Chirurgie generala

1. Diagnosticul diferenţial în apendicita acută NU include ()

   A: Gastroenterita
   B: Pleurezie
   C: Sarcina ectopică
   D: Ulcer peptic neperforat
   E: Colecistita acută D
2. NU sunt modificări paraclinice în cazul apendicitei ()
   A: Leucocite peste 200,000/mm3, ca semn de perforaţie
   B: Neutrofile peste 35%
   C: Sediment urinar normal
   D: Neutrofile peste 75%
   E: Leucocitoza de 100,000/mm3 ABE
3. Tratamentul apendicitei acute include următoarele elemente ()
   A: Abordul laparoscopic face posibilă diagnosticarea şi rezolvarea altor tipuri de patologie
   B: Abordul laparoscopic este, în general, mai avantajos decât alte variante
   C: Se poate realiza clasic sau minim, invaziv 
   D: Intervenţia chirurgicală presupune evidenţierea cecului şi a bazei apendicelui, ligatura
mezoului, ligatura şi secţionarea apendicelui
   E: Este de regulă medicamentos ABCD
4.  Teoria enterogenă se caracterizează prin (pg. 167)
   A: Coproliții sunt factori favorizanți
   B: Stază în peretele apendicular
   C: Ischemia la nivelul peretelui apendicular
   D: Prezența simultană a unor boli infecțioase
   E: Leziuni la nivelul mucoasei apendiculare ABE
5. Sindromul post-colecistectomie NU este caracterizat de (pg. 180)
   A: Poate apărea datorită unei patologii non-biliare
   B: Poate apărea datorită unei patologii biliare concomitente
   C: Include stările patologice ce survin după o colecistectomie
   D: Nu include erori de tehnică chirurgicală
   E: Stările patologice induse iatrogen D
6. Litiaza CBP are următoarele manifestări clinice ()
   A: Icterul apare în general înainte de colică sau cel mai târziu în primele trei zile
   B: Icterul se manifestă prin tegumente şi mucoase galbene, urini hipercrome, scaune
acolice, bradicardie, prarit
   C: Febră este de tip septic, 38,5°-39.0° C
   D: Febră este de tip septic, 38,0°-38,5° C
   E: Colica coledociană BCE
7. Reprezintă criterii colangiografîce care certifică complexitatea unei litiaze ()
   A: Stricturi ale CBP 
   B: Recidive litiazice multiple
   C: Dilataţia chistică coledociană
   D: Litiaza intrahepatică
   E: Calculi cu diametrul <2 cm ABCD
8. Sindromul de retenţie biliară este caracterizată ()
   A: Gamma-GT peste 100
   B: Hipoprotrombinemie
   C: Fosfataza alcalină sub 70
   D: Colesterolemia peste 250 mg/dl
   E: Bilirubina directă în proporţie de 1/3 ABD
9. Un pacient în vârstă de 59 de ani se prezintă la spital acuzând dureri epigastrice paroxistice
cu iradiere în bară. La internare, examenele de laborator sunt: Leucocitoză 21.000/mm 3,
 glicemia 236 mg/dl, ALT 180 UUI, LDH 380 U1/1. Conform scorului Ranson, afirmatia
ADEVĂRATĂ este: (197)

A. Pacientul prezintă un scor de 3 puncte

B. Pacientul prezintă o formă uşoară de pancreatită acută
C. Pacientul prezintă un scor de 2 puncte
D. Pacientul prezintă un scor de 4 puncte
E. Pacientul prezintă o formă severă de pancreatită acută D

10. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la tratamentul chirurgical în pancreatita acută? (pg. 201)
   A: La pacienţii cu pancreatită acută de etiologie biliară şi cu risc operator mare,
sfincterotomia endoscopică poate fi o alternativă la colecistectomie
   B: În formele severe de pancreatită acută de etiologie biliară, colecistectomia trebuie
efectuată în primele zile de la debut
   C: Tratamentul chirurgical al fistulelor pancreaticocutanate persistente după drenajul extern
al colecţiilor pancreatice şi peripancreatice se face la 4-6 luni de la constituire
   D: Este indicat în caz de disrupţie postnecrotică a ductului pancreatic principal
   E: Este obligatoriu în pancreatita acută formă uşoară ACD
11. Reprezintă factori etiologici vasculari / imuni în pancreatita acută ()
   A: Ulcer duodenal postbulbar
   B: Parotidita epidemică
   C: Pancreatita autoimună
   D: Hipoperfuzia tisulară
   E: Debitul cardiac scăzut CDE
12. Referitor la evoluția naturală a pancreatitei acute (pg. 194-195)
   A: Faza inițială definește primele 4 săptămâni de boală
   B: În faza inițială apar Systemic inflammatory response syndrome și necroza pancreatică
   C: Insuficiența „tranzitorie” de organ durează maxim o zi
   D: Faza tardivă include apariția complicațiilor locale
   E: Complicațiile survenite în faza tardivă influențează prognosticul pacientului BDE
13. Ionograma în cazul peritonitelor indică, cu excepţia ()
   A: Hipocloremie
   B: Hiponatrernie
   C: Hipermagnezemie
   D: Hipocalcemie
   E: Hipopotasemie C
14. Peritonita include următoarele elemente ()
   A: Ionograma este uşor modificată
   B: Frisonul este o marcă a bacteriemiei
   C: Semnul lui Mondor apare în fazele incipiente ale peritonitelor
   D: Timpanismul centroabdominal este cauzat de ansele intestinale destinse
   E: Manevra Blumberg este specifică pentru diagnosticare BD
15. Despre investigaţii care se realizează în peritonitele acute se poate afirma ()
   A: RMN este superior CT-ului în aprecierea limitelor de extensie a inflamaţiei
   B: Puncţia peritoneală negativă infirmă diagnosticul
   C: CT-ul şi RMN-ul simt contraindicate la pacienţii instabili
   D: La copii este recomandată ultrasonografîa
   E: Laparoscopia are o sensibilitate scăzută CD
16.  Peritonita spontană a adultului poate fi descrisă prin ()
   A: Se încadrează în peritonitele secundare
   B: Pe mediile de cultura se dezvoltă streptococ beta hemolitic sau diverse specii de
stafilococ
   C: Lichid de puncţie: polimorfonucleare > 250/mmc, pH acid şi infecţie multirnicrobiană
   D: Este favorizată de imunosupresie
   E: Apare pe fondul suprainfectării lichidului de ascită DE
17. Ocluziile intestinale ale intestinului subţire sunt cel mai des cauzate de ()
   A: Corpi străini
   B: Stenoze
   C: Peritonite
    D: Bride
   E: Cancere D
18.  Triada letală din Sindromul Ogilvie include ()
   A: Hipotermie
   B: Hipokalemie
   C: Acidoză
   D: Trombocitopenie
   E: Coagulopatie ACE
19. Vărsăturile în ocluziile intestinale poate fi descrise prin ()
   A: laLînceput bilioase şi apoi fecaloide în ocluziile distale 
   B: Tardive în ocluziile distale
   C: Tardive în ocluziile înalte
   D: Precoce în ocluziile distale
   E: Precoce, bilioase şi persistente în ocluziile înalte ABE
20.  Invaginația intestinală este caracterizată prin (pg. 224)
   A: Reprezintă răsucirea intestinului în jurul axului său
   B: Cel mai frecvent e colo-colică
   C: La sugari apare un scaun diareic cu mucus și sânge după oprirea tranzitului pentru
materii fecale și gaze
   D: Sângele proaspăt la tușeul rectal identifică invaginația
   E: La copil, evoluția e fatală fără tratament CDE
21. Etiologia cea mai frecventă a hemoragiei digestive superioare este reprezentată de: (pg. 228)
   A: Telangiectaziile induse de radiaţii
   B: Varicele esofagiene
   C: Patologia tumorală
   D: Sindromul Mallory-Weiss
   E: Patologia acido-peptică E
22. Contraindicaţii absolute ale intubaţiei nazogastrice sunt: (pg. 234)
   A: Stricturi esofagiene
   B: Varice esofagiene
   C: Coagulopatii
   D: Chirurgia nazală recentă
   E: Traumatisme severe ale feţei DE
23. Reprezintă indicaţii relative ale tratamentului chirurgical în ulcerul gastro-duodenal ()
   A: Boli asociate severe
   B: Refuzul transfuziei
   C: Grupă sanguină rară
   D: Vârsta mică a pacientului
   E: Pacient în urgenţa cu şoc ABCE
24. Despre măsurile de stopare a hemoragiei din HDS se poate afirma, cu excepţia ()
   A: Şunturile chirurgicale prezintă mortalitate scăzută, dar cu perioadă de supravieţuire
redusă
   B: Ca metodă chirurgicală deconexiunea azigoportală are rezultate bune
   C: Ligatura elastică este preferată în cazul bemostazei endoscopice
   D: Stenturile esofagiene autoexpandabile nu opresc sângerarea
   E: Hemostaza prin tamponament se realizează cel mai des prin sonda S engstaken-B
lakemore AD
25. Care din următoarele explorări paraclinice, este considerată "gold standard" în aprecierea
stadializării tumorilor rectale? (pg. 254)
   A: Antigenul carcino-embrionar
   B: Tuşeul rectal
   C: Radiografia abdominală
   D: Rezonanţa magnetică nucleară
   E: Ecografia abdominală D
26. Hemoragiile din cancerul colorectal pot fi descrise prin ()
   A: Necrozarea unui segment şi eliminarea sa, poate declanşa o hemoragie semnificativă
cantitativ manifestată ca rectoragie cu sânge roşu, proaspăt
   B: În cazul tumorilor de colon drept poate aparea o emisie numai de sânge cu cheaguri care
apare după senzaţia falsă de scaun
    C: În cancerul de rect se elimină sânge roşu, proaspăt, amestecat cu scaunul sau spre
sfârşitul scaunului
   D: Hemoragiile repetate, dar cu cantităţi mici de sânge, se pot întâlni mai frecvent în cazul
tumorilor de colon drept
   E: Hemoragia severă este o complicaţie frecventă ACD
27. Adenocarcinoamele colorectale se clasifică în funcţie de diferenţierea tumorii ()
   A: Nediferenţiate
   B: Slab diferenţiate (structuri tubulare frecvente)
   C: Slab diferenţiate (tuburi glandulare iregulate, mitoze frecvente)
   D: Moderat diferenţiate (tuburi glandulare iregulate, mitoze frecvente)
   E: Bine diferenţiate (structură glandulară, secreţie conservată, stromă fibrovasculară în
cantitate echilibrată cu proliferarea epitelială) ADE
28. Factorii ce favorizează ocluzia intestinală ca și complicație a CCR sunt (pg. 257)
   A: Vârsta
   B: Localizarea pe colonul drept
   C: Localizarea la nivelul joncțiunii rectosigmoidiene
   D: Localizarea la nivelul unghiului splenic
   E: Fumatul ACD
29.  NU este contraindicaţie motivată a intervenţiei chirurgicale în cancerul gastric ()
   A: Hepatomegalie
   B: Metastaze evidente
   C: Ganglioni supraclaviculari stângi
   D: Ascită
   E: Caşexie A
30. Tratamentul chirurgical de urgenţă în cancerul gastric, se impune în următoarele situaţii: (pg.
268)
   A: hemoragie de la nivelul tumorii
   B: ascita şi ganglioni palpabili supraclaviculari stângi
   C: metastaze evidente
   D: stare generală alterată asociată cu casexie severă
   E: perforaţie AE
31. Referitor la radioterapia cancerului gastric, este adevărat că (pg. 271)
   A: Necesită doze mici de iradiere
   B: Duce la distrugerea țesuturilor adiacente
   C: Necesită doze mari de radiații
   D: Devine insuficientă în cazul metastazării
   E: Este contraindicate BCD
32. Gastrectomia totală radicală este caracterizată de ()
   A: Restabilirea continuităţii digestive este rareori posibilă
   B: Restabilirea continuităţii digestive se poate realiza prin anastomoza eso-jejunală
termino-terminală sau termino-laterală
   C: Se îndepărtează marele şi micul epiploon, splina şi toate cele 18 grupe ganglionare
limfatice
   D: Se îndepărtează de la mucoasa esofagiană la mucoasa duodenală
   E: Este operaţia prin care se îndepărtează stomacul în totalitate BDE
33.  NU este contraindicaţie absolute ale tratamentului conservator în cazul cancerului mamar ()
   A: Localizarea retroareolară a tumorii
   B: Radioterapie a sânului în antecedente
   C: Microcalcifîcări difuze
   D: Două sau mai multe tumori în cadrane separate ale sânului
   E: Trimestrul I sau II de sarcină A
34.  Ecografia glandei mamare este caracterizată de ()
   A: Malignitatea este apreciată pe baza: aria lacunară de formă regulată dar imprecis
delimitată, ecostractura neomogenă
   B: Oferă imagini în timp real, ce pot ghida o puncţie
   C: Este neinvazivă, nedureroasă
   D: Cea mai utilă investigaţie imagistică în diagnosticul afecţiunilor mamare
   E: Se foloseşte în mod curent pentru diagnosticarea tumorilor şi chisturilor mamare BCE
35. Testul Oncotype DX poate fi descris prin următoarele ()
   A: Util pentru carcinom invaziv, stadiu I sau II, negativ pentru receptori honnonali
(estrogen)
   B: Util carcinom ductal in situ
   C: Scor mai mare implică risc de recidivă mai mic
   D: Testul analizează activitatea a 21 de gene, apoi calculează un scor, reprezentat de un
număr de la 0 la 100
   E: Este un test genomic care analizează activitatea unui grup de gene ce sunt implicate în
evolutţa cancerului mamar şi răspunsul acestuia la tratament BDE
36.  Despre mastectomia radicală modificată este adevărat că (pg. 278)
   A: Este folosită mai rar astăzi
   B: Conservă marele pectoral sau ambii mușchi pectorali
   C: Are indicații limitate
   D: E principala tehnică folosită pentru tratamentul chirurgical al cancerului mamar
   E: Incizia tegumentelor se face la nivelul inciziei de unde se va recolta țesutul pentru examen
histopatologic BD
37. Afirmațiile incorecte referitor la leziunile esofagiene sunt: (pg. 293-294)
   A: Plăgile sunt mai frecvente la nivel intratoracic
   B: Pot duce la apariția unor fistule eso-traheale
   C: Asociază frecvent leziuni pleurale
   D: Necesită pentru diagnostic CT cu contrast abdominal și i.v.
   E: Tratamentul chirurgical se recomandă în primele 24 ore A
38. Despre traumatismele toracice se poate afirma că ()
   A: Mortalitatea pacienţilor cu traumatisme toracice este maximă în cazul politraumatismelor
   B: Peste 50% dintre traumatismele toracice necesită intervenţii chirurgicale
   C: Cele mai multe contuzii toracice grave apar în cursul accidentelor de circulaţie
   D: În cazul multor traumatisme toracice tratamentul poate fi amânat
   E: Cele prin plăgi sau contuzii sunt răspunzătoare sau contribuie la 75% din decesele prin
traumatisme ACE
39.  Este adevărat despre voletul toracic şi toracele moale ()
   A: Mişcările voletului se amplifică
   B: Efortul ventilator creşte
   C: Atelectazii şi pneumonie
   D: Insuficienţa respiratorie exclusiv obstructivă
   E: Insuficienţa respiratorie exclusiv restrictive AB
40. Traumatismele aortice şi iliace sunt caracterizate prin ()
   A: Ligaturile arterelor sunt indicate indiferent de calitatea circulaţiei colaterale
   B: Leziunile ramurilor viscerale se tratează doar prin sutura directă
   C: Ligatura arterei hipogastrice are consecinţe nefaste
   D: Salvarea pacienţilor este posibilă în cazul formării unui hematom
   E: Plăgile aortei şi ale ramurilor mari sunt adesea mortale DE
41. Următoarele afirmații sunt adevărate despre leziunile cardiace: (pg. 294-295)
   A: Plăgile sunt penetrante dacă agentul vulnerant ajunge la nivelul cavităților, traversând
tot peretele
   B: 20% dintre pacienții cu plăgi cardiace nu acuză niciun simptom
   C: Zgomotele cardiace sunt accentuate
   D: Pe EKG vom avea macrovoltaj în toate derivațiile
   E: Poate fi necesară montarea unui pacemaker ABE

Neurologie

1. Scăderea tensiunii arteriale din cadrul tratamentului AVC, se impune dacă aceasta este mai
mare de ()
A: 22 cu 12
B: 20 cu 10
C: 135 cu 85
D: 18 cu 10
E: 14 cu 9 A
AVC inschemic poate fi relevat la CT prin următoarele elemente ()
 A: Prezenţa contrastului spontan al arterei cerebrale medii lezate
B: Creşterea marcată a densităţii într-o zonă a creierului
C: Ştergerea unilaterală a aspectului normal al structurilor din regiunea ganglionilor bazali
D: Ştergerea liniei de demarcaţie între cortex şi substanţa albă subcorticală într-o zonă a
creierului
E: Ştergerea giraţiilor corticale într-o zonă a unui hemisfer cerebral ACDE
Endarterectomia carotidiană poate fi descrisă prin următoarele ()
A: Este relativ uşor de realizat
B: Se recomandă şi în stenozele arteriale carotidiene asimptomatice
C: Se poate practica şi la stenoze simptomatice între 50-69%, dar numai în centre cu risc
perioperator mai mic de 3%
D: Trebuie practicată cât mai cinând după ultimul episod ischemic, de regulă în maximum 2
luni
E: Este metoda de elecţie în cazul stenozelor extracraniene simptomatice de a. carotidă
internă ACE
Accidentele vasculare cerebrale NU au următoarele caracteristici (pg. 75-76)
A: Se produc mai frecvent in teritoriul unui vas arterial
B: Reprezinta prima cauză de mortalitate la adulţi în România
C: Reprezintă a doua cauză de mortalitate la adulţi în România
D: Locul trei mortalitate
E: Reprezintă doar un domeniu din grupul bolilor cerebrovasculare CD

ENDOCRINOLOGIE

Supravieţuirea la 20 de ani în grupul de risc scăzut în cazul cancerului tiroidian diferenţiat

papilar şi folicular este de (%) ()
A: 90
B: 95
C: 98
D: 93
E: 91 C
TSH normal sau crescut in hiperproductia de hormoni tiroidieni poate aparea in care din
urmatoarele patologii: ()
A: Carcinomul tiroidian (folicular) metastatic functional
B: Tireotoxicoza iatrogena
C: Adenomul hipofizar secretant de TSH
D: Sindromul de rezistenta la hormoni tiroidieni cu predominenta hipofizara
E: Tiroidita autoimuna CD
Infiltrarea cu glicozaminoglicani şi apă în corzile vocale şi limbă în cadrul hipotiroidismului NU
poate cauza ()
A: Dispnee expiratorie
B: Disfonie
C: Dispnee inspiratorie
D: Disfagie
E: Voce îngroşată ACD
Reprezintă malformaţii congenitale, mai ales cardiace, mai frecvente la copii cu hipotiroidism
congenital ()
A: Prolapsul de valvă mitrală
B: Defectul septal ventricular
C: Defectul septal atrial
D: Stenoza pulmonară
E: Stenoza aortică BCD

DIABET ZAHARAT

Prognosticul în coma hiperosmolară NU este caracterizat prin ()

A: Mortalitatea este apreciată la peste 80%
B: Mortalitatea este apreciată la peste 50%
 C: Depinde de prezenta factorilor favorizanţi şi a complicaţiilor potenţiale din perioada de
stare
D: Depinde de prezenţa comorbidităţilor
E: Depinde de vârsta şi starea biologică anterioară A
Tratamentul retinopatiei diabetice NU include următoarele ()
A: Injecţii în vitros cu anti-factor de creştere vasculară în edem macular refractor
B: Injecţii în vitros cu corticoizi
C: Tratament laser - vitrectomie
D: Tratament laser - panfotocoagulare
E: Tratament medical - ecliilibrarea DZ, tratamentul HTA şi al DLP ABC
Tulburările sudorale prezente în cadrul neuropatiei autonome diabetice sunt caracterizate prin
()
A: Ulterior se instalează anhidroza şi în jumătatea inferioară
B: Iniţial apar hipersudoraţie în jumătatea superioară a corpului şi anhidroză în jumătatea
inferioară
C: Apar prin afectarea sistemului nervos simpatic
D: Apar prin afectarea sistemului nervos parasirnpatic
E: Iniţial apar hipersudoraţie în jumătatea inferioară a corpului şi anhidroză în jumătatea
superioară BC
Nutriţia medical-terapeutică în diabetul zaharat presupune ()
A: Pacientul va fi instruit să evalueze cantitatea de glucide din alimente
B: Ingestia fibrelor alimentare la o medie de 14 g fibre la 2000 kcal
C: Consumul de alimente cu hidraţi de carbon în cantitate redusă sau cu indice glicemic
redus
D: Un raport al principiilor nutritive apropiat de cel normal: 50-55% hidraţi de carbon, 15-
20% lipide şi 25-30% proteine
E: Un necesar caloric adaptat la greutatea fiziologică şi consumul energetic ACDE

ORTOPEDIE

Placa de neutralizare are următorul rol ()

A: Transformă forţele de tracţiune în forte de compresie
B: Stabilizează montajul prin neutralizarea forţelor de flexie
C: Asigură compresia în focar
D: Asigură o fixare rigidă
E: Suprimă mişcările în focar B
Osteosinteza centromedulară cu fixare prin zăvorâre NU se foloseşte pentru fracturi ()
A: Metafizo-epifizare
B: Diafizare cominutive
C: Transversale sau oblice scurte ale humerusului
D: Etajate
E: Ambelor oase ale antebraţului AE
Ortezele funcţionale sunt caracterizate prin ()
A: Se folosesc pentru fracturile de femur şi tibie
B: Permit încărcarea membrului pelvin respectiv imediat după fractură
C: Permit mişcările de rotaţie şi unghiulaţie
D: Permit mobilizarea articulaţiilor învecinate
E: Asigură imobilizarea segmentului osos fracturat ADE
Leziunile nervoase sunt mai frecvente în cazul fracturilor de la ()
A: Diafiza radiusului
B: Nivelul cotului
C: Nivelul genunchiului
D: Diafiza humerală
E: Diafiza tibiale BCD

UROLOGIE

ESWL se contraindică în următoarea situaţie ()

A: Rinichi unic chirurgical
 B: Calcul ureteral distal
C: Infecţie HIV/SIDA
D: Obstrucţie anatomică proximal de calcul
E: Obstrucţie anatomică distal de calcul E
Calculii ce conţin cistină sunt caracterizaţi prin ()
A: Radioopacitate
B: De cauza genetică
C: Radiotransparenţi
D: Slab radio-opaci
E: De cauză non-infecţioasă BD
Calculii care pot beneficia de tratament chemolitic percutanat sunt cei de: (pg. 322)
A: Carbonat de calciu
B: Oxalat de calciu mono- şi dihidrat
C: Fosfat amoniaco-magnezian
D: Cistina
E: Acid uric DE
Condiţiile patologice cel mai frecvent întâlnite în asociere cu litiază vezicală sunt: (pg. 324)
A: Tumorile colului uterin
B: Stricturile uretrale
C: Tumorile prostatice
D: Tumorile vezicale
E: Tumorile de veziculă seminală BC

PNEUMOLOGIE

Semnul radiologic, cel mai frecvent întâlnit în trombembolismul pulmonar este: (pg. 93)
A: oligoemia focală
B: opacitatea în periferia parenchimului
C: opacitatea triunghiulară
D: oligoemia difuză
E: atelectazia E
avantajul testului quantiferon este reprezentata de ()
A: cerifica boala, neavand rezultate fals negative
B: nu da rezultate fas pozitive la cei cu BCG recent sau cu infectii cu MNT
C: nu mai necesita radiografie toracica sau examen microscopic
D: ghideaza tratamentul
E: face diferenta intre boala activa si cea latenta B
Examenul fizic în astmul bronsic pune în evidenţă: (pg. 43)
A: altă variantă decât cele de mai jos
B: torace cu diametru anteroposterior mărit, cu accentuarea murmurului vezicular în
obstrucţiile severe
C: examenul fizic normal exclude astmul
D: expir prelungit şi întotdeauna raluri subcrepitante
E: semnele clinice de obstrucţie bronşică E
Clasificarea histologică a cancerelor bronhopulmonare este caracterizată de ()
A: Tumorile maligne de tip epitelial sunt reprezentate de 4 forme histologice majore
B: Dintre neoplaziile pulmonare, marea majoritate tumori maligne sunt de tip epitelial
C: Renunţarea la entitatea de carcinom broiihiolo-alveolar
D: Definirea unor leziuni pre-invazive (hiperplazia adenomatoasă atipică şi adenocarcinomul
in situ <3 cm)
E: Se bazează exclusiv pe aspectul morfopatologic din piesele chirurgicale E
Care este durata tratamentului unei pneumonii abcedate? (pg. 33)
A: 7-10 zile.
B: 10-14 zile.
C: minimum 4 săptămâni.
D: minimum 2 săptămâni.
E: 21 de zile. C
Relaţia obstrucţie ventilatorie - VEMS poate fi ()
A: 4 - peste 50%
 B: 2 - între 30 şi 50%
C: 3 - între 30 şi 50%
D: 4 - peste 30%
E: 1 - sub 80% C
Tratamentul trombembolismul pulmonar este caracterizat de (pg. 99)
A: Fondaparinux are un risc hemoragie mai mare
B: Enoxaparina poate fi utilizată în tratament
C: Anticoagularea se inţiază numai cu heparina nefracţionată
D: Suportul hemodinamic trebuie iniţiat la toţi pacienţii
E: Anticoagularea parenterală se administrează la pacienţi selectaţi AB
Trombofiliile ereditare asociate cu trombemebolismul pulmonar sunt: (pg. 90)
A: deficitul de factor VIII
B: deficitul de protrombină
C: trombocitoza esenţială
D: Deficitul de proteină C
E: factorul V Leiden DE
Ecocardiografia din trombembolismul pulmonar este caracterizată de ()
A: Semnul McConnel: deprimarea contractilităţii peretelui liber VD comparativ cu apexul
B: Frecvent poate evidenţia trombi în artera pulmonară
C: Poate formula diagnosticul prezumptiv de TEP la pacienţii instabili
D: Este indicată de rutina la toţi pacienţii
E: Poate exclude TEP AC
Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul tuberculozei sunt adevărate: (pg. 83-84)
A: terapia cu antibiotice este etapizata sub forma regimurilor bifazice: faza de atac, zilnică
regim 7/7 (intensiva cu 4 - 5 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent
3/7 cu 2 -3 droguri);
B: gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este indicată pentru toţi bolnavii de TBC;
C: administrarea antibioticelor este posibilă după stabilirea unui diagnostic precis şi
înregistrarea TB în evidenţa activă
D: terapia antibiotică este etapizată (regimuri bifazice): faza de atac zilnică regim 7/7
(intensivă cu 2 - 3 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2
-3 medicamente);
E: scopul tratamentului în TB este vindecarea pacienilor şi reducerea riscului de recidive;
ACDE
Factorii de risc pentru TB externi de mediu sunt reprezentati de , cu exceptia ()
A: BPOC
B: hemopatiile maligne
C: surmenaj
D: tabagism
E: alcoolism AB
Intradermoreactia la tuberculina este caracterizata de urmatarele afirmatii ()
A: certifica boala
B: este utilizata cu scop diagnostic la copii din focarele TB sau la cei simptomatici
C: reactia pozitiva >20
D: o reactie <9mm semnifica alergie post vaccinala BCG
E: reactia > 18 mm semnifica probabilitate de infectie cu risc crescut de evolutivitate ADE
Agoniştii beta adrenergici în tratamentul astmului ()
A: Salmeterolul are cea mai lungă durată de acţiune
B: Acţiunează după 12 ore
C: Au efect antiinflamator
D: Au efect bronliodilatator
E: Se pot administra inhalator ABCD
Tratamentul astmului bronsic moderat presupune: (pg. 45)
A: Anti-IgE
B: Medicaţie de control reprezentată de corticosteroizi orali
C: Medicaţie de salvare reprezentată de 2-agoniştii de lungă durată (BADLA)
D: Medicaţie de control reprezentată de corticosteroizi inhalatori în doză mică plus
antileukotriene
E: Medicatie de salvare reprezentată de 2-agoniştii de scurtă durată (BADSA) DE
 Despre obstrucţia din astmul bronşic se pot afirma (pg. 40, 42)
A: Reversibilitate spontană şi după bronhodilatator
B: Hiperinflaţia caracterizează obstrucţiile severe
C: Nu variază în timp
D: Ireversibilitate
E: Scăderea CV AE
Referitor la cancerul bronhopulmonar, următoarele sunt adevărate ()
A: carcinomul cu celule mici are localizare centrală şi hilară în marea majoritate a cazurilor
B: Carcinomul cu celule mari are localizare centrală
C: Carcinomul cu celule mari are localizare centrală sau periferică
D: Adenocarcinomul are incidenţă de 45 %
E: Carcinoamele scuamoase reprezintă 20-25% şi au localizare centrală ACE
Bilanțul diagnostic și de extensie pentru cancerul bronhopulmonar include ()
A: Gradul alterării funcționale conform scalei ECOG/OMS/ZUBROD
B: Determinarea marcherilor tumorali, pentru evaluarea prognosticului
C: Endoscopia bronșică doar pentru pacienții sub 50 ani
D: Biopsia percutanată ghidată se indică în cazul tumorilor pulmonare periferice cu
diametrul minim de 2 cm și situate la mai puțin de 10 cm de planul cutanat
E: Investigația imagistică a creierului se face sistematic la cei cu CBP cu celule mici ADE
Radioterapiei utilizate în tratamentul cancerului bronhopulmonar poate cauza următoarele
efecte pe termen lung (pg. 62)
A: Esofagita cu disfagie
B: Fibroza pulmonară
C: Neuropatie
D: Toxicitate cardiacă
E: Inapetență ABCD
Factorii de risc pentru o rezoluţie întârziată a unei pneumonii sunt: ()
A: Astm bronşic
B: Afectare unilobulară
C: Diabet zaharat
D: BPOC
E: Vârsta înaintată CDE
Pneumoniile se pot manifesta paraclinic prin ()
A: Hipercapnie
B: Acidoză metabolică
C: Creşterea fosfatazei alcaline
D: Tulburări electrolitice
E: Alcaloză respiratorie ABD
Terapia intensivă în cazul pneumoniilor implică ()
A: Amoxicilina este de primă intenţie
B: Antibioticele sunt administrate în principal oral
C: Puncţia pleurală şi examinarea lichidului sunt necesare în cazul pleureziei
D: Antitusivele de tip central sunt indicate la pacienţii cu paroxisme severe de tuse
E: Pseudomonas se tratează cu minim 2 antibiotice cu efect antipiocianic CDE
BPOC poate fi favorizat de anumiţi factori ()
A: Statusul socio-economic scăzut se asociază cu o scădere accelerată a VEMS
B: Lucrătorii din agricultură pot fi expuşi la dioxizi de sulf sau de azot
C: Fumatul timp de două decenii determină BPOC
D: Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc
E: Industria siderurgică reprezintă cel mai important factor de risc poluant ACD
Dispneea în BPOC poate fi măsurată prin ()
A: NYHA
B: Scor 0-5
C: mMRC
D: Borg
E: CAT: 0-10 CD
BPOC intră în diagnostic diferenţial alături de ()
A: Pneumotorax
B: Insuficienţa cardiacă
 C: Mucoviscidoza
D: Bisinoza
E: Astmul bronşic CDE

GASTROENTEROLOGIE

Markerul imunologic al cirozei biliare primitive este: (pg. 314)

A: Anticorpii antinucleari
B: Creşterea gamma-GT
C: Anticorpii anti-mitocondriali M2
D: Hiper-gamma-globulinemia cu predominanță IgG
E: HLA clasa a-II-a C
Despre factorii genetici implicaţi în etiologia bolilor inflamatorii intestinale se poate afirma că
()
A: Modificările genetice nu au un rol determinant în extensia şi severitatea inflamaţiei
B: Se asociază cu sindroame genetice precum Marfan sau Hermansky-Pudlak
C: Există o variabililate monogenică
D: Există anumite gene nespecifice implicate
E: Există sindroame genetice asociate A
Următoarele tipuri de leziuni pot fi regăsite în ulcerul peptic, cu exceptia ()
A: Cu potenţial perforativ-penetrant
B: Necroze de coagulare
C: Necroze de lichefiere
D: Infiltrate celulare inflamatorii
E: Pierdere de substanţă C
Tonului sfincterului esofagian inferior poate scădea din cauza ()
A: Stresului
B: Factorilor de mediu
C: Sedentarismului
D: Consumului de alcool
E: Creşterii în greutate E
La pacienţii cu esofag Barrett cu displazie de grad înalt se poate efectua următoarele (pg.
258)
A: Mucosectomie
B: Reevaluare endoscopică la 3-5 ani
C: Ablaţie prin radiofrecvenţă
D: Endoscopii anuale
E: Intervenţie chirurgicală ACE
Diagnosticul de boală a refluxului gastroesofagian se poate pune cu ajutorul ()
A: Răspuns complet la administrarea de inhibitori de pompă de protoni
B: Examinări complementare in timpul doi în caz de semnale de alarmă
C: Examinări complementare de primă intenţie
D: Unei anamneze minuţioase
E: Este confirmat printr-un răspuns (chiar şi parţial) ia administrarea de inhibitori de pompă
de protoni AD
Utilizarea pH-metriei în boala de reflux gastroesofagian este caracterizată prin ()
A: Este frecvent utilizată
B: Este testul cel mai sensibil pentru depistarea prezenţei refluxului acid intraesofagian
C: Permite înregistrarea frecvenţei episoadelor de reflux, durata, cât şi momentul apariţiei
acestora
D: Se utilizează o sondă care înregistrează pH-ul la nivelul esofagului dislal (subcardial) pe
24 de ore
E: Sonda este introdusă transnazal până la 5 cm deasupra cardiei BCE
Boala ulceroase este favorizată de AINS din cauza ()
A: Blocării activităţii enzimatice, în special a cicloxigenazei 2
B: Blocării activităţii enzimatice doar a cicloxigenazei 1
C: Reducerea hidrofobicităţii mucusului alcalin
D: Inhibarea doar la nivel local a secreţiei de prostaglandine
E: Inhibarea la nivel local şi sistemic a secreţiei de prostaglandine CE
Forma cronică a hemoragiei digestive superioare nu se manifestă prin ()
A: Hematochezie
B: Hematemeza
C: Anemie microcitară hipocromă hiposiderernică
D: Şoc hipovolemic
E: Se manifestă ocult, silenţios ABD
Tratamentul bolii ulceroase este ghidat în principal de prezenţa sau absenţa ()
A: Sindromului Zollinger-Ellison
B: Refluxului biliar duodenogastric
C: Consumul de AINS
D: Infecţia cu Helicobacter Pylori
E: Consumul de băuturi alcoolice CD
Bolile inflamatorii intestinale sunt marcate ecografic prin ()
A: Adenopatii periaortice cu caracter inflamator
B: Parametrii bemodinamici ai vaselor peretelui intestinal sau a arterelor mezenterice
C: Subţierea peretelui intestinal
D: Gradul de vascularizaţie al segmentului intestinal afectat
E: Alterarea stratificaţiei parietale BCDE
Stadiile colangitei sclerozante primitive sunt corelate cu aspectul histopatologic, după cum
urmează ()
A: Stadiul 1 - infiltrat inflamator plasmocitar în spaţiile porte, necroză hepatocitară,
proliferarea duetelor biliare
B: Stadiul 2- fibroză în punţi
C: Stadiul 4 - ciroză
D: Stadiul 3 - infiltrat inflamator plasmocitar în spaţiile porte, necroză hepatocitaiă,
proliferarea duetelor biliare
E: Stadiul 1 - se adaugă fibroză în spaţiile porte şi în parenchimul hepatic adiacent AC
Antibioticele utilizate în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale ()
A: Au rol în reducerea diseminării bacteriene
B: Se indică atunci când există complicaţii rnfecţioase
C: Au rol în tratarea fisurilor
D: Au rol în reducerea florei bacteriene
E: Se indică în boala Crohn CE
În patogeneza encefalopatiei hepatice, intensificarea activității sistemului GABAergic poate
rezulta din: (pg. 323)
A: Elaborare de octapamină ce se substituie neurotransmisiei GABA-ergice
B: Acumulare de benzodiazepine endogene
C: Scăderea numarului sau afinității receptorilor pentru GABA
D: Creşterea nivelului GABA la nivelul SNC
E: Creşterea concentrației acidului glutamic BD
Hipertensiunea portală din ciroza hepatică conduce la ()
A: Apariţia varicelor esofagiene
B: Închiderea unor anastomoze porto-sistemice către venele cave
C: Creşterea presiunii splenice cu splenomegalie congestivă
D: Scăderea presiunii hidrostatice şi favorizarea ascitei
E: Staza prelungită mezenterică ACE
Scorul MELD utilizat în cazul cirozei hepatice este corelat cu mortalitatea la trei luni, după
cum urmează: ()
A: peste 40: 100%
B: 30-39: 52.6%
C: 20-29: 19.6%
D: 10-19: 6%
E: sub 9: 1.9% BCDE

CARDIOLOGIE

Insuficienţa mitrală NU este caracterizată prin ()

A: Poate fi cauzată de disfuncţia inelului mitral
B: Insuficienţa mitrală degenerativă este predominantă
 C: În incidenţa bolii mitrale, reumatismul este in creştere
D: Se datorează disfuncţiei aparatului subvalvular
E: Poate fi acută sau cronică C
Aritmia se produce prin ()
A: Oprirea sinusală
B: Excitabilitate anormală
C: QRS îngust
D: QRS larg
E: Reintrare E
Cardiomiopatia dilatativă nu este cauzată ()
A: Distrofia Duchenne
B: Idiopatic
C: Medicamente
D: Ischemic
E: Miocardită B
Şocul cardiogen NU este caracterizat prin ()
A: Prezintă manifestări neurologice
B: Cea mai frecventă cauză este IMA
C: Index cardiac mai mic sau egal 1,81/rnin/m2
D: Poliurie
E: TAs sub 90mmHg D
Nu este cauză de HTA secundară ()
A: Coarctaţia de aortă
B: Feocromocitomul
C: Sindromul de apnee în somn
D: Hiperparatiroidismul
E: Sindroame mielodisplazice E
Fibrinoliză în STEMI se poate efectua în caz de (pg. 127)
A: Tratament anticoagulant oral
B: Disecţie de aortă
C: Şoc cardiogen
D: Stop cardio-respirator
E: Endocardită infecţioasă C
Spasmul coronarian din angina Prinzmetal se poate descrie prin ()
A: Nu apare pe artere coronare normale
B: Poate fi reprodus prin test de provocare
C: Nu răspunde la nitroglicerină
D: Poate genera tahicardie ventriculară
E: Apare, de obicei, pe leziuni fixe BDE
Despre intervenţia chirurgicală în insuficienţa mitral ischemică cronică se pot afirma
următoarele ()
A: Mortalitatea postoperatorie este mai mare decât în insuficienţa non- ischemică
B: Se realizează la pacienţii care efectuează bypass aortocoronarian
C: Se recomandă când FE <30%
D: Este de preferat protezarea valvulară
E: Este superioară dpdv al prognosticului faţă de terapia medicală AB
Referitor la STEMI, care afirmaţie este adevărată ()
A: Poate apărea prin traumatisme ale arterelor coronare
B: Poate apărea prin embolii coronariene
C: Are 3 faze de evoluţie din punct de vedere morfopatologic
D: Apare doar la nivelul plăcilor de aterom
E: Se produce prin ocluzie coronariană completă ABCE
Care din următoarele afirmaţii referitoare la hipertensivii diabetici sunt adevărate? (pg. 167)
A: Tratarea HTA aduce mari beneficii de protecţie asupra consecinţelor cardiovasculare,
renale şi retiniene ale DZ
B: În prezenţa insuficienţei renale se impune asocierea terapiei diuretice
C: Asocierea HTA cu diabetul zaharat creşte mult riscul complicaţiilor
D: Clasele de antihipertensive preferate sunt betablocantele şi diureticele tiazidice
E: Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC, sartanii şi inhibitorii reninei ABCE
 Care din următoarele afirmaţii referitoare la HTA la coronarieni sunt adevărate? (pg. 167-
168)
A: HTA este un factor de risc independent pentru apariţia bolii coronariene
B: Dihidropiridinele cu acţiune rapidă (nifedipina) sunt recomandate în acest context clinic
C: În cazul insuficientei cardiace de origine ischemică, se recomandă în prezent reducerea
TA sub 120/80 mm Hg.
D: Medicaţia de primă linie recomandată pentru pacienţii coronarieni se referă la beta-
blocante şi IEC sau sartani.
E: În vederea preventiei primare a bolii coronariene, obiectivul de atins este de 140/90 mm
Hg, cu oricare din clasele antihipertensive ACDE
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertensiunea asociată cu afectare renală
sunt adevărate? (pg. 168)
A: Medicatia de elecţie pentru pacienţii hipertensivi cu nefropatie este reprezentată de
Methyldopa
B: Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi cu nefropatie si cu proteinurie este
reprezentata de IEC si sartani
C: Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri pentru pacienţii cu boli renale sunt
140/90 mm Hg
D: Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri pentru pacienţii cu boli renale sunt
130/80 mm Hg.
E: HTA este factor de risc pentru progresia bolilor renale BDE
NU sunt contraindicaţii ale IECA în insuficienţa cardiacă ()
A: Creatinină serică >2,5mg/dl
B: Stenoză bilaterală de arteră renală
C: Stenoză unilaterală de arteră renală
D: Istoric angioedem
E: Tuse seacă CE
Selectaţi din mecanismele de mai jos pe cele care contribuie la menţinerea debitul cardiac în
insuficienţa cardiacă (IC) ()
A: activarea fibroblastilor la nivelul miocardului
B: creşterea eliberării de aldosteron
C: dilatarea ventriculară
D: tahicardia
E: activarea sistemului nervos simpatic BCDE
Nu sunte cauze şi factori de risc ai ICA ()
A: Infecţia cu HIV
B: Tireotoxicoza
C: Insuficienţa hepatică
D: Miocardita
E: Endocardita AC
Măsurile nefarmacologice de tratatment în cardiomiopatia dilatativă includ: (pg. 199)
A: Controlul greutăţii corporale
B: Încurajarea consumului de alcool
C: Dieta hipersodată
D: Restrângerea activităţii fizice
E: Terapia vasodilatatoare AD
Trăsăturile dominante ale cardiomiopatiei hipertrofice sunt: (pg. 199)
A: Apariţia familială
B: Hipertrofia exagerată
C: Asocierea cu moartea subită cardiacă
D: Prezenţa obstrucţiei tractului de ejectie VS
E: Dezorganizarea miocitelor ABCE
Cardiomiopatia dilatativă se tratează cu ()
A: Diuretice pentru ameliorarea prognosticului
B: Sartani pentru creşterea fracţiei de ejecţie
C: Beta-blocante pentru eliminarea efectelor negative ale sistemului simpatic
D: IECA la pacienţii intoleranţi la sartani
E: Digitală pentru efectul de reducere a mortalităţii BC
Tratamentul sindroamelor de QT lung poate include (pg. 221)
 A: Propafenona
B: Defibrilator implantabil
C: Ablație chirurgicală
D: Beta-blocante
E: Cardiostimularea electrică permanentă BDE
În tahicardia ventriculară se pot întâlni pe electrocardiogramă: (pg. 220)
A: activitate ventriculară complet haotică, fără complexe QRS definite.
B: disociaţie atrio-ventriculară
C: ritm regulat sau discret neregulat, cu durată QRS mai mică de 120 ms.
D: capturi.
E: fuziuni ventriculare. BDE
Ritmul sinusal în fibrilaţia atrială se poate face cu ()
A: Conversie electrică
B: Propafenona
C: Disopiramida
D: Sotalol
E: Amiodarona ABE
Diagnosticul endocarditei infecţioase se realizează prin următoarele ()
A: Criteriu minor - anevrisme micotice
B: Criteriu major - hemoculturi pozitive
C: Febra>38C° este criteriu major
D: Diagnosticul pozitiv presupune 5 criterii majore
E: Reprezintă criterii minore-noduli Osler ABE
Pericardita este caracterizată prin: ()
A: pacientul cu pericardită prezintă deficit de puls
B: la examenul obiectiv se decelează frecatură pericardică
C: poate apărea în leucemii şi limfoame
D: poate fi găsită în disecţia de aortă
E: poate apărea în boli infecţioase CDE
În insuficienţa mitrală (IM) ()
A: În IM acută, utilizarea nitraţilor şi a diureticelor nu este utilă
B: Rx toracică evidenţiază dilatarea atriului, ventriculului stâng şi edem interstiţial
C: Zg 2 accentuat şi dedublat indică hipertensiune pulmonară
D: Se aude zg 3
E: Zg 1 este întărit BCD

HEMATOLOGIE

Hiperhomocisteinemia cronică (pg. 366)

A: Se corelează cu valoarea feritinei serice
B: Nu are impact clinic major
C: Se întâlneşte în deficitul cronic prelungit de Fe
D: Este responsabilă de boala vasculară ocluzivă a placentei cu complicaţii ale sarcinii
E: Explică manifestările neurologice din anemia megaloblastică prin deficit de vitamina B12
D
Faza cronică a leucemiei mieloide cronice NU include ()
A: Diplopie
B: Crize de gută
C: Dureri osoase
D: Febră crescută
E: Scădere ponderală D
Care dintre următoarele tipuri histologice de limfoame nonHodgkin este limfom indolent: (pg.
417)
A: Limfomul angioimunoblastic
B: Limfomul anaplazic T
C: Limfomul folicular gradul I
D: Limfomul limfoblastic
E: Limfomul cu celule de manta C
Hemoglobinuria paroxistică la rece: (pg. 361)
A: Reprezintă 50% dintre anemiile hemolitice autoimune
B: Apare la persone cu sifilis terţiar
C: Apare mai frecvent la copii după o infecţie virală recentă
D: Este mediată de anticorpi de tip IgG fixatori de complement
E: Este mediată de anticorpi de tip IgM fixatori de complement BCD
Deficitul de vitamin B12 apare în următoarele circumstanţe: (pg. 363)
A: Regimuri vegetariene
B: Receptori Cubam absenţi sau diminuaţi
C: Rezecţii gastrice
D: Tratament cu Metotrexat
E: Deficit de FI ABCE
Tratamentul bolii aglutininelor la rece include ()
A: Administrare de fludarabină
B: Splenectomia în caz de contraindicaţie a corticoterapiei
C: Corticoterapia de prima intenţie
D: Administrare de ciclofosfamida
E: Administrare de acid folie ADE
Grupul de prognostic favorabil în leucemia acută limfoblastică cuprinde: (pg. 383)
A: Prezenţa t(9;22)
B: Vârsta sub 30 de ani
C: Imunofenotip pro-B, proT, preB
D: Obţinerea remisiunii complete în mai puţin de 4 săptămâni
E: Leucocite < 30 000/mm3BDE
Referitor la terapia intratecală in leucemia acută limfoblastică, următoarele afirmaţii sunt
adevărate, cu excepţia: (pg. 384)
A: Nu se indică terapia intratecală în leucemia acută limfoblastică datorită riscului ridicat al
hemoragiei in contextul prezentei trombocitopeniei la aceşti pacienţi
B: Se continuă pe perioada consolidării şi în perioada de menţinere
C: Se realizeaza prin administrare intratecală de antracicline
D: Se începe timpuriu în faza de consolidare
E: Se recomanda numai pacienţilor care au determinări la nivelul SNC ACE
Markerii de linie mieloidă evidenţiaţi pe suprafaţa mieloblastilor din sângele periferic sau
măduva osoasă hematogenă sunt: (pg. 374)
A: CD5
B: CD11c
C: CD33
D: CD20
E: CD13 BCE
Celula Reed-Sternberg: (pg. 407-408)
A: În limfomul Hodgkin clasic exprimă pe suprafaţă markerii CD15+, CD30+
B: Are nucleoli proeminenti, bazofili, cu aspect de “cap de bufniţă”
C: Este o celulă de mici dimensiuni, comparabilă cu dimensiunea limfocitului B
D: Se găseşte în număr crescut în formă clasică bogat limfocitară
E: Provine din limfocite B transformate, cu originea probabil in centrul germinativ ABE
Factori de prognostic negativ in limfomul Hodgkin sunt: (pg. 410)
A: Vârsta peste 40 de ani
B: Tipul histologic
C: Stadiile Ann Arbor III si IV
D: LDH seric crescut
E: Masă tumorală ”bulky” ACE
În limfomul nonHodgkin agresiv: (pg. 419-420)
A: La pacienţii sub 65 de ani refractari/recăzuţi se indică chimioterapie “high-dose” urmată
de autotransplant medular
B: Autotransplantul medular se indică numai in limfoamele T agresive în prima remisiune
completă
C: Regimul chimioterapic standard în limfoamele de linie B este schema R-CHOP
D: Rata de curabilitate poate ajunge la 70%
E: Tratamentul trebuie temporizat în cazurile asimptomatice ACD
PEDIATRIE

Secusele musculare masive, scurte, bilaterale ale membrelor şi trunchiului caracterizează:

(pg. 3-4)
A: crizele atonice
B: crizele mioclonice
C: crizele tonico-clonice
D: crizele clonice
E: crizele tonice B
Diagnosticul de epiglotită acută NU este stabilit prin ()
A: Radiografie gât, incidenţă laterală
B: Hemogramă cu neutrofilie marcată
C: CT regiune cervicală anterior- "semnul degetului mare"
D: Hemogramă cu leucocitoză (15-25000/mm3)
E: Hemocultură pozitivă în peste 90% din cazuri cu Haemophilus influenzae C
NU este tulburare neurologică ce produc carenţe alimentare ()
A: Anorexia asociată unor boli cronice
B: Fistula traheo-esofagiană operată
C: Refluxul gloso-faringian
D: Traheo-bronho-malacia
E: Anorexia centrală C
Cea mai frecventa infecţie congenitală în ţările dezvoltate este: (pg. 64)
A: Rubeola congenitală
B: Infecţia cu citomegalovirus
C: Infecţia cu Neisseria gonorrhoeae
D: Infecţia cu Toxoplasma gondii
E: Infecţia cu Herpex simplex B
Rubeola congenitală din perioada gestaţională se manifestă prin ()
A: Anomalii oculare
B: Anomalii oculare
C: Hepatosplenomegalie
D: Poziţia cordonului ombilical
E: Microcefalie ABCE
Profilaxia infecţiei cu Neisseria gonorrhoeae Nu include ()
A: Administrare topică oculară cu eritromicină sau tetraciclină
B: Administrarea de nitrat de argint scade riscul de oftalmie gonococică de la 30% la mai
puţin de 1%
C: Profilaxia se face la toţi nou-născuţii
D: La sugari născuţi din mame infectate se administrează ceftriaxon în doză unică 3 zile
E: Se face prin administrare topic oculară nitrat de argint ACE
Infecţia maternă cu Toxoplasma gondii are drept sursă ()
A: Ingestia de carne infectată preparată insuficient
B: Fecale canine
C: Ingestia de came infectată nepreparată termic
D: Excrementele păsărilor
E: Fecalele de pisică ACE
Care dintre următoarele modificari ale cutiei craniene apar în rahitismul carenţial? (pg. 51)
A: Craniotabesul dupa vârsta de 3 luni
B: Craniotabesul la nou-născut
C: Închiderea precoce a fontanelei anterioare (la 2- 4 luni)
D: Fontanela anterioară larg deschisă după vârsta de 8 luni
E: Persistenţa fontanelei anterioare după vârsta de 18 luni ADE
Semne de mare gravitate in kwashiorkor sunt considerate: (pg. 46)
A: Icter
B: Hipernatremie
C: Hipocalcemie
D: Bradicardie
E: Extremităţi reci ACDE
Laptele uman matur este caracterizat de ()
A: Conţinutul de proteine este de 19 g/l
B: Conţinutul de lipide este de 40 g/l
C: Conţinutul de glucide este de 70 g/l
D: Conţine săruri minerale - 2,5 g/l şi vitamine liposolubile
E: Are valoare calorică 690 kcal/l BCE
Laringita acută striduloasă NU este caracterizată de ()
A: Tratamentul se face la domiciliu
B: Vârsta >3ani, distrofie, vegetaţii adenoide
C: Copiii se trezesc brusc din somn şi prezintă: răguşeală, tuse metalică, detresă
respiratorie, anxietate
D: Prodromal viral este şi aici prezent
E: Debut acut, nocturn, în plină stare de sănătate ACE
Otita media acută poate da următoarele sechele ()
A: Perforare cronică a timpanului
B: Abilităţi scăzute de socializare
C: Întârziere neurologică
D: Întârzierea vorbirii/limbajului
E: Hipoacuzie ABDE
Sunt factori de risc pentru apariția otita medie acută (pg. 28)
A: Utilizarea suzetei
B: Terenul atopic
C: Vârsta înaintată a mamei
D: Vârsta mică a mamei
E: Prematuritatea ABE
Care dintre următoarele manifestări epileptice pot prezenta crize mioclonice? (pg. 3, 7, 8)
A: Convulsiile febrile simple
B: Epilepsia absentă juvenilă
C: Sindromul Dravet
D: Sindromul Doose
E: Sindromul Lennox-Gastaut BCDE
Absenţele atipice din cadrul convulsiilor la copil ()
A: Sunt întâlnite în epilepsiile generalizate simptomatice
B: CVU neregulate sub 15 cicli/s
C: Fără pierderea stării de conştienţă
D: Debut şi sfârşit progresiv al crizei
E: EEG aspect heterogen ADE
Convulsiile pot fi cauzate de următoarele cauze prenatale (pg. 2)
A: Lisencefalia
B: Encefalopatia hipoxic-ischemică
C: Scleroza temporală mezială
D: Sindrom Sturge-Weber
E: Schizencefalia ADE

REUMATOLOGIE

Criteriile New York pentru diagnosticul spondilitei anchilozante includ (pg. 137)
A: durere lombară joasă cu accentuare în repaus
B: durere cervicală cu accentuare la efort fizic
C: durere lombară joasă cu redoare matinală sub 30minute
D: prezenţa de osteofite la nivelul coloanei vertebrale
E: durere la nivelul articulaţiilor mici ale piciorului A
Care din următoarele mecanisme nu sunt implicate în patogenia neurolupusului: (pg. 157)
A: Ateroscleroza
B: Ac anti-Sm
C: Ac limfocitotoxici
D: Ac antineuronali
E: Ac anticardiolipină B
Criteriile New York modificate, pentru diagnosticul spondilitei anchilozante, includ: (pg. 137)
 A: Toate variantele de mai jos
B: Şoc rotulian prezent bilateral
C: limitarea expansiunii cutiei toracice
D: sacroiliita unilaterală gradul 3-4 demonstrată radiologic
E: durere lombară joasă şi redoare matinală de mai mult de 3 luni CDE
Entezitele sunt localizate frecvent la nivelul: (pg. 136)
A: stiloidei ulnare
B: epifizei proximale metacarpian II
C: marelui trohanter
D: crestei iliace
E: calcaneului CDE
Leflunomid administrat în poliartrita reumatoidă este caracterizat prin ()
A: Reacţiile adverse apar în primele 6 luni
B: Tolerabilitatea este foarte bună
C: Doza terapeutică 7,5-2,5 mg/săptămână
D: Răspunsul terapeutic este maxim după 6 luni
E: Se administrează în doză de 20 mg/zi ABE
Afectarea musculoscheletala în LES presupune: (pg. 154)
A: Artrita erozivă, deformantă
B: Miopatie indusă de antimalarice de sinteză
C: Artropatie Jaccoud
D: Afectare poliarticulară simetrică
E: Suferință majoritar oligoarticulară BCD
Lupusul eritematos sistemic cauzează probleme pancreatice prin ()
A: Vasculită
B: Tromboze
C: Administrare de azatioprină
D: Hipoalbuminemie
E: Corticoterapie ABCE
SLICC 2012 specifică următoarele criterii imunologice pentru a confirma LES ()
A: Anticorpi anti histone prezenţi
B: Test Coombs pozitiv în absenţa anemiei hemolitice
C: Prezenţa anticoagulantului lupic
D: Titru mediu/mare de Ac anticardiolipină de tip IgA, IgM, IgG
E: Prezenţa anticorpi anti Sm BCDE

GINECOLOGIE

Care dintre următoarele regimuri terapeutice antimicrobiene este recomandat în tratamentul

ambulator al bolii inflamatorii pelvine (BIP)? (pg. 383-386)
A: Cefalosporina de generaţia a treia, în doză unică, urmată de doxiciclina 100 mg şi
metronidazol 500 mg, de două ori pe zi, oral, timp de 14 zile
B: Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile
C: Metronidazol oral, 500 mg de două ori pe zi, 7 zile
D: Fluconazol, doză orală unică, 150mg
E: Penicilina, mai ales forma retard, în funcţie de stadiul şi manifestările clinice ale bolii A
Tratamentul patologiei tumorale ovariene benigne poate presupune: (pg. 375, 380)
A: Contraceptive orale combinate
B: Embolizarea arterei uterine
C: Mioliza
D: Antagonişti de GnRh
E: Miomectomie A
Examenul genital la prima consultaţie prenatală poate indicat următorii factori de risc, cu
excepţia ()
A: Prolapsul genital
B: Malformaţii congenitale ale uterului
C: Vicii ale bazinului osos
D: Disfuncţii tubare
E: Cancer al colului uterin D
Sângerarea uterină anormală apare ca simptom comun în următoarea localizare a fibroamelor
uterine: (pg. 372-373)
A: Cevicala
B: Subseroasă, pediculată
C: Subseroasă, sesila
D: Submucoasă
E: Intramurala D
BIP nelegată de o boală cu transmitere sexuală apare după ()
A: Anexectomie unilaterală
B: Chiuretaj uterin
C: Colonoscopie
D: Histerosalpingografie
E: Clisme baritate BD
Cei mai importanti agenti patogeni implicati in etiologia bolii inflamatorii pelvine sunt (pg.
383-385)
A: Candida albicans
B: Trichomonas vaginalis
C: Neisseria gonorrhoeae
D: Treponema pallidum
E: Chlamydia trachomatis CE
Reprezintă preparate cu administrare orală în infecţiile fungice genitale ()
A: Fluconazol
B: Fenticonazol
C: Itraconazol
D: Salbutamol
E: Ketoconazol ACE
Vaginoza bacterienă se manifestă prin ()
A: Hematuric
B: Miros vaginal neplăcut
C: Prurit
D: Leucoree alb-cenuşie
E: Disurie BDE
Care dintre următoarele metode de tratament al leziunilor preinvazive ale colului uterin sunt
distructive? (pg. 369)
A: Vaporizarea laser
B: Excizia cu acul diatermic
C: Criocoagularea
D: Excizia cu bisturiul clasic
E: Electrocauterizarea ACE
Complicaţiile care pot aparea în evoluţia unui fibrom sunt: (pg. 374, 375, 379)
A: Prolabarea transcervicală
B: Torsiunea
C: Degenerescenţa calcară
D: Ruptura
E: Necroza aseptică ABCE
Care dintre următoarele condiţii reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei
endometriale? (pg. 377)
A: Istoric familial de cancer de ovar
B: Sindromul ovarelor polichistice
C: Multiparitatea
D: Menarha tardivă
E: Menopauza precoce AB
Următoarele chisturi reprezintă tumori mezoteliale primar epiteliale ()
A: Mucinos
B: Folicular luteinizant
C: Endometrioid
D: Folicular
E: Seros ACE
Luarea în evidenţă a gravidei implică următoarele investigaţii ()
 A: Examen bacteriologic al secreţiei vaginale
B: Hemoleucogramă
C: Ecografie cardiacă
D: Radiografie pulmonară
E: Examen sumar de urină şi urocultură ABE
Consultaţia prenatală din trimestrul III de sarcina implică efectuarea următoarelor examene
paraclinice ()
A: Amniocenteza
B: Teste serologice pentru hepatite
C: PCR
D: Glicemia
E: Examenul sumar de urină şi urocultură DE
Luarea în evidenţă a gravidei implică următoarele investigaţii ()
A: Examen bacteriologic al secreţiei vaginale
B: Hemoleucogramă
C: Ecografie cardiacă
D: Radiografie pulmonară
E: Examen sumar de urină şi urocultură ADE
Consultaţia prenatală din trimestrul III de sarcina implică efectuarea următoarelor examene
paraclinice ()
A: Amniocenteza
B: Teste serologice pentru hepatite
C: PCR
D: Glicemia
E: Examenul sumar de urină şi urocultură ABD