CAPITOLU

L2

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A PROCESELOR DE PRODUCŢIE

2.1. Definiţia procesului de producţie

În cadrul funcţiunii de producţie, cea mai mare pondere este deţinută de activitatea de fabricaţie, ce
transformă factorii de producţie în produsele de definesc obiectul de activitate al întreprinderii,
utilizând echipamente tehnologice specifice şi resurse umane specializate.
Funcţiunea de producţie se realizează prin intermediul proceselor de producţie.
Procesul de producţie reprezintă totalitatea acţiunilor conştiente realizate în vederea obţinerii de
produse sau servicii.
Procesele de producţie utilizează factori de producţie :
A . Munca ;
B. Natura ;
C. Capitalul.
D. Abilitatea întreprinzătorului.

2.2. Structura procesului de producţie

Conform abordarii structurale a procesului de productie global din cadrul intreprinderii, acesta este
format din mai multe categorii de procese partiale, care se pot individualiza pe baza unor criterii
specifice. Astfel, in raport cu modul in care participa la executarea produselor ce definesc obiectul de
activitate al intreprinderii respective, procesele partiale se grupeaza in trei categorii :
1. procese directe, care participa nemijlocit la executarea produselor care se incadreaza in
profilul firmei, aici incadrandu-se procesele de baza si procesele de asigurare a calitatii
productiei
2. procese indirecte, care asigura conditii necesare pentru executarea produselor care se
incadreaza in profilul firmei, aici incadrandu-se procesele auxiliare, de servire a productiei si
procese de inovare a productiei (de conceptie pentru productie)
3. procese complementare, care intregesc procesul global al intreprinderii, aici incadrandu-se
procesele annexe si cele de service

Procesele de baza au ca scop executarea nemijlocita a produselor care fac obiectul de activitate al
intreprinderii respective, ele diferind de la un domeniu la altul si chiar intre intreprinderi din acelasi
sector de activitate.
In raport cu rolul si pozitia lor in ansamblul proceselor de executare a produselor intreprinderii,
procesele de baza se regrupeaza in patru categorii :

1. procese de baza pregatitoare care asigura pregatirea materiilor prime sau obtinerea unui
semifabricat in vederea prelucrarii ulterioare
2. procese de baza prelucratoare care realizeaza transformarea materiilor prime sau a
semifabricatelor rezultate din procese pregatitoare, prin folosirea diferitelor procedee
1
 tehnologice in vederea executarii produselor intreprinderii (de exemplu : procese de filare si
tesut in intreprinderi textile)
3. procese de baza de montaj care asigura obtinerea produselor complexe si a unor subansamble
ale acestora prin asamblarea intr-o ordine prestabilita a anumitor repere si subansamble de rang
inferior
In cadrul acestora, se executa activitati de asamblare prin care se imbina sau se solidarizeaza
piesele si subansamblele de rang inferior, dar si activitati de reglare si ajustare, prin care se corecteaza
dimensional si functional ansamblul realizat si diferitele componente, in conformitate cu rezultatele
operatiei de control (de exemplu in intreprinderile de confectii).

4. procese de baza de finisare care asigura realizarea anumitor proprietati calitative si estetice ale
produselor executate in intreprindere (de exemplu procese de finisare a tesaturilor din
intreprinderile textile)

Procesul de productie al intreprindere si organizarea lui sunt influentate de o serie de factori cum
ar fii :

 felul materiilor prime folosite care exercita o influenta deosebita asupra continutului procesului
de productie si a modului general de organizare a acestuia
 caracterul produselor executate in intreprindere – produsele oferite de intreprindere se prezinta
intr-o mare varietate de forme concrete si se pot diferentia in functie de natural lor, de
particularitatile constructive privind reteaua de fabricatie, gradul de omogenitate,
caracteristicile procesului de executare si livrare
 natura procesului tehnologic utilizatin cadrul intreprinderii care determina numarul, felul si
succesiunea operatiilor executate, natura echipamentelor tehnologice folosite, cu toate
implicatiile care decurg de aici asupra organizarii procesului de productie.

2.3. Studiul proceselor de producţie.

Acest studiu se realizează în două situaţii :

- pentru proiectarea de procese de producţie noi ;
- pentru perfecţionarea preceselor de producţie existente.
Scopul studiului este evidenţierea stadiilor în care se află produsul în procesul de prelucrare a acestuia.
Pentru această evidenţiere se utilizează o serie de simboluri cum sunt :
1. Pentru stadiul de transformare, prin care se modifică materiile prime în semifabricate, produse, prin
operaţii tehnologice, se utilizează simbolul

2. Pentru stadiul de control, în care se verifică din punct de vedere

cantitativ şi calitativ, dimensional şi funcţional produsele sau reperele
se utilizează simbolul

3. Pentru stadiul de transport, de deplasare a produselor în interiorul procesului de producţie, se

utilizează simbolul

4. Pentru stadiul de aşteptare, datorate necorelaţiilor existente între randamentele de prelucrare la

nivelul verigilor de producţie sau a capacităţilor limitate de transport, se utilizează simbolul

5. Pentru stadiul de depozitare se utilizează simbolul

2
Sunt situaţii în care obiectele urmărite se află concomitent în mai multe stadii, în acest caz utilizându-
se stadii combinate, în care în interiorul stadiului proncipal se înscie simbolul stadiului secundar. De
exemplu, pentru operaţia naturală de uscare a cherestelei se utilizază simbolul

Pentru prezentarea proceselor de producţie se utilizează trei tipuri de grafice :

1. Graficul de analiză generală a desfăşurării procesului de producţie ;
2. Graficul de analiză detaliată a desfăşurării procesului de producţie ;
3. Graficul de circulaţie.

Graficul de analiză generală se întocmeşte pentru obţinerea unei imagini de ansamblu asupra
procesului de producţie.
Acest grafic simbolizează stadiile de transformare şi control, în succesiunea acestora, în interiorul
simbolurilor înscriindu-se numere de ordine corespunzătoare succesiunii, ordonarea realizându-se
separat pentru transformări şi pentru controale.
În dreptul fiecărui simbol se înscriu denumirea stadiului, durata şi obiectivele urmărite.
Intrările şi ieşirile din proces se simbolizează prin linii orizontale deasupra cărora se notează
denumirea materiilor prime sau produselor rezultate.
În cazul proceselor complexe, formate din mai multe procese paralele, se va simboliza mai întâi în
partea dreaptă procesul principal, iar în stânga acestuia, în ordinea racordării la acesta, a celorlante
procese secundare.

Fig.2.1.
m.p.1

3
 m.p.2
1

m.p.3 8 5
2

1 6
3

9
4

10

2
Prod.fin

In vederea exemplificării unui grafic de analiză generală se descrie procesul tehnologic la produsul
“camasa clasica barbateasca cu maneca lunga ” - graficul de analiza generala din fig. 2.2. :

Fig.2.2. Grafic de analiza generala

materii prime

1 croit – 5,5 minute

control tehnic de calitate – 0,5 minute

1

2 4
 prelucrare repere – 33,5 minute

2 control tehnic de calitate – 1 minut

3 asamblare & montaj – 18 minute

4 curatat ate – 3,5 minute

3 control tehnic de calitate – 0,5 minute

finisat – 11,5 minute

4

4 control tehnic de calitate – 0,5 minute

5 format pachete – 1,5 minute

Depozit
Graficul de analiză detaliată a desfăşurării procesului de producţie cuprinde toate stadiile
procesului de producţie, luând forma unui tabel cu următoarele părţi :
- un antet în care se cuprindinformaţii referitoare la proces, produsele rezultate, locul de
desfăşurare, data întocmirii, autorul şi alte informaţii relevante despre proces ;
- conţinutul propriuzis al tabellului, ce conţine denumirea stadiilor, cantităţile de produse,
timpii necesari, numărul de muncitori pentru fiecare stadiu, distanţele de transport,
simbolurile stadiilor, înlănţuirea acestora şi propuneri de îmbunătăţire a procesului.
- Un centralizator în care se conţin numărul de stadii pe categorii, distanţele totale, timpii
totali şi pe fiecare categorie de stadiu.
-
Pentru exemplificare în figura 2.3. se reprezintă graficul de analiză detaliată a executării unei cămăşi.

Fig. 2.3. Graficul de analiza detaliata

5
 Denumirea Simbol Nr. Durata Nr. Distanta
procesului : circulatia operatie operatii (minute) muncitori (m)
reperelor
Locul 7 72,5 116 -
desfasurarii:sectia de
productie specializata
in executarea 5 5,5 6 -
camasilor

14 23,5 14 57,5

27 84 - -

1 2 1 -

Total 54 187,5 137 57,5

Denumire Simbol operatie Durata Distanta Nr.

operatie min m muncitori

1.incarcare  2 - 1
materii prime
2.asteapta  4 - -
incarcare
3.transporta  3 10 1
mat.prime
4.asteapta  4 - -
transportul
5.spanuit  2 - 4
6.asteapta  4 - -
spanuit
7.transport  2 3 1
repere
8.asteapta  3 - -
transportul
9.croit repere  3,5 - -
10.asteapta  3 - -
croit
11.transport  1.5 10 1
repere
12.asteapta  2 - -
transportul
13.CTC  0,5 - 2

6
14.asteapta  2 - -
CTC
15.transport  1 1,5 1
repere
16.asteapta  1,5 - -
transport
17.prelucrare  33,5 - 57
repere
18.asteapta  12 - -
prelucrare
19.transport  2 5 1
repere
20.asteapta  2,5 - -
transportul
21.CTC  0,5 - 1
22.asteapta  2 - -
CTC
23.transport  2 2 1
repere
24.asteapta  2,5 - -
transportul
25.CTC  0,5 - 1
26.asteapta  2 - -
CTC
27.transport  2 1 1
repere
28.asteapta  2,5 - -
transportul
29.transport  1 1 1
repere
30.asteapta  1 - -
transportul
31.asamblare  18 - 31
si montaj
32.asteapta  10 - -
asamblare
33.transport  1,5 2 1
repere
34.asteapta  2 - -
transportul
35.curatat ate  3,5 - 6
36.asteapta  5 - -
curatat ate
37.transport  1,5 2 1
repere
38.asteapta  2 - -
transportul
39.CTC  0,5 - 1
40.asteapta  1 - -
CTC
41.transport  1,5 5 1
7
repere
42.asteapta  2 - -
transportul
43.finisat  11,5 - 20
44.asteapta  5 - -
finisatul
45.transport  1,5 3 1
repere
46.asteapta  2 - -
transportul
47.CTC  0,5 - 1
48.asteapta  1 - -
CTC
49.transport  1,5 2 1
repere
50.asteapta  2 - -
transportul
51.format  0,5 - 1
pachete
52.asteapta  2 - -
pachetele
53.transport  1,5 10 1
pachete
54.asteapta  2 - -
transportul
55.descarca  2 - 1
transportul in
depozit

total 8 27 14 1 5 186,5 57,5 141

Graficul de circulaţie cuprinde toate stadiile şi este o reprezentare concretă pe un plan de
situaţie la o scară convenabilă, cuprinzând amplasarea locurilor de muncă, traseele de transport,
punctele de aşteptare.
Studiul presupune întocmirea celor trei grafice în mai multe variante ce vor fi analizate prin metoda
interogativă. Această metodă analizeazp stadiul pe baza a cinci aspecte :
1. obiectul stadiului ;
2. locul de desfăşurare a stadiului ;
3. momentul efectuării stadiului ;
4. modul de efectuare a stadiului ;
5. executantul stadiului ;
Analize se face răspunzând la întrebările :
Ce se face? Dece se face? Se poate face altceva? Ce anume?
Unde se face? De ce acolo? Se poate în alt loc? Unde?
Când se face? De ce atunci? Se poate în alt moment? Când?
Cum se face? De ce în acel mod? Se poate face altfel? Cum?
8
Cine face? De ce acela? Poate face altcineva? Cine?