai mare dintre toți zeii, în fiecare încercare, în
fiecare spațiu, „a câștigat zei și oameni și daimoni și lucruri care trăiesc în apă și pe pământ - harul și
bogățiile cu zei și oameni și cu toate ființele vii de sub pământ; așa că lasă-mă și eu, care te chem!
Așa că dă-mi har, formă, frumusețe!
 6. Ascultă-mă, O Hermes, făcător de fapte bune, tu inventatorul [tuturor] descântecelor, spune-mi
cuvinte bune!

7. Ascultă-mă, o Hermes, căci am făcut toate lucrurile [pe care ar trebui să le fac] pentru maimuța ta
de câine negru, stăpânul celor de jos!

8. O, înmoaie totul [spre mine] și dă-mi puterea [și] forma, și lasă-mi să-mi dea aur și argint [și] și
hrană de orice fel continuu.

9. Păstrează-mă pentru totdeauna pentru veșnicie de vrăji, înșelăciuni și vrăjitorii de orice fel, din
limbi rele, de fiecare cec și fiecare dușmănie de zei și oameni!

10. Dă-mi har, victorie, succes și satisfacție!

11. Căci tu ești și eu sunt tu; Numele tău este al meu și al meu este al tău; pentru asta sunt
asemănarea ta.

12. Orice mi se va întâmpla în acest an, sau lună, zi sau oră - se va întâmpla cu Dumnezeul Cel
Puternic, al cărui simbol se află pe proa vasului sfânt.