Ghid Studii Ro 2017-2018

Cuprins
Cuvântul decanului .............................................................................................. 5

Scurt istoric al Facultăţii de Medicină .................................................................. 6
Structura facultăţii ............................................................................................... 8
I. Conducerea academică................................................................................. 8
II. Oferta educaţională ................................................................................... 10
III. Disciplinele Facultăţii de Medicină ........................................................... 12
Structura anului universitar 2017-2018 ............................................................. 14
Proceduri de înmatriculare a studenţilor la Facultatea de Medicină ................ 17
Studenţii ECTS .................................................................................................... 20
Structura planului de învăţământ ...................................................................... 27
Structura cursurilor........................................................................................ 27
Cursuri opţionale ........................................................................................... 27
Examenul de licenţă....................................................................................... 27
Organizarea activităţilor didactice. Examene. Promovarea anului universitar . 29
Regulament de echivalare a studiilor ................................................................ 32
Repartizarea taxă – buget .................................................................................. 34
Plan de învăţământ ............................................................................................ 36
Programe analitice. Fişele disciplinelor ............................................................. 44
A. Cursuri obligatorii ...................................................................................... 44
ANUL I ........................................................................................................ 44
ANUL II ....................................................................................................... 92
ANUL III .................................................................................................... 129
ANUL IV.................................................................................................... 157
ANUL V..................................................................................................... 217
ANUL VI.................................................................................................... 261
B. Cursuri opţionale ................................................................................... 3007
Metodologia de înscriere la cursurile opţionale ..................................... 307
Cursuri opţionale normate ...................................................................... 307
Cursuri opţionale cu plată ....................................................................... 310
C. Cursuri facultative.................................................................................... 311
2
___CUVÂNTUL DECANULUI____________________________
De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi-a

adus contribuţia la creşterea sănătăţii oamenilor, formând zeci de generaţii
de medici valoroşi şi devotaţi profesiunii alese.
Numele nostru este un brand al oraşului în care trăim, iar modul în care
acest nume este perceput de comunitate este rezultatul anilor de eforturi şi
dăruire ale dascălilor şi totodată ale absolvenților şi studenților şcolii de
medicină clujene.
Valorile noastre fundamentale, excelența şi grija pentru omul
bolnav, afirmate încă de la înființarea Facultății de către ctitorii acesteia, au
rezistat schimbărilor istoriei şi trecerii timpului, fiind impregnate în munca
noastră de zi cu zi şi în acelaşi timp în strategia de dezvoltare a Facultății.
Facultate modernă și dinamică, Medicina clujeană se
individualizează printr-o ofertă educațională atractivă: patru programe de
studiu la nivelul licență, treisprezece masterate, o școală doctorală
remarcabilă şi toate specializările pentru rezidențiat, misiunea echipei de
conducere fiind creșterea permanentă a calității actului didactic şi implicit a
actului medical. Ca un atu suplimentar al şcolii noastre, trebuie menționat
faptul că Facultatea de Medicină clujeană este printre puținele instituții din
lume care oferă un program de studiu în trei limbi, respectiv medicina în
română, engleză şi franceză.
Datorită mobilității profesionale a absolvenților noştri, adaptarea
educației medicale la cerințele moderne ale serviciilor de sănătate devine
un deziderat fundamental. Într-o societate globalizată, unde concurența
acerbă obligă la practicarea standardelor de maximă exigență, formarea
medicilor trebuie să urmeze două coordonate majore: dobândirea
expertizei profesionale şi a abilităților practice necesare, şi în paralel,
obținerea unor competențe superioare de comunicare, grefate pe o etică
profesională ireproșabilă.
Suntem convinşi cu toții de necesitatea progresului continuu,
precum și de competiția existentă între facultățile similare pe piața
modernă a educației. Conștiința concurențială va face diferența. O
diferență fundamentală care ne va permite să rămânem lideri în plan
național şi să aspirăm la o relevanță cât mai pregnantă la nivelul Europei
Centrale şi de Est.
Mândri de tradiția şi de prezentul nostru, încrezători în viitor, vă
invităm să ne descoperiți.
Decan,
Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
5
SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII DE MEDICINĂ
Întemeiat la Cluj în urmă cu 140 ani în cadrul Universităţii “Franz

Josef”, învăţământul superior de medicină din Transilvania are o tradiţie
îndelungată şi valoroasă. Facultatea de Medicină clujeană cu limba de
predare română a fost înfiinţată în anul 1919, în cadrul “Universităţii Daciei
Superioare”.
Primul ei decan a fost Iuliu Haţieganu, cel care a ctitorit şcoala de
medicină internă din Transilvania şi a contribuit decisiv la dezvoltarea
rapidă a tinerei instituţii academice, în ansamblul său. Facultatea a
dobândit rapid o amplă recunoaştere naţională şi renume internaţional prin
activitatea unor profesori de mare prestigiu, precum Victor Babeş,
Constantin Levaditi, Iacob Iacobovici, Iuliu Moldovan, Victor Papilian,
rămaşi în istorie sub numele de „generaţia de aur”. Al doilea deceniu
interbelic a fost marcat de personalităţi remarcabile ale medicinei, precum
Valeriu Bologa, Leon Daniello, Ion Manta şi Grigore Benetato. Au fost
create, pentru prima dată în România, catedrele de Semiologie Medicală
sub conducerea lui Ion Goia (1930) şi Balneologie – titular Marius Sturza
(1930). Timp de un deceniu (1930 – 1940), Emil Racoviţă – care în acei ani
era profesor titular la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii “Regele
Ferdinand” din Cluj – a susţinut cursurile de biologie- genetică pentru
studenţii de la Medicină.
Facultatea a trecut printr-o etapă de mare dificultate legată de cel
de-al doilea război mondial şi de refugiul Universităţii la Sibiu (1940-1945).
Cu toate acestea, prin grija şi competenţa lui Iuliu Haţieganu, rectorul
Universităţii (1941 – 1945), a lui Victor Papilian, care îndeplinea funcţia de
decan la Medicină (1940-1944) şi cu sprijinul entuziast al cadrelor didactice,
activitatea s-a desfăşurat în continuare la aceleaşi înalte standarde de
calitate.
După revenirea la Cluj şi în urma reformei învăţământului din 1948,
Facultatea de Medicină a fost separată de Universitate şi a fost
transformată în Institutul Medico-Farmaceutic. În anii postbelici, în pofida
dificultăţilor prin care a trecut întregul sistem de învăţământ superior
românesc, Facultatea de Medicină a continuat să producă valori. Între
aceştia, Octavian Fodor, Aurel Moga, Aurel Chişu, Aurel Nana, Ion Chiricuţă,
Victor Preda, personalităţi care au influenţat întregul învăţământ medical
din România.
În anii săi de început, facultatea a preluat tot ceea ce era novator în
şcolile de medicină performante din Europa. În perioada lungă a regimului
comunist, facultatea a beneficiat de şansa de a avea lideri şi dascăli care au
6
ştiut să păstreze valorile originare ale şcolii de medicină, astfel încât tradiţia
performanţei profesionale şi cea umanistă nu s-au pierdut.
Din anul 1990 Institutul Medico-Farmaceutic a fost transformat în
Universitatea de Medicină şi Farmacie, cu trei facultăţi: Medicină,
Stomatologie şi Farmacie. Din 1992, universitatea poartă numele ilustrului
fondator al şcolii de medicină româneşti de la Cluj, Iuliu Haţieganu. În acei
ani marcaţi de entuziasm a fost iniţiat procesul dificil al modernizării
Universităţii şi a Facultăţii de Medicină, proces concretizat, în ultimii ani,
prin integrarea şi recunoaşterea europeană a învăţământului medical
clujean.
7
STRUCTURA FACULTĂŢII
I. CONDUCERE ACADEMICĂ
Senatul
Senatul asigură conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie
“Iuliu Haţieganu”. Preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raport cu
Consiliul de Administrație și Rectorul universității și conduce ședințele de
Senat.
Principiile care guvernează organizarea şi funcţionarea universităţii, precum
şi normele care reglează activitatea comunităţii academice sunt stabilite în
Carta Universităţii, adoptată de către Senat.
Consiliul de Administrație
Consiliul de Administrație este format din Rector, prorectori,

decanii facultăților, directorul general administrativ și reprezentantul
studenților și asigură conducerea executivă a universității, fiind condus de
către Rector.
Senatul, Consiliul de Administraţie şi Rectorul iau decizii cu privire la
principalele probleme ale procesului educaţional, decizii bazate pe
autonomia universităţii şi pe respectarea libertăţii academice şi a
prevederilor Ministerului Educaţiei Naționale. Senatul este compus din
cadre didactice și 25% studenți.
Consiliul Facultăţii de Medicină
Consiliul este forul superior de conducere al Facultăţii de Medicină
şi are în componenţa sa 31 cadre didactice şi 10 studenţi. La şedinţele
Consiliului sunt invitaţi permanenţi reprezentanţii studenţilor străini şi ai
medicilor rezidenţi. Consiliul Facultătii este prezidat de decanul facultăţii.
Biroul Consiliului
Aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului este realizată de
către decanul facultății și de către cei 5 prodecani. Decanul are
responsabilitatea întregii activităţi din facultate şi reprezintă facultatea în
cadrul universităţii şi în afara ei, coordonează activitatea şi urmăreşte
aplicarea hotărârilor Consiliului facultăţii.
Activitatea echipei de conducere academică a facultăţii este
susţinută de un corp administrativ de tehnicieni, condus de secretarul şef al
facultăţii.
8
Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”
a fost aleasă în decembrie 2015 pentru un mandat de patru ani şi este
reprezentată de următoarele cadre didactice:
Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”

Prof. dr. Alexandru Irimie - Rector
Prof. dr. Ştefan Ioan - Preşedinte Senat
Florian
Prof. dr. Grigore Băciuţ - Prorector Rezidenţiat şi Studii
Postuniversitare
Prof. dr. Ioan Coman - Prorector Didactic
Conf. dr. Valentin Cernea - Prorector Dezvoltare Academică şi
Administraţie Universitară
Prof. dr. Felicia Loghin - Prorector Ştiinţific
Prof. dr. Dan Dumitraşcu - Prorector Asigurare Calitate şi Relaţii
Internaţionale
Rectorul Universității a numit
Conducerea Facultăţii de Medicină
Prof. dr. Anca Dana Buzoianu - Decanul Facultăţii de Medicină

Prof. dr. Daniel Mureșan - Prodecan relaţii internaţionale şi
studenţi străini
Prof. dr. Șoimița Mihaela Suciu - Prodecan responsabil cu activitatea
didactică
Prof. dr. Carmen Mihaela Mihu - Prodecan responsabil cu evaluarea şi
asigurarea calităţii
Prof. dr. Sorin Man - Prodecan management, dezvoltare

academică şi probleme ale studenţilor
Prof. dr. Dana Pop - Prodecan activitate ştiinţifică şi evaluare
Adresa:
FACULTATEA DE MEDICINĂ
Decanat
Str. Pasteur nr. 4 et. 1
Cluj-Napoca, Romania
Tel: +40-374-834114
Fax: +40-374-834267
Email: decanat_mg@umfcluj.ro
9
II. OFERTA EDUCAŢIONALĂ
Facultatea de Medicină Cluj organizează în anul universitar 2017-2018

următoarele programe de studiu (specializări):
A) STUDII UNIVERSITARE:
Domeniul de studiu: SĂNĂTATE

o Programul de studiu: MEDICINĂ - 360 ECTS
diploma de licenţă în medicină (doctor-medic), studii universitare cu
durata de 6 ani.
o Programul de studiu: ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ – 240 ECTS
diploma de licenţă în asistenţă medicală (asistent medical licenţiat),
studii universitare durata de 4 ani.
o Programul de studiu: RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICA MEDICALA 180
ECTS
diploma de licenţă în radiologie şi imagistică (asistent de radiologie
şi imagistică), studii universitare cu durata de 3 ani
o Programul de studiu: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI
RECUPERARE -180 ECTS
diploma de balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare (asistent de
balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare), studii universitare cu
durata de 3 ani.
Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca este printre puținele

facultăți de medicină din lume care oferă un program de studiu –
Medicină – în trei limbi diferite : română, engleză și franceză.
B) STUDII POSTUNIVERSITARE
 Masterat
În cadrul Facultăţii de Medicină sunt organizate un număr de 13
masterate, cu durata studiilor de 1 sau 2 ani.
 Doctorat
Deoarece la studiile specializării medicină masterul este considerat a fi
inclus în cei 6 ani de studiu, absolvenţii acestei specializări ai Facultăţii
de Medicină se pot înscrie direct la doctorat.
10
C) FORMAREA DE SPECIALIŞTI ÎN DOMENIUL MEDICAL, PRIN REZIDENŢIAT
CU DURATA STUDIILOR ÎNTRE 3-7 ANI
D) EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ, PRIN NUMEROASE CURSURI

POSTUNIVERSITARE, OFERTA ADRESÂNDU-SE TUTUROR SPECIALITĂȚILOR
MEDICALE
11
III. DEPARTAMENTELE ȘI DISCIPLINELE FACULTĂŢII DE MEDICINĂ
Departamente Discipline componente

1. Ştiinţe morfologice Anatomie patologică
Anatomie şi embriologie
Histologie
2. Ştiinţe funcţionale Farmacologie, toxicologie şi farmacologie clinică
Fiziologie
Fiziopatologie
Imunologie și Alergologie
3. Ştiinţe moleculare Biochimie medicală
Biofizică medicală
Biologie celulară şi moleculară
Genetică medicală
Microbiologie
4. Medicină comunitară Epidemiologie
Igienă
Medicina muncii
Medicină de familie
Medicină legală
Sănătate publică şi management
5. Medicină internă Medicală I – Medicină internă, Cardiologie și
Gatroenterologie
Medicală II
Medicală III
Medicală IV
Medicală V
Cardiologie – Institutul inimii
Cardiologie - Recuperare
6. Specialităţi medicale Reabilitare medicală
Dermatologie
Diabet şi boli de nutriţie
Endocrinologie
Pneumologie
Reumatologie
Nefrologie
Geriatrie
Boli infecţioase
7. Chirurgie ATI I
ATI II
Chirurgie cardio-vasculară
Chirurgie plastică şi reparatorie
12
Chirurgie I
Chirurgie II
Chirurgie III
Chirurgie IV
Chirurgie V
Medicină de urgenţă
8. Specialităţi chirurgicale Ortopedie, traumatologie și ortopedie pediatrică
Urologie
ORL
Oftalmologie
Radiologie
Imagistică medicală
9. Mama şi copilul Obstetrică şi ginecologie I
Obstetrică şi ginecologie II
Neonatologie
Pediatrie I
Pediatrie II
Pediatrie III
Chirurgie și ortopedie pediatrică
Nursing
10. Neuroştiinţe Neurologie şi neurologie pediatrică
Psihiatrie şi psihiatrie pediatrică
Neurochirurgie
11. Oncologie Oncologie medicală
Oncologie și radioterapie
Hematologie
Chirurgie oncologică şi ginecologie oncologică
12. Educaţie medicală Educaţie fizică şi sport
Informatică medicală şi Biostatistică
Psihologie medicală
Limbi moderne
Abilități – Ştiinţe umaniste
13
STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2017 - 2018
ÎNVĂŢĂMÂNT LINIAR
MEDICINĂ – ANII I – III
SEMESTRUL I
2 octombrie 2017 – 22 decembrie 2017 → activitate didactică (12

săptămâni)
25 decembrie 2017 – 05 ianuarie 2018 → vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)
08 ianuarie 2018 – 19 ianuarie 2018 → activitate didactică (2 săptămâni)
22 ianuarie 2018 – 16 februarie 2018 → sesiune de examene (4
săptămâni)
19 februarie 2018 – 23 februarie 2018 → vacanţă de iarnă (o săptămână)
SEMESTRUL II
26 februarie 2018 – 08 iunie 2018 activitate didactică (14 săptămâni
→ +1 săptămână vacanţa de Paşti; 09
– 13 aprilie 2018)
11 iunie 2018 – 06 iulie 2018 → sesiune de examene (4 săptămâni)
01 august 2018 – 30 septembrie → vacanţa de vară
2018
16 iulie 2018 – 20 iulie 2018 → Sesiune de reexaminare 1
*numărul de săptămâni de practică şi perioada în care se desfăşoară sunt

diferite pentru fiecare an de studiu şi specialitate.
** La Facultatea de Medicină practica clinică de specialitate se desfăşoară între

09.07.2018 – 14.09.2018, şi poate să înceapă în oricare zi de luni din perioada
menţionată.
Septembrie 2018 = susţinerea examenului de licenţă pentru programele de

studiu Asistenţă medicală generală, Balneofizikinetoterapie şi Recuperare,
Radiologie şi Imagistică, Nutriţie şi Dietetică.
14
ÎNVĂŢĂMÂNT MODULAR
MEDICINĂ ANII IV, V şi VI

(modular 36 săptămâni, din care 30 de săptămâni activitate didactică şi 6
săptămâni perioadă de examinare cumulată)
Semestrul I
Modul I
02 octombrie 2017 – 24 noiembrie 2017 → Activitate didactică (8 săptămâni)
27 noiembrie 2017 – 01 decembrie 2017 → Sesiune de examene (1
săptămână)
Modul II
04 decembrie 2017 – 22 decembrie 2017 → Activitate didactică (3 săptămâni)
25 decembrie 2017 – 05 ianuarie 2018 → Vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)
08 ianuarie 2018 – 09 februarie 2018 → Activitate didactică (5 săptămâni)
12 februarie 2018 – 16 februarie 2018 → Sesiune de examene (1 săptămână)
19 februarie 2018 – 23 februarie 2018 → Vacanţă de iarnă (1 săptămână)
Semestrul II
Modul III
26 februarie 2018 –06 aprilie 2018 → Activitate didactică (6 săptămâni)
09 aprilie 2018 – 13 aprilie 2018 → Vacanţa de Paşti (1 săptămână)
16 aprilie 2018 – 27 aprilie 2018 → Activitate didactică (2 săptămâni)
30 aprilie 2018 – 04 mai 2018 → Sesiune de examene(1 săptamână)
Modul IV
07 mai 2018 – 22 iunie 2018 → Activitate didactică (7 săptămâni)
25 iunie 2018 – 29 iunie 2018 → Sesiune de examene (1 săptămână)
Practica clinică de specialitate se desfăşoară între 09.07.2018 – 14.09.2018,

şi poate să înceapă în orice zi de luni din perioada mai sus menţionată.

19 iunie 2018 - 23 iunie 2018 = ECN – Program de studiu Medicină – limba

franceză
24 iulie 2018 – 28 iulie 2018 = susţinerea examenului de licenţă pentru
programele de studiu Medicină – limba engleză şi Medicină – limba
franceză
Septembrie 2018 = susţinerea examenului de licenţă – Program de studiu
Medicină – limba română
15
ŞCOALA DOCTORALĂ
STRUCTURA ANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 2017 - 2018

Principii:
 Activitate didactică 28 săptămâni
 Metodologia cercetării se desfăşoară liniar
 Celelalte discipline se studiază modular
EXAMENE ŞI CONCURSURI
25 septembrie – 29 octombrie 2017 → înscriere şi admitere la studii de
masterat
02 – 03 octombrie 2017 →confirmarea locului şi înmatricularea
01 februarie 2018 – 09 februarie 2018 → înscrieri pentru Licenţă II

12 februarie 2018–16 februarie 2018 → susţinerea examenului de Licenţă II
Alte Evenimente
04-08 decembrie 2017 → „Zilele Universităţii”
iulie 2017 → Festivitatea de Absolvire a Promoţiei 2017
16
PROCEDURI DE ÎNMATRICULARE A STUDENŢILOR LA FACULTATEA DE
MEDICINĂ
1. Înmatricularea în anul I se face astfel:

 Pentru studenţii declaraţi admişi în urma concursului de admitere,
înmatricularea se face pe baza deciziei de înmatriculare emisă de
rector. Studenţii cu taxă vor fi înmatriculaţi după achitarea taxei de
şcolarizare şi semnarea contractului de studii.
 Pentru studenţii străini, bursieri ai statului român şi pe cont propriu
nevalutar, înmatricularea se face pe baza ordinului nominal emis de
Ministerul Educaţiei Naționale, în baza aprobării date de conducerea
universităţii şi după semnarea contractului de studii.
 Pentru studenţii străini pe cont propriu valutar, înmatricularea se face
în baza dispoziţiei de înmatriculare emise de Departamentul pentru
studenţi străini şi a ordinului MEN de înmatriculare, cu condiţia achitării
taxei de şcolarizare şi a semnării contractului de studii.
 Dosarul complet, verificat de Departamentul pentru Studenţi Străini, va
fi predat la decanat după avizarea lui de către MEN, până la finalul lunii
decembrie a anului universitar în curs.
 Candidaţii admişi în anul I şi neînscrişi în perioada stabilită de
conducerea Universităţii, pierd dreptul de a fi înmatriculaţi.
 Conform ordinului MEN un student poate urma o singură specializare
bugetată. A doua specializare poate fi urmată numai în regim cu taxă.
2. Fiecare student este înscris în registrul matricol sub un număr
unic, valabil pentru întreaga durată de şcolarizare în facultate.
3. La înscrierea studentului în facultate, acestuia i se intocmeşte
dosarul personal care va cuprinde:
 diploma de bacalaureat în original. Pentru studenţii care urmează a
doua facultate pe locurile cu taxă, se prezintă copie legalizată după
diploma de bacalaureat, precum şi o adeverinţă că este student
bugetat, eliberată de facultatea unde se află originalul diplomei de
bacalaureat.
 pentru absolvenţii unei facultăţi pe locuri bugetate, care urmează a II- a
facultate în regim cu taxă se solicită şi copie legalizată a diplomei de
licenţă,
 fişa de înscriere,
 actul de naştere în copie legalizată,
 analizele medicale stabilite de conducerea universităţii,
17
 acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor
didactice şi de examinare a studenţilor, precum şi a contractului de
studiu,
 patru fotografii tip paşaport
4. Pentru studenţii străini, dosarul personal va cuprinde:
 diploma de bacalaureat și foaia matricolă (dacă este cazul) în original şi
copia şi traducerea acesteia într-o limbă de circulaţie internaţională,
legalizate şi/sau de Ambasada României în ţara emitentă,
 certificat de competență lingvistică (română, franceză sau engleză), în
funcţie de limba de predare a secţiei la care studentul solicită să fie
înmatriculat.
 copie după paşaport,
 actul de naştere în copie legalizată,
 ordinul MEN cuprinzând calitatea de bursier, cont propriu – lei,
nevalutar, valutar,
 fişa de înscriere,
 analizele medicale stabilite de conducerea universităţii,
 acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor
didactice şi de examinare a studenţilor, precum şi a contractului de
studiu,
 patru fotografii tip paşaport.
Înscrierea la studii a studenţilor străini se face în termenul stabilit de
către conducerea universităţii.
5. La înscrierea în facultăţi, decanatul eliberează fiecărui student un
“Carnet de student”. În carnetul de student se înscriu toate notele obţinute
la examene sau la celelalte forme de verificare a cunoştinţelor, inclusiv
notele de la examenele nepromovate. Notele vor fi trecute şi semnate de
cadrul didactic examinator. În caz de transfer, întreruperea studiilor sau
exmatriculare, decanatul retrage carnetul de student şi, dacă este cazul,
legitimaţia de transport.
6. Înscrierea studentului în anul II şi în următorii ani se face pe baza
completării fişei de înscriere și a semnării anexei « Taxe ». Fişa se
completează în primele 15 zile de la începerea anului universitar.
Înscrierea se face pe baza rezultatelor profesionale obţinute în anul
universitar precedent, cu obligativitatea dobândirii numărului minim de
credite necesare pentru promovarea unui an universitar (minimum 45 de
credite).
Studenţii declaraţi în an complementar vor fi înscrişi în anul de studiu
pe care îl repetă, după achitarea obligaţiilor financiare care le revin pentru
anul complementar.
18
Studenţii străini
Studenţii internaţionali sunt bineveniţi atât în comunitatea
academică, cât şi în comunitatea civică a oraşului nostru. Pe lângă
învăţământul medical în limba română, în facultate funcţionează de peste
zece ani linii de predare în limbile engleză şi franceză, cu atractivitate
crescândă pentru numeroşi studenţi din peste 56 de ţări.
În prezent, aproximativ 40% din studenţii Facultăţii de Medicină sunt
studenţi străini, care studiază atât la liniile cu predare în limba engleză şi
franceză, cât şi la secţia română.
Studenţii străini sunt admişi la studii în urma unei proceduri de
selecţie pe bază de dosar, fără să susţină examen de admitere, pe baza
unor criterii stabilite de conducerea Facultăţii de Medicină și aprobate de
Senatul Universității.
19
STUDENŢII ECTS
Sistemul european de credite transferabile (ECTS) a fost creat cu

scopul de a facilita mobilitatea studenţilor de la o universitate la alta.
Uniunea Europeană încurajează perioadele de studiu la universităţi
partenere, iar Declaraţia de la Bologna şi cea de la Berlin afirmă necesitatea
înlăturării obstacolelor din calea mobilităţii academice.
Mobilităţile studenţeşti din cadrul programelor Socrates-Erasmus
oferă posibilitatea ca studenţii să înveţe pentru un semestru sau an
academic la o altă universitate europeană, urmând ca apoi să revină la
universitate de origine unde termină studiile şi de unde, la absolvire, vor
primi diploma. În felul acesta studentul beneficiază de continuitate a
studiilor în condiţii în care are acces la alte viziuni educaţionale şi la un nou
mediu academic, cultural, social şi lingvistic.
Principalul obiectiv al creerii acestui sistem a fost susţinerea
mobilităţii studenţilor pentru a-şi putea desăvârşi formarea adăugând
experienţa altor universităţi europene şi obţinerea recunoaşterii academice
totale pentru perioada pe care au petrecut-o departe de instituţia de
provenienţă.
Recunoaşterea academică totală se traduce prin înlocuirea unei
perioade de studiu la universitatea de origine cu o perioadă petrecută la o
universitate în străinătate, fără ca studiile în ţara de origine să fie
prelungite cu acea perioadă.
Creditele ECTS
Creditele ECTS sunt alocate cursurilor şi activităţilor practice cu
scopul de a evalua efortul necesar studenţilor pentru a acumula noţiunile
aferente acelei activităţi. Ele reflectă procentul de efort depus pentru
absolvirea unui curs, în comparaţie cu efortul total depus pentru a absolvi
un an universitar în această instituţie, proces ce implică: cursuri, seminarii,
stagii practice, muncă individuală în laborator, bibliotecă şi acasă, examene
şi alte tipuri de evaluare.
În sistemul ECTS, unui an de studiu îi sunt alocate 60 de credite; în
mod normal, se alocă 30 de credite pentru fiecare semestru.
Creditele ECTS sunt alocate de asemenea stagiilor practice şi
pregătirii tezei de licenţă, când acestea fac parte din programul normal de
studii atât la instituţia de provenienţă, cât şi la instituţia-gazdă.
Fiecare curs are alocat un număr de credite, care vor fi obţinute
numai de studenţii care promovează integral activităţile în urma susţinerii
examenelor sau altor tipuri de evaluare. Pentru ca studentului să îi fie
recunoscută mobilitatea Socrates-Erasmus, el trebuie să acumuleze
20
minimum 25 de credite ECTS pentru o perioadă de 4-5 luni şi de minimum
50 de credite ECTS pentru o perioadă de 9 luni petrecută în instituţia gazdă
din străinătate. Creditele obţinute în străinătate trebuie să fie aferente
unor discipline pe care studentul ar urma să le studieze la UMF “Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca în anul universitar în care este înmatriculat şi în
care efectuează deplasarea. Se admite recunoaşterea a cel mult două
examene aferente unui an universitar superior (maximum 15 credite în
avans).
Scala de evaluare ECTS
În general, rezultatele examinării şi evaluării se exprimă în note.
Există diverse sisteme de notare în Europa, motiv pentru care a fost creată
o scală de notare ECTS, pentru a echivala notele pe care studenţii le obţin la
universitatea-gazdă. Această procedură oferă şi alte informaţii despre
munca depusă de student, însă nu înlocuieşte nota pe care studentul o va
primi la universitatea de provenienţă.
Cum se aplică scala?
Principalele instrumente ECTS menite să faciliteze recunoaşterea
academică sunt:
- Pachetul informaţional
- Contractul de studii (Learning Agreement)
- Foaia matricolă (Transcript of Records)
Pachetul informaţional este oferit de toate instituţiile care doresc
să utilizeze sistemul ECTS; acesta detaliază cursurile disponibile la acea
universitate. De asemenea, sunt oferite informaţii generale despre
instituţie, locaţia acesteia, posibilitatea de cazare a studenţilor, proceduri
administrative necesare înscrierii şi calendarul academic. Acest pachet se
actualizează anual.
Contractul de studii (Learning Agreement) descrie programul de
studii în străinătate şi este completat de student, în colaborare cu cele
două instituţii academice, înainte ca acesta să ajungă la universitatea-
gazdă.
Foaia matricolă (Transcript of Records) detaliază rezultatele
educaţionale ale studentului înainte şi după perioada de studii în
străinătate. Aceasta conţine, pe lângă creditele ECTS acordate, şi nota
primită de student conform sistemului local, precum şi grila de notare
ECTS. Combinaţia dintre creditele ECTS şi notele obţinute conform
sistemului local descriu din punct de vedere cantitativ şi calitativ activitatea
depusă de student în cadrul universităţii-gazdă.
Aceste instrumente sunt apoi utilizate de către coordonatorii
departamentali şi instituţionali pe probleme administrative şi academice
ECTS, desemnaţi de fiecare instituţie. Nota obţinută de student pentru o
21
anumită disciplină, aceea care va figura în foaia matricolă, este acordată de
către coordonatorul pe probleme academice ECTS pe facultate, ţinând cont
de nota obţinută de către student la instituţia gazdă, conform grilei de
notare ECTS.
Prin utilizarea ECTS, se asigură transparenţa curriculei şi a
performanţelor academice ale studenţilor, ceea ce duce la o mai mare
recunoaştere academică.
Cum trebuie să procedeze studenţii în sistem ECTS pentru a
obţine o mobilitate?
Să contacteze coordonatorul departamental al instituţiei de care
aparţin şi să parcurgă pachetul informaţional al altor instituţii, pentru a
alege destinaţia optimă şi a-şi pregăti programul de studii în străinătate.
Cum este asigurată recunoaşterea academică?
Programul de studii ECTS trebuie să fie aprobat atât de
universitatea de origine, cât şi de cea care primeşte studentul, înainte ca
studentul să se deplaseze în ţara respectivă. Dacă programul academic
descris în contractul de studii este îndeplinit satisfăcător de către student,
acesta va fi recunoscut total de către universitatea de provenienţă. Aceasta
înseamnă că volumul de studiu acumulat la universitatea-gazdă, transpus în
credite ECTS, va fi echivalentul aceluiaşi volum de studiu pe care studentul
ar fi trebuit să-l acumuleze la universitatea de origine.
Cum sunt transferate creditele ECTS?
Instituţiile academice pregătesc şi îşi transmit una alteia foi
matricole pentru fiecare student care beneficiază de mobilităţi în sistem
ETCS. O copie a foii matricole rămâne la student şi este verificată de
universitatea de provenienţă şi de cea gazdă, înainte şi după desfăşurarea
mobilităţii.
Este permisă continuarea studiilor în străinătate în sistemul ECTS?
Un student care a beneficiat de o mobilitate ECTS poate alege să
rămână la universitatea-gazdă, pentru a-şi încheia acolo studiile sau pentru
a colabora cu o a treia instituţie pentru formarea sa. Acest lucru este
posibil, cu condiţia ca ambele instituţii să îşi exprime acordul şi ca studentul
să accepte condiţiile impuse pentru obţinerea unei diplome sau a unui
transfer.
Foaia matricolă oferă un istoric al parcursului academic al
studentului; de aceea, ea este documentul pe baza căruia instituţiile
partenere iau decizii cu privire la continuarea studiilor în regim de
mobilitate ECTS şi la deschiderea europeană spre mobilitatea academică, în
general.
22
Criteriile de evaluare a studenţilor şi scala de notare ECTS
Cursurile şi modulele de studiu sunt evaluate prin examene scrise şi
orale, lucrări practice, demonstraţii şi alte metode aplicabile. Studenţii
primesc informaţiile despre criteriile de evaluare la începutul modulului de
studiu.
ECTS Nota în Definiţie

România
A 10 Excelent = prezentare deosebită, cu unele greşeli
minore
B 9 Foarte bine = prezentare peste medie, cu unele
greşeli
C 7-8 Bine = prezentare bună în general, cu câteva greşeli
considerabile
D 6 Satisfăcător = mediu, cu lacune semnificative
E 5 Suficient = cunoştinţele minime cerute
FX 4 Nepromovat = necesită mai multă muncă pentru a
primi creditele
F 1-3 Nepromovat = este necesară foarte multă muncă
suplimentară
Grila ECTS pe ţări
România 1-4 5 6 7 8 9 10
FX, F E D С С В A
Scala ECTS
Fail Sufficient Satisfactory Good Good Very Good Excellent
Austria 5 - 4 - 3 2 1
Albania 1-4 5 6 7 8 9 10
5
2 5 4 6
Bulgaria - - Много
Слаб Среден Добър Отличен
добър
18, 19,
Belgia 7, 8, 9 10 11 12 13, 14 15, 16, 17
20
60 - 75 - 80 -
R.P. Chineză 0 - 59.99 70 - 74.99 85 - 89.99 90 – 100
69.99 79.99 84.99
Danemarca 0, 3, 5 6 7 8 9 10 11, 13
Confederaţia < 3,5 3,5 - 3,99 4,0 - 4,49 4,5 - 5,0 - 5,5 5,51 - 6,0
Elveţiană 4,99 5,49
23
Finlanda 1 1½ - 2 2½ 3
Franţa Insuffisant Passable Passable Assez Assez Bien Très bien
(< 10) (10 - (10,5- bien bien (12,5 - 14,49) (14,5-
10,49) 10,99) (11,0 - (11,5 - 20,0)
11,49) 12,49)
4,00 - 3,00 - 2,50 - 1,50 -
R.F.Germania > 4,01 3,5 - 3,01 2,00 - 1,51
3,51 2,51 2,01 1,00
R. Elenă 2, 3, 4 5 6 - 7 8,9 10
50 - 60 - 70 -
Iordania 0 - 49.99 51 - 59.99 80 - 89.99 90 - 100
50.99 69.99 79.99
45% - 55% - 85% -
< 25% 25% - 40% - 44% 70% - 84%
Irlanda 54% 69% 100%
Fail 39% Pass 3rd pass 2nd/I
- 2nd/II I
Islanda Fail 5 - 6 7 8 9, 10
29, 30,
Italia ≤ 17 18, 19 20 - 22 23 - 24 25 - 26 27, 28
30+
55 - 60 - 70 -
Marea 0 - 39% 40 - 49% 50 - 54% 65 - 69%
59% 64% 100%
Britanie (Fail) (3rd) (2ii) (Upper 2i)
(2ii) (2i) (First)
2.9 -
Norvegia 6 - 4.1 4 - 3.5 3.5 - 3 2.3 - 2 1.9 - 1.2 1.1 - 1.0
2.4
Olanda 1-4 5 6 - 7 8 9, 10
Polonia < 3,00 3,00 3,01 - 3,49 - 3,50 - 4,00 - 4,49 4,50 -
3,99 5,00
18, 19,
Portugalia 1-9 10 11, 12 13 14, 15 16, 17
20
Slovacia 5 - 4 - 3 2 1
Slovenia 1 - 5.9 6 6.1 - 6.9 7 - 7.5 7.6 - 7.9 8 - 9.9 10
6,5 - 7,5 - 8,5 - 9,49 9,5 - 10
<5 5,0 - 5,49 5,5 - 6,49
Spania 7,49 8,49 Sobresaliente Matricula
Suspenso Aprobado Aprobado
Notable Notable Excellent de Honor
Statele Unite C/73 - B/80 - A/94 -
E - F/0 - 59 D/60 - 65 - /66 - 72 A - /87 - 93
ale Americii 79 86 100
4,51 -
2,51 -
1,00 - 1,99 2,00 - 2,50 3,51 - 4,50 5,00
Ungaria - - 3,50
elegtelen elegseges jo jelcs,
kôzepes
kivalo
24
1-4 6,5 - 7,00 -
5,00 - 6,49 8,00 - 8,99 9,0 - 10,0
Turcia Noksan/Рек 4,5 - 4,99 6,99 7,99
Orta Lyi Реk iyi
Noksan Orta Lyi
Pentru informaţii suplimentare privind sistemul de credite ECTS şi

aplicarea acestuia în UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, vă rugăm accesaţi
regulamentul de aplicare a sistemului european de acumulare şi transfer de
credite de studii (ECTS) pe site-ul http://www.umfcluj.ro
Coordonatori ECTS
Coordonator ECTS pe Universitate: Prorector didactic Prof. dr. Ioan Coman
Facultatea de Medicină: Prodecan didactic Prof. dr. Șoimița Suciu
Director departament relaţii internaţionale: Prof. dr. Dan L. Dumitraşcu
Limba de predare
Limba de predare la UMF „Iuliu Haţieganu” este româna.
Facultatea de Medicină a Universităţii oferă linii de studiu în limbile
engleză şi franceză în care cursurile sunt susținute în limba engleză,
respectiv franceză, iar începând cu anul IV, stagiile clinice se desfășoară în
limba română.
Oportunităţi lingvistice
Toţi studenţii Universităţii noastre au posibilitatea de a studia o
limbă europeană. Prin intermediul acestor cursuri, studenţii pot dobândi
abilităţi practice – citit, scris, înţelegerea limbii. Toate dotările
Departamentului de Limbi Moderne le stau la dispoziţie atât studenţilor,
cât şi cadrelor didactice ale Universităţii.
Burse
Aproximativ 40% din studenţii universităţii beneficiază de burse de
performanță profesională, respectiv de burse sociale, oferite de
Universitate.
Aceste tipuri de burse sunt acordate studenţilor cu rezultate
profesionale deosebite şi, în anumite condiţii, cazurilor sociale.
Pe perioada mobilităţii studenţii îşi păstrează dreptul la bursa
acordată în sistemul de burse naţionale.
Studenţii care au beneficiat de o mobilitate, dar care la sfârşitul
anului şcolar nu au acumulat numărul maxim de credite pentru a fi
25
declaraţi integralişti, sunt eligibili pentru criteriile de acordare a burselor,
respectiv a locurilor în cămine, fiind totodată exoneraţi de la plata
creditelor restante.
Cazare şi masă
Universitatea deţine propriul campus; cele 9 cămine au o
capacitate de 2700 de locuri, fiind complet renovate și modernizate.
Universitatea a soluționat favorabil toate solicitările de cazare pentru acest
an universitar, inclusiv pentru rezidenți. Majoritatea studenţilor români din
afara Clujului locuiesc în căminele Universităţii. Studenţii străini preferă să
locuiască în apartamente închiriate.
Restaurantul Universităţii, situat în apropierea campusului, pe
strada Victor Babeş nr. 13, oferă meniuri diversificate şi are o capacitate de
150 de locuri fiind recent renovat.
Există, de asemenea o multitudine de restaurante şi localuri fast-
food cu preţuri rezonabile în centrul oraşului şi în apropierea instituţiilor
medicale unde au loc cursurile.
Pentru studenţii străini care nu locuiesc în cămine,
supermarketurile şi restaurantele din cartiere sunt o soluţie convenabilă
pentru aprovizionare, deoarece preţurile sunt mult mai mici decât în
majoritatea statelor europene; costul alimentelor pe o lună poate ajunge la
200-300 €.
Sănătate
Policlinica studenţească este amplasată în centrul oraşului, în
apropierea clădirii administrative a Universităţii. Aici, studenţii pot
beneficia de o gamă largă de servicii medicale gratuite. Farmacia
Studenţească oferă medicamente gratuite pe baza reţetelor eliberate de
Serviciul Medical Studenţesc.
Sport
Clubul Sportiv Studenţesc, înfiinţat în 1966, deţine un teren de
sport pe care studenţii pot practica baschet, volei, fotbal, gimnastică
aerobică, tenis etc. Sala de Sport a universităţii este recent renovată și
modernizată.
26
STRUCTURA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
STRUCTURA CURSURILOR
Structura tuturor programelor de studiu oferite de UMF se bazează
pe sistemul anului academic, împărţit în două semestre.
Modul de desfăşurare a învăţământului este:
- liniar, cu 2 sesiuni de examene, câte una la sfârşitul fiecărui semestru
(iarnă şi vară)
- modular, organizat în blocuri de materii, cu patru sesiuni de examene,
câte două pentru fiecare semestru.
Studiile cuprind cursuri teoretice, stagii clinice, seminarii şi lucrări
practice, cursuri opţionale, cursuri facultative, şi examenul de licenţă.
Cursurile programului universitar medicină au ca obiectiv
familiarizarea studenţilor cu principalele aplicaţii ale acestui domeniu
profesional şi cu baza teoretică a acestora. După absolvire, studentul
trebuie să fie capabil să lucreze independent ca expert în domeniul
medical, ca medic sau cercetător.
Studiile lingvistice sunt absolut necesare pentru studenţii români,
deoarece obţinerea unui nivel de competenţă într-o limbă străină este
esenţială în desăvârşirea formării şi menţinerii la zi a cunoştinţelor
profesionale, precum şi pentru practica medicală, în relaţie cu mobilitatea
crescândă a cetăţenilor Uniunii Europene şi ai altor ţări. Studenţii străini
trebuie să studieze limba română deoarece, începând cu anul IV, stagiile
clinice se desfăşoară în limba română.
Cursuri opţionale
Fiecărui an universitar i se alocă un număr de cursuri opţionale.
Studenţii pot alege un astfel de curs, care va deveni apoi obligatoriu pentru
studiu. Conform programei universitare, fiecărui curs opţional i se alocă 14
ore/semestru şi 2 credite.
Cursuri facultative
În fiecare an universitar, cursurilor obligatorii li se adaugă şi un
număr de cursuri facultative. Acestea au menirea de a aprofunda
cunoştinţele acumulate în timpul cursurilor obligatorii.
Alegerea acestor cursuri, frecventarea lor şi examinărle aferente nu
sunt obligatorii. Cursurile facultative au credite suplimentare.
Examenul de licenţă
Examenul final la UMF „Iuliu Haţieganu” este examenul de licenţă.
Acesta are două părți:
27
1. Testul de specialitate – cu 2 componente:
 test scris – constă din întrebări cu răspuns multiplu, din
bibliografia aprobată de Consiliul Facultății cu cel puțin 6 luni
înainte de examen.
 test practic – este sub forma examinarii și prezentarii unui caz
clinic apreciat de o comisie multidisciplinara de specialitate
2. Susţinerea lucrării de diplomă în fața unei comisii de specialitate -
lucrarea de diploma este rezultatul cercetarilor personale desfasurate
de studenți pe durata a minimum 2 ani de studiu ( 1 an pentru
programele de studiu de 180 și 240 ECTS) într-o specialitate aleasă de
fiecare student conform programului de dezvoltare personală
Media minimă pentru promovarea examenului de licenţă este 6 (şase).
Sesiuni de licenţă: toamnă (sept.) şi iarnă (feb.).
28
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE. EXAMENE. PROMOVAREA
ANULUI UNIVERSITAR
1. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face prin examene. Aprecierea

cunoştinţelor studenţilor se face cu note de la 1 la 10. Nota minimă de
promovare este nota 5. Formele finale de examinare sunt reprezentate
de: examenul teoretic şi examenul practic. Disciplinele cărora, prin
specific, nu le poate fi asociat un examen practic, vor desfăşura, în locul
acestuia, un colocviu de evaluare finală. Promovarea examenului final
este condiţionată de obţinerea notei de promovare (minimum 5) la
ambele forme de examinare (atât scris cât şi practic). Prezentarea
studenţilor la o singură probă se notează în catalog cu nota 4. La
reexaminare studentul susţine doar proba care nu a fost promovată.
2. Studenţii nu vor fi admişi în examen decât pe baza catalogul emis de
decanat, catalog prin care se atestă oficial calitatea de student şi
îndeplinirea la zi a obligaţiilor financiare.
3. La începutul anului universitar, disciplinele vor afişa modul în care se
face evaluarea şi ponderea / procentul alocat fiecărei probe în
rezultatul final. Este obligatoriu ca atât proba teoretică cât şi proba
practică să aibă pondere în nota finală a studentului.
4. Promovarea unui an universitar necesită obţinerea a minimum 45 de
credite din totalul celor 60 de credite alocate unui an de studiu. Se pot
transfera într-un an de studiu superior un număr de cel mult 15 credite.
Pentru promovarea într-un an de învăţământ superior este necesar ca
suma creditelor transferate din anii inferiori să nu depăşescă 15 ECTS.
În calculul unităţilor de credit obţinute într-un an universitar nu sunt
incluse unităţile de credit obţinute în acel an din credite restante.
Pentru creditele transferate se plăteşte o taxă conform Anexei “Taxe
şcolare” din Regulamentului didactic şi de activitate profesională a
studenţilor.
5. Creditele restante vor fi promovate în maxim 2 ani de la nepromovarea
lor, în caz contrar studentul fiind trecut în an complementar.
6. La programul de studii medicină, studenţii au obligaţia ca, la sfârşitul
celui de-al treilea an de studii, să acumuleze toate cele 180 de credite
aferente primilor trei ani de studii de licenţă.
7. Prezentarea unui student la examen, pentru o materie dată, este
admisă de cel mult 3 ori, pe parcursul unui an universitar. Planul de
învăţământ cuprinde 4 sesiuni de examene (pentru învăţământul liniar:
sesiunea de iarnă, sesiunea de vară şi două sesiuni de restanţe în vară).
Pentru cea de-a treia prezentare fizică la examen studentul va plăti o
taxă conform anexei “Taxe şcolare”. Examenele se susţin doar în timpul
29
sesiunilor pentru învăţământul cu desfăşurare liniară, sau în timpul
modulelor la sfârşitul blocurilor (pentru învăţământul modular).
Studenţii au obligaţia de a respecta datele de examen stabilite de
disciplină, de comun acord cu reprezentanţii fiecărei serii.
Neprezentarea la examen la datele stabilite atrage pierderea unei
şanse.
8. În cazul învăţământului modular, examenele se susţin obligatoriu la
sfârşitul fiecărui modul parcurs, în săptămânile destinate susţinerii
examenelor. Studenţii au dreptul la doar 3 prezentări fizice la examen,
pe parcursul unui an universitar. Dintre acestea, doar 1 prezentare este
admisă în perioada octombrie-iulie (cu seria proprie), iar a 2-a şi a 3-a
prezentare pot avea loc doar în sesiunile de restanţe din vară.
9. La grupele de discipline la care verificarea cunoştinţelor se va face sub
forma examenului complex finalizat printr-o singură notă, la examenul
scris fiecare disciplină va aloca un număr de întrebări proporţional cu
ponderea orelor sale de activitate; examenul practic va fi unic şi va fi
susţinut la finele activităţii, iar nota finală se va calcula prin raportul de
proporţionalitate între diferitele discipline, după un algoritm acceptat şi
anunţat din timp.
10. Pentru susţinerea examenelor scrise, datele examenelor se vor stabili
de comun acord cu reprezentanţii studenţilor, fiecare disciplină fiind
obligată să prezinte cel puţin două oferte (zile) pentru o serie. În cazul
în care susţinerea examenului teoretic se face în aceeaşi zi pentru
întreaga serie, examenul practic aferent nu va depăşi durata de 3 zile
succesive.
11. Reexaminările pentru modificarea notei se fac cu aprobarea Biroului
Consiliului de Facultate, astfel: maxim 6 reexaminări în timpul
şcolarităţii şi nu mai mult de 2 reexaminări pe an. Nota obţinută la
reexaminare este definitivă. Reexaminarea este susţinută în faţa unei
comisii constituită din trei cadre didactice de predare.
Nota obţinută intră în calculul mediei pentru obţinerea drepturilor
sociale ale studenţilor. Taxa aferentă acestor examene este prevăzută
în Anexa “Taxe Şcolare”. Pentru a putea solicita reexaminarea în
vederea măririi notei, un student trebuie să fie integralist.
12. Studentul care încearcă să promoveze examenele prin fraudă va fi
sancţionat. Sancţiunile care pot fi propuse de către Biroul de Consiliu al
Facultăţii se regăsesc în Cap. VIII al Regulamentului didactic şi de
activitate profesională a studenţilor.
* Toţi studenţii înmatriculaţi în programele de studii în limbi străine, cu
excepţia celor care au cetăţenie română, susţin, la sfârşitul anului III de
studiu, un test de cunoaştere a limbii române.Testul este organizat la
Disciplina de Limbi Moderne a Facultăţii de Medicină din Universitate.
30
Studenţii pot fi înmatriculaţi în anul IV doar dacă promovează acest
test. Studenţii care nu promovează testul sunt înmatriculaţi în an
complementar.
Începând din acest an universitar, pentru fiecare disciplină din planul

de învățământ, examenul este unic, se desfășoară în aceeași zi, cu
aceleași subiecte, pe baza unei bibliografii unice, la toate seriile unui
program de studiu. Notarea se face pe baza unor criterii unice, aceleași
pentru toți studenții.
31
REGULAMENT DE ECHIVALARE A STUDIILOR
efectuate în alte instituţii de învăţământ medical de către

studenţii care solicită înmatricularea într-un an universitar diferit
de anul I sau VI de studii.
Prevederile acestui Regulament se aplică atât studenţilor străini

care solicită înmatricularea, cât şi studenţilor români care solicită transfer
sau echivalare şi care au efectuat o parte a studiilor într-o altă instituţie de
profil din România.
Nu se echivalează studii pentru anul în care se înmatriculează
studentul.
Nu se echivalează studiile a căror vechime este mai mare de 6 ani
de la data promovării lor.
Pentru echivalarea studiilor sunt obligatorii următoarele condiţii:
 conţinutul materiilor studiate (atestat prin programa analitică) şi
durata materiilor studiate (atestată prin Planul de învăţământ) să
corespundă cu programul planului de învăţământ echivalent al UMF
Cluj Napoca în proporţie de cel puţin 70%.
 suma creditelor transferabile prin lipsa studierii unor materii din
Programa analitică a Facultăţilor din U.M.F Cluj Napoca (examene de
diferenţă) nu poate să depăşească 15 credite. (fără Educaţie fizică şi
Limba română).
 pentru studenţii care au absolvit studii în universităţi acreditate din
U.E. se pot echivala şi discipline aferente anului în care vor fi
înmatriculaţi cu condiţia ca diferenţa între creditele restante şi
creditele recunoscute în plus să nu depăşească numărul de 15 credite.
 studenţii vor prezenta o adeverinţă oficială din care să rezulte sistemul
de notare aplicat în instituţia unde au studiat, precum şi echivalenţa
acestuia cu sistemul ECTS.
 vor fi luate în considerare doar materiile la care solicitantul a promovat
examenele în instituţia de învăţământ unde şi-a efectuat studiile.
 stagiile clinice efectuate, dar care nu au fost urmate şi de promovarea
examenului aferent, nu vor fi recunoscute.
Pentru echivalarea studiilor, solicitantul va prezenta următoarele
documente în original:
- dovada de şcolaritate cu rezultatele examenelor susţinute
- planul de învăţământ
32
- programa analitică a fiecărei materii pentru care se solicita
echivalarea
- nota explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în
unitatea de învăţământ unde a studiat, precum şi corespondenţa
acestui sistem cu sistemul ECTS.
- dosar plic
- cerere scrisă în care se menţionează materiile pentru care se
solicită echivalarea
- solicitare de echivalare a studiilor din partea Prorectoratului
Didactic.
Toate documentele prin care se solicită echivalarea studiilor se
depun o singură dată. Nu se acceptă completări ulterioare ale dosarelor.
Pot fi echivalate numai studiile absolvite în cadrul unor instituţii de
învăţământ superior medical, studii a căror finalitate este obţinerea
diplomei de medic. Nu se acceptă echivalarea unor studii efectuate în
cadrul facultăţilor de biologie, medicină veterinară, asistenţi medicali,
colegii medicale sau studii masterale, etc.
Prezentul Regulament este anexă la Contractul de studii.
Dosarele de solicitare a echivalării studiilor vor fi depuse la
Decanate până cel târziu la data de 21 septembrie, pentru anul universitar
în curs, sau, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, până la data limită
de înscriere a studenţilor străini în universitatea noastră, dată stabilită de
Consiliul de Administraţie în conformitate cu instrucţiunile M.E.N.
Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de
către un membru desemnat din Biroul de Consiliu al Facultăţii şi este
aprobată prin proces verbal de către Biroul de Consiliu al Facultăţii cu
semnătura tuturor membrilor biroului.
Evaluarea dosarului se face în termen de maximum 15 zile
lucrătoare de la data primirii acestuia la Decanat.
Biroul de Consiliu al Facultăţii are dreptul de a solicita şi ţine cont
de părerea titularilor de curs a acelor discipline pentru care durata studiilor
sau/şi conţinutul programelor analitice nu coincid cu cele ale facultăţilor la
care se solicită înmatricularea.
Eventualele contestaţii la decizia Biroului de Consiliu se depun în
termen de maximum 48 de ore de la comunicarea deciziei către solicitant.
Contestaţiile sunt discutate de către evaluatorul desemnat al
Biroului de Consiliu şi solicitant.
Decizia luată de către Biroul de Consiliu în urma discutării
contestaţiei este finală şi neatacabilă.
33
REPARTIZAREA TAXĂ – BUGET
Începând cu anul universitar 2009-2010 se aplică repartizarea

anuală a locurilor bugetate în funcţie de performanţa profesională a
studenţilor în procesul didactic.
Repartizarea are loc după un regulament care poate fi consultat
pe site-ul universităţii.
Criteriul de bază: rezultatele profesionale.
Extracte din regulamentul de repartizare taxă-buget.
Metodologia se aplică tuturor studenţilor înmatriculaţi în urma
unui concurs scris de admitere, începând cu anul universitar 2005-2006.
Studenţii înmatriculaţi în universitate pe locuri speciale bugetate, pe cont
propriu (valutar sau nu), cu taxă prin echivalare de studii, prin ordin sau
scrisoare de acceptare a Ministerului Educaţiei Naţionale nu sunt subiectul
prezentei hotărâri şi nu beneficiază de prevederile acesteia.
1. Standardul de performanţă utilizat pentru repartizarea locurilor
bugetate într-un an universitar este situaţia şcolară a studenţilor la
sfârşitul sesiunii de restanţe I a anului universitar precedent.
2. Media luată în considerare pentru repartizarea locurilor bugetate este
media aritmetică între media ponderată a notelor studentului şi media
aritmetică a acestora, calculate pentru anul universitar care se încheie.
3. În ambele tipuri de medii (ponderată şi aritmetică a notelor) examenele
nepromovate, indiferent de notele obţinute, vor fi cotate cu 0 (zero).
4. Practica de vară nu este luată în calcul pentru repartizarea locurilor
bugetate. În calculul mediei ponderate se reduce, în mod
corespunzător, numărul total de credite folosit pentru calculare.
5. Clasificarea se face în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare.
6. În caz de egalitate se vor lua în calcul, în ordinea afişată, următoarele
criterii pentru departajare:
a. Media ponderată
b. Daca egalitatea persistă, se va lua în considerare
nota de la disciplina cu cele mai multe credite
c. Dacă egalitatea persistă, se va lua în considerare
următoarea disciplină cotată cu cele mai multe
credite (dacă această materie este pe două
semestre se face media aritmetică). Acest criteriu
se va aplica până la departajare. În cazul în care
există mai multe discipline cu acelaşi număr de
credite, se vor lua în considerare toate aceste
discipline, în ordine alfabetică.
34
7. Rezultatele studenţilor sunt considerate unitar, pe ani de studii şi pe
facultăţi, fără departajări în funcţie de serii.
8. Studenţii care nu au credite restante pentru sesiunile de restanţe din
vară (integralişti în sesiunea de vară) pot susţine reexaminări pentru
mărirea notelor în sesiunea de restanţe I.
9. Un student poate susţine cel mult două reexaminări pentru mărirea
notei într-un an universitar.
10. Clasificarea studenţilor în vederea repartizării locurilor bugetate este
efectuată de către personalul secretariatelor fiecărui decanat, verificată
de către reprezentanţii desemnaţi ai organizaţiilor de studenţi din
fiecare facultate şi certificată, sub semnătură, de către decanul fiecărei
facultăţi.
11. Clasificarea este anunţată şi afişată la Decanatul fiecărei facultăţi în
termen de 15 zile lucrătoare după terminarea sesiune de restanţe I.
12. Studenţii pot contesta clasificarea în termen de 2 zile calendaristice de
la afişarea acesteia.
Pentru alte detalii, vă rugăm consultaţi regulamentul disponibil pe site-ul

Universităţii: www.umfcluj.ro
35
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
AN I (2017 - 2018)
Ore lucrari
Semestrul
Evaluare
Ore curs
practice
Credite
Cod curs Disciplina
Anatomie şi embriologie
12 E1,
MED11201RO generală. Anatomie 56 140 I/II
6+6 E2
topografică și secțională
MED1102 RO Biofizică medicală 28 28 5 I E1
Biologie celulară și
MED1103RO 28 28 5 I E1
moleculară
Biostatistică și Informatică
MED1104RO 14 28 4 I E1
medicală
MED1105RO Psihologie medicală 14 14 3 I E1
Bioetica medicală și Istoria
MED1106RO 14 7 2 I V
medicinei
Bazele comunicării
MED1107RO 14 14 3 I V
medicale
MED1108RO Curs opțional 14 - 2 I V
MED1209RO Biochimie descriptivă 28 28 5 II E2
MED1210RO Fiziologie 28 28 5 II E2
MED1211RO Prim ajutor medical 14 14 3 II V
Științele
MED1212RO comportamentului. 14 14 3 II E2
Sociologie medicală
Învățare prin rezolvare de
MED1213RO - 28 3 II C
probleme
Limba modernă (lb.română
MED1214RO - 56 2 II C
pt străini)
MED12145RO *Educație fizică - 28 1* II C
Practică medicală de
- 120 3 - C
specialitate
- Limba română este obligatorie pentru studenţii străini şi va avea 84 de ore

= 3 ore/săptămână
36
- Lb. moderne- obligatorii pentru studenții români, facultative pentru
studenţii străini.
- Biofizica medicală, Biologia celulară moleculară şi Informatica

medicală şi biostatistica se vor desfăşura integral în semestrul I;
- Psihologia medicală se va desfăşura în oglindă cu Ştiinţele

comportamentului: 2 serii (seriile 1 și 2) în semestrul 1 și 2 serii
(seriile 3 și 4) în semestrul 2;
- Disciplina Prim ajutor se va desfășura în oglindă cu Bazele comunicării

medicale - 2 serii (seriile 1 și 2) în semestrul 1 și 2 serii (seriile 3 și 4)
în semestrul 2;
- *Disciplina Educație fizică este disciplină complementară

OBLIGATORIE cu credite alocate suplimentar;
37
AN II (2017 - 2018)
Ore lucrari
Semestrul
Evaluare
Ore curs
practice
Credite
Cod curs Disciplina
Anatomie aplicată
MED2101RO topografică și I E1
secţională 28 56 6
Biochimie
MED2102 RO I E1
metabolică 42 42 7
Histologie 8
MED21203RO I/II E1, E2
56 56 4+4
Fiziologie 12
84 70 6+6
Microbiologie 8
generală 56 56 4+4
Genetică medicală 7
MED21206RO I/II V1, E2
42 56 3+4
Metodologia
MED2208RO II E2
cercetării ştiinţifice 21 21 3
Asistenţa primară a
MED2209RO II V2
stării de sănătate 14 14 2
Limbi moderne/
MED21210RO II C
limba română - 56 2
MED21211RO *Educaţie fizică - 28 *1 II V2
MED21212RO Curs opţional 14 - 2 II V2
Practica medicală - 120 3 - C
- Limba română este obligatorie pentru studenţii străini şi va avea 84 de

ore = 3 ore/săptămână
- Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă
pentru studenţii străini.
- *Disciplina Educaţie fizică este disciplină complementară OBLIGATORIE cu
credite alocate suplimentar
38
AN III (2017 - 2018)
Ore lucrari
Semestrul
Evaluare
Ore curs
practice
Credite
Cod curs Disciplina
12
MED31201RO Semiologie medicală* 84 154 I/II E1, E2
6+6
MED3102 RO Semiologie chirurgicală 42 56 6 I E1
Fiziopatologie 8
MED31203RO 56 56 I/II E1, E2
4+4
Anatomie patologică 9
MED31204RO 70 70 I/II E1, E2
4+5
Farmacologie 7
MED31205RO 42 28 I/II E1, E2
4+3
Igienă 7
MED31206RO 42 42 I/II V1, E2
2+5
Abilități practice de bază.
MED3107RO 7 21 2 I V1
Educație interprofesională.
MED3108RO Curs opţional 14 - 2 I V1
MED3208RO Microbiologie clinică 14 14 2 II V2
MED3209RO Imunologie 14 14 2 II V2
Limba română* (pt.
- *84 - - C
sudentii straini)
Practica medicală de
- 120 3 II C
specialitate
*Se acordă obligatoriu 7 ore curs pentru :
- Cardiologie Institutul Inimii - seriile în limba română și seriile de limbă

franceză;
- Cardiologie Recuperare – seriile de limba engleză;
Seriile 1 şi 2, limba română vor face chirurgia în semestrul I şi
Microbiologia clinică respectiv Imunopatologia în semestrul II.
Seriile 3 şi 4, limba română vor face chirurgia în semestrul II şi
Microbiologia clinică respectiv Imunopatologia în semestrul I.
*Lb.româna obligatorie pentru studenţii straini;
La sfârșitul anului III, studenții de la programele de studiu în limbă engleză,
respectiv franceză vor susține un test eliminatoriu de limba română
39
AN IV (2017 - 2018)
Ore lucrari
Semestrul
Evaluare
Ore curs
practice
Credite
Cod curs Disciplina
Medicină internă.
MED4101RO 42 106* 9 I E1
Gastroenterologie.
MED4102 RO Farmacologie clinică 21 14 3 I E1
MED4103RO Nefrologie 21 21 3 I E1
Radiologie. Aparat locomotor,
21 21
MED4104RO excretor şi urgenţe.** 5 II E2
Imagistică 14 14
MED4105RO Hematologie 21 21 3 I E1
MED4106RO Biochimie clinică 14 7 2 I E1
MED4107RO Curs opţional 14 - 2 II V
MED4208RO Urologie 14 28 3 II E2
MED4209RO Medicina muncii şi boli
14 28 3 II E2
profesionale
Chirurgie generală 56 140
Chirurgie oncologică 7 14
MED4210RO 12 II E2
Chirurgie cardiovasculară 7 14
Chirurgie plastică 7 7
MED4211RO Chirurgie cranio-maxilo-facială 14 14 2 II E2
MED4212RO Ortopedie-traumatologie 14 28
3 II E2
Ortopedie pediatrică 7 7
MED4213RO Oftalmologie 14 28 3 I E1
Endocrinologie 14 21 2
MED4214RO Diabet zaharat, boli de nutriție I E1
14 14 2
și de metabolism
Practica medicală de
- 120 3 II C
specialitate
- *Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămănă
perioada de examen
- Seriile de studenți fac Medicină internă pe tot parcursul anului
universitar, 4 serii în semestrul I și 3 serii în semestrul II.
- Medicina internă va avea durata stagiului de 3 h/zi timp de 4
zile/săptămână, în serviciul de gardă 1,25 h săptămânal -> 10 ore
gardă/modul (2 gărzi de 5 ore)
40
-
Stagiile de chirurgie se vor desfaşura 3h/zi timp de 5 zile pe
săptămână, în serviciul de gardă 2,5 h săptămânal -> 20 ore
gardă/modul.
**
- Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni 1 + 2 săptămăni
perioada de examen
- Examenele urmatoarelor discipline: Radiologie. Aparat locomotor,
excretor şi urgenţe și Imagistică, Chirurgie generală, Chirurgie
oncologică, Chirurgie cardiovasculară și Chirurgie plastică,
Endocrinologie și Diabet zaharat, boli de nutriție și de metabolism,
Ortopedie – traumatologie şi Ortopedie pediatrică, sunt de tip
complex și se desfasoara dupa metodologia primita de la Decanat.
41
AN V (2017 - 2018)
Ore lucrari
Semestrul
Evaluare
Ore curs
practice
Credite
Cod curs Disciplina
Medicină internă. Cardiologie 56 106 12

MED5101RO Cardiologie intervenţională - 7 I E1
Pneumologie 14 14 2
MED5102RO Farmacologie clinică 21 21 4 I E1
Neuroştiinţe - -
Neurologie adulţi 56 56
10 I E1
MED5103RO Neurologie pediatrică 14 14
Neurochirurgie 14 14
Radiologie. Aparat respirator,
MED5204RO 14 14 2 II E2
cardiovascular şi neurologie
Pediatrie 70 160
MED5205RO
Puericultură 14 14 12 II E2
Chirurgie pediatrică 7 21
MED5206RO ORL 28 28 5 II E2
Oncologie 7 14 2
MED5207RO II E2
Radioterapie 7 14 2
Reumatologie 14 14 2 II E2
MED5208RO
Reabilitare medicală 14 14 2 I E1
MED5209RO Curs opţional 14 - 2 II V2
MED5210RO Pregătirea tezei de licenţă* - 2* - V
Practica medicală de specialitate - 120 3 II C
- *Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni+ 1 săptămănă
perioada de examen;
- 2 ore stagiu/sapt- obligatoriu în serviciul de gardă
- Fiecare grupă va trece prin rotaţie în stagiul de cardiologie Institutul
Inimii – 1 săptămână în timpul stagiului de Medicină internă
- **Stagiile de pediatrie sunt de 3.5 ore/zi; 20 ore de stagiu vor fi
obligatoriu in serviciul de gardă
- Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămăni
perioada de examen;
- La modulul de neuroştiinţe examenul este unic (complex)
- Creditele pentru pregătirea tezei de licenţă sunt credite alocate
suplimentar
42
AN VI (2017 - 2018)
Ore lucrari
Semestrul
Evaluare
Ore curs
practice
Credite
Cod curs Disciplina
MED6101RO Medicină de familie 28 42 5 I E1

MED6102RO Epidemiologie 14 14 2 I E1
Dermatologie 28 28 4
MED6103RO I E1
Alergologie 7 14 2
Obstetrică-ginecologie 56 140
11 I E1
MED6104RO Neonatologie 7 14
MED6105RO Medicină legală 21 21 3 I E1
MED6110RO Medicină de urgenţă 14 14 3 II E1
MED6207RO Geriatrie 14 14 2 II E2
Psihiatrie 42 42
MED6208RO 8 II E2
Psihiatrie pediatrică 14 14
MED6209RO Boli infecţioase 42 70 8 II E2
MED6210RO ATI 21 21 3 II E2
Formare în centrul de abilități
MED6211RO practice. Educație 7 21 2 II V
interprofesională
Sănătate publică şi
MED6212RO 28 14 3 II E2
management
Malpraxis și drept medical.
MED6213RO 14 0 2 II V
Deontologie medicală
Curs opţional 14 - 2 II V2
Pregătirea tezei de licență* - - 2* II C
- 2 ore stagiu/sapt- obligatoriu în serviciul de gardă
- Fiecare grupă va trece prin rotaţie în stagiul de cardiologie Institutul
Inimii – 1 săptămână în timpul stagiului de Medicină de Familie
- **Stagiile de ginecologie sunt de 3,5 ore/zi; 20 ore de stagiu vor fi
obligatoriu in serviciul de gardă
**
- Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămăni
perioada de examen
- Creditele pentru pregătirea tezei de licenţă sunt credite alocate
suplimentar
43
PROGRAME ANALITICE. FIŞELE DISCIPLINELOR
A. CURSURI OBLIGATORII
ANUL I
ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE GENERALĂ. ANATOMIE TOPOGRAFICĂ ŞI

SECŢIONALĂ
Domeniul de studiu Medicină

Program de studiu Medicină
Cursul Anatomie generală şi Embriologie
Titularul cursului Conf. dr. Bianca Szabo, Şef. lucr. dr. Carmen
Crivii, Şef. lucr. dr. Dana Blidaru
Departamentul Ştiinţe morfologice
Catedra Anatomie şi Embriologie
Codul cursului MED 1 1 201 RO
Activitǎţi Activitǎţi Studiu
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Tipul practice practice individual
Sem.
cursului ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St
I
2 5 70 30 98 6 Ex.scris+
Obligatoriu - 28 -
ex.practic
II 2 5 70 98 6
C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii
Condiţii preliminare (pre-requisite): -
Obiective generale
 Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman,
în ansamblu şi pe segmente.
 Însuşirea unor echivalenţe între conţinutul marilor cavităţi ale corpului
şi regiunile de suprafaţă.
 Construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru
diagnosticul prenatal.
 Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.
Obiective specifice
Cunoaşterea unor noţiuni fundamentale privind morfologia capului, gâtului,
trunchiului şi membrelor.
44
Conţinutul cursului
1. Obiectul anatomiei.
2. Etape de vârstă şi caracteristicile lor.
3. Morfotipuri umane. Gametogeneza. Fertilizaţia. Anomalii.
4. Săptămânile I-IV ale dezvoltării. Anomalii.
5. Organogeneza: morfogeneză şi histogeneză, integrarea.
6. Anexele embrionare.
7. Generalităţi despre: sistemul osos, sistemul articular şi sistemul muscular
somatic.
8. Dezvoltarea sistemului locomotor.
9. Anatomia şi ontogeneza membrelor.
10. Organizarea generala a trunchiului: pereti, cavitate.
11. Dezvoltarea trunchiului şi a diafragmei. Anomalii.
12. Generalităţi despre sistemul respirator.
13. Aparatul fonator.
14. Dezvoltarea sistemului respirator. Anomalii.
15. Generalităţi despre sistemul cardiocirculator.
16. Dezvoltarea sistemului cardiocirculator. Anomalii.
17. Prezentarea generală a toracelui: pereţi, conţinut.
18. Generalităţi despre sistemul digestiv.
19. Dezvoltarea sistemului digestiv. .Anomalii.
20. Prezentarea generală a abdomenului: pereţi, conţinut.
21. Prezentarea generală a sistemului urinar.
22. Dezvoltarea sistemului urinar. Anomalii.
23. Pelvisul: pereţi, cavitate pelvină peritoneală, diferenţe legate de sex.
Organizarea generală a sistemul genital.
24. Dezvoltarea sistemului genital. Anomalii.
25. Generalităţi privind perineul, diferenţe legate de sex.
26. Prezentarea generală a capului şi gâtului.
27. Dezvoltarea capului şi gâtului. Anomalii.
28. Generalităţi despre sistemul endocrin.
Bibliografie
1. Papilian, V. : Anatomia omului, vol. I – Editura ALL, Bucuresti, 2006.
2. Papilian, V. : Anatomia omului, vol. II – Editura ALL, Bucuresti, 2006
3. Grigorescu-Sido, Fr : Embriologie generală şi specială, Editura Casa
Cărţii de Ştiintă, 2006.
4. Grigorescu-Sido.Fr, : Anatomia omului. Generalităţi.Editura Casa Cărţii
de ştiintă, 2009.
5. Albu I, Ciobanu T. Anatomia omului. Nervii cranieni, organ—
vegetativul. Cluj-Napoca, risoprint,2000.
45
6. Albu I. Anatomia omului. Angiologie, nervi spinali. Cluj-Napoca,
risoprint,2005.
7. Albu I., Georgia R.Anatomie clinică Ed.3, București, Bic All, 2004.
8. Drake RL, Vogl AW, Mitchell AWM, Filipoi FM. Anatomia lui Gray pentru
studenți. București, Prior, 2014.
Evaluare – examen unitar
 Examen scris 60%
 Examen practic 25%
 Portofoliu de activitate 15%
46
BIOFIZICĂ MEDICALĂ

Cursul Biofizică medicală
Titularul cursului Conf. dr. Daniela Eniu
Departamentul Ştiinţe moleculare
Disciplina Biofizică medicală
Activităţi Activităţi Studiu
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
Ex.
scris
I Obligatoriu 2 2 - 28 28 - - 56 5
+ ex.
practic
Obiective generale
 Însuşirea aplicaţiilor fenomenelor şi mecanismelor fizice în sistemele
biologice
 Studenţii trebuie să utilizeze aplicaţii ale metodelor fizice în analiza
calitativă, cantitativă şi funcţională a sistemelor biologice
 Să înţeleagă aspectele biofizice caracteristice funcţiilor şi structurilor
din organism la diferite niveluri de organizare, în condiţii normale şi
patologice; noţiuni generale despre procesele fizice implicate în
funcţionarea organismului viu
 Înţelegerea principiilor metodelor şi aparaturii utilizate în cercetarea şi
în practica medicală
 Însuşirea unor deprinderi şi competenţe minime în utilizarea aparaturii,
sau în efectuarea unor experimente
Obiective specifice
 Cunoaşterea importanţei tensiunii superficiale, a vâscozităţii sângelui, a
capilarităţii, a fenomenelor termice şi electrice la nivelul organismului.
 Studenţii să poată explica organismul uman ca un sistem termodinamic
şi să aplice conservarea energiei în calculul bilanţului energetic al
organismului
47
 Să poată explica pe baze fizice generarea diferenţelor de potenţial la
nivelul membranelor celulare și a proprietăţilor de excitabilitate
electrică a membranelor
 Cunoaşterea fenomenelor fizico-chimice care stau la baza
mecanismelor celulare de transport.
 Evaluarea critică a rezultatelor obţinute şi utilizarea corectă a
Sistemului International de unităţi în medicină
 Să aplice metode biofizice moderne de studiu a membranei şi a
proceselor celulare
 Cunoaşterea principiilor metodelor fizice utilizate în studierea micro- şi
macroscopică a biosistemelor; impactul factorilor fizici asupra
funcţionării biosistemelor
 Utilizarea radiaţiilor în scop diagnostic şi tratament, precum şi
cunoaşterea efectelor negative pe care acestea le pot avea. Dozimetria
radiaţiilor.
 Cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului,
îndeosebi a radiaţiilor ionizante; Mecanismele celulare ale interacţiunii
ţesuturilor vii cu radiaţia electromagnetică
 Să aplice principiile fizice însuşite în unele metode de investigare.
Bazele biofizice ale unor metode neinvazive de diagnostic şi tratament:
o Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici, examinare
statică şi dinamică
o Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii în
medicină
o Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie, tomografie
computerizată
o Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN)
o LASER- principii şi aplicaţii în medicină
o Lumina polarizată şi aplicaţii medicale
 Să poată explica avantajele şi dezavantajele relative ale acestor metode
de investigare.
 Studenţii să cunoască bazele fizice ale fenomenelor biologice cu
implicaţii în disciplinele medicale: biologie celulară, fiziologie,
fiziopatologie, cardiologie, neurofiziologie, oftalmologie,
radiodiagnostic şi imagistică medicală, medicină nucleară, radioterapie
oncologică, fizioterapie.
 Formarea capacităţilor de aprofundare şi definire a metodologiei
necesare structurării unui studiu biologic sau clinic pe baza datelor
furnizate de experiment, prelucrarea și analizarea rezultatelor
experimentale care să permită elaborarea unei lucrări scrise (referat,
articol).
 Familiarizarea cu principiile fizice care stau la baza funcţionării
aparaturii medicale moderne cu scopul de a oferi absolvenţilor
48
alternativa posibilă de a profesa în domenii în care se utilizează
aparatură performantă de investigaţii nedistructive medicale şi de
terapie.
1. Introducere în Biofizica medicală
a) Rolul fizicii în evoluţia medicinei. Biofizica – ştiinţă de
frontieră
b) Obiective specifice ale biofizicii medicale şi ale fizicii
medicale
2. Mecanica fluidelor
a) Statica și dinamica fluidelor. Aplicații în medicină.
b) Curgerea fluidelor reale. Vâscozitatea sângelui. Legea lui
Poisseuille. Tensiunea arterială.
3. Noțiuni de biofizică moleculară
a) Tensiunea superficială și importanța ei în medicină.
Fenomene capilare. Legea lui Jurin.
4. Teoria sistemelor în biologie şi medicină
a) Elemente de termodinamică biologică. Aplicaţii medicale:
determinări calorimetrice. Primul principiu al
termodinamicii și aplicabilitatea lui în lumea vie. Bilanțul
energetic al organismului. Legea lui Hess. Entalpia și sensul
ei fizic. Difuzia și legile lui Fick. Transportul căldurii în
organism.Principiul al doilea al termodinamicii. Entropia.
5. Soluţii apoase
a) Apa şi importanţa ei în lumea vie. Consecinţele structurii
dipolare a apei. Repartizarea apei în organismul uman
b) Soluţii apoase. Proprietăţi coligative ale soluţiilor. Osmoza,
presiunea osmotică. Legea Van’t Hoff. Importanța osmozei
în medicină.
6. Biofizica celulară
a) Membrane celulare. Transportul pasiv. Filtrarea. Difuzia
simplă. Difuzia facilitată. Aplicaţii biomedicale: lichide
biologice. Transportul activ: pompele ionice.
7. Fenomene bioelectrice
Potenţiale electrofiziologice. Noţiuni de electrofiziologie clinică
8. Elemente de radiobiologie
a) Tipuri de radiaţii. Radioactivitatea naturală şi artificială.
Mecanismele fizice ale interacţiunii radiaţiilor cu materia.
Caracteristici ale acţiunii radiaţiilor la nivelul structurii vii
b) Detectarea radiaţiilor ionizante. Mărimi şi unităţi
dozimetrice.
49
c) Bazele fizice ale radioterapiei. Radiopatologie.
Radioprotecţie
9. Principii fizice utilizate în medicină

a) Bazele fizice ale imagisticii medicale.
b) Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici,
examinare statică şi dinamică.
c) Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler,
aplicaţii în medicină.
d) Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie,
tomografie computerizată.
e) Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN).
f) LASER- principii şi aplicaţii în medicină.
g) Lumina polarizată şi aplicaţii medicale.
Bibliografie obligatorie:
1. Suportul de curs in format listat şi electronic, predat studenţilor de

către disciplină.
Bibliografie facultativă:
1. Bassaglia, Y., Biologie Cellulare, Ed. Maloine, 2004

2. Benga, Gh., Biologie celulară şi moleculară, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1982
3. Cernea, Valentin, Elemente de radiobiologie, Editura Medicală
Universitară ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, 2003
4. Cristea, Gh., Biofizică cu orientare medicală, vol I, Universitatea de
Vest “Vasile Goldiş” Arad, 2005
5. Dragomirescu, E., Enache, L., Biofizică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993
6. Eniu, Daniela. , Noţiuni de biofizică, Editura Medicală Universitară
„Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006
7. Eniu, Daniela., Microsfere radioterapeutice, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2006
8. Iacobas, A.D., Prelegeri de biofizică medicală- Idei și metode în
fizica vidului, Bucura Mond 1997
9. Grémy, F., Aurengo, A., Petitclerc, T., Biophisique, 2e edition,
Médicine-Sciences Flammarion, 1982
10. Guyton, Arthur C., Textbook of Medical Physiology, W. B.
Saunders Company, 2002
11. Mărgineanu, D.G., Isac, M.I., Tarba, C., Biofizică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980 Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980
50
12. Simon, Viorica, Fizica biomaterialelor, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2002
13. Splinter, Robert, Physics in Medicine and Biology, CRC Press 2010
14. Tabakov, S, Milano, F.,Strand S.E., Lewis C., Sprawls P.,
Encyclopedia of Medical Physics, Vol. I, II, CRC Press 2013
15. Kane, Suzanne Amador, Introduction to Physics in Modern
Medicine, second edition, CRC Press 2009
Evaluare– examen unitar
 Examen scris: 75%
 Examen practic: 25%
51
BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
Domeniul de studiu: Medicină

Program de studiu: Medicină
Cursul: Biologie Celulară şi Moleculară
Titularul cursului: Conf. dr. Horea Vladi Matei,
Şef lucr. dr. Lucian Frenţescu, Șef lucr. dr. Romana
Vulturar
Departamentul: Ştiinţe Moleculare
Disciplina: Biologie Celulară şi Moleculară
Codul cursului: MED 1 1 03 RO

Cursuri Cursuri
practice practice individual
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.
ore / săpt. ore / sem. Evaluare

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. scris
+ Ex. Practic
+ Evaluarea
I Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 54 108 6
cunoştiinţelor
la lucrările
practice
Obiective generale
 predarea noţiunilor teoretice fundamentale de Biologie Celulară şi
Moleculară necesare unui medic;
 formarea unor deprinderi practice de laborator necesare în anii
următori şi în practica medicală.
Obiective specifice
 dobândirea unor competenţe pentru înţelegerea aplicaţiilor
medicale ale noţiunilor teoretice şi fundamentale de Biologie
Celulară şi Moleculară, având în vedere că ne aflăm în epoca
medicinei celulare şi moleculare;
 învăţarea tehnicilor de utilizare a microscopului optic;
 interpretarea imaginilor de microscopie cu accent pe aplicaţiile
medicale;
 noţiuni generale privind tehnicile de Biologie Celulară şi Moleculară
cu aplicaţii medicale.
52
1. Introducere în biologia celulară şi moleculară.
2. Noţiuni generale despre celule.
3. Bazele moleculare ale organizării chimice a celulei.
4. Matricea citoplasmatică, diferenţieri citoplasmatice.
5. Bazele moleculare ale motilităţii celulare.
6. Biologia moleculară a membranelor celulare.
7. Nucleul.
8. Cromosomii eucariotici: aspecte de biologie celulară şi moleculară cu
aplicaţii medicale.
9. Diviziunea celulară.
10. Reticulul endoplasmic.
11. Aparatul Golgi.
12. Secreţia celulară.
13. Lisosomii.
14. Peroxisomii.
15. Mitocondriile.
16. Matricea extracelulară şi adezivitatea celulară.
17. Recunoaşterea celulară.
18. Îmbătrânirea şi moartea celulară.
19. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.
20. Celula malignă şi oncogenele.
1. Cursul predat studenţilor în timpul semestrului;

2. Gheorghe Benga, Introducere în Biologie Celularã şi Molecularã, Ed.
Medicalã Universitarã, Cluj-Napoca, 2005.
3. Alberts B., Bray D., Hopkin K., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K.
and Walter P., Essential Cell Biology, second edition, Garland Publishing,
Inc., New York, 2005;
4. Lodish H., Berk A., Kaiser C.A., Krieger M., Scott M.P., Bretscher A.,
Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 6th edition, W.H.
Freeman, New York, 2007;
5. Maillet Marc, Biologie Cellulaire, Ed. Masson, 7eme edition, 1995.
53
Menţionăm faptul că la acest material publicat în anul 2005 se adaugă un
suport actualizat care este trimis studenţilor.
Evaluare - examen unitar

 Examen practic 12,5%
 Evaluarea cunoştinţelor la lucrările practice 12,5%.
54
INFORMATICĂ MEDICALĂ ŞI BIOSTATISTICĂ

Cursul: Biostatistică şi Informatică Medicală
Titularul cursului: Prof. dr. Tudor Drugan, Prof. dr.
Sorana Bolboacă Șef lucr. dr. Tudor
Călinici, Șef lucr. dr. Mădălina Văleanu
Departamentul: Educație medicală
Disciplina: Informatică medicală și biostatistică

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.
ore / săpt. ore / sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Examen
teoretic
I Obligatoriu 1 2 - 14 28 - 42 84 4 (grilă) +
examen
practic
Condiţii preliminare (pre-requisite):
Utilizarea unui calculator personal/procesare de text/Internet: www și e-
mail
Obiective generale:
 Se vizează prin curs asimilarea principalelor metode ale tehnologiei
informaţiei cu aplicaţii în domeniul medical (birotica medicală, baze de
date, lucrul în reţele de calculatoare, etc.) precum şi a metodelor de
bază de modelare statistică şi de prelucrare a datelor statistice
medicale.
Obiective specifice:
 Se urmăreşte cunoaşterea celor mai uzuale aplicaţii de informatică
medicală şi în special evidenţierea impactului lor actual asupra îngrijirii
sănătăţii şi cercetării medicale. Studenţii vor dobândi abilitatea de a
utiliza calculatorul pentru redactarea documentelor specifice
domeniului medical, de a culege, prelucra şi prezenta date medicale.
Conţinutul cursului:
55
1. Introducere în informatica medicala. Obiective. Aplicaţii
2. Măsurarea informaţiei
3. Structura hard şi soft. Sistemul de operare. Structura reţelelor.
Tehnologia actuală din Internet
4. Introducere în statistică. Populaţie statistica. Eşantioane, metode de
eşantionare. Variabile. Metode de reprezentare a datelor statistice
5. Statistică descriptivă. Parametrii de centralizare şi dispersie.
Probabilităţi. Experiment aleator. Definiţia clasică a probabilităţii.
Spaţiul fundamental de evenimente. Definiţia axiomatică,
Probabilităţi condiţionate. Independenţa a două evenimente.
Probabilitate condiţionată. Riscul relativ. VPP. VPN. Variabile aleatoare
6. Principalele distribuţii de probabilitate. Estimarea parametrilor
statistici. Teste statistice. Testarea ipotezelor statistice. Paşii unui test
statistic. Erori în testarea ipotezelor statistice. Regiunea critică.
Compararea mediilor. Chi-pătrat
7. Teste corectate. Tabele de contingenţă. Analiza de varianţă ANOVA.
Corelaţii şi regresii. Coeficienţii de corelaţie: diagrama de dispersie,
suma produselor ecart, covarianţa, coeficient de corelaţie Pearson,
Spearman, coeficient de determinare. Testele de semnificaţie ale
coeficienţilor Pearson şi Spearman. Aplicaţii de informatică medicală
1. Biostatistica Medicală, Tudor Drugan, Andrei Achimaș, Ștefan Țigan,

Editura „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2012 (ediția a 3-a)
2. Curs de Biostatistica Medicala, coordonator Tudor Drugan, Editura
Medicala Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2016
3. Prezentările online ale cursurilor disponibile pe site-ul
www.info.umfcluj.ro pentru fiecare cadru didactic
 Examen teoretic tip grilă 70%
56
BIOETICĂ MEDICALĂ ȘI ISTORIA MEDICINEI

Curs: Bioetică medicală şi Istoria medicinei
Titularul cursului: Prof.dr. Cristian Bârsu, Șef lucr. dr. Maria Aluaş, Șef
lucr. dr. Horațiu Crișan
Departament: Educaţie medicală
Disciplina: Abilități - Ştiinţe umaniste
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Verif.
II Obligatoriu 1 0,5 - 14 7 - - 21 2 pe
parcurs
C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii
Cunoaşterea unor elemente de bază din Bioetica medicală
Obiective generale
 Asimilarea unor noţiuni fundamentale în domeniul Bioeticii şi al
Istoriei medicinii cu scopul de a putea identifica problematicile
etice în medicină şi în sistemul de sănătate
 Justificarea deciziilor pe care le-ar lua în aceste situaţii
 Aplicarea principiilor etice ale documentelor de referinţă din
literatura de specialitate
Obiective specifice
 Distingerea între descrierea şi evaluarea unei situaţii concrete şi
delimitarea temelor etice.
 Problematizarea situaţiei prezentate.
 Asimilarea principalelor abordări în bioetică.
BIOETICĂ MEDICALĂ
1. Noţiuni introductive : definiţii, istorie şi fundamente ale Bioeticii.

1.1. Terminologie: etică, morală, bioetică
1.2. Definiţii ale Bioeticii
57
1.3. Naşterea termenului de “bioetică”
1.4. Scopul Bioeticii
2. Principiile Bioeticii medicale
2.1. Principiul autonomiei
2. 2. Principiul nondăunării (primum non nocere)
2. 3. Principiul binefacerii
2. 4. Principiul echităţii sau al justiţiei
3. Conceptul de “Persoană” şi relevanţa acestuia în Bioetică:
3. 1. Definiţii şi accepţiuni ale conceptului de “Persoană”
3. 2. Principalele direcţii de abordare bioetică
3. 3. Motivele pentru care anumite fiinţe umane nu sunt considerate
“persoane”
4. Problematica consimţământului informat
4.1. Consimţământul pacientului informat
4.2. Moduri de realizare a consimţământului.
4.3. Excepţii de la regula consimţământului informat.
4.4.Directive anticipate ca limite ale realizării consimţământului
pacientului.
5. Aspecte bioetice ale transplantului de organe
5.1. Principiile realizării prelevării şi transplantului de organe
5.2. Aspecte controversate ale prelevării şi transplantului
5.3. Felurile transplantului: autotransplant, heterotransplant,
omotransplant
5.4. Limitele legale ale realizării acestor intervenţii în practica medicală şi în
legislaţia română
6. Moarte. Eutanasie. Suicid asistat
6.1.Definiţia şi „sensul morţii”
6.2.Distincţii între eutanasia, suicid asistat, abandon
terapeutic, înverşunare terapeutică.
6.3. Este garantat „dreptul” de a muri?
6.4. Aspecte etice ale legalizarii eutanasiei şi a suicidului asistat
medical
7. Reproducerea asistată medical
7.1. Definiţie şi particularităţi
7.2. Aspecte legale şi etice relative la identitatea embrionului
7.3. Tutelarea drepturilor embrionului
7.4. Aspecte etice cu privire la Reproducerea asistată medical.
LUCRĂRI PRACTICE – BIOETICĂ MEDICALĂ

1. Noţiuni introductive. Principiile eticii medicale
2. Noţiunile de confidenţialitate şi de dezvăluire a adevărului ca obligaţii
profesionale
3. Criteriile de stabilire a capacităţii decizionale
58
4. Refuzul tratamentelor şi aplicarea directivelor anticipate
5.Criteriile relevante în alocarea resurselor medicale limitate Etica
transplantului de organe
6. Principiile dublului efect în situaţii de final de viaţă
7.Responsabilităţile profesionale in contextul apelării la metodele
reproducerii asistate medical
BIBLIOGRAFIE
1. Aluaş, Maria, Bioetica în dezbaterea contemporană: istorie şi
interpretări, in: “Studia Universitatis Babes-Bolyai – Bioethica”, LVI,
1, 2011, pp. 39-58.
2. Astărăstoae Vasile, Almoş, Bella Trif, (1998), Essentialia în bioetică,
Iaşi, Editura Cantes.
3. Beauchamp, Tom, James F. Childress, (1989), Principles of
biomedical ethics, New York, Oxford University Press.
4. De la Croix, J. M., (2001), Mic manual de Bioetică, traducere:
Alexandru Cobzaru, Bucureşti, Asociaţia Caritas.
5. Engelhardt, H. Tristram Jr., (2005), Fundamentele Bioeticii Creştine,
traducere: M. Neamţu, Cezar Login şi I. Ică jr, Sibiu, Deisis.
6. Gavrilovici, Cristina, (2007), Introducere în Bioetică, Iaşi, Ed.
Junimea.
7. Ioan, Beatrice, Astărăstoaie, Vasile, Dileme etice la sfârşitul vieţii,
Polirom, Iaşi, 2013.
8. Lamb, David, (1995), Therapy Abatement, Autonomy and Futility:
Ethical Decisions at the Edge of Life, Aldershot, Averbury, Ashgate
publishing Group.
9. Larchet, Jean-Claude (2010), Une fin de vie paisible sans douleur
sans honte…, Paris, Editions du Cerf.
10. Pessina, Adriano, (2009), Eutanasia. Despre moarte şi despre alte
lucruri, traducere: Maria Aluaş, Cluj-Napoca, Renaşterea.
11. Reich, W.T. (ed), (1995), Encyclopedia of Bioethics, New York, USA,
Macmillan Library Reference.
12. Sgreccia, Elio, Tambone, Victor, (2001), Manual de Bioetică,
traducere: Gilda Levescu, Bucureşti, Tipografia Everest,
Arhiepiscopia Romano-Catolică.
13. Zanc, Ioan, Iustin Lupu, (2006), Bioetică medicală. Principii, dileme,
soluţii. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Cluj-Napoca, Editura
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”.
DOCUMENTE OFICIALE:
1. UNESCO, Declaraţia Universală despre Bioetică şi Drepturile Omului,
2005.
59
2. Consiliul Europei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina,
Oviedo, 1997 şi protocoalele adiţionale.
EVALUARE
1.Prezentarea la examen a studenţilor poate fi validată dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- prezenţa la lucrările practice de 100%
- prezenţa la curs de minimum 70%
2. Evaluarea cunoştinţelor:
- verificare pe parcurs (70% din notă)
- activitatea la lucrările practice din timpul semestrului
(30% din notă)
ISTORIA MEDICINEI
Condiţii preliminare (pre-requisite):-
Obiective generale:
 Învăţarea celor mai importante repere ale istoriei
diferitelor specialităţi preclinice, medicale şi chirurgicale.
 Oferirea unor exemple celebre de umanism medical.
 Prezentarea unei viziuni generale asupra
multiculturalismului în medicina românească.
 Făurirea cadrului noţional necesar integrării noţiunilor
dobândite la diverse discipline.
 Prezentarea evoluţiei anatomiei, histologiei şi fiziologiei,
de-lungul secolelor.
Paleopatologia. Medicina în Mesopotamia. Medicina în Egiptul antic.
Medicina în Grecia şi Roma antică. Medicina în evul mediu în califatele
arabe şi în Europa de Vest. Medicina în Renaştere. Fondatorul anatomiei
moderne: Andreas Vesal. Primele etape ale fiziologiei. Primii paşi în
microscopie. Medicina în secolul al XVIII-lea. Francois Xavier Bichat şi teoria
tisulară. Reprezentanţii de seamă din trecutul facultăţilor de medicină din
Cluj, Iaşi şi Bucureşti.
Bibliografie
1. Bârsu C. – Istoria anatomiei, embriologiei şi histologiei, U.T. Pres, Cluj-
Napoca, 2006
2. Bârsu C. – Istoria fiziologiei, vol. I, U.T. Press, Cluj-Napoca, 2007
60
3. Bârsu C. – Aspecte istorice ale disciplinelor morfo-funcţionale de la
Facultatea de Medicină din Cluj în perioada 1919-1979 U.T. Press, Cluj-
Napoca, 2010
4. Bârsu C. – Repere din istoria disciplinelor de farmacologie, biochimie,
igienă, microbiologie şi istoria medicinii ale Facultăţii de Medicină din Cluj în
perioada 1919-1979 U.T. Press, Cluj-Napoca, 2010
5. Bojiţă M., Pascu O., Popescu H., Bârsu C. – Şcoala Clujeană de Medicină
şi Farmacie, ediţia a II-a, Ed. Med. Univ. «Iuliu Haţieganu», Cluj-Napoca,
2004
6 Bologa V. L. (sub îngrijirea), Bercuş C. I., Brătescu G., Vătămanu N.
(redactori) – Istoria medicinei universale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1970
7. Cartwright F. & Biddiss M. – Bolile şi istoria, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2005
8. Halioua B. – Précis d’Histoire de la Médecine, Ed. Masson, Paris, 2004
9. Porter R. (ed.) – The Cambridge Illustrated History of Medicine,
Cambridge University Press, 2001
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83
11. http://www.kryphon.home.ro/istmedban.html
Evaluare
 Lucrare scrisă 90%
 Prezenţa la cursuri 10%
61
BAZELE COMUNICĂRII MEDICALE

Program de studiu: Facultatea de medicină
Curs: Bazele comunicării medicale
Titularul cursului: Şef Lucr. dr. Codruţa Alina Popescu
Disciplina: Abilități - Științe umaniste
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.
cursului Ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St
Verificare
I obligatoriu 1 1 - 14 14 - 39 69 3 pe
parcurs
Obiective generale
 Dezvoltarea abilităţilor necesare pentru o comunicare eficientă cu
pacienţii şi rudele acestora
 Punerea în practică a noţiunilor cu caracter teoretic şi aplicativ din
materialele prezentate la curs
Obiective specifice
Competențe cheie – la sfîrșitul cursului studenții vor fi capabili să:
 înțeleagă care sînt elementele cheie ale unui interacțiuni verbale
clinice de tip convorbire, interviu sau anamneză
 utilizeze elemente conversaționale de tip întrebări deschise, întrebări
închise, rezumate, operații de cadru conversațional, întreruperi și alte
tehnici de comunicare cu scopul eficientizării comunicării clinice
 să opereze cu elemente de bază ale gestiunii emoționale (controlul
unor emoții precum furia sau anxietatea)
 să aplice competențele învățate la contexte variate – interacțiunea cu
pacienți, comunicarea academică (examene, comunicări științifice,
comunicarea cu colegii)
1. Introducere în comunicare (teorii, definiții)
2. Comunicarea clinică – elemente teoretice
62
3. Structura unui interviu clinic
4. Tipuri de interviuri clinice (anamneza clasică, utilizarea tehnicilor de
oglindire, interviul cognitiv)
5. Situații speciale de interviu (utilizarea întreruperilor, perturbări în
comunicare)
6. Elemente teoretice și practice de construire a relației medic-
pacient
7. Emoții în comunicare (elemente introductive)
8. Introducere în comunicarea ştiinţifică în domeniul medical
Lucrări practice
Lucrările practice se vor desfăşura interactiv şi vor utiliza jocuri de

rol. În cadrul cursurilor și lucrărilor practice se vor prezenta înregistrări
video ilustrative pentru temele predate.
Conţinutul lucrărilor practice
1. Abilităti generale de comunicare, tipuri de întrebări, stiluri de

interviuri clinice
2. Oferirea de informaţii pacientului
3. Anunţarea unei veşti proaste
4. Comunicarea cu familia pacientului, comunicarea cu copiii
5. Abordarea pacientului dificil
6. Evaluarea abilităţilor de comunicare
7. Situaţii speciale de comunicare
A. Cursuri
Cursul 1 Comunicarea umană ca proces
Teorii ale comunicării și aplicațiile lor în comunicarea medicală
Cursul 2 Comunicarea publică despre sănătate
Cursul 3 Comunicarea verbală și non-verbală
Cursul 4 Comunicarea medic-pacient –modelul abilităților de comunicare
Calgary-Cambridge
Fazele interviului clinic:
- Dimensiunea spațială și temporală
- Dimensiunea afectivă
Calgary-Cambridge
Prima fază a interviului clinic: inițierea consultației
A doua fază a interviului clinic: interacțiunea medic pacient, desfășurarea
consultației medicale
63
Calgary-Cambridge
A treia fază a interviului clinic : încheierea consultației, evaluare și

planificare.
Cursul 7 Obstacole și erori în comunicarea medic pacient
B. Lucrări practice
Lucrarea practică Nr. 1
Activitate de grup : prezentarea studenților
Activitate de grup reguli de interacțiune în grup, folosirea feed-back-ului
Cum se face o prezentare în fața unui grup
Prezgătirea de către studenți a unor analize a unor campanii publice de
comunicare în domeniul sănătății. Se va lucra în echipe de 4 studenți. Vor fi
analizate : broșuri despre diferite boli, site-uri internet, campanii despre
sănătate.
Lucrarea practică Nr. 4 Competențe de comunicare
Empatia
Tipuri de întrebări deschise și închise
Ascultare activă
Recunoașterea semnalelor non-verbale.
Lucrarea practică Nr. 5 Competențe de comunicare
Rezumarea afirmațiilor pacientului
Utilizarea cuvintelor simple : ‘’adaptarea’’ limbajului medical la nivelul de
educație al pacientului
Lucrarea practică Nr. 6 Comunicarea cu pacientul
Joc de rol –interacțiune medic-pacient pe baza unor scenarii (simptome
pentru diferite patologii, scurt istoric de viață și al problemelor pacientului).
Experiența de bolnav
Cum facem față emoțiilor pacientului
Pacientul ''dificil''
Pacientul furios
Comunicarea unei vești proaste
64
Comunicarea cu familia pacientului
Comunicarea cu copiii
Cum discutăm despre sexualitatea cu pacienții
Comunicarea transculturală în domeniul medical
Bibliografie
1. Cashman, S; Greene, J, Hearfield, H. (2011-11-20). History Taking:
Key Role Play for OSCEs, Doctors Academy Publications. Kindle
Edition.
2. Ekman P., Emoții date pe față, Editura Trei 2011.
3. Hoerni B, Bénézech M, L’information en médecine: évolution
sociale, juridique, étique, Masson, Paris; 1994.
4. Iandolo C. Guide pratique de la communication avec le patient:
Techniques, art et erreurs de la communication, Elsevier-Masson,
2007.
5. Kurtz S. Teaching and Learning Communication Skills in Medicine,
Radcliffe Publishing, 2005 Kindle Edition.
6. Lambert, V. Long, T. Kelleher, D. (2012-10-01). Communication
Skills For Children'S Nurses McGraw Hill International. Kindle
Edition.
7. Leavitt J., Leavitt F. Improving Medical Outcomes: The Psychology
of Doctor-Patient Visits, Rowman & Littlefield , 2011
8. Lloyd, M, Bor, Robert (2009-03-01). Communication Skills for
Medicine. Elsevier Health. Kindle Edition.
9. Mucchielli A. Arta de a comunica. Metode, forme şi psihologia
situaţiilor de comunicare, Polirom, 2005
10. Popa Velea O.: Ştiinţele comportamentului uman. Aplicaţii în
medicină, Editura Trei, 2010.
11. Tate P, Effective Consulting, The Five Key Task. DVD, Haymarket
Medical Media. ISBN 9-566-45609-3.
12. Tate P, Effective Consulting2, Interpersonal skills for CSA. DVD,
Haymarket Medical Media, ISBN 978095664561-6.
13. Turk C. Comunicarea Eficientă. Cum să le vorbeşti oamenilor,
Editura Trei 2010
14. Watzlawick P., Helmick Beavin J, Jackson D.D. Une logique de la
communication, Du Seuil, 1972.
65
Evaluare
Examen teoretic și practic
 Verificarea deprinderilor practice va consta din înregistrarea unei

secvențe de joc de rol –interviu medic-pacient; o prezentare în
echipă (analiza unui campanii de sănătate) și analiza critică a unui
articol științific din domeniul comunicării medicale
 Verificarea cunoștințelor teroretice se va realiza printr-un test grila

și răspunsuri la întrebări redacționale.
66
BIOCHIMIE DESCRIPTIVĂ

Cursul: Biochimie descriptivă
Titularul cursului: Prof. dr. Alexandra Crăciun
Disciplina: Biochimie medicală

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex scris
II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 50 106 5 + Ex
practic
Obiective generale:
 Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor
macromoleculari şi a proceselor biochimice fundamentale din
organismele vii
 Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor
analize biochimice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care
să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului
 Cunoaşterea unor principii de bază în biochimia medicală
- structura şi rolul proteinelor importante din organism- implicaţii
medicale
- structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor
- enzimele, biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din
organismele vii- implicaţii medicale
- vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi
consecinţele lor
- acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea
informaţiei genetice
67
- glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism
glucidic deficitar
- lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în
metabolismul lipidic
- aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice
- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi
exprimarea informaţiei genetice
1. Aminoacizi.
2. Structura proteinelor.
3. Exemple de proteine.
4. Enzime.
5. Vitamine şi coenzime.
6. Receptori.
7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici.
8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul
glicogenului, glicoliza, gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic,
ciclul Krebs, calea pentozo- fosforică, calea glucuronică.
9. Structura şi rolul lipidelor.
10. Metabolismul lipidelor: - oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor
cetonici, biosinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi
complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.
11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de
metabolizare a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul
hemoglobinei.
12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia,
translaţia; reglarea lor
Bibliografie:
1. I. Olteanu - Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”,
2001
2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu - Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. “Iuliu
Haţieganu”, 2002
3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu - Biochimie Metabolică, Ed
Srima, 2001
4. M. Dronca - Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. “Iuliu
Haţieganu”, 2002
5. Lehninger - Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003
6. C. Drugan, Ghe. Jebeleanu - Principles et metodes de la Biochimie
Medicale, Ed. Srima, Cluj- Napoca, 2003
7. C. Drugan, Ghe. Jebeleanu - Notions fondamentales de Biochimie
Medicale, Ed. Srima, Cluj - Napoca, 2003
68
8. J.D. Rawn - Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990
9. D. Voet, Y.G. Voet - Biochemistry, New York, 1995
Evaluare:
69
FIZIOLOGIE

Cursul Fiziologie
Titularul cursului Şef lucr. dr. Ramona Simedrea, Şef lucr. dr. Irina
Chiş, Şef lucr. dr. Lavinia Sabău
Departamentul Şiinţe Funcţionale
Disciplina Fiziologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. Scris +
II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 50 106 5
ex. practic
Condiţii preliminare (pre-quisite):
Obiective generale
Exista 3 obiective generale în învăţarea Fiziologiei de către studenţii la
Medicină, anul I.
 Dezvoltarea spiritului de observaţie, esenţial pentru viitorul medic
 Clarificarea şi înţelegerea unor fenomene biologice de dificultate şi
complexitate ridicată
 Explorarea funcţională a diverselor aparate şi sisteme.
Obiective specifice
 însuşirea cunoștintelor necesare pentru integrarea funcțiilor de la nivel
molecular-celular, la nivel de țesut-organ, pentru înțelegerea
funcționării diferitelor organe, sisteme și a interacțiunilor dintre ele.
 acumularea de noțiuni referitoare la diferitele categorii de receptori,
neuromediatori, citokine, pentru fundamentarea modernă a
multiplelor mecanisme fiziologice.
1. Homeostazia mediului intern. Apa și compartimentele lichidiene
2. Mecanisme de transport prin membrane. Tipuri de transport prin
membrane. Transportul pasiv. Transportul activ. Transportul
macromoleculelor
70
3. Fiziologia aparatului respirator: Rolul funcțional al căilor respiratorii
superioare. Bronhomotricitatea. Ventilaţia pulmonară. Schimburile
gazoase alveolo-capilare. Transportul sanguin al gazelor respiratorii.
Reglarea nervoasă şi umorală a respiraţiei
4. Țesuturi excitabile, mecanismul contracției musculare. Neuronul.
Proprietăţile neuronului. Sinapsa. Actul reflex. Sistemul muscular:
structura muşchiului striat scheletic, compoziţia muşchiului striat,
joncţiunea neuromusculară, mecanismul molecular al contracţiei
musculare striate, manifestări ce însoţesc contracţia musculară,
structura muşchiului neted, mecanismul molecular al contracţiei
musculare netede.
5. Fiziologia digestiei: Particularitățile morfo-funcționale ale aparatului
digestiv. Activitatea endocrină digestivă.
- Digestia bucală: secreţia salivară, masticaţia, deglutiţia. Secreţia şi
motilitatea esofagiană. Reglarea secreţiei salivare şi a fenomenelor
motorii din aceste segmente digestive.
- Digestia gastrică: secreţia și motilitatea gastrică. Reglarea neuro-
umorală a fenomenelor secretorii motorii gastrice. Explorare
funcţională gastrică. Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme
de producere, compoziţie; roluri; reglare; mecanismele defensei
autolitice (semnificaţia clinică). Secreţia biliară: mecanisme de
producere, compoziţie; bila hepatică/bila veziculară (comparaţie);
rolul şi semnificaţia principalelor componente; acizii biliari
(importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina); pigmenţii
biliari (repartiţia lor normală în sânge, scaun, urină); reglare (factori
coleretici şi anti- coleretici); principii de explorare funcţională
hepatică; icterul ca model de dereglare.
- Digestia intestinală: secreţia intestinală şi motilitatea intestinului
subţire, mecanisme de reglare neuro-umorală, explorare. Digestia
la nivelul intestinului gros: secreţie, floră bacteriană - acţiunile
microorganismelor prezente la acest nivel, motilitate. Reglarea
neuro-umorală. Defecaţia. Absorbţia în lungul tractului digestiv:
mecanisme, particularităţi, segmentare. Funcţia motorie a tractului
alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme, etape, reglare;
funcţia de depozit, amestec şi evacuare a stomacului; disfuncţii
motorii în etajul superior al tractului alimentar; motilitatea căilor
biliare; motilitatea intestinului subţire; motilitatea intestinului gros;
mecanisme generale şi locale de reglare neuro-umorală; disfuncţii
motorii intestinale şi biliare.
71
Bibliografie obligatorie
R. Simedrea, L. Sabău, T. Mocan, I. Roman, coord. Remus Ioan Orăsan,
Compendiu de Fiziologie musculară, digestivă, respiratorie și renală
Bibliografie facultativă
1. Orăsan R., Lucrări practice de fiziologie. Ed. UMF, Cluj-Napoca, 2015.
2. Boron W.F., Boulpaep E.L., Medical Physiology, Elsevier Saunders, 2005.
3. Boron W.F., Boulpaep E.L., Medical Physiology, Elsevier Saunders, 2012
4. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´explorations physiologiques, vol.
I, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007.
5. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´explorations physiologiques,
vol.II, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2008.
6. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut,
Cluj-Napoca, 1992.
7. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 1992.
8. Guyton A.C., John E. Hall, Textbook of Medical Physiology. WB Saunders
Company, 2005 ISBN 0721602401.
9. Haulica I., Fiziologie umana. Ed. Medicala. Bucuresti, 2007.
10. Mitrea Daniela-Rodica, Human Physiology - Laboratory Tests, Editura
Techno Media Sibiu, 2006.
11. Orasan R., Fiziologia sistemului endocrin. Editura Intelcredo. Sibiu.
2000.
12. Tache Simona, Fiziologia aparatului locomotor. Editura Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 53 pagini, 2001.
13. Tache Simona, Fiziologia excreţiei renale. Artino MG., Tache S., Editura
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 163 pagini, 2002.
14. Tache Simona, Fiziologia ţesuturilor excitabile. Saulea A., Tache S.,
Editura Risoprint Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 159 pagini, 2004.
Evaluare
 Examen scris: 80% din nota finală
 Examen practic: 10% din nota finală
 Colocvii: 5% din nota finală (evaluarea cunoştintelor
la sfârşit de capitol)
 Teste săptămânale: 5% (evaluarea săptămânală a
cunoştintelor, pe parcursul semestrului)
72
PRIM AJUTOR
Domeniul de studio Medicină

Program de studio Medicină
Cursul Prim ajutor medical
Titularul cursului Prof. dr. Daniela Ionescu, Conf. dr. Constantin
Bodolea, Șef lucr. dr. Tranca Sebastian
Departamentul Chirurgie
Disciplina ATI II
Activ. Activ. Studiu

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credit
Total
Tipul
Sem.
ore/săpt. ore/sem.
cursului
S
C LP St C LP
t
II Obligatoriu 1 1 - 14 14 - 21 3 Verificare
C=curs; LP=lucrări practice; St=stagiu
Condiţii preliminare (pre-requisites):
Obiective generale
 Achizitia cunostintelor teoretice și practice structurate in protocoale,
necesitatea mentinerii integritatii fizice ale unei victime in asteptarea
echipajelor specializate in medicina de urgenta.
 Dobandirea cunostintelor elementare de prim ajutor in prespital, in
urgente medico-chirurgicale de o gravitate extrema.
 Însuşirea unor noţiuni generale privind siguranţa salvatorului şi
acordarea primului ajutor în urgenţele legate de mediul înconjurător,
traumatisme şi intoxicaţiile acute.
Obiective specifice
 Cunoasterea conduitei terapeutice la pacientul comatos
 Cunoasterea protocolului de resuscitare cardio-respiratorie
 Cunoasterea primului ajutor in cazul accidentelor de mediu
 Tratamentul in urgenta al arsurilor, hipotermie, a victimei inecate sau
strangulate
 Principii de tratament in urgentele legate de animale
 Principiile hemostazei in hemoragii
 Tratamentul intoxicatiilor acute
 Modul de actiune in caz de accident de circulatie
73
 Resuscitarea cardiorespiratorie, diagnosticul stopului cardio-respirator,
învăţarea suportului vital bazal, dezobstrucţia căilor aeriene superioare,
noţiuni legate de siguranţa salvatorului
 Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia şi şocul caloric,
hipotermia şi degerăturile, înecul, avalanşele, traznetul: recunoaştere
şi măsuri de prim ajutor
 Muşcătura de viperă, intepaturile de insecte și meduze, muscaturile de
animale sălbatice: acordarea primului ajutor
 Intoxicaţii acute: medicamentoase, cu plante toxice, alcool, monoxid
de carbon: recunoaştere şi măsuri de prim ajutor
 Traumatismele: evaluare, metode simple de hemostază şi imobilizare,
transport.
1. Reguli de protectie in caz de urgenta
2. Apelarea serviciilor specializate de prim ajutor (definirea situatiei,
conduita de urmat – recunoasterea pericolului, masuri de protectie pentru
victima și salvator, evacuarea victimei in urgenta
3. Primul ajutor la pacientul comatos :
- Care respira spontan (pierderea constientei, soc, probleme circulatorii,
criza cardiaca)
- Care nu respira și este in stop cardio-respirator – reanimarea cardio-
pulmonara (definitie, conditii frecvente de producere, protocol de actiune –
lantul supravietuirii, suportul vital bazal
4. Urgente legate de mediul exterior
- Primul ajutor in arsuri (definitie, conditii frecvente de producere,
evaluarea gravitatii, primele gesturi terapeutice in prespital, conduita
urmata)
- Primul ajutor in hipotermie (definitie, conditii frecvente de producere,
evaluarea gravitatii, primele gesturi terapeutice in prespital, conduita
urmata)
5. Primul ajutor in situatii speciale (inecat, spanzurat) – definitie, conditii
de realizare și mecanism, primele gesturi terapeutice in prespital)
6. Primul ajutor in urgentele legate de animale (situatii frecvente,
muscaturi de vipera, intepaturi de insecta, soc anafilactic (mecanism de
producere, evaluare, primele masuri, tratamentul in urgenta)
7. Primul ajutor in traumatisme (contuzii, fracturi, entorse, luxatii ale
membrelor, traumatisme craniene și ale coloanei vertebrale) și accidente
rutiere
8. Primele gesturi terapeutice, evacuarea in urgenta, imobilizarea, pozitii
favorabile
9. Primul ajutor in hemoragii (situatii frecvente, diagnostic, hemoragia
interna și externa, conduita urmata pentru hemostaza)
74
10. Intoxicatii medicamentoase, ciuperci, alcool, CO2, pesticide
(caracteristicile celor mai frecvente intoxicatii, conduita indicata (in
prespital, alarmarea serviciilor de urgenta, transportul pacientului la spital)
11. Urgenţele legate de mediul înconjurător: lantul supravieturii, insolaţia,
socul caloric, hipotermia,degeraturile, avalanşele, înecul,
12. Urgenţele legate de mediul înconjurător: muşcătura de animal sălbatic,
de viperă, înţepăturile de insecte și meduze, traznetul
13. Traumatismele: evaluare, traumatisme osteoarticulare şi de părţi moi,
arsuri, striviri, metode de hemostază şi imobilizarea traumatizatului
14. Intoxicaţii acute medicamentoase, cu plante toxice, monoxide de
carbon.
15. Resuscitarea cardiorespiratorie, recunoaşterea stopului cardiac,
suportul vital bazal
16. Resuscitarea cardiorespiratorie, învăţare pe simulator
17. Demonstraţie practică, trusa de prim ajutor, imobilizarea fracturilor,
toaletă, hemostază şi pansamentul plăgilor,
18. Tehnica injecţiei subcutanate şi intramusculare
Bibliografie
1. European Resuscitation Council Guideline 2010.
2. Meyran D., Jolis P., Formation aux Premiers Secours - Guide national
de reference approuvé par l’observatoire national du secourisme
commission « FORMATION » 1ère edition Paris, janvier 2001
3. Irwin R.S., Rippe J.M., Manual of Intensive Care Medicine, 4th Edition:
4, Lippincott Williams & Wilkins, 2005
4. Mitre C. - Curs de prim ajutor. Editura Medicală Universitară "Iuliu
Hațieganu", 2012
5. Natalia Hagău (editor), Constantin Bodolea, Dan Dîrzu, Cristina Indrei,
Sebastian Trancă. Prim ajutor medical. Curs pentru studenţi din anul I
medicină generală şi medicină dentară. Editura Medicală Universitară
„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca 2010
6. Hagău N. Curs de anestezie terapie intensivă şi Caiet de demonstraţii
practice pentru studenţii anului IV Medicină Generală. Ed. Medicală
universitară UMF Cluj-Napoca, 2008
7. Trancă S, Hagău N. Muşcătura de viperă. Terapia pacientului critic cu
reacţie toxică severă la veninul de viperă. J Rom Anest Terap Int 2009;
16: 134-139.
8. www.emedicine.com/emerg/index.shtml
Evaluare
 Examen teoretic 50%
75
ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI ŞI SOCIOLOGIE MEDICALĂ

Curs: Ştiinţele comportamentului. Sociologie
medicală
Titularul cursului: Conf. dr. Horia Coman
Disciplina: Psihologie medicală
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
II Obligatoriu 1 1 - 14 14 - 30 28 3 Examen
Obiective generale
Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor de bază necesare
evaluării, înțelegerii și modificării comportamentului uman
Obiective specifice
- Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor de baza
necesare evaluării clinice a funcțiilor cognitive
necesare evaluării clinice a afectivității
necesare evaluării clinice a personalității
necesare evaluării clinice a comportamentelor riscante
necesare evaluării clinice a atitudinilor
necesare modificărilor comportamentale bazate pe teoriile învățării
necesare adaptării atitudinii în funcție de stadiul de dezvoltare
psihologică al pacientului
76
Curs 1. Introducere - Pocesele mentale
 Introducere
o Obiectivul general al disciplinei
o Obiectivele specifice ale disciplinei
o Conținutul cursului
o Condiții de participare
o Procesul de evaluare
 Procesele mintale
o Definiție
o Clasificare
Sistemul cognitiv uman
Curs 2. Senzația și percepția

 Senzația
o Definiție
o Etapele producerii senzațiilor
 Structurile accesorii
 Transduceerea
 Transmisia
 Reprezentarea
 Percepția
o Definiție
o Caracteristici
 Organizarea informației percepute
o Principii (grupare, constanță)
o Percepția distanței
Percepția mișcării
Curs 3. Atenţia și memoria

 Atenția
o Definiție
o Caracteristici
 Memoria
o Definiție
o Tipuri (în funcție de tipul informației stocate)
o Procese (codare, stocare, reactualizare)
Stadii (senzorială, de scurtă durată, de lungă durată)
Curs 4. Gândirea și limbajul

 Gândirea
o Definiție
77
o Forme de stocare a informației (concepte, propoziții,
modele mintale, scenarii, cuvinte și imagini)
o Raționamentul (definiție, tipuri)
 Limbajul
o Definiție
o Elemente
Înțelegerea cuvintelor, propozițiilor și conversațiilor)
Curs 5. Afectivitatea / Procesele afective

 Definiții
 Clasificarea proceselor afective
 Emoțiile
o Definiție
o Caracteristici
o Teorii explicative
o Expresia emoțiilor
Curs 6. Motivația
 Definiție
 Teorii explicative
 Factori motivaționali
 Ierarhia nevoilor după Maslow
Curs 7. Personalitatea
 Definiții
 Curentul psihodinamic
 Curentul comportamentalist
 Curentul umanist
 Curentul biologic
Curs 8. Bazele neurobiologice ale comportamentului

• Transmiterea sinaptică
• Transmiterea la distanță
• Principalele sisteme de neurotransmițători
• Noțiuni fundamentale de neuroanatomie funcțională
Curs 9. Comportamentul instinctual (1)

• Agresivitatea
• Instinctul alimentar
• Instinctul matern
78
Curs 10. Comportamentul instinctual (2)
• Instinctul sexual
• Dezvoltarea sexualității umane
Curs 11. Comportamentul învățat

• Condiționarea clasică
• Condiționarea operantă
• Învățarea socială
Curs 12. Elemente de psihologie socială

• Individul în societate
o Comparația socială
o Normele sociale
• Caracteristicile grupurilor sociale
• Percepția socială
o Prima impresie
o Atribuția
• Atitudinile
o Componente
o Formare
o Modificare
• Dezvoltarea relațiilor intime
Curs 13. Dezvoltarea psihologică (1)

• Stadiile dezvoltării psihologice (Freud, Piaget, Erikson)
• Dezvoltarea sugarului
• Dezvoltarea copilului mic
• Dezvoltarea preșcolarului
• Dezvoltarea școlarului
Curs 14. Dezvoltarea psihologică (2)

• Dezvoltarea adolescentului
• Dezvoltarea adultului tânăr
• Dezvoltarea adultului
• Dezvoltarea la vârsta a treia
• Stadiile dezvoltării morale
1. Coman H, Nemeș B. Behavioral sciences lecture notes (CD).
Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană; 2014. ISBN: 978-
973-595-652-3
2. Cosman D. Psihologie medicală. Iași: Polirom; 2010.
79
3. Miu N, editor. Ştiinţele comportamentului. Cluj-Napoca: Editura
Medicală Universitară Iuliu Haţieganu; 2004.
4. Ionescu G. Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie. Bucureşti:
Asklepios; 1995.
Lucrări practice/stagii
Lucrare practică 1. Introducere
Lucrare practică 2. Senzația și percepția
Lucrare practică 3. Atenția și memoria
Lucrare practică 4. Testarea inteligenței
Lucrare practică 5. Inteligența emoțională
Lucrare practică 6. Motivația pentru schimbare. Interviul
motivațional
Lucrare practică 7. Evaluarea personalității
Lucrare practică 8. Bazele neurobiologice ale comportamentului
Lucrare practică 9. Instinctul alimentar, matern și agresivitatea
Lucrare practică 10. Tulburări ale instinctului sexual – Parafiliile
Lucrare practică 11. Aplicarea mecanismelor învățării în schimbarea
comportamentului uman
Lucrare practică 12. Modificarea atitudinilor
Lucrare practica 13. Probleme de dezvoltare în copilărie
Lucrare practica 14. Probleme de dezvoltare în adolescență și viața
adultă
Bibliografie:
1. Cosman D. Psihologie medicală. Iaşi: Polirom; 2010.
2. Coman H, Nemeș B. Behavioral sciences lecture notes (CD).
Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană; 2014. ISBN: 978-
973-595-652-3
3. Miu N, editor. Ştiinţele comportamentului. Cluj-Napoca:
Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu; 2004.
4. Coman H. Psihiatrie. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Stiinţă; 2005.
5. Tudose F. Fundamente în psihologia medicală – psihologie
clinică şi medicală în practica psihologului. Bucureşti:
România de Mâine; 2003.

 Examen scris – test grilă
80
ÎNVĂŢARE PRIN REZOLVARE DE PROBLEME

Curs: Invatare prin rezolvare de probleme
Titularul cursului: Șef lucr. dr. Traian Oniu
Departament: Departamentul de educaţie medicală
Disciplina: Invatare prin rezolvare de probleme
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
II Obligatoriu - 2 - - 28 - 8 38 3 Colocviu

Obiective generale
Dezvoltarea abilitatilor cognitive și psihomotorii necesare identificarii
informatiilor relevante, integrarii cunostintelor fundamentale in context
clinic, comunicarii și colaborarii in grup pentru rezolvarea unor situatii
clinice concrete.
Obiective specifice
 Achizitia de cunostinte fundamentale într-un mod integrat și într-
un context clinic relevant
 Contactul precoce cu problemele clinice și asimilarea valorilor
culturale ale profesiei de medic
 Dezvoltarea abilitatilor de gândire clinică
 Dezvoltarea unor deprinderi de învatare independentă, eficentă
 Dezvoltarea unei motivări interioare puternice pentru învațare și
dezvoltare profesională
 Dezvoltarea abilității de a comunica eficient și de a lucra în echipă
Conţinutul lucrărilor practice

1. Introducere în teoria și practica Invățării prin rezolvarea de probleme
2. Trombofilie
3. Sindrom Down
81
4.Rinichi polichistic
5. Neurofibromatoza
6. Diabet zaharat
7. Anemie macrocitara
8. Evaluarea programului
Metode de predare-învăţare
1. Conversație
2. Conversație cu antrenarea tuturor membrilor grupului
3. Studiu de caz
4. Stimularea interacțiunii între membrii grupului
5. Incurajarea exprimării libere a opiniilor și colaborării între indivizi pentru
rezolvarea sarcinilor
6. Stabilirea de sarcini precise pentru membrii grupului
Bibliografie:
Bibliografia necesară rezolvării cazurilor va fi identificată de către studenți
Evaluare
Colocviu
82
LIMBA MODERNĂ

Curs: Limba engleză/ franceză/ germană/ română
Titularul cursului: Asist. dr. Ovidiu Ursa, Șef lucr. dr. Oana
Mureşan, Asist. dr. Aurora Băgiag, Asist. dr.
Ştefana Duncea, Asist. dr. Ana Așkar
Disciplina: Limbi moderne

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Colocviu
II Oblig. - 2 - - 56 - 14 70 2
Obiective generale
 dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat;
 dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic;
 dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup,
clasă;
 sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic în
profesia aleasă, prin lecturi selective
Obiective specifice
La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective:
a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi
dezacordului într-o problemă medicală; dezbaterea unei probleme
controversate;
b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat
pentru desprinderea detaliilor şi informaţiei specifice;
c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea
unui eseu argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame;
elaborarea unui rezumat medical cu structură fixă;
83
d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în
scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui
text în funcţie de logică şi coerenţă.
1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui
curriculum vitae.
2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea
informaţiei).
3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic).
4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea in vitro, ingineria
genetică) - dezbatere, eseu argumentativ.
5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură,
redactare.
6. Proiect: posterul medical - producere şi prezentare.
7. Prezentarea orală.
Bibliografie
1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House,
Bucharest, 1999
2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom, English in Medicine, Cambridge
University Press, 1998
3. Riley, D., Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing,
Teddington, 1995
4. F. Mourlhon-Dallies – Santé-Médecine.com, CLÉ International, 2004
5. Ancuţa Radu - Langue Française Appliquée en Médecine, Editura
Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca, 2005
6. Dorobăţ, A., Fotea, M., Limba română de bază, Ed. Institutul European,
Iaşi, 1999
7. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-a, Ed. Echinox, Cluj,
2003
8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick,
“Moment Mal” vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.
Evaluare
 Verificare pe parcursul anului:
Activitatea din timpul cursului practic şi portofoliul 50%
 Test scris 25%
 Verificare orală 25%
84
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Curs Educaţie fizică şi sport, an I
Titularul cursului Conf. dr. Kiss Mihai Ludovic, Lector Dr.
Popovici Cornelia, Asist. drd. David Sergiu,
Lector dr. Kollos Ciprian
Departamentul Educaţie medicală
Disciplina Educaţie fizică şi sport
Codul cursului MED 12 145 RO

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.
ore / săpt. Ore / sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
1
II Oblig. - 1 - - 28 - - 28 Verificare
*
Obiective generale
 Menţinerea unei stări optime de sănătate.
 Realizarea unei dezvoltări fizice armonioase şi formarea unei
atitudini corecte a corpului.
 Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor
ramuri de sport.
 Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive, intelectuale şi a
responsabilităţii sociale.
 Dezvoltarea simţului estetic şi a simţului artistic.
 Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a
exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă
favorabil sănătăţii.
 Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea
sechelelor posttraumatice şi a celor cauzate de unele boli.
 Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a
lucrărilor practice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi
opţiunilor.
85
Obiective specifice
 Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor
tehnice şi tactice specifice sporturilor individuale şi de echipă.
 Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor
motrice de bază condiţionale, coordinative şi intermediare.
 Aplicarea unui program curricular diversificat, deschis şi liber, pe
baza ofertelor Catedrei, efectuat în limitele programei, sub
coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic.
 Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei
fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie
de concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă
al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice,
bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul
dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate optime sau în scop
terapeutic.
 Promovarea tratării individualizate a studenţilor în raport cu
motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice
pe ramuri de sport.
 Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-o
formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a
celor rezultate din extinderea ofertei (arte marţiale, schi, turism) de
către studenţii din anii mari sau absolvenţi, cunoscători ai acestor
activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra
de Educaţie Fizică şi Sport.
 Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de
transfer, cooperare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul
UMF „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară.
A) Ramuri de sport individuale.
atletism (B+F); badminton (B+F); culturism – fitness (B+F); aerobic
(B+F); înot (B+F); arte marţiale-Qwan Ki Do (B+F); tenis de câmp (B+F);
tenis de masă (B+F); schi (B+F); turism (B+F); şah (B+F)
Unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial sau
prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în
cadrul Comunităţii Academice.
B) Ramuri de sport colective
baschet (B+F); fotbal (B+F); volei (B+F); dans de societate (B+F); salsa
(B+F); majorete (F)
C) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală
Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor
motrice – viteza, coordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea,
86
prin exerciţii specifice dezvoltării calităţilor motrice deficitare şi exerciţii
libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc.
Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice.
D) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative şi absolute pentru efort şi
scutiţi medical
Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi
de recuperare.
Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne,
activităţi teoretice, referate, bibliografie).
Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: tenis de masă; turism;
şah.
Bibliografie
1. Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă 2007
2. Bocu T. Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective.
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2008
3. Regulamentele ramurilor sportive practicate.
4. Manuale, cursuri şi caiete de lucrări practice specifice activităţilor
sportive desfăşurate (dans de societate, baschet, culturism-fitness).
Evaluare
 Evaluarea pe parcursul anului universitar.
 Sistem punctaj SpManager 2008.
87
PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Curs: Psihologie medicală an I
Titularul cursului: Conf. dr. Horia Coman
Disciplina: Psihologie clinică

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem.
Ore / săpt. ore / sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
I obligatoriu 1 1 - 14 14 - - 28 3 Examen
Obiective generale
Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor legate de
implicațiile psihologice ale actului medical.
Obiective specifice
 Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor necesare
alegerii și implementării modelului adecvat de relație medic-pacient
evaluării reacției la boală și facilitării adoptării rolului de bolnav
managementului psihologic al pacienților aflați în procesul diagnostic
asigurării aderenței la tratament
facilitării adoptării unui stil de viață sanogen de către pacient
managementului adecvat al stresului și situațiilor de criză
managementului psihologic al pacientului terminal
88
Curs 1. Introducere. Noțiuni fundamentale de psihopatologie
• Introducere
o Obiectivul general al disciplinei
o Obiectivele specifice ale disciplinei
o Conținutul cursului
o Condiții de participare
o Procesul de evaluare
• Noțiuni fundamentale de psihopatologie
o Principalele tulburări ale proceselor mintale
Curs 2. Biopsihotipologie
• Scurt istoric
• Conceptul de tip de comportament
• Tipurile A, B, C și D de comportament / personalitate
Curs 3. Normal – anormal. Sănătate – boală
• Criteriile normalității
• Criteriile anormalității
• Definirea stării de sănătate
• Modele explicative ale bolii
• Reprezentarea mintală a bolii
Curs 4. Relația medic-pacient
• Statutul și rolul de bolnav
• Statutul și rolul de medic
• Modelele relației medic-pacient
• Particularizarea relației medic-pacient în funcție de situația
contextuală și structura de personalitate a pacientului
Curs 5. Stres – sănătate – boală
• Definirea stresului
 Stresorii
 Definire
 Clasificare
 Evaluare
 Reacții la stres (somatice și psihologice)
 Mediatorii stresului
 Rețeaua de suport a pacientului
 Mecanisme de apărare
 Mecanisme de coping
• Relația stres – boală
 Noțiuni fundamentale de psiho-somatică
 Relația stres – tulburare psihică
Curs 6. Criza și intervenția în criză
• Definirea crizei
89
• Tipuri de criză
• Dinamica crizei situaționale
• Dinamica crizei catastrofice
• Principiile intervenției în criză
• Mijloace de intervenție în criză
• Etapele intervenției în criză
Curs 7. Suicidul
• Definiții
• Epidemiologie
• Procesul suicidar
• Evaluarea riscului suicidar
• Strategii de prevenire a comportamentului suicidar
Curs 8. Tanatopsihologie
• Conceptul de moarte în medicină și societate
• Etapele trecerii de la viață la moarte
• Criteriile medicale și juridice de declarare a morții cerebrale și
decesului
• Principalele cauze de mortalitate
• Reacția psihologică la diagnosticul de boală terminală
• Asistența psihologică a bolnavului terminal
• Reacția de doliu
Curs 9. Psihologia durerii
• Definiția durerii
• Durerea acută vs. durerea cronică
• Abordări teoretice ale durerii
• Managementul durerii
• Efectele placebo și nocebo
o Definiții
o Factori
Curs 10. Iatrogenii
• Conceptul de iatrogenie
• Iatrogeniile medicamentoase
• Iatrogeniile de investigare
• Iatrogeniile de relație
• Iatrogeniile de spital
Curs 11. Complianță și aderență la tratament
• Definiții
• Factori care influențează complianța la tratament
• Evaluarea complianței la tratament
• Principalele situații de non-complianță
• Metode de creștere a complianței terapeutice
Curs 12. Empatia
• Definiții
90
• Componente ale atitudinii empatice
• Specificul empatiei în context clinic
• Principii ale comunicării empatice
• Principalele erori în stabilirea unei relații empatice între medic și
pacient
Curs 13. Psihologia sănătății
• Obiectul de studiu al psihologiei sănătății
• Alimentația sănătoasă
• Consumul de toxice
• Comportament sexual de risc
• Stil de viață sanogen
• Definirea rezilienței
• Caracteristicile unei persoane reziliente
Curs 14. Noţiuni fundamentale de psihoterapie
• Clasificarea metodelor de intervenție psihoterapeutică
• Terapiile psihodinamice
• Psihoterapiile comportamentale
• Psihoterapiile cognitive
• Psihoterapiile umaniste. Tehnica consilierii
• Aplicații ale psihoterapiilor în practica medicală
o Consilierea în medicină
o Relațiile tranferențiale
1. Cosman D. Psihologie medicală. Iaşi: Polirom; 2010.
2. Cosman D. Compendiu de suicidologie. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de
Ştiinţă; 2006.
3. Coman H. Psihiatrie. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință; 2005.
4. Tudose F. Fundamente în psihologia medicală – psihologie clinică şi
medicală în practica psihologului. Bucureşti: România de Mâine; 2003.
5. Secăreanu A. Dicţionar de psihologie medicală. Bucureşti: Univers
Enciclopedic; 1997.
6. Ionescu G. Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie. Bucureşti:
Asklepios; 1995.
91
ANUL II
ANATOMIE APLICATĂ TOPOGRAFICĂ ȘI SECŢIONALĂ

Cursul Anatomie clinică, topografică şi secţională
Titularul cursului Conf. dr. Bianca Szabo, Şef. lucr. dr. Crivii
Carmen, Şef. lucr. Dr. Bartoș Dana
Departamentul Ştiinţe morfologice
Catedra Anatomie şi embriologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.
ore / săpt. Ore / sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex.scris +
I Oblig. 2 4 - 28 56 - 30 84 6
ex.practic
Obiective generale
 Formarea unei reprezentări spațiale, tridimensionale a corpului uman,
în ansamblu și pe segmente.
 Însușirea unor echivalente între conținutul marilor cavități ale corpului
și regiunile de suprafață. Construcția unor reprezentări ontogenetice în
dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal. Însușirea unor deprinderi
și manualități.
Obiective specifice
 Cunoașterea unor date de anatomie topografică și secțională cu
utilitate medico-chirurgicală și investigativă imagistică.
1. Generalitati despre sistemul nervos central.
2. Dezvoltarea sistemului nervos central. Anomalii.
3. Măduva spinării
4. Trunchiul cerebral
5. Trunchiul cerebral- continuare.
6. Cerebelul
7. Diencefalul
92
8. Telencefalul
9. Spaţiul subarahnoidian şi lichidul cerebro-spinal. Ventriculii cerebrali.
10. Globul ocular. Orbita. Dezvoltarea globului ocular.
11. Urechea. Dezvoltarea urechii.
12. Anatomia secţională a sistemului nervos central
13. Regiunile topografice (parietale şi viscerale) ale gâtului. Secţiuni
anatomice transversale ale gâtului la nivelul vertebrelor C4, C5, C6.
Fundamentare anatomică a unor tehnici curative şi investigative la
nivel cervical (traheotomie, abord vascular la nivelul gâtului).
14. Regiuni topografice ale capului (parietale şi viscerale). Bazele
anatomice ale investigaţiei şi abordului medico- chirurgical al orbitei,
a cavităţilor nazale, a sinusurilor paranazale, a urechii medii şi interne.
Fundamentare anatomică a metodelor imagistice de investigaţie
cranio-cerebrală.
Lucrări practice
SISTEM NERVOS CENTRAL

Săptămâna 1
Şed.1. Meningele spinale. Spaţiul subarahnoidian. Cisternele
subarahnoidiene.
Şed.2. Maduva spinării
Săptămâna 2
Şed.3. Învelişurile şi vasele encefalului. Sinusurile durei mater.
Şed.4Vasele şi nervii cranieni la baza craniului. Hipofiza.
Săptămâna 3
Şed.5. Configuraţia exterioară a trunchiului cerebral.
Originea aparentă a nervilor cranieni. Secţiunea pedunculilor cerebrali.
Şed.6.Structura trunchiului cerebral
Săptămâna 4
Şed.7. Structura trunchiului cerebral (continuare).
Şed.8. Cerebelul. Ventriculul IV
Săptămâna 5
Şed.9 Studiul prozencefalului în întregime. Configuraţia exterioară a
emisferelor cerebrale.
Şed.10. Prepararea corpului calos şi a ventriculilor laterali.
Săptămâna 6
Şed.11. Diencefalul ,Ventriculul III.
Şed.12..Talamus, Hipotalamus
Săptămâna7
Şed.13. Corpii striaţi-sistemul extrapiramidal
Şed.14. Emisferele cerebrale-prezentare generală, sistematizare
93
Săptămâna 8
Şed.15. Emisferele cerebrale. Structura emisferelor cerebrale Arii corticale
Şed.16. Prepararea lobului insulei. Secţiuni transversale, frontale și sagitale
prin emisferele cerebrale.
Săptămâna 9
Şed.17.Formaţiuni comisurale
Şed.18. Sistematizarea scoarţei cerebrale. Arhi-paleo-neocortex
ORGANE DE SIMŢ
Săptămâna 10
Şed.19. Seminar recapitulativ: sistemul nervos central.
Şed.20. Orbita, ochiul, anexele globului ocular.Calea optică
Săptămâna 11
Şed.21. Urechea.Căile auditivă şi vestibulară.
Şed.22. Seminar recapitulativ: organe de simţ.
ANATOMIE TOPOGRAFICĂ
Săptămâna 12
Şed.23. Anatomia clinică a regiunilor topografice ale capului (parietale şi
viscerale). Bazele anatomice ale examinărilor imagistice ale capului.
Şed.24. Bazele anatomice ale unor manopere medico-chirurgicale
(descoperirea nervului trigemen şi a ramurilor acestuia; descoperirea
nervului facial şi a arterei faciale, puncţionarea antrului mastoidian,
sinusului frontal şi sinusului maxilar).
Săptămâna 13
Şed.25. Anatomia clinică a regiunilor topografice ale gâtului (parietale şi
viscerale). Bazele anatomice ale examinărilor imagistice ale gâtului (secţiuni
transversale la nivelul C4, C5, C6).
Şed.26. Bazele anatomice ale unor manopere medico-chirurgicale (artera
subclavie, arterele carotide în trigonul carotidian, abordul chirurgical al
tiroidei şi laringelui).
Săptămâna 14
Şed.27. Seminar recapitulativ: cap, gât.
Şed.28. Sinteze recapitulative
Bibliografie
1. Drake RL, Vogl AW, Mitchell AWM, Filipoiu FM. Anatomia lui Gray
pentru studenți. București, Prior, 2014.
94
2. Georgia R. Anatomia omului. Sistemul nervos central. Cluj-Napoca.
Risoprint, 2005.
3. Grigorescu-Sido F. Anatomia omului, Generalități. Cluj-Napoca,
Casa Cărții de Știință, 2009.
4. Grigorescu-Sido F, BlidaruM., Blidaru D. Neuranatomia în scheme.
Cluj-Napoca, casa Cărții de Știință, 2004.
 Activitate în timpul anului 15%
95
BIOCHIMIE METABOLICĂ

Cursul: Biochimie metabolică
Titularul cursului: Prof. dr. Alexandra Crăciun, Șef lucr. dr.
Nistor Tiberiu, Șef lucr. dr. Catana Cristina,
Șef lucr. dr. Silaghi Ciprian
Disciplina: Biochimie Medicală

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex scris
I Oblig 3 3 - 42 42 - 80 164 7 + Ex
practic
Obiective generale:
 Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor
macromoleculari şi a proceselor biochimice fundamentale din
organismele vii
 Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor
analize biochimice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care
să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului
Cunoaşterea unor principii de bază în Biochimia medicală
- structura şi rolul proteinelor importante din organism - implicaţii
medicale
- structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor
- enzimele, biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din
organismele vii- implicaţii medicale
- vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi
consecinţele lor
- acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea
informaţiei genetice
96
- glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism
glucidic deficitar
- lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în
metabolismul lipidic
- aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice
- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi
exprimarea informaţiei genetice
1. Aminoacizi.
2. Structura proteinelor.
3. Exemple de proteine.
4. Enzime.
5. Vitamine şi coenzime.
6. Receptori.
7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici.
8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul
glicogenului, glicoliza, gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic,
ciclul Krebs, calea pentozo- fosforică, calea glucuronică.
9. Structura şi rolul lipidelor.
10. Metabolismul lipidelor: - oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor
cetonici, biosinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi
complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.
11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de
metabolizare a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul
hemoglobinei.
12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia,
translaţia; reglarea lor.
Bibliografie
Cătana C., Crăciun AM (ed), Drugan C, Nistor T, Silaghi C. Biochimie
metabolică. Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca,
2016, 215 pagini, ISBN 978-973-693-687-6.

97
HISTOLOGIE

Curs: Histologie - Țesuturi
Titularul cursului: Prof. dr. Carmen Mihaela Mihu,
Şef. lucr. dr. Mariana Marginean
Departament: Ştiinţe morfologice
Disciplina: Histologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Examen
scris şi
I Oblig 2 2 - 28 28 - 40 96 4 examen
practic
oral
Obiective generale:
La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să utilizeze informaţiile
histologice în contextul aspectelor clinice, dobândind astfel o gândire
medicală integrată.
La sfârşitul pregătirii în histologie, studenţii vor fi capabili:
- să utilizeze microscopul
- să interpreteze o imagine microscopică
- să cunoască şi să diferenţieze coloraţiile histologice
- să pună diagnosticul histologic de ţesut sau organ
- să realizeze diagnosticul diferenţial între diferite tipuri de ţesuturi sau
organe pe baza criteriilor de diagnostic histologic.
- să integreze informaţia histologică în contextul disciplinelor fundamentale
şi clinice
98
1. Introducere. Istoric. Generalităţi despre ţesuturi, clasificare, histogeneză.
Modificări celulare fiziologice şi patologice. Ţesuturile epiteliale de
acoperire. Ţesuturi epiteliale simple, stratificate şi de tip particular.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Funcţii. Corelaţii clinice.
2. Ţesuturile epiteliale glandulare: clasificare, organizare generală a
glandelor exocrine şi endocrine. Corelaţii clinice. Ţesuturile conjunctive.
Caractere generale. Celulele conjunctive proprii şi alogene sau tranzitorii
structură histologică la M.O. şi M.E., funcţii. Corelaţii clinice.
3. Ţesuturile conjunctive. Fibrele conjunctive: de colagen, reticulină şi
elastice. Structură histologică la M.O. şi M.E. Metode de evidenţiere prin
coloraţii specifice. Substanţa fundamentală: structură macromoleculară.
Clasificarea ţesuturilor conjunctive. Ţesuturi conjunctive embrionare şi
comune (propriu zise). Structură histologică. Histofiziologie. Corelaţii
clinice.
4. Ţesuturile conjunctive specializate. Structură histologică la M.O. şi M.E.
Histofiziologie. Ţesutul cartilaginos: hialin, elastic, fibros. Discul
intervertebral. Structură histologică la MO şi ME. Corelaţii clinice.
5. Ţesuturile conjunctive specializate. Ţesutul osos. Celulele ţesutului osos.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Matricea osoasă.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Ţesuturile osoase:
compact şi spongios. Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie.
Osificarea endoconjunctivă şi encondrală. Corelaţii hormonale. Corelaţii
clinice.
6. Ţesuturile musculare. Generalităţi. Clasificare. Ţesutul muscular striat
scheletal şi cardiac. Structură histologică la M.O. şi M.E. Ţesutul muscular
neted - structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Corelaţii
clinice.
7. Ţesutul nervos. Generalităţi. Neuronul şi nevroglia. Clasificare.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Sistemul nervos
periferic: nervul ca organ. Structură histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii
clinice.
8. Sistemul cardio-vascular. Generalităţi. Artere elastice, artere
musculare, vene, capilare. Structură histologică la M.O. şi M.E.
Histofiziologie. Dispozitive vasculare de tip particular. Vase limfatice.
Structură histologică la M.O. şi M.E. Modificări structurale ale pereţilor
vasculari, legate de vârstă şi de unele aspecte patologice. Corelaţii clinice.
99
9. Sistemul hemoimun I.Generalităţi. Definiţie. Cito-histologia celulelor
imunocompetente şi rolul lor. Măduva hematogenă - structură histologică
la M.O. şi M.E. Funcţii. Corelaţii clinice.
10. Sistemul hemoimun II. Hematopoeza - eritropoeza, granulocitopoeza,
trombocitopoeza şi monocitopoeza. Corelaţii clinice.
11. Sistemul hemoimun III. Ţesutul limfoid. Clasificare, generalităţi,
limfocite T şi limfocite B, limfopoeza . Timus - Structură histologică la
M.O. şi M.E. Corelaţii clinice.
12. Sistemul hemoimun IV. Splină şi limfoganglion. Structură histologică la
M.O. şi M.E. Histofiziologie. Corelaţii clinice.
13. Recapitulare
14. Sistemul nervos. Sistemul nervos periferic: ganglionii spinali şi
vegetativi. Sistemul nervos central: maduva spinarii, cerebelul, scoarta
cerebrala. Structură histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii clinice.
Bibliografie
Histologie Generala. Vol.I. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan Mariana
Marginean, Alina Sovrea. colaboratori Carmen Melincovici , Anne Marie
Chindris Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca,
2006
Lucrări practice/Stagii
1. Preparatul microscopic. Tehnica obţinerii preparatului microscopic
extemporaneu şi utilitatea practică a acestuia. Tehnica efectuării
preparatului microscopic permanent: recoltare, fixare, includere în diferite
medii – parafină şi celoidină. Coloraţii histologice. Metode comune şi
specifice: hematoxilină - eozină, tricrom Van Gieson, tricrom Masson,
rezorcină-fuxină, hematoxilină ferică, tricrom, Mallory, impregnări cu
azotat de argint. Metode histochimice pentru evidenţierea acizilor nucleici,
a grăsimilor, proteinelor, glicogenului şi glicozaminoglicanilor.
2. Ţesuturi epiteliale de acoperire. Epiteliul simplu pavimentos (mezoteliul
de pe suprafata spinei), simplu cilindric, stratificat pavimentoscheratinizat
şi necheratinizat, epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat, uroteliu.
Coloraţie H.E. şi coloraţii speciale.
3. Ţesuturi epiteliale glandulare. Epitelii glandulare exocrine: glandă
tubulară simplă, glandă tubulo-acinoasă, glandă tubulo-alveolară. Epitelii
100
glandulare endocrine: mod de dispunere în cordoane şi în foliculi. Coloraţie
H.E. şi coloraţii speciale.
4. Ţesuturi conjunctive I. Ţesut conjunctiv mucos, lax, tendinos – (secţiune
longitudinală) şi tendon ca organ (în secţiune transversală). Ţesut
conjunctiv dens neordonat, fibrolamelar. Ţesutul elastic – din ligamenul
galben - secţiune longitudinală şi transversală. Coloraţie HE. şi coloraţii
speciale.
5. Ţesuturi conjunctive II. Ţesut conjunctiv reticular. Ţesut adipos brun şi
alb în coloraţie HE şi Sudan negru. Test.
6. Ţesuturi conjunctive III. Ţesut cartilaginos. Ţesut cartilaginos hialin şi
elastic. Coloraţie HE. şi coloraţii speciale. Osificarea endocondrală.
Coloraţie HE.
7. Ţesuturi conjunctive IV. Ţesut osos. Ţesut osos compact uscat şlefuit,
ţesut osos compact decalcificat, ţesut osos spongios decalcificat. Coloraţie
HE şi coloraţii speciale.
8. Ţesuturi musculare. Muşchiul striat scheletal secţiune longitudinală,
muşchiulul ca organ –secţiune transversală Coloraţie HE., hematoxilină
ferică Heidenheim. Muşchi cardiac – secţiune longitudinală şi transversală,
Coloraţie HE.
9. Ţesutul nervos. Neurofibrile, fibre nervoase, nervul ca organ. Coloraţie
HE. şi coloraţii speciale (acid osmic, impregnări cu azotat de argint)
10. Sistemul cardio-vascular. Muşchiul neted Coloraţie HE. Arteră de tip
elastic (aorta), arteră de tip muscular, vene, capilare, vase limfatice, pachet
vasculo-nervos. Coloraţie H.E. şi coloraţii speciale.
11. Revizie lame. Test.
12. Sistemul hemoimun: timus, măduvă roşie hematogenă - coloraţie HE.
Revizie lame
13. Sistemul hemoimun: limfoganglion, splină - coloraţie HE. Revizie lame
14. Examenul practic.
 Activitate din timpul semestrului 10%
101
HISTOLOGIE

Cursul: Histologie – Organe
Titularul cursului: Prof. dr. Carmen Mihaela Mihu, Şef. lucr. dr.
Mariana Marginean
Departamentul: Ştiinţe morfologice
Disciplina: Histologie
Codul cursului: MED 2 1 2 03

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Examen
scris şi
II obligatoriu 2 2 - 28 28 - 40 96 4
examen
practic
Obiective generale:
 Histologie –Organe studiază structurile histologice ale organelor, legate
pe de o parte de procesele fiziologice şi patologice la nivel molecular,
iar pe de altă parte de modificările structurale datorate vârstei şi
stărilor patologice. Aceste noţiuni sunt legate de aspecte clinice,
servind astfel ca bază pentru formarea unei gândiri medicale.
 Studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a diagnosticului de
organ. Se insistă pe elementele histologice de diagnostic diferenţial.
Noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cunoştinţe
legate de patologie.
 Studenţii deprind o gândire medicală fiind obişnuiţi cu elementele de
diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii
histofiziologice, histopatologice şi clinice.
1. Sistemul digestiv. Cavitatea bucală: delimitare, structura histologică a
pereţilor, mucoasa cavităţii bucale. Structura histologică la M.O. şi M.E. a
buzei şi limbii. Mugure gustativ. Structură histologică, funcţii. Generalităţi
102
despre organul dentar. Glande salivare. Structură histologică la M.O. şi M.E.
Histofiziologie. Corelaţii clinice .
2. Sistemul digestiv. Planul general de organizare a tubului digestiv.
Esofag. Stomac. Structură histologică la M.O. şi M.E., funcţii . Corelaţii
clinice.
3. Sistemul digestiv. Intestin subţire. Intestin gros. Apendice. Rect.
Structură histologică la M.O. şi M.E., funcţii. Corelaţii clinice.
4. Sistemul digestiv. Ficat. Noţiunea de lobuli hepatici. Celula hepatică -
structură histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Pancreas - structură
histologică la M.O. şi M.E. Histofiziologie. Corelaţii clinice.
5. Sistemul respirator. Căile respiratorii extra şi intrapulmonare. Structură
histologică la M.O. şi M.E. Mucoasa olfactivă - structură histologică, funcţii.
Plămânul - structură histologică la M.O. şi M.E. Bariera alveolo - capilară.
Corelaţii clinice.
6. Sistemul renal. Rinichiul – histogeneză, generalităţi, structură histologică
la M.O. şi M.E. Vascularizaţia rinichiului. Căi urinare: calice, ureter, vezică
urinară, uretră. Structură istologică, funcţii. Corelaţii clinice.
7. Sistemul endocrin. Generalităţi. Citohistologia celulelor endocrine
secretoare de hormoni proteici şi steroizi. SED, hipofiza, epifiza, structură
histologică la M.O. şi M.E., funcţii. Corelaţii clinice.
8. Sistemul endocrin. Suprarenala, tiroida, paratiroidele. Structură
histologică la M.O. şi M.E., funcţii. Corelaţii clinice.
9. Aparatul genital masculin. Testiculul - structură histologică la M.O. şi
M.E. Histofiziologie. Bariera testicul - sânge. Căile spermatice intra şi
extratesticulare - structură histologică şi histofiziologie. Prostata. Veziculele
seminale. Glandele bulbo-uretrale - structură histologică şi histofiziologie.
Corelaţii clinice.
10. Aparatul genital feminin. Ovar - structură histologică la M.O. şi M.E.
Foliculii ovarieni. Corpul galben. Modificările ciclice ale ovarului. Corelaţii
endocrine hipofizo-ovariene. Trompa uterină - structură histologică la M.O.
şi M.E., histofiziologie. Uter - structură histologică la M.O. şi M.E. Modificări
ciclice ale endometrului. Corelaţii endocrine.
11. Aparatul genital feminin. Uterul gravid - aspecte histologice.
Morfogeneza şi structura histologică a placentei. Glandă mamară - în
repaus şi în activitate secretorie - structură histologică la M.O. şi M.E.
Corelaţii clinice.
12. Organe de simţ. Tegumentul şi anexele tegumentare (glande sebacee,
sudoripare şi fanere cutanate). Structura histologică la M.O. şi M.E. a
103
epidermului şi dermului. Melanogeneza. Histofiziologia tegumentului.
Receptori senzitivi. Structura histologică a firului de păr şi glandelor
sebacee şi sudoripare. Corelaţii clinice.
13. Organe de simţ. Globul ocular - structura histologică la M.O. şi M.E. a
tunicilor globului ocular: structura histologică şi histofiziologia corneei,
retinei. Structura histologică şi histofiziologia anexelor globului ocular:
pleoapa şi glande lacrimale. Urechea internă şi organul lui Corti - structură
histologică la M.O. şi M.E. Corelaţii clinice.
14. Curs recapitulativ.
Bibliografie Obligatorie:
1. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean.
Histologie Generala Vol.I. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-
Napoca, 2006
2. Carmen Mihaela Mihu, Alina Sovrea, Maria Crisan, Mariana Marginean,
Carmen Melincovici, Bianca Boşca, Anne Marie Constantin. Histologie
Vol.II. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2012
1. Sistemul nervos central. Măduva spinării, cerebel, creier. Ganglion
spinal şi ganglion vegetativ. Coloraţie H.E. şi coloraţii speciale.
2. Sistemul digestiv. Buză, limbă, mugure gustativ. Coloraţie H.E. şi coloraţii
speciale.
3. Sistemul digestiv. Esofag, stomac, Glande salivare : parotidă,
submaxilară şi sublinguală. secţiuni longitudinale şi transversale. Coloraţie
H.E. şi coloraţii speciale.
4. Sistemul digestiv. Duoden, jejun,ileon, intestin gros, apendice. Coloraţie
HE si coloraţii speciale.
5. Sistemul digestiv. Ficat, colecist, pancreas. Coloraţie H.E. şi coloraţii
speciale.
6. Sistemul respirator. Trahee, bronhii, plămân, epiglotă. Coloraţie H.E şi
coloraţii speciale. Test.
7. Sistemul urinar. Rinichi, ureter, vezica urinară. Coloraţie H.E. şi coloraţii
speciale.
8. Sistemul endocrin. Hipofiza, epifiza. Coloraţie H.E. şi coloraţii speciale.
Revizie de preparate.
9. Sistemul endocrin: Suprarenala, tiroida, paratiroidă. Coloraţie H.E. şi
coloraţii speciale.
10. Aparatul genital masculin. Testicul, epididim, canal deferent, prostată.
Coloraţie H.E. şi coloraţii speciale. Revizie de preparate.
104
11. Aparatul genital feminin. Ovar, uter, trompe uterine. Coloraţie H.E. şi
coloraţii speciale. Test.
12. Aparatul genital feminin: Placentă luna III-a, placentă la termen.
Glanda mamară în repaus, glandă mamară în lactaţie. Coloraţie H.E şi
coloraţii speciale.
13. Organe de simţ şi tegument : Epiderm, derm, fir de păr, glande sebacee
şi sudoripare. Retină, cornee. Coloraţie H.E. Revizie de preparate.
14. Examen practic
Bibliografie
1. Histologie - Caiet pentru lucrari practice vol I. Coordonator: Carmen
Mihaela Mihu. Autori: Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean,
Carmen Melincovici, Bianca Bosca, Sergiu Susman, Anne Marie Constantin,
Andrei Coneac, Mihaela Marina. 2014 ISBN 978-606-93807-4-1 Editura
Colorama
2. Histologie- Caiet pentru lucrari practice vol II. Coordonator: Carmen
Mihaela Mihu. Autori: Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean,
Carmen Melincovici, Bianca Bosca, Sergiu Susman, Anne Marie Constantin,
Andrei Coneac, Mihaela Marina 2014 ISBN 978-606-93807-4-1 Editura
Colorama
3. Carmen Mihaela Mihu. Ghid de diagnostic histologic pentru ţesuturi şi
organe. Ed. Napoca Star, Cluj Napoca , 2009
Evaluare:
 Activitatea din timpul semestrului 10%
105
FIZIOLOGIE

Cursul: Fiziologie specială
Titularul cursului: Prof. dr. Simona Clichici, Prof. dr. Şoimiţa
Suciu, Prof. dr. Adriana Filip
Departamentul: Ştiinţe funcţionale
Disciplina: Fiziologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tip
Sem.

cursi
S
C LP St C LP
t
Ex. scris
I 3 3 - 42 42 - 60 144 6
Obl +ex. practic
ig. Ex. scris
II 3 2 - 42 28 - 60 130 6
+ex. practic
Biofizică
Obiective generale
Există 3 obiective generale în învăţarea Fiziologiei de către studenţii la
Medicină, anul II.
1. Dezvoltarea spiritului de observaţie, esenţial pentru viitorul medic
2. Clarificarea şi înţelegerea unor fenomene biologice de dificultate şi
complexitate ridicată
3. Explorarea funcţională a diverselor aparate şi sisteme.
Obiective specifice
 Însuşirea cunoştinţelor necesare pentru integrarea funcţiilor de la nivel
molecular-celular, la nivel de ţesut-organ, pentru înţelegerea
funcţionării diferitelor organe, sisteme şi a interacţiunilor dintre ele.
 Acumularea de noţiuni referitoare la diferitele categorii de receptori,
neuromediatori, citokine, pentru fundamentarea modernă a
multiplelor mecanisme fiziologice.
106
1. Fiziologia sistemului sanguin: Introducere în fiziologia sângelui.
Funcţiile sângelui. Volemia. Eritrocitul, eritopoieza. Grupele sanguine.
Leucocitele. Imunitatea. Plachetele sanguine. Funcţia de menţinere a
echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza şi coagularea sângelui.
Fibrinoliza
2. Fiziologia aparatului cardiac: Fiziologia inimii. Muşchiul cardiac.
Proprietăţile miocardului. Ciclul cardiac. Manifestările activităţii
cardiace. Consecinţele funcţionale ale activităţii cardiace. Performanţa
cardiacă.
3. Hemodinamica: Hemodinamica. Proprietăţile fiziologice ale sistemului
vascular. Presiunea arterială. Reglarea neuro-umorală a presiunii
arteriale. Pulsul arterial. Circulaţia capilară. Circulaţiile regionale,
coronariană, hepatică, cerebrală, pulmonară, renală.
4. Fiziologia excreției renale: Funcțiile rinichiului în menținerea
homeostaziei. Anatomia rinichiului. Fiziologia tubului urinifer.
Mecanisme de epurare renală.
5. Fiziologia sistemului nervos: Somestezia. Arii somestezice. Durerea.
Receptorii pentru durere. Căi de conducere. Tipuri de durere. Reflexe.
Clasificare. Reflexe somatice medulare. Șocul spinal. Controlul cortical
al motricității. Ariile motorii. Talamusul. Funcțiile talamusului.
Cerebelul. Funcţiile cerebelului. Sistemul nervos vegetativ: structura
sistemului nervos vegetativ, mediatorii sistemului nervos vegetativ,
funcţiile sistemului nervos vegetativ.Termoreglarea.
6. Fiziologia glandelor endocrine: Introducere în fiziologia glandelor
endocrine. Fiziologia glandei hipofize. Fiziologia glandei tiroide.
Fiziologia glandelor paratiroide. Fiziologia glandelor suprarenale.
Fiziologia pancreasului endocrin. Fiziologia gonadelor. Glanda pineală.
Bibliografie :
1. Orasan R., Clichici S., Filip A., Suciu Ș., Orasan M.S., Compendiu de
fiziologie cardiovasculară. Ed.Medicală Universitară Iuliu Hațieganu
Cluj-Napoca, 2017.
2. Haulică I., Fiziologie umană, Ed. Medicală, București, 2007
 Colocvii - Evaluarea cunostintelor la sfarsit de capitol: 10% din
nota finală
 Teste săptămânale - valuarea săptămânală a cunoştinţelor, pe
parcursul semestrului: 10% din nota finală
107
MICROBIOLOGIE

Cursul: Microbiologie Generală şi Medicală
- Bacteriologie Fundamentală şi Medicală,
- Virusologie Fundamentală şi Medicală
Titularul cursului: Prof. dr. Lia Monica Junie, Şef lucr. dr. Carmen
Costache, Şef lucr. dr. Ioana Colosi
Departamentul: Ştiinţe moleculare
Disciplina: Microbiologie

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Tipul
Sem

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. teoretic
I Oblig. 2 2 - 28 28 - 28 84 4 şi ex.
practic
Ex. teoretic
II Oblig. 2 2 - 28 28 - 28 84 4 şi ex.
practic
Obiective generale:
Bacteriologie, Virusologie Fundamentală și Medicală.
 Studiul microoganismelor și relația lor cu gazda umană, mediul biotic și
abiotic.
 Asimilarea cunoştinţelor de Bacteriologie, Virusologie fundamentală și
medicală.
 Aplicarea acestor noțiuni în domeniile de bază din Medicină:
cercetarea medicală, diagnosticul bacteriologic și virusologic clasic și
molecular al bolilor infecțioase şi epidemiologia infecțiilor.
 Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru
detectarea şi identificarea microorganismelor (bacterii, virusuri).
 Pregatirea studenților pentru efectuarea unor tehnici minime de
laborator necesare unui medic de medicină generală.
108
1. Lumea microorganismelor.
- Definiție, istoric, taxonomie
- Regnul Procariota.
- Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală.
2. Bacteriologie fundamentala
- Morfologie bacteriană
- Fiziologie bacteriană
- Genetică bacteriană (Evoluţie și adaptare în lumea bacteriană).
Ereditatea și variabilitatea bacteriilor: replicarea, recombinarea ADN,
transcrierea informației genetice, transfer de material genetic
(Plasmide, elemente genetice transpozabile, bacteriofagi),
- Chimioterapia antibacteriana (mecanism de actiune și rezistenta
bacteriilor la antiviotice).
- Infecția și patogenitatea bacteriană - caractere generale, postulate,
factori de patogenitate
3. Bacteriologie Medicală: Genuri și Specii bacteriene: Reprezentanți,
infecții produse, patogeneză, patogenitate și diagnosticul de laborator
- Genul Stafilococcus – reprezentanți, infecții produse, infecțiile
stafilococice, patogenitate, diagnostic de laborator
- Genul Streptococcus, Genul Enterococcus: reprezentanți, infecții
produse, patogenitate, diagnostic de laborator,
- Genul Mycobacterium: Caractere generale. Clasificare. Tuberculoza
diagnostic de laborator
- Enterobacteriaceae: Caractere generale, Clasificare, Enterobacterii
patogene, Enterobacterii comensale: infecțiile produse, diagnostic de
laborator
- Genul Haemophylus, Brucella, Bordetella: reprezentanți, infecții
produse, diagnostic de laborator.
- Genul Treponema, Genul Leptospira și Borrellia: Caractere generale,
reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator
- Genul Ricketsia, Genul Chlamydia , Genul Mycoplasma:
reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator
- Genul Neisseria: reprezentanți, infecții produse, patogenitate,
- Genul Corynebacterium, Clostridium, Bacillus: reprezentanți, infecții
produse, patogenitate, diagnostic de laborator în infecțiile produse
de reprezentanții genurilor Clostridium, Bacillus, Corynebacterium
4. Virusologie generală și moleculară.
- Virusuri: proprietăți, arhitectura virală Clasificare; Genetică virală,
Multiplicarea virală, Patogeneza infecțiilor virale; Chimioterapia
antivirală; Cultivarea virusurilor și identificarea virusurilor
109
5. Virusologie Medicală:
- Familii, Reprezentanți, infecții produse, patogeneza și diagnosticul de
laborator al infecțiilor virale.
- Orthomyxoviridae: reprezentanți, infecții produse, Diagnostic de
laborator în gripă
- Paramyxoviridae, Picornaviridae, Rhabdoviridae: reprezentanți,
infecții produse, diagnostic de laborator
- Adenoviridae, Herpetoviridae: reprezentanți, infecții produse,
- Retroviridae: virusul HIV Diagnostic de laborator în HIV
- Virusurile hepatitelor, Diagnostic de laborator in hepatite
Bibliografie:
1. Monica Junie "Microbiologie Fundamentala", Editura Universitară "Iuliu

Haţieganu", Cluj-Napoca, ISBN: 978-973-693-427-8, ed.II-a, 2011 (217 pg
din care 75 pg figuri și tabele = 142 pg. text curs)

 Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale
70%
 Teste de verificare pe perioada anului:
o Examen oral/scris 10%
o Examen practic 20%
110
GENETICĂ MEDICALĂ

Programul de studiu Medicină
Curs Genetică medicală
Titularul cursului Prof. dr. Ioan Victor Pop
Conf. dr. Popp Radu Anghel
Departamentul Ştiinţe moleculare
Disciplina Genetică medicală

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem

cursului
S
C LP C LP St
t
I 1 2 14 28 3 Verificare
Oblig. - - 200 298
II 2 2 28 28 4 şi Examen
Obiective generale:
Înţelegerea rolului individualităţii biologice în:
1) diferenţele de răspuns ale fiecărui organism la agresiunile mediului şi,
deci vulnerabilitatea diferită a oamenilor la îmbolnăvire;
2) determinismul bolilor comune, prin interacţiunea dintre structura
genetică a unui individ (ce determină o anumită predispoziţie la boală) şi
factorii agresivi din mediu;
3) anifestările variabile şi gravitatea diferită ale aceleiaşi boli la pacienţi
diferiţi;
4) răspunsul diferit, particular, la acelaşi tratament aplicat unor bolnavi
diferiţi, suferind de aceeaşi boală.
1. Înţelegerea legilor eredităţii şi variabilităţii normale şi patologice.
2. Înţelegera bazelor moleculare generale ale patologiei umane.
3. Înţelegerea impactului geneticii în medicină.
4. Înţelegerea structurilor, mecanismellor şi legilor de bază ale stocării,
transmiterii şi expresiei informaţiei ereditare pentru formarea, dezvoltarea
şi funcţionarea organismului uman.
111
5. Înţelegerea rolului important pentru baza conceptuală a medicinii
deoarece oferă o nouă perspectivă medicinii moderne, dominată de
biologia moleculară a celulei, genetică şi imunologie.
6. Înţelegerea faptului că bolile genetice au devenit o problemă majoră de
sănătate publică.
7. Înţelegerea relaţiei dintre ereditate şi boală, respectiv a rolului mutaţiilor
în producerea bolilor sau a predispoziţiei la boală.
8. Însuşirea noţiunilor elementare referitoare la diagnosticul şi îngrijirea
pacienţilor cu boli genetice precum şi de familiile lor.
9. Însuşirea noţiunilor elementare referitoare la sfatul genetic, diagnosticul
prenatal, screeningul neonatal sau diagnosticul presimptomatic.
1. Locul şi rolul genetici medicale în educaţia şi practica medicală. Genomul
uman.
1.1.Noțiuni esențiale de genetică umană fundamentală, definiția geneticii
medicale, scurt istoric al geneticii umane.
1.2.Date generale despre structura genomului uman (genomul nuclear și
mitocondrial, ADN codant și necodant, gene și cromosomul ca unitate
codantă).
2. Structura genelor. Exprimarea informaţiei ereditare. Reglarea exprimării
genelor
2.1.Capitolul descrie structura fundamentală a genei (introni, exoni, regiuni
reglatorii), modalitatea de expresie a informației codificate, precum și
mecanismele bazale care stau la baza reglării expresiei la nivelul
fenotipului.
2.2. Gene și familii de gene
2.3. Elemente genetice mobile
3. Variabilitatea informației ereditare. Mutații genice.
3.1. Definiția noțiunii de mutație genică, clasificarea mutațiilor genice.
Consecințele patologice ale mutațiilor
3.2. Elementele genomice care definesc variabilitatea informației ereditare
(variante genice, polimorfisme genetice).
4. Stocarea și transmiterea informației.
4.1.Noțiuni de bază legate de transmiterea informației ereditare
(transcripție, transriere, translație)
4.2. Ereditaea mendeliană și non-mendeliană
5. Ereditatea poligenică şi multifactorială în patología umană.
112
5.1. Genetica și patologia comună
5.2. Ereditatea poligenică.
Mecanismele care stau la baza tranmiterii patologiilor multifactoriale.
5.3. Exemple de variații genomice în unele boli cu determinism
multifactorial (Boala coronariană, diabetul zaharat, boala Parkinson, boala
Alzheimer, tulburaea afectivă bipolară, alcoolismul, cancerul sporadic)
6. Epigenetică.
6.1.Noțiuni fundamentale de epigenetică.
6.2.Importanța integrării și înțelegerii epigeniticii în patologia umană
7. Genetica populaţiilor umane.
7.1.Importanța geneticii medicale în medicina populațională
7.2. Noțiuni elementare legate de echilbrul Hardy-Weiberg, migrația
populațiilor, fitness, drif genetic, antropologie moleculară, frecvenţa
alelelor la nivelul populaţiilor umane)
8. Anomaliile cromosomiale şi patología asociată.
8.1.Explicarea mecanismlor fundamentale care stau la baza apariției
anomaliilor cromosomiale numerice și structurale și funcționale
8.2.Anomalii cromosomiale și fenotipul asociat (trisomia 21, monosomia X,
sindromul Cri du chat, sindromul velocardiofacial, etc)
9. Patologia mitocondrială
9.1.Descrierea particularităților genomului mitocondrial, transmiterii
infomației genomice mitocondriale și a patologiei asociate (bolille
mitocondriale, senscența, cancerul)
10. Genetica dezvoltării. Defectele de dezvoltare.
10.1.Noțiuni generale despre famiiile de gene implicate în dezvoltarea
normală și patologică embrio-fetală.
10.2.Anomalii congenitale izolate. Sindroame congenitale malformative.
Deformații și displazii congenitale. Secvențe malformative.
11. Teratogenia. Factori teratogeni.
11.1.Clasificarea teratogenilor
11.2. Mecanismele genetice care stau la baza intercațiunii cu teratogenii și
patologia congenitală indusă.
11.3. Sindroame congenitale induse de teratogeni
12. Sexualizarea normală şi patologică.
113
12.1.Noțiuni fundamentale de embriologie genetică cu impact asupra
sexualizării normale și patologice.
12.2.Disgenezii gonadale.
13. Imunogenetica şi imunopatologie
13.1 Bazele moleculare a diversității imunologice umane (sinteza
imunoglobulinelor, polimorfismul TCR, complexul major de
histocompatibilitate). Autoimunitatea
13.2 Imunodeficiențe congenitale
14. Oncogenetică.
14.1.Biologia moleculară a cancerului (clase de gene implicate în
carcinogeneză).
14.2.Cancere ereditare versus cancere sporadice. 14.3.Cancerul de san și
ovar familial. Cancerul de colon ereditar.
15. Nutrigenetică.
15.1. Noțiuni elementare de nutrigenomică.
15.2. Importanta nutrigeneticii în practica medicală curentă și a impactului
pe care aceasta îl are asupra fenotipului
16. Farmacogenetică.
16.1. Farmacogenetica și farmacogenomica. Generalități.
16.2. Bazele genetice ale variației răspunsului la terapie.
16.3. Variații genice cu rol în modificarea răspunsului la terapie.
17. Genetica și genomica cu aplicații în clinica medicală și cercetare. De la
cercetare la medicină translațională.
18. Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică.
18.1. Diagnosticul genetic preconcepținal
18.2. Diagnosticul genetic prenatal
18.3. Diagnsoticul genetic presimptomatic
19. Principii de terapie în patologia genetică.
19.1.Terapii curente utilizate în tratamentul afecțiunilor genetice sau cu o
componentă genetică
19.2.Terapia genică
20. Medicina genomică.
20.1. Aplicațiile cercetării genomice în practica medicală curentă
114
21. Bioetica în genetica medicală.
21.1.Noțiuni fundamentale de bioetică în genetica medicală
21.2.Consimțămantul informat în testarea genetică
21.3. Elemente de bioetică cu aplicabilitate în practica medicală curentă
(testarea presimtomatică, testarea genetică a minorilor, testarea genetică
prenatală, etc).
Bibliografie:
1. Genetica medicala, Curs pentru studentii anului II, Medicina -U.M.F. Cluj-
Napoca, 2016 - Coordonator - I.V. Pop
2. Genetica Umană - Bazele mendeliene şi moleculare ale eredităţii. Vol. I,
I.V. Pop, D.Coprean, Ed. Risoprint, 2002.
3. Genetica medicală, Mircea Covic, Dragoş Ştefănescu, Ionel Sandovici,
Polirom, 2004 (2011).
4. www.orphanet.com
5. www.omim.com
6. www.pharmgkb.com
7. www.ensembl.org
1. Morfologia cromosomilor umani.
1.1. Noțiuni fundamentale de anatomie cromosomială. Elemente
cromosomiale obligatorii. Heteromorfisme cromosomiale.
1.2. Clasificarea internațională a cromosomilor. Nomenclatura
cromosomilor Expunere sistematică, demonstrație, prezentare de cazuri,
exerciții
2. Analiza cromosomilor umani (1).
Diagnosticul citogenetic prenatal.
2.1. Metode directe/indirecte de cariotipare
2.2. Indicațiile diagnosticului citogenetic prenatal
2.3. Tehnici invazive de diagnostic citogenetic prenatal (BVC,
amniocenteza)
2.4 Tehnici non-invazice de diagnotic prenatal (ecografia, analiza ADN fetal
din sangele matern)
3. Analiza cromosomilor umani (2). Diagnosticul citogenetic postnatal.
115
3.1. Indicațiile diagnosticului citogenetic postnatal
3.2. Sindroame cromosomiale frecvent identificate în patologia neonatală
pediatrică și a adultului
4. Citogenetică moleculară - tehnicile FISH.
5. CGH array.
6. Aplicații practice -citogenetică.
7. Seminar.
8. Metode de analiză moleculară a ADN - obținerea probelor, extracție acizi
nucleici, PCR.
9. Metode de analiză moleculară a genelor - PCR-RFLP, ARMS-PCR, RT-PCR.
10. Metode de analiză moleculară a genelor - secvențarea clasică a
ADN.(princiu, explicații,exemple)
11. Tehnicile NGS. Secvențierea de ultimă generație
12. Diagnosticul molecular - aplicaţii ale geneticii în medicina legală.
13. Analiza moleculară - aplicatii practice în patologie.
14. Seminar.
15. Bolile determinate de trisomiile autosomale.(1)
16. Bolile determinate de trisomiile autosomale.(2)
17. Bolile determinate de anomaliile structurale autosomale.
18. Bolile determinate de aneuploidii heterosomale.(1)
19. Bolile determinate de aneuploidii heterosomale.(2)
20. Seminar.
21. Boli monogenice cu transmitere autosomal-dominantă.(1)
22. Boli monogenice cu transmitere autosomal-dominantă.(2)
23. Boli monogenice cu transmitere autosomal-recesivă.(1)
24. Boli monogenice cu transmitere autosomal-recesivă.(2)
25. Boli monogenice cu transmitere X-dominantă.
26. Boli monogenice cu transmitere X-recesivă.
27. Oncogenetică. Expunere sistematică, demonstrație, prezentare de
cazuri, exerciții
-28. Seminar.
116
Bibliografie:
Caiete de lucrări practice - Genetica Medicala, Indrumator pentru pentru
studentii anului 2, Facultatea de Medicina Generala, U.M.F. Iuliu Haţieganu
Cluj-Napoca, 2015 - Coordonator - Ioan Victor Pop.
Evaluare
 Verificare 66,6%
 Examen 33,3%
117
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Curs: Metodologia cercetării medicale
Titularul cursului: Prof. dr. Tudor Drugan
Departament: Educație medicală
Disciplina: Informatică medicală și biostatistică

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem
Ore / săpt. ore / sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. scris
II Oblig. 1,5 1,5 - 21 21 - 30 72 3 + ex.
practic
C = cursuri; AP = activităţi practice; SC = stagiu clinic
Informatică medicală şi Biostatistică
Obiective generale:
 Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor pentru regăsirea eficientă,
utilizarea şi evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale.
 Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metodele corecte de
cercetare și tipurile de studii clinice în cercetarea medicală.
 Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metoda potrivită de
analiză şi interpretarea corectă a rezultatelor provenite din cercetarea
medicală.
 Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor cu privire la metodele adecvate
de prezentare a rezultatelor unei cercetări științifice.
 Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru a practica
medicina bazată pe dovezi.
Cursul oferă studenţilor anului 2 al Facultății de Medicină Generală
cunoştinţe fundamentale cu privire la:
 Căutarea, înregistrarea şi analiza literaturii medicale
 Domeniile cercetării medicale şi tipurile de studii clinice
 Metode de cercetare medicală
 Analiza şi interpretarea rezultatelor unor studii medicale
118
 Principiile de redactare și prezentare corectă a rezultatelor cercetării
 Principiile medicinei bazate pe dovezi (EBM)
 Principiile etice în cercetarea medicală
Laboratoarele practice au ca și obiectiv asimilarea şi aplicarea
cunoştinţelor cu privire la:
 Regăsirea și accesarea informaţiilor medicale relevante în literatura de
specialitate
 Formularea unor întrebări corecte de cercetare, definirea unui scop și
a unor obiective de cercetare pertinente. Selectarea şi formularea
ipotezelor de cercetare. Identificarea populaţiei ţintă. Înţelegerea
metodelor de eșantionare. Definirea variabilelor de cercetare
adecvate. Scrierea unui protocol de cercetare corect.
 Intelegerea și alegerea corecta a metodelor de colectare a datelor
 Intelegerea și alegerea corecta a metodelor statistice de analiză a
datelor
 Utilizarea instrumentelor informatice specifice pentru asistarea
cercetării medicale
 Înţelegerea şi utilizarea principiilor corecte de redactare medicală şi de
prezentare orală a rezultatelor cercetării medicale
 Evaluarea validității studiilor
 Lectura critică a literaturii științifice medicale
Conținutul cursului:
1. Introducere
2. Etapele cercetării medicale. Documentarea bibliografică
3. Studii prognostice
4. Analiza datelor de supravieţuire
5. Studii de evaluare a unui test diagnostic
6. Studii de evaluare a unei atitudini terapeutice
7. Descrierea unui fenomen de sănătate
8. Meta-analiza
9. Validitatea studiilor. Evitarea surselor de eroare în studiile medicale
10. Alegerea metodelor statistice
11. Prezentarea datelor
12. Redactarea medicală şi comunicarea orală a rezultatelor cercetării
13. Medicina bazată pe dovezi (EBM)
14. Aspecte etice ale cercetării medicale
15. Modelare şi simulare în cercetarea medicală
Bibliografie:
1. Achimaş A. Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale. Cluj-Napoca:
Editura Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1999.
119
2. Machin D., Campbell M.J. Design of Studies for Medical Research.
Chichester. West Sussex: John Wiley & Sons Ltd; 2005.
3. Laplanche A., Com-Nougué C., Flamant R. Méthodes statistiques
appliquées a la recherche clinique. Paris: Flammarion; 1987.
4. Achimaş A., Drugan T., Colosi H., Leucuta D. Prezentarile cursurilor
pentru studenţii facultăţii de medicină (RO/EN/FR) [online] 2002-2012.
Available from URL: http://www.info.umfcluj.ro/
5. Colosi H., Leucuţa D., Bolboacă S. Lucrări practice de metodologia
cercetării ştiinţifice medicale - pentru studenţii facultăţii de medicină
generală (RO/EN/FR) [online] 2007-2012. Available from URL:
http://www.info.umfcluj.ro/
Evaluare:
 Examen practic - probleme aplicative bazate pe scenarii de cercetare,
urmate de examinare orală. Vor fi evaluate capacitatea de a înţelege
protocolul şi de a interpreta rezultatele unor scenarii de cercetare,
precum şi abilităţile practice de utilizare a calculatorului în cercetarea
medicală (30% din nota finală).
 Examen scris - întrebări cu răspunsuri multiple având scopul de a
evalua înţelegerea teoretică şi raţionamentul în ceea ce priveşte
designul și metodologia studiilor medicale, redactarea medicală şi
prezentarea rezultatelor cercetării, lectura și evaluarea critică a
literaturii ştiinţifice medicale (60% din nota finală).
 Activitatea din timpul semestrului (10% din nota finală).
120
ASISTENŢA PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE

Curs: Asistența primară a stării de sănătate
Titularul cursului: Conf. dr. Amanda Rădulescu, Conf. dr. Irina
Brumboiu, Şef lucr. dr. Ofelia Şuteu
Departament: Medicină comunitară
Disciplina: Epidemiologie

Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
II Oblig 1 1 - 14 14 - 42 84 2 Verificare
Obiective generale
 Principii fundamentale şi concepte ale Asistenţei Primare a Stării de
Sănătate, aplicate în medicina comunitară şi medicina preventivă
 Metode epidemiologice de studiu aplicate în Asistenţa Primară a Stării
de Sănătate
 Cauzalitatea bolilor şi mǎsurarea frecvenţei evenimentelor legate de
sănǎtate.
 Introducere în epidemiologia clinică.
Obiective specifice
 Introducere în medicina comunitară
 Sănătatea şi determinanţii sănătăţii
 Epidemiologia – ştiinţă cu abordare practică – metodologia aplicată în
Asistenţa Primară a Stării de Sănătate
 Aplicarea Epidemiologiei în sănătatea publică: supravegherea
epidemiologică, investigaţia epidemiologică, analiza epidemiologică,
evaluarea epidemiologică
 Epidemiologia descriptivă – indicatori şi indici
 Studii epidemiologice
 Triajul în profilaxia secundară
 Cauzalitatea
 Epidemiologia clinică
121
 Principii şi metode de profilaxie şi control al îmbolnăvirilor
 Aspecte fundamentale în epidemiologia bolilor infecţioase.
Curs:
1. Introducere în medicina comunitară. – 2 ore
a. Noţiunea de sănătate – sănătate individuală şi sănătate
comunitară. Factori determinanţi ai sănătaţii. Conceptul de
Medicină comunitară şi sănătate comunitară. Succese şi eşecuri
ale sănătăţii publice.
b. Metodele sănătăţii comunitare în promovarea, păstrarea şi
refacerea sănătăţii
2. Epidemiologia. Istoric. Definiţia epidemiologiei ca ştiinţă şi practică.
Domenii de utilizare ale epidemiologiei. Metoda epidemiologică.
Raţionamentul epidemiologic. Bazele epidemiologiei practice, relaţii cu
alte profesii din sănătatea publică – 2 ore
3. Supravegherea. Investigarea epidemiologică. Analiza epidemiologică.
Evaluarea epidemiologică. Folosirea raţionamentului epidemiologic.
Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică – 4 ore
4. Epidemiologia elementară a bolilor infecţioase. Prevenire, control,
eliminare, eradicare – 3 ore
5. Cauzalitatea – 2 ore
6. Epidemiologia clinică – 2 ore
7. Profilaxia. Definiţie. Profilaxia primordială, primară, secundară şi
terţiară – 2 ore
8. Asistenţa Primară a Stării de Sănătate: definiţie, istoric, conţinut,
management – 4 ore
Practic:
1. Epidemiologie descriptivă: definiţia noţiunilor de incidenţă, prevalenţă
(de moment, de perioada), interrelaţia dintre ele. Mortalitatea
standardizată. Exerciţii practice – Studiul Framingham. – 3 ore
2. Studii epidemiologice : tipuri de studii, prezentare generală, avantaje,
dezavantaje. Studii de cohortă şi caz-martor. Noţiunile de risc relativ,
OR, riscuri atribuibile. Studii epidemiologice intervenţionale. – 3 ore
3. Exemple de studii epidemiologice. Exerciţiu : Studiul Doll-Hill, fumatul
şi cancerul pulmonar. – 3 ore
4. Screening-ul în profilaxie: tipuri, criterii pentru instituirea unui
program de screening, calităţile testelor screening (sensibilitate,
specificitate, valoarea predictivă). Exerciţiu practice: introducerea
testului screening pentru diagnosticul infecţiei cu HIV – 3 ore
5. Miniproiect – cancerul colorectal şi alte exerciţii. – 3 ore
6. Investigaţia unei epidemii – management şi exerciţii. – 3 ore
122
7. Lectura critică şi interpretarea articolelor medicale. – 3 ore
Bibliografie
Notiţe de la cursuri şi lucrări.
Bocşan I.S., A. Rădulescu, I. Brumboiu, O. Şuteu, A. Achimaş- Epidemiologie
practică pt. medicii de familie, 1999, Ed. Med. Universitară I. Haţieganu Cluj
Napoca
Maria Irina Brumboiu- Metode epidemiologice de bază pentru practica
medicală. Editura Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu », Cluj-Napoca,
2005
I.S. Bocşan- Epidemiologia generală. Editura Medicală Universitară « Iuliu
Haţieganu », Cluj-Napoca, 2006.
R. Bonita, R. Beaglehole, T. Kjellström- Basic epidemiology . 2nd edition.
World Health Organization 2006
Mandel G.L., Bennett J.E., Dolin R- Principles and Practice of Infectious
Disease 7th Edition, 2010, Ed. Churchill Livingstone, London, New York
Cohen J, Powderly WG, Opal SM. Infectious Diseases. 3rd Edition 2010, Ed.
Mosby Elsevier
Evaluare
 Examen scris: chestionar cu răspunsuri multiple
123
LIMBA MODERNĂ

Curs: Limba engleză/ franceză/ germană/ română
Titularul cursului: Asist. dr. Ovidiu Ursa, Asist. dr. Marius Uzoni,
Asist. dr. Letiţia Goia, Asist. dr. Ana Coiug,
Asist. Ştefana Duncea
Disciplina: Limbi moderne
Codul cursului: MED 2 1210 RO

Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
II Oblig - 2 - - 56 - 14 70 2 Colocviu

Obiective generale
 Dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat;
 Dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic;
 Dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup,
clasă;
 Sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic
în profesia aleasă, prin lecturi selective
Obiective specifice
La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective:
a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi
dezacordului într-o problemă medicală; dezbaterea unei probleme
controversate;
b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat
pentru desprinderea detaliilor şi informaţiei specifice;
c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea
unui eseu argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame;
elaborarea unui rezumat medical cu structură fixă;
124
d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în
scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui
text în funcţie de logică şi coerenţă.
1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui
curriculum vitae.
2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea
informaţiei).
3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic).
4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea in vitro, ingineria
genetică) - dezbatere, eseu argumentativ.
5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură,
redactare.
6. Proiect: posterul medical - producere şi prezentare.
7. Prezentarea orală.
Bibliografie
1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House,
Bucharest, 1999
2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom- English in Medicine, Cambridge
University Press, 1998
3. Riley, D.- Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing,
Teddington, 1995
4. F. Mourlhon-Dallies – Santé-Médecine.com, CLÉ International, 2004
5. Ancuţa Radu- Langue Française Appliquée en Médecine, Editura
Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca, 2005
6. Dorobăţ, A., Fotea, M.- Limba română de bază, Ed. Institutul European,
Iaşi, 1999
7. Pop, Liana- Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-a, Ed. Echinox, Cluj,
2003
8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick,
Moment Mal vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.
Evaluare
 Verificare pe parcursul anului:
activitatea din timpul cursului practic şi portofoliul 50%
 Test scris 25%
 Verificare orală 25%
125
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Curs Educaţie fizică şi sport, an II
Titularul cursului Conf. dr. Popovici Cornelia, Asist. drd. David
Sergiu
Departamentul Educaţie medicală
Disciplina Educaţie fizică şi sport
Codul cursului MED 2 1 2 1 1 RO

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP C LP St
t
1
II Oblig - 1 - - 28 - - 28 Verificare
*
Obiective generale
 Menţinerea unei stări optime de sănătate.
 Realizarea unei dezvoltări fizice armonioase şi formarea unei
atitudini corecte a corpului.
 Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor
ramuri de sport.
 Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive, intelectuale şi a
responsabilităţii sociale.
 Dezvoltarea simţului estetic şi a simţului artistic.
 Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a
exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă
favorabil sănătăţii.
 Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea
sechelelor posttraumatice şi a celor cauzate de unele boli.
 Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a
lucrărilor practice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi
opţiunilor.
Obiective specifice
 Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor
tehnice şi tactice specifice sporturilor individuale şi de echipă.
126
 Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor
motrice de bază condiţionale, coordinative şi intermediare.
 Aplicarea unui program curricular diversificat, deschis şi liber, pe
baza ofertelor Catedrei, efectuat în limitele programei, sub
coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic.
 Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei
fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie
de concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă
al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice,
bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul
dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate optime sau în scop
terapeutic.
 Promovarea tratării individualizate a studenţilor în raport cu
motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice
pe ramuri de sport.
 Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-o
formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a
celor rezultate din extinderea ofertei (arte marţiale, schi, turism) de
către studenţii din anii mari sau absolvenţi, cunoscători ai acestor
activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra
de Educaţie Fizică şi Sport.
E) Ramuri de sport individuale.
atletism (B+F); badminton (B+F); culturism – fitness (B+F); aerobic
(B+F); înot (B+F); arte marţiale-Qwan Ki Do (B+F); tenis de câmp (B+F);
tenis de masă (B+F); schi (B+F); turism (B+F); şah (B+F)
Unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial sau
prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în
cadrul Comunităţii Academice.
F) Ramuri de sport colective
baschet (B+F); fotbal (B+F); volei (B+F); dans de societate (B+F); salsa
(B+F); majorete (F)
G) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală
Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor
motrice – viteza, coordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea,
prin exerciţii specifice dezvoltării calităţilor motrice deficitare şi exerciţii
libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc.
Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice.
127
H) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative şi absolute pentru efort şi
scutiţi medical
Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi
de recuperare.
Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne,
activităţi teoretice, referate, bibliografie).
Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: tenis de masă; turism;
şah.
Bibliografie
5. Bocu T.- Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă 2007
6. Bocu T.- Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective.
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2008
7. Regulamentele ramurilor sportive practicate.
8. Manuale, cursuri şi caiete de lucrări practice specifice activităţilor
sportive desfăşurate (dans de societate, baschet, culturism-fitness).
Evaluare
 Evaluarea pe parcursul anului universitar.
 Sistem punctaj SpManager 2008.
128
ANUL III
SEMIOLOGIE MEDICALĂ

Cursul Semiologie Medicală
Titularul cursului Prof. dr. Dan L. Dumitrascu, Prof. dr. Fodor
Daniela, Conf. Dr. Vasile Negrean, Şef lucr. dr.
Simona Grad, Șef lucr. dr. Agoston Coldea Lucia,
Șef lucr. dr. Porojan Mihai, , Șef lucr. dr. Olga
Orăsan
Departamentul Medicina internă
Disciplina Medicală II, Medicală IV
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
Ex. scris
I Oblig 3 - 5 42 - 70 100 219 6
și ex. practic
Ex. scris
II Oblig 3 - 6 42 - 84 100 219 6
și ex. practic
Fiziologie
Obiective generale
 Însuşirea abilităţilor de a întocmi o anamneză
 Însuşirea deprinderilor examenului obiectiv general şi pe aparate şi
sisteme
 Învăţarea şi dezvoltarea principiilor logicii şi demersului diagnostic, a
logicii solicitărilor şi interpretărilor explorărilor paraclinice
 Cunoaşterea principalelor sindroame din medicina internă
Obiective specifice
 Cunoaşterea unor principii de bază în întocmirea anamnezei
 Cunoaşterea unor principii de bază ale relaţiei psihologice de
comunicare medic-pacient
 Examenul obiectiv general
129
 Examenul obiectiv pe aparate (respirator, cardiovascular, digestiv,
renal, hematoformator etc)
 Ierarhizarea investigaţiilor paraclinice – cunoaşterea indicaţiilor şi
contraindicaţiilor investigaţiilor cerute
 Deprinderea unor manopere diagnostice şi terapeutice ca de exemplu -
puncţia venoasă, pleurală, tuseul rectal etc
 Evaluarea prognosticului de boala
 Stabilirea unor diagnostice pozitive la nivel de sindrom
1. Anamneza: tehnica şi metodologia anamnezei
2. Relatia medic-pacient, psihologia omului suferind
3. Semiologie generală- starea de conştienta, atitudinea, febra, faciesul,
tulburarile neurologice şi psihice
4. Semiologia fanerelor, a ţesutului celular subcutanat şi leziunilor
mucocutanate
5. Semiologia ganglionilor
6. Semiologia musculo-articulară
7. Semiologia aparatului respirator, sindroame respiratorii
8. Semiologia sânului şi a regiunii cervicale (tiroida)
9. Semiologia aparatului cardiovascular, semiologia cordului şi a vaselor
(artere, vene). Sindroamele cardiace, vasculare, arteriale şi venoase
10. Semiologia aparatului renal. Sindroamele reno-urinare.
11. Semiologia urgenţelor medicale majore
12. Semiologia aparatului digestiv, a ficatului, pancreasului
13. Sindroamele digestive (eso-gastro- duodenale, intestinale,
hepatobiliare, pancreatice etc)
14. Semiologia aparatului hematoformator
15. Sindroamele hematologice
16. Semiologia tulburărilor metabolice
17. Sindroamele din diabetul zaharat.
1. Dumitraşcu DL şi colab. Semiologie vol. 1 Ed Med Univ Iuliu

Hatieganu 2013
2. Dumitraşcu DL şi colab. Semiologie vol.2 Ed Med Univ Iuliu
Hatieganu 2015
130
1. BATES B (ed): Guide de l’examen clinique. Paris, Groupe Liaisons

Arnette, 2001
2. BOLOŞIU HD: Semiologie medicală. Ed. Medex, Cluj-Napoca, 1994.
3. DOUGLAS G et al: MacLeod’s Clinical Examination, 12 edition.
Churchill Livingstone 2009.
4. SWARTZ MH: Textbook of Physical Diagnosis: History and
Examination, 6th edition. WB Saunders 2010.
 Activitate la stagiu și teste de control 10%
131
SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ

Curs: Semiologie chirurgicală
Titularul cursului: Conf. dr. Octavian Andercou, Conf. dr. Ionel
Gherman, Conf. dr. Mihai Mureșan, Șef lucr. dr.
Bogdan Stancu
Departament: Chirurgie; Oncologie
Disciplina: Chirurgie II, Chirurgie oncologica și ginecologie
oncologica

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem

cursului
L
C LP St C St
P
Ex. scris
(test grilă)
I
Oblig. 3 - 4 42 - 56 56 154 6 + ex.
teoretic oral
+ ex. practic
Anatomie, Fiziologie
Obiective generale
 Însuşirea cunoştinţelor de bază privind noţiunile de propedeutică şi
semiologie chirurgicală
 Însuşirea cunoştinţelor de patologie chirurgicală în traumatologie,
infecţiile chirurgicale, afecţiunile peretelui abdominal, afecţiunile
vasculare periferice, afecţiunile glandelor endocrine precum şi a
evaluării, reechilibrării şi nutriţiei pacientului chirurgical
 Corelarea tematicii cursului de Propedeutică, Semiologie şi Patologie
chirurgicală cu noţiunile şi temele predate la disciplinele introductive
clinice aferente anului III: Fiziopatologie, Semiologie medicală,
Imunopatologie
 Introducerea noţiunilor de conduită terapeutică şi investigaţii
paraclinice necesare înţelegerii noţiunilor de Patologie chirurgicală
132
 Observarea şi exemplificarea noţiunilor de Semiologie şi Patologie
chirurgicală prin studii de caz şi exerciţii de tipul « Problem based
learning »
 Formarea unui vocabular medico-chirurgical clinic și orientat
Obiective specifice
 Însuşirea principiilor și noțiunilor de bază în specialitatile chirurgicale.
- cunoaşterea principiilor corecte de asepsie şi antispepsie
- cunoaşterea particularităţilor infecţiilor specifice şi nespecifice, tratabile
chirurgical
- cunoaşterea modalităţilor de tratare şi vindecare a plăgilor în
traumatismele cutanate, ale mâinii, arsuri şi degeraturi, traumatisme
abdominale şi toracice
- recunoaşterea clinică a herniilor şi diferenţierea lor de eventraţii;
tratament chirurgical
- implementarea noţiunilor specifice ale patologiei tumorale: cutanate şi a
ţesuturilor moi
- cunoaşterea tabloului clinic în patologia vasculară (arterială, venoasă şi
limfatică) şi a tratamentului său chirurgical
- recunoaşterea diverselor tablouri clinice în patologia glandei mamare şi
tiroide; diagnostic diferenţial şi tratament
- introducere în chirurgia laparoscopică şi în chirurgia transplantelor
 Locul şi importanţa traumatismelor în chirurgie.
 Particularităţi ale producerii şi vindecării plăgilor.
 Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile
chirurgicale cu germeni aerobi.
 Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile
chirurgicale cu germeni anaerobi şi specifici.
 Locul și rolul reechilibrarii hidro-echitaţiei acido-barice şi nutriţia
pacientului chirurgical.
 Recunoaşterea semiologiei şi patologiei chirurgicale endocrine
(tiroidiană, paratiroidiană, suprarenală).
 Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie arterială periferică.
 Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie venoase şi limfatice
periferice.
1. Infecţia în chirurgie (etiopatogenie, mecanism de producere, aspecte
clinice, principii de tratament)
2. Forme anatomo-clinice ale infecţiilor chirurgicale
3. Infecţiile anaerobe (gangrena gazoasă, tetanos)
4. Infecţiile mâinii
133
5. Infecţiile nosocomiale şi postoperatorii, Profilaxia infecţiilor
chirurgicale, Noţiuni de antibioterapie
6. Tulburările şi reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică. Nutriţia şi
transfuzia pacientului chirurgical
7. Analgezia perioperatorie
8. Tumorile cervicale. Nodulul tiroidian. Guşa;
9. Cancerul tiroidian;
10. Hemoragia şi hemostaza;
11. Afecţiunile paratiroidelor. Afecţiunile glandei suprarenale;
12. Tumefierile inghinale şi scrotale;
13. Sindromul de ischemie acută a membrelor inferioare. Patologia
limfatică a membrelor;
14. Sindromul de ischemie cronică a membrelor inferioare;
15. Boala varicoasă;
16. Boala tromboembolică;
23. Istoricul chirurgiei;
24. Asepsia şi antisepsia în chirurgie;
25. Traumatismele ţesuturilor moi - Contuzii şi plăgi; vindecarea şi îngrijirea
plăgilor;
26. Traumatismele toracelui;
27. Traumatismele abdomenului;
28. Traumatisme termice, chimice, electrice. Arsurile;
29. Politraumatismele. Noţiuni de prim-ajutor în traumatisme;
30. Hernii, eventraţii, evisceraţii;
31. Tumorile - Principii de oncologie chirurgicală;
32. Patologia arterială. Patologia venoasă. Patologia limfatică;
33. Tumorile cutanate;
34. Tumorile ţesuturilor moi;
35. Semiologia şi patologia glandei mamare;
36. Semiologia şi patologia glandei tiroide;
37. Semiologia şi patologia mâinii;
38. Principii de chirurgie laparoscopică;
39. Principii de biologie şi chirurgie a transplantelor de organe.
Bibliografie curs și lucrari practice:
1. Chirurgie generala – Curs pentru studenți. Aurel Mironiuc, Valentin
Muntean Ed., Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj-
Napoca, 2012
 Examen scris test grilă 30%
 Examen teoretic oral 30%
134
FIZIOPATOLOGIE

Cursul: Fiziopatologie generală
Titularul cursului: Prof. dr. Pârvu Alina, Conf. dr. Blidaru Mihai
Conf. dr. Bulboacă Adriana, Şef lucr. dr. Mirza
Manuela
Disciplina: Fiziopatologie
Codul cursului: 3 12 03 RO
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem

C LP St C LP St
I 2 2 28 28 25 81 3 Examen
scris +
Oblig. - -
II 2 2 28 28 25 81 4 examen
practic
Fiziologie
Obiective generale
 Creşterea calităţii învăţământului medical fundamental,
 Respectarea normelor europene şi internaţionale ce vizează o medicină
modernă, bazată pe dovezi,
 Creşterea indicatorilor de performanţă în viaţa universitară medicală, în
care FIZIOPATOLOGIA este indispensabilă în modelarea gândirii
complexe medicale.
Obiective specifice
 Promovarea unei înţelegeri clare a noţiunilor esenţiale de
fiziopatologie, asigurată de o prezentare în progresie logică a
conceptelor medicale.
 Însuşirea în dinamică a noţiunilor fundamentale în descrierea
fiziopatologiei bolilor principalelor sisteme funcţionale.
 Facilitarea înţelegerii de către studenţi a mecanismelor complexe,
integrative, insistând asupra corelării dintre modificările sistemelor
funcţionale şi reflexia lor în modificările mecanismelor molecular-
biochimice.
135
 Stabilirea diagnosticului patogenetic prin elaborarea unui algoritm
complex de explorare a tulburărilor funcţionale şi lezionale prin scenarii
clinice şi/sau prin demonstraţii pe modele experimentale.
 Înţelegerea principiilor fiziopatologice ale corectării dezechilibrelor
funcţionale (baza fiziopatologică a terapiilor).
1. Noţiuni fundamentale de fiziopatologie
2. Tulburările mecanismelor de apărare nespecifice
2.1. Inflamaţia normală şi patologică
2.2. Tulburările de termoreglare
3. Fiziopatologia metabolismului proteic
4. Fiziopatologia metabolismului lipidic
5. Tulburările metabolismului carbohidraţilor
6. Fiziopatologia hemostazei
7. Fiziopatologia anemiilor şi poliglobuliilor
8. Fiziopatologia aparatului respirator
9. Fiziopatologia aparatului cardiovascular
9.1. Fiziopatologia cardiopatiei ischemice
9.2. Fiziopatologia tulburărilor homeostaziei tensionale
9.3. Fiziopatologia şocului
9.4. Fiziopatologia insuficienţei cardiace
10. Fiziopatologia dezechilibrelor hidroelectrolitice
11. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic
12. Fiziopatologia aparatului excretor
12.1. Insuficienţa renală acută sau disfuncţia renală acută
12.2. Insuficienţa renală cronică sau disfuncţia renală cronică
12.3. Afecţiunile glomerulare
12.4. Nefropatiile tubulointerstiţiale (NTI)
12.5. Litiaza renală
13. Fiziopatologia aparatului digestiv
13.1. Fiziopatologia esofagului și stomacului
13.2. Fiziopatologia malabsorbţiei
13.3. Fiziopatologia afecţiunilor hepatice
13.4. Fiziopatologia pancreasului exocrin
14. Fiziopatologia sistemului endocrin
14.1 Fiziopatologia excesului sau deficitului hormonal
14.2. Tulburările secreţiei de ADH
14.3. Tulburările secreţiei de prolactina
14.4. Tulburările secreţiei de STH
14.5. Tulburări ale secreţiei glandei suprarenale
14.6. Fiziopatologia tulburărilor secreţiei hormonilor tiroidieni
14.7. Tulburări ale secreţiei glandelor paratiroide
136
15. Fiziopatologia sistemului nervos
15.1. Fiziopatologia durerii
15.2. Fiziopatologia sistemului nervos periferic
15.3. Fiziopatologia afecţiunilor sistemului nervos central
Bibliografie obligatorie – suport de curs
Bibliografie facultativă :
1. SHAYMAN, RENAL PATHOPHYSIOLOGY, LIPPINCOTT’S

PATHOPHYSIOLOGY SERIES, 1995.
2. GRIPPI M., PULMONARY PATHOPHYSIOLOGY, LIPPINCOTT’S
3. JOSEPH M. HENDERSON, GASTROINTESTINAL PATHOPHYSIOLOGY,
LIPPINCOTT’S PATHOPHYSIOLOGY SERIES, 1996.
4. KAUFMAN CHIRSTIAN, MC KEE PATRIK A., ESSENTIALS OF
PATHOPHYSIOLOGY, CURCHILL LIVINGSTONE, 1996.
5. SCHIFFMAN F.J., HEMATOLOGIC PATHOPHYSIOLOGY, LIPPINCOTT’S
6. BURNS MARY V., PATHOPHYSIOLOGY, APPLETON & LANGE,
STAMFORD, CONNETICUT, 1998.
7. LAUER KATHY, BROZENEC SALLY, PATHOPHYSIOLOGY, SPRINGHOUSE
PENNSYLVANIA, 1999.
8. NOWAK THOMAS J., A. GORDON HANDFORD, ESSENTIALS OF
PATHOPHYSIOLOGY, MC GRAW-HILL, SECOND EDITION, 1999.
9. BRAUNWALD, FAUCI, KASPER, HAUSER, LONGO, JAMESON,
HARRISONS’S PRINCIPLES OF INTERNAL MEDICINE, 15TH EDITION, MC
GRAW HILL, 2001.
10. PÂRVU ALINA ELENA - GENERAL PATHOPHYSIOLOGY ED. MED. UNIV.
"IULIU HAŢIEGANU" CLUJ-NAPOCA, 2003
11. PÂRVU ALINA ELENA - SYSTEMIC PATHOPHYSIOLOGY VOL.I. ED. MED.
UNIV. "IULIU HAŢIEGANU" CLUJ-NAPOCA, 2004
12. HAMMER GARY D., MCPHEE STEPHEN J., PATHOPHYSIOLOGY OF
DISEASE: AN INTRODUCTION TO CLINICAL MEDICINE, 7th Ed.
MCGRAW-HILL EDUCATION - EUROPE, 2014.
13. MCCANCE KATHRYN L., HUETHER SUE E., PATHOPHYSIOLOGY: THE
BIOLOGIC BASIS FOR DISEASE IN ADULTS AND CHILDREN, ELSEVIER
HEALTH SCIENCES, 2009.
14. JUZAR ALI, WARREN SUMMER AND MICHAEL LEVITZKY, PULMONARY
PATHOPHYSIOLOGY: A CLINICAL APPROACH, THIRD EDITION, LANGE
MEDICAL BOOK, MCGRAW-HILL MEDICAL, 2009.
137
15. LEONARD S. LILLY, PATHOPHYSIOLOGY OF HEART DISEASE: A
COLLABORATIVE PROJECT OF MEDICAL STUDENTS AND FACULTY,
FIFTH EDITION, LWW, 2010.
16. BUNN HOWARD FRANKLIN, ASTER JON C., PATHOPHYSIOLOGY OF
BLOOD DISORDERS, LANGE MEDICAL BOOKS, MCGRAW-HILL
MEDICAL, 2011.
17. WEST JOHN B., PULMONARY PATHOPHYSIOLOGY: THE ESSENTIALS
LIPPINCOTT WILLIAMS & WILKINS; EIGHTH EDITION
18. HOFFBRAND VICTOR, MOSS PAUL, ESSENTIAL HAEMATOLOGY,
WILEY-BLACKWELL; 6 EDITION
138
ANATOMIE PATOLOGICĂ

Curs: Anatomie patologică
Titularul cursului: Conf. dr. Doiniţa Crişan, Şef lucr. dr. Dan
Gheban, Șef lucr. dr. Carmen Georgiu, Șef lucr.
dr. Rareș Buiga
Departament: Ştiinţe morfologice
Disciplina: Anatomie Patologică
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Examen
teoretic
I Oblig 2 2 - 28 28 - 70 125 4
şi
practic
Examen
teoretic
II Oblig 3 3 - 42 42 - 70 154 5
şi
practic
Histologie
Obiective generale
Semestrul I
Dobândirea de noţiuni generale de Anatomie patologică – trăsăturile
macroscopice şi microscopice ale diferitelor categorii de procese patologice
(tulburări de circulaţie, tulburări de metabolism, inflamaţii, tumori) şi
integrarea lor în contextul cunoştinţelor acumulate în cadrul altor
specialităţi, privind etiologia, patogeneza, diagnosticul, evoluţia şi
complicaţiile acestora.
Semestrul II
Pornind de la materialul studiat în semestrul I, studenţii vor dobândi
noţiuni privind modificările anatomopatologice ale principalelor boli ale
sistemelor de organe şi integrarea lor în contextul cunoştinţelor dobândite
în cadrul altor specialităţi (Fiziopatologie, Semiologie medicală şi
chirurgicală, Imagistică, Farmacologie etc.)
139
Obiective specifice
Semestrul I
La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi:
- Utilizarea unui limbaj specific Anatomiei patologice
- Recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri
de autopsie
- Recunoaşterea leziunilor microscopice: la microscop, fotografii
- Stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările
anatomopatologice ale bolilor
- Interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi
patologice specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale
Semestrul II
La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi:
- Recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri
de autopsie
- Recunoaşterea leziunilor microscopice: la microscop, fotografii
- Stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările
anatomopatologice ale bolilor
- Interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi
patologice specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale
Semestrul I
I. TULBURĂRI DE CIRCULAŢIE
1. Hiperemia
2. Hemoragia
3. Ischemia
4. Tromboza
5. Embolia
6. Infarctul
7. Coagularea intravasculară diseminată
8. Şocul
9. Edemul
10. Tulburările circulaţiei limfatice
II. TULBURĂRI DE METABOLISM
1. Procese adaptative: hipertrofia, hiperplazia, atrofia, metaplazia
2. Injuria şi moartea celulară: intumescenţa celulară, steatoza,
moartea celulară – apoptoza, necroza
3. Patologia matricei extracelulare : substanţa fundamentală. fibrele
elastice, colagenul, amiloidul, hialinul
140
4. Acumulări intracelulare : lipide, proteine, glicogen,
mucopolizaharide, pigmenţi – melanina, hemosiderina, cuprul,
bilirubina)
5. Calcificarea patologică
6. Litiaza
7. Distrofii cheratinice
III. INFLAMAŢIILE ŞI VINDECAREA
1. Inflamaţiile: trăsături generale
2. Inflamaţii acute: seroasă, fibrinoasă, purulentă, hemoragică,
necrotizantă)
1. Inflamaţii cornice: virale, bacteriene, fungice, parazitare
2. Vindecarea: regenerarea, repararea
IV. TUMORI
1. Etiopatogeneză
2. Biologie tumorală
3. Trăsături generale ale tumorilor benigne şi maligne
4. Invazia tumorală şi metastazarea
5. Tumori epiteliale benigne şi maligne: papilomul, adenomul,
carcinoamele
6. Tumorile benigne şi maligne ale ţesuturilor moi
7. Tumori melanocitare benigne şi maligne
Semestrul II
I. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
1. Tractul respirator superior: malformaţii, inflamatii, tumori.
2. Plămân: malformaţii, boli vasculare, leziuni alveolare difuze şi
detresa respiratorie, atelectazia, emfizemul pulmonar, bronşita
cronică, bronsiectazia, astmul bronşic, infectii pulmonare, leziuni
granulomatoase, eozinofilii pulmonare, pneumoconioze, fibroza
pulmonara, tumori pulmonare.
3. Pleură: colecţii pleurale, tumori.
II. PATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
1. Inima: malformaţii, reumatismul acut, endocardite (neinfecţioase,
infecţioase), alte leziuni endocardice, patologia valvelor artificiale,
miocardita, cardiopatia ischemică (infarctul, cardioscleroza),
cardiomiopatii, tumori.
2. Pericard: colecţii pericardice, tumori.
3. Vase: malformaţii, vasculite, ateroscleroza, anevrisme, varice.
141
III. PATOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV
1. Esofag: malformaţii, anomalii ale motilităţii, varice esofagiene,
esofagite, tumori.
2. Stomac: malformaţii, gastrite (acute, cronice), eroziuni şi ulcere
acute, ulcer peptic cronic, tumori.
3. Intestin : malformaţii, boala ischemică, enterocolite, sindroame de
malabsorbţie, boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita
ulcerativă), polipi şi sindroame polipozice, tumori maligne, ileusul.
4. Apendicite.
5. Peritoneu: peritonite, tumori.
6. Ficat: malformaţii, boli vasculare, hepatite (acute, cronice), ciroza,
leziuni pseudotumorale, tumori (primare, metastaze).
7. Vezicula biliara: malformaţii, colecistite, tumori.
8. Pancreas: malformatii, fibroză chistică, pancreatite (acute, cronice),
tumori ale pancreasului şi exo-endocrin, diabetul zaharat.
IV. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR
1. Rinichi: malformaţii, boli renale chistice, glomerulopatii,
tubulopatii, nefropatii tubulointerstiţiale, leziuni vasculare,
hidronefroza, tumori.
2. Căi urinare şi vezică urinară: malformaţii, cistite
V. PATOLOGIA SISTEMULUI GENITAL MASCULIN
1. Penis: malformaţii, inflamaţii, leziuni preneoplazice, tumori.
2. Testicul: malformaţii, orhiepididimite, tumori.
3. Prostata: prostatite, hiperplazia benignă, tumori.
VI. PATOLOGIA SISTEMULUI GENITAL FEMININ
1. Malformaţii, intersexualităţi.
2. Vulva, vagin: inflamaţii, tumori.
3. Col uterin : cervicite, polipul cervical, tumori.
4. Corpul uterin : adenomioza şi endometrioza, endometrite,
hiperplazia endometrială, tumori.
5. Anexe : boala inflamatoare pelviană, chisturi ovariene, tumori.
6. Patologia sarcinii: boala gestationala trofoblastica.
7. Glanda mamară: malformaţii, mastite, leziuni dishormonale,
tumori.
VII. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
1. Tiroida : tiroidite, guşi, tumori.
2. Suprarenale: leziuni netumorale, tumori.
142
VIII. PATOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR ŞI MUSCULAR
1. Boli osoase: anomalii de dezvoltare şi metabolice, osteomielite,
leziuni pseudotulorale, tumori.
2. Articulaţii : osteoartrita, guta, artrita reumatoidă, artrite
infecţioase.
3. Boli musculare : miopatii congenitale, distrofii musculare, tulburări
miotonice, miopatii inflamatorii, miastenia gravis, atrofia
denervare.
IX. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
1. Malformaţii, meningite şi encefalite, tumori.
X. PATOLOGIA LEUCOCITELOR ŞI A SISTEMULUI LIMFOGANGLIONAR
1. Limfadenite, limfoame non-Hodgkin, limfomul Hodgkin, histiocitoza
cu celule Langerhans.
Bibliografie obligatorie – suportul de curs în variantă electronică

 Examen teoretic scris: 70%
 Examen practic oral: 25%
 Activitatea din cursul semestrului: 5%
143
FARMACOLOGIE

Cursul Farmacologie şi Toxicologie
Titularul cursului Prof. dr. Anca Buzoianu, Conf. dr. Dana Goşa
Departamentul Ştiinţe Funcţionale
Disciplina Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. scris+
I Oblig 2 1 28 14 4
ex. practic
- - 50 120
Ex. scris+
II Oblig 1 1 14 14 3
ex. practic
Fiziologie, Microbiologie
Obiective generale
 Aspecte legate de medicament, reglementările în vigoare pe plan
naţional şi internaţional, aspecte generale de farmacocinetică,
farmacodinamie, farmacoeconomie şi farmacoepidemiologie;
medicamentele ce reglează funcţiile de bază ale organismului;
chimioterapia
Obiective specifice
 Importanţa stabilirii criteriilor majore de eficacitate a medicamentelor
și a raportului beneficiu/risc
 Cunoaşterea modelului farmacocinetic-farmacodinamic
 Stabilirea unor criterii de selectare a medicamentelor in functie de
obiectivul therapeutic
 Cunoaşterea principiilor de strategie terapeutica in tratamentul cu
antibiotice, antivirusale și alte medicamente specifice
1. Farmacologie generală.
2. Farmacocinetica generală.
144
3. Farmacodinamie generală.
4. Farmacoepidemiologie.
5. Farmacovigilenţa.
6. Mediatori (neurotransmiţători) şi modulatori chimici.
7. Sistemul nervos colinergic.
8. Sistemul nervos adrenergic.
9. Serotonina.
10. Antiserotoninicele.
11. Histamina.
12. Antihistaminicele.
13. Aminoacizii ca mediatori chimici.
14. Opioizi.
15. Sistemul renină-angiotensiogen-angiotensină.
16. Kinine plasmatice.
17. Sistemul nervos purinergic (Adenozina şi ATP).
18. Eicosanoizi (Prostaglandine, prostacicline, tromboxani, leucotriene).
19. PAF.
20. Factori vasculari de origine endotelială.
21. Sistemul nitritergic (oxidul nitric).
22. Endoteline.
23. Vitamine.
24. Enzimele ca medicament.
25. Farmacologia ionilor și a canalelor ionice.
26. Citokine şi factori de crestere.
27. Hormonii steroizi.
28. Hormonii tiroidieni.
29. Hormoni proteici.
30. Tratamentul diabetului.
31. Antidiabetice orale.
32. Insulinele.
33. Farmacologia sistemului nervos.
34. Anestezice locale.
35. Anestezice generale.
36. Analgezice.
37. Chimioterapice utilizate în bolile infecţioase.
38. Antiseptice şi dezinfectante.
39. Antivirusale.
40. Antibacteriene.
41. Strategia utilizării chimioterapicelor antibacteriene.
42. Inhibitorii metabolismului acidului folic.
43. Sulfamide.
44. Sulfone.
145
45. Inhibitorii dihidrofolatreductazei (DHRF) bacteriene: (trimetoprimul și
compusii inruditi).
46. Inhibitorii girazei ADN bacteriene (chinolone şi compuşii înrudiţi).
47. Nitroheterocicli (nitrofurani, nitoimidazoli).
48. Betalactamine.
49. Fosfomicine.
50. Cicloserina.
51. Glicopeptide și glicofosfolipide.
52. Aminoglicozide (aminozide) și aminociclitoli.
53. Macrolide, linsosamide, sinergistine (streptogramine) (MLSB).
54. Cloramfenicoli.
55. Tetracicline.
56. Ansamicine.
57. Antibiotice polipeptidice.
58. Antituberculoase.
59. Antileproase.
60. Antifungice.
61. Antiprotozoarice.
62. Antivirale.
63. Antineoplazice.
Farmacologie / sub red.: Anca Dana Buzoianu. - Cluj-Napoca : Editura
Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2017- vol 1
1. Anca Dana Buzoianu – Farmacologie, vol I. Ed. Med. Univ. „Iuliu
Haţieganu”, Cluj Napoca, 2002.
2. Vlaicu Sandor. Farmacografie. Reglementări, noțiuni practice. Cluj
Napoca: Ed. Med. Univ ”Iuliu Hațieganu”; 2014
3. Ion Fulga – Farmacologie. Ed. Medicală, București 2003
4. V.Stroiescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală,
Bucureşti, 2001.
5. Goodman, Gillman's. The pharmacological basis of therapeutics
(12thed). McGraw Hill Publishing, 2010.
6. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (11th edition). McGraw
Hill, Ed. Elsevier, 2012
7. RA Harvey, PC Champe, MJ Mycek. Pharmacology – 4th ed. Lippincott
Williams, Wilkins, 2009.
146
IGIENĂ

Cursul: Igienă
Titularul cursului: Conf. dr. Valeria Laza, Conf. dr. Dana Sîrbu,
Conf. dr. Daniela Curşeu, Conf. dr. Lucia
Lotrean, Şef lucr. dr. Bogdana Năsui
Departamentul: Medicină Comunitară
Disciplina: Igienă

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S S
C LP C LP
t t
Verifica
I 1 1 14 14 20 48 2
re
Oblig - -
Ex. scris
II 2 2 28 28 30 86 5
+ ex.
Obiective generale:
 Înţelegerea influenţei mediului înconjurător / a factorilor de mediu
asupra sănătăţii umane.
 Recunoaşterea surselor de expunere la factorii de mediu cu potenţiale
efecte asupra sănătăţii.
 Cunoştiinţe şi abilităţi în identificarea şi folosirea informaţiilor despre
bolile asociate factorilor de mediu ambiant.
 Înţelegerea conceptului de „risc de mediu”, aplicarea lui la nivel
individual şi populaţional.
 Construirea strategiilor profilactice / intervenţionale.
 Identificarea şi clasificarea corectă a pericolelor din mediu pentru
sănătatea umană
147
 Evaluarea critică a relaţiei complexe dintre poluarea mediului ambiant
şi sănătatea populaţiei expuse pentru stabilirea unei posibile legături
între expunere şi efect.
 Abilităţi specifice în realizarea anamnezei de mediu
 Recomandări adecvate la nivel individual /populaţional pentru
minimizarea riscului pericolelor din mediu asupra sănătăţii
 Demonstrarea de cunoştinţe solide de nutriţie umană (în termeni de
dietă, alimente şi stare de sănătate).
 Selectarea şi aplicarea de tehnici / metode folosite în igienă
(determinări antropometrice, chestionare, analize statistice, metode de
laborator).
 Sintetizarea şi interpretarea datelor de evaluare a statusului nutriţional
la grupuri şi subgrupuri populaţionale.
 Identificarea celor mai adecvate strategii profilactice / intervenţionale
pentru probleme nutriţionale specifice la o populaţie.
1. Igiena mediului
- Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Relaţia dintre schimbările
ecologice globale şi sănătatea umană.
- Definirea şi caracterizarea pericolelor din mediu (fizice, chimice,
biologice, mecanice, psihosociale) în relaţie cu starea de sănătate.
- Descrierea metodelor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor din
mediul înconjurător.
- Demonstrarea mecanismelor de bază prin care poluanţii/contaminanţii
din mediu au efecte asupra organismului uman.
- Culegere de date şi informaţii privind recunoaşterea, evaluarea,
managementul şi controlul pericolelor din mediu.
- Cunoaşterea şi aplicarea strategiilor profilactice şi intervenţionale
pentru comunităţile la risc sau potenţial afectate
- Caracterizarea surselor majore de poluare fizică, chimică şi biologică a
apei, aerului, solului. Criterii de calitate ale acestor factori de mediu şi
importanţa lor ca determinanţi ai sănătăţii.
- Efecte acute / cronice asupra sănătăţii ale poluării aerului ambiant.
- Elemente de patologie hidrică infecţioasă şi neinfecţioasă.
- Caracterizarea habitatului uman: identificarea efectelor asupra
sănătăţii date de urbanizare, de condiţiile de locuit / microclimat.
Managementul deşeurilor. Poluarea aerului interior: expunere, efecte,
control.
2. Igiena alimentaţiei
- Cunoaşterea noţiunilor de bază în interpretarea şi aplicarea cerinţelor
nutritive ale omului sănătos şi ale necesarului de alimente la diferite
grupe populaţionale.
148
- Demonstrarea modificării necesarului de nutrienţi pe parcursul
etapelor ciclului de viaţă. Selecţia şi aplicarea adecvată a metodelor de
evaluare a statusului nutriţional în vederea identificării problemelor
nutriţionale la populaţii ţintă.
- Cunoaşterea factorilor care limitează accesibilitatea, calitatea şi
siguranţa produselor alimentare.
- Identificarea pericolelor chimice/biologice rezultate din consumul de
alimente contaminate sau ca urmare a tehnicilor de gastrotehnie şi
stabilirea riscurilor pentru sănătatea consumatorilor. Toxiinfecţii şi
intoxicaţii alimentare.
- Stabilirea măsurilor profilactice şi intervenţionale adecvate,
consecutive unor evaluări de risc în colectivităţi. Impactul sistemului
HACCP asupra securităţii şi inocuităţii alimentelor.
- Demonstrare de abilităţi pentru realizarea şi diseminarea măsurilor de
educaţie în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei la populaţii ţintă.
3. Igiena şcolară
- Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de investigare a creşterii şi
dezvoltării copiilor şi tinerilor, la nivelul asistenţei primare a stării de
sănătate.
- Analiza şi interpretarea datelor de dezvoltare fizică în relaţie cu
ergonomia şcolară.
- Demonstrare de abilităţi în organizarea şi desfăşurarea controlului
dezvoltării fizice în colectivităţile şcolare.
Bibliografie:
1. Ionuţ Carmen, Popa Monica, Laza Valeria, Sârbu Dana, Curseu Daniela,
Ionuţ R. - Compendiu de igienă, Ed. Med. Univ. „I.Haţieganu” Cluj-
Napoca, 2004.
2. Popa Monica - Concepte şi tendinţe privind poluarea mediului
înconjurător – note de curs, Ed. QuoVadis Cluj-Napoca, 2001.
3. Curşeu Daniela - Curs de igienă spitalicească, Ed. Med. Univ. „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007.
4. Popa Monica - Poluarea interioară şi sănătatea umană – expunere,
efecte, control, Ed. Quo Vadis Cluj-Napoca, 2000.
5. Popa Monica - Apele reziduale din unităţi medico-sanitare – ghid
metodologic, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006.
6. Sîrbu Dana - Siguranţa alimentelor şi sănătatea umană, Ed. Med. Univ.
„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007.
7. Curşeu Daniela - Mediul şi sănătatea – optimism sau pesimism? Ed.
Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006.
Evaluare:
 Examen scris 60 %
149
 Examen practic 30 %
 Activitate pe parcurs 10%
ABILITĂȚI PRACTICE DE BAZĂ. EDUCAȚIE INTERPROFESIONALĂ

Cursul: Abilități practice de bază
Titularul cursului: Conf. dr. Gherman Claudia

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S S
C LP C LP
t t
I Oblig 0,5 1 - 7 21 - - 28 2 Verificare
Obiective generale:
 Dobândirea abilităților necesare efectuării manoperelor medicale
practice de bază
 Cunoașterea indicațiilor și tehnicilor de efectuare a manoperelor clinice
cuprinse în “Caietul de abilități practice” la categoria “Efectuează
personal și explică pacienților”. Insusirea practica a acestor manopere
prin exercitii “hands-on” efectuate pe manechine și simulatoare.
Stație Terapie Intensivă
Puncția venoasă
Montarea unei perfuzii iv
Puncția arterială
Administrarea de oxigen
Monitorizare ECG, SpO2, TA, AV, temperatură
Stație urgență
Dezobstrucție cale aeriană/CT
Defibrilare
150
Imobilizare fracturi
Controlul hemoragiilor externe
Chirurgie – 2 stații
Introducere sterilizare, control, păstrarea sterilității
Sutura
Scoaterea firelor
Injecțiile sc, id, im, iv
Incizia și drenajul leziunilor superficiale
Pansamentul simplu - fixare
Ingrijire plăgi și stome
Introducere tub nazo gastric
Tușeul rectal
Montare sondă urinară la barbat
Stație Obstetrică-Ginecologie
Nașterea normală
Tușeul vaginal
Recoltare TBPN
Montare sondă urinară la femeie
Bibliografie:
Cartea de abilități practice
Fișele tipărite pentru fiecare manoperă (existente la Centrul de Abilități
Practice și Simulare în Medicină)
Evaluare:
 Verificare practică, evaluare de catre instructorul responsabil pentru
fiecare statie, corespunzator fiselor de evaluare. Calificative la examen:
admis/respins
151
MICROBIOLOGIE CLINICĂ

Cursul: Microbiologie clinică: Parazitologie şi Micologie
Generală şi Medicală
Titularul cursului: Prof.dr. Junie Lia Monica, Şef. lucr. dr. Carmen
Costache
Departamentul: Ştiinţe moleculare
Disciplina: Microbiologie

Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
II Oblig 1 1 - 14 14 - 25 53 2 Verificare
Microbiologie
Obiective generale:
 Studiul Paraziţiilor (Helminti, Protozoare) şi a fungilor şi relaţia lor cu
gazda umană, mediul biotic şi abiotic.
 Asimilarea cunoştinţelor de Parazitologie şi Micologie fundamentală şi
medicală.
 Importanţa paraziţilor şi Fungilor ca şi agenţi etiologici ai diferitelor
entităţi clinice infecţioase
 Cunoaşterea genurilor parazitare (protozoare, helminţi) şi fungice
pentru înţelegerea rolului lor în patologia umană.
 Bacterii, paraziti şi fungi implicaţi în etiologia infecţiilor de tract
respirator, infecţii ale SNC (meningită, encefalită), sindrom diareic.
 Etiologia, patogeneza şi diagnosticul de laborator al bolilor parazitare și
micotice.
 Aplicarea acestor notiuni in domeniile de baza din Medicina:
diagnosticul clasic și molecular al bolilor infectioase parazitare, fungice
şi epidemiologia infectiilor parazitare, fungice; cercetarea medicală,
 Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru
detectarea şi identificarea parazitilor şi a fungilor.
152
 Pregatirea studenților pentru efectuarea unor tehnici minime de
laborator necesare unui medic de medicina generala.
1. Parazitologie medicala:
Paraziti: Protozoare, Helminti: Caractere generale; Definitie, taxonomie,
Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală. Morfologie,
Gazde, Rezervor, Ciclu biologic, Chimioterapia antiparazitara
(mecanism de actiune și rezistenta bacteriilor la antibiotice). Genuri,
Specii, Reprezentanti, infectii produse, patogeneza, profilaxie și
2. Helminti:
Nemathelminti: Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris
trichura, Strongyloides stercoralis, Trichinella spiralis
Plathelminti: Trematode: Fasciola hepatica
3. Cestode: Tenia solium, Tenia saginata, Cisticercoza, Diphyliobotrium
latum, Hymenolepis nana, Genul Echinococcus Echinococcus
granulosus, Echinococcus multilocularis, Cisticercoza
4. Protozoare: genurile Entamoeba, Giardia, Trichomonas; Cryptosporium,
Microsporidium, Toxoplasma, Plasmodium, Flagelate sanguine
5. Fungi: proprietati generale, clasificare, Grupe filogenetice de
importanţă medicală. Morfologie, Chimioterapia antifungica (mecanism
de actiune și rezistenta la antifungice), genuri, specii, reprezentanti,
infectii produse, diagnostic de laborator, genurile Pneumocistis
(Pneumocystis carinii), Candida, Criptococcus, Aspergillus, Dermatofiti
6. Infecţii ale tractului respirator
7. Pneumonia fungică: Pneumocystis jiroveci (Pneumocystis carinii),
Aspergillus
8. Infecţii ale SNC: meningite fungice
9. Criptococcus neoformans
10. Infecţii generalizate fungice
11. Protozoare sanguine
12. Infecţii parazitare congenitale
13. Plasmodium
14. Toxoplasma Gondii: Toxoplasmoza
15. Infecţiile SNC – meningite, encefalite parazitare
16. Amibe libere: Naegleria fowleri, Acanthamoeba,
17. Malaria cerebrala, Toxoplasmoza cerebrală
18. Infecţii cu transmitere sexuala
19. Trichomonas vaginalis, Candida
20. Infecţii cutanate
21. Dermatofiti
22. Infecţiile tractului digestiv produse de Protozoare
153
23. Entamoeba hystolitica, Giardia lamblia intestinalis, Cryptosporidium,
Microsporidia
24. Infectiile produse de Nemathelminti Plathelminti (Trematode, Cestode)
Bibliografie:
1. Lia Monica Junie- Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura
U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2011, ISBN: 978-973-693-248-9;
ed. II-a; 302 pag
2. Monica Junie- Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura
U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007, ISBN: 978-973-693-248-9;
302 pag
3. Monica Junie- Microbiologie Medicala vol. II (Parazitologie şi Micologie
Medicală), Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-Napoca, 2005, ISBN:
973-693-102-1, 255 pag
4. Monica Junie- Helminţi şi Helmintioze, Editura U.MF. “Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca, ISBN 973- 8019-15X, 2000, 230 pag.
Evaluare:
 Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale
70%
 Teste de verificare pe perioada anului oral/scris 10%
154
IMUNOLOGIE

Programul de studiu: Medicină
Curs: Imunologie an III
Titularul cursului: Prof. dr. Diana Deleanu
Șef lucr. dr. Claudia Burz
Departamentul: Ştiinţe Funcţionale
Disciplina: Imunologie și Alergologie
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
II Oblig 1 1 - 14 14 - - 28 2 Verificare
C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii
Fiziologie, Microbiologie (an 2)
Obiective generale
 Cunoaşterea funcţionării sistemului imunitar în condiţii normale şi
patologice.
 Cunoaşterea modalităţilor de investigare a activităţii sistemului
imun.
 Recunoaşterea tabloului clinic al principalelor boli cu mecanism
imun (boli alergice, boli autoimune, imunodeficienţe) şi a
modalităţilor terapeutice utilizate.
 Cunoaşterea principiilor de terapie care se aplică în scopul
modulării răspunsului imun.
Obiective specifice
Cunoaşterea unor principii de bază de imunologie normală şi patologică:
 Cunoaşterea organelor şi celulelor cu abilităţi de răspuns imunitar
din organism;
 Cunoaşterea unor molecule implicate în răspunsul imunitar
(antigene, anticorpi, citokine, molecule de adeziune, complement);
 Cunoaşterea inter-relaţiilor care se stabilesc între celulele şi
moleculele de mai sus pentru a edifica un răspuns imunitar;
 Cunoaşterea deviaţiilor celulare şi moleculare care apar în bolile cu
substrat imunitar;
155
 Cunoaşterea tablourilor clinice ale principalelor clase de boli cu
substrat imunitar: alergii, boli autoimmune, imunodeficienţe;
 Cunoaşterea principiilor terapiei care se aplică în bolile enumerate
mai sus;
 Cunoaşterea unor aspecte particulare legate de starea sistemului
imunitar: imunitatea de transplant, imunologia tumorilor;
1. Răspuns imun natural şi dobândit
2. Organele limfoide, celulele sistemului imun
3. Imunitate specific. Complexul major de histocompatibilitate
4. Antigene. Anticorpi – imunoglobuline
5. Biotehnologii
6. Sistemul complementului
7. Fazele răspunsului imun şi cooperarea dintre celule
8. Mediatori moleculari ai răspunsului imun
9. Hipersensibilităţi
10. Imunodeficienţe
11. Boli autoimune
12. Boli alergice
13. Imunologia transplantului şi imunologia tumorilor
14. Imunomodularea şi terapiile biologice
Bibliografie
1. Abul K Abbas, Andrew H Lichtman, Shiv Pillai. Cellular and Molecular
Immunology seventh edition, Elsevier Saunders 2012
2. Peter J Delves, Seamus J Martin, Dennis R Burton, Ivan M Roitt. Roitts
Essential Immunology 12th edition, Wiley-Blackwell 2011
3. Charles A Janeway, Paul Travers. Immunobiology 8th edition, Garland
Science, 2011
4. Doru Dejica. Tratat de Imunologie Clinică, Editura Dacia 1997
Evaluare
156
ANUL IV
MEDICINĂ INTERNĂ. GASTROENTEROLOGIE

Cursul: Medicină internă. Gastroenterologie
Titularul cursului: Prof. dr. Andrada Seicean, Prof. dr. Marcel
Tanțău, prof. dr. Z. Spârchez, Șef lucr. dr.
Daniela Matei, Șef lucr. dr. Ciobanu Lidia
Departamentul: Medicină internă
Disciplina : Medicală III
Activităţi Cursur Activitǎţi Studiu

Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul practice i practice individual
Sem

C LP St C LP St
Ex.practic
(caz)+
I Oblig 6 - 15 42 - 106* 102 250 9
ex.teoretic
(scris)
* 2 ore/zi x 5 zile / sapt x 8 sapt = 80 ore
Condiţii preliminare (pre-requisites): -
Obiective generale
La sfârșitul cursului studenţii vor fi capabili să realizeze abordarea corectă,
diagnostică si terapeutică, a pacientului cu patologie digestivă
Obiective specifice
La sfârșitul cursului studentul va fi capabil:
- să efectueze anamneza și examenul obiectiv corect și complet al
pacienților cu patologie digestivă
- să formuleze în prima etapă diagnosticul clinic (interpretarea clinică)
sau diagnosticele clinice cele mai probabile
- să formuleze un plan de explorări adecvat pentru confirmarea /
infirmarea fiecărui diagnostic pe care l-a suspectat
- să integreze datele clinice cu cele ale explorărilor complementare
pentru formularea diagnosticului pozitiv (diagnosticelor pozitive)
157
- să formuleze eventualele diagnostice diferențiale și să excludă /
confirme cu ajutorul elementelor clinice / de laborator aceste
diagnostice
- să precizeze care sunt posibilitățile evolutive și prognosticul afecțiunii
digestive, spontan și sub tratament
- să formuleze un plan terapeutic, cu precizarea principiilor și a
mijloacelor de tratament, în conformitate cu ghidurile actuale și
adaptat particularităților pacientului
- să precizeze criteriile de urmărire a eficienței tratamentului, precum și
eventualele cauze de nereușita sau/și efecte adverse medicamentoase
- să aprecieze corect condițiile care reflectă capacitatea de munca a
pacientului și, în masura în care aceasta este necesar, să formuleze un
plan de recuperare
- să stabileasca, pentru afecțiunile digestive cronice, un plan simplu de
dispensarizare
Patologia tubului digestiv (21 ore)
 Sindroamele dispeptice
 Dispepsia funcțională
 Tulburări motorii esofagiene
 Boala de reflux gastroesofagian
 Cancerul esofagian
 Gastritele acute și cronice
 Ulcerul gastric și duodenal și complicații
 Cancerul gastric
 Patologia stomacului operat
 Sindromul diareic
 Sindromul de malabsorbție
 Enteropatia glutenică
 Carența dizaharidazică
 Boala Whipple
 Intestinul iritabil
 Constipația
 Sindromul rectosigmoidian
 Bolile inflamatorii intestinale
 Polipozele intestinale
 Diverticuloza colonului
 Tumori benigne și maligne ale colonului
 Flora intestinală: implicații în fiziologie și patologie
158
 Sindroame clinice în patologia digestivă (durerea abdominală,
dispepsie, diaree, malabsobție, slăbire, hemoragie) – sinteză-rapel
Patologie hepatică și biliară (16 ore)
 Hemoragia digestivă superioară variceală și nonvaricelă
 Sindroamele hepatice (Icterul. Colestaza. Hipertensiunea portală.
Ascita. Encefalopatia hepatică)
 Hepatitele cronice
 Hepatita autoimună
 Ciroza biliară primitivă
 Colangita sclerozantă
 Boala Wilson
 Hemocromatoza
 Hepatitele toxice și medicamentoase
 Ficatul și alcoolul
 Ficatul gras nonalcoolic
 Ciroza hepatică și complicațiile ei
 Patologie tumorală și biliară
Patologia pancreasului (4 ore)
 Pancreatite acute și cronice
 Patologia tumorală a pancreasului exocrin și endocrin. Tumori
neuroendocrine gastro-entero-pancreatice (TNE-GEP). Tumori gastro-
intestinale stromale (GIST)
Patologie metabolică (porfirii)
Bibliografie:
Manual unic
Tantau M, Sparchez Z, Seicean A. Gastroenterologie. Hepatologie. Manual
pentru studenti. Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca,
2017
Referințe suplimentare:
1. Pascu O, Grigorescu M, Acalovschi M, Andreica V. Gastroenterologie.
Hepatologie. Bazele practicii clinice. Ed. Medicală Universitară "Iuliu
Hatieganu" Cluj-Napoca, 2012.
2. Mircea PA, Valean S. Gastroentérologie & Hépatologie: Notes de cours
pour les etudiants en medecine, ed. 2. Ed. Medicala Universitara "Iuliu
Hatieganu", 2014
3. Grigorescu M (sub red.). Note de curs 2009 (vezi Ghiduri de studii, an IV,
site UMF).
4. Stoica V, Scripcaru V. Compendiu de specialitati medico-chirurgicale. Ed.
Medicala, Bucuresti 2016
5. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de gastroenterologie, vol.I-II, Ed.
Medicala Nationala 2002.
159
6. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de hepatologie, Ed. Medicala Nationala
2004.
7. Grigorescu M, Irimie A, Beuran M (eds). TRATAT DE ONCOLOGIE
DIGESTIVA. Vol. I, II și III. Editura Academiei Romane, 2013,2015.
8. Longo DL (eds). Harrison’s Principles of Internal Medicine, editia 19, Ed.
McGraw-Hill 2015.
9. Feldman M, Friedam SL, Sleisengen MH. SLEISENGERS AND FORDTRANS
GASTROINTESTINAL AND LIVER DISEASES. 7th Edition. Elsevier Science,
2002
10. Podolsky DK (eds). YAMADA’S Textbook of Gastroenterologgy. 6th
Edition. Wiley B;ackwel, 2016
11. Benhamou JP (eds). Traite d’hepatologie Clinique. Ed. Medicine-
Sciences Flammarion, Paris 2005
12. Ghiduri ale societatilor de specialitate nationale/internationale),
ghiduri nationale
Lucrări practice/stagii
În timpul şedinţelor de stagiu clinic, studenţii vor aborda (vor efectua
anamneza, ex. obiectiv si sinteza datelor) şi vor discuta sub indrumarea
asistenţilor de grupă urmatoarele tipuri de cazuri clinice, având obligaţia de
a consemna observatiile în caietul lor de stagiu:
 Patologia esofagului.
 Gastrite acute sau cronice.
 Ulcer gastric sau duodenal.
 Sindroame de malabsorbţie. Enteropatii.
 Boli inflamatorii intestinale. Rectocolita hemoragică. Boala Crohn.
 Patologia gastro-intestinală funcţională (dispepsia funcţională,
constipaţia, sindromul intestinului iritabil).
 Tumori gastrice. Tumori benigne şi maligne ale colonului.
 Sindroame din patologia hepatobiliară : ictere, colestaza,
encefalopatie, ascita, HDS variceală
 Boli ale arborelui bililar şi/sau ale colecistului
 Hepatite cronice
 Ciroza hepatică.
 Tumori hepatice.
 Pancreatite acute sau cronice.
 Tumori ale pancreasului.
În timpul stagiului clinic, în afara activităţilor derulate în saloanele cu
pacienţi şi în cabinetele de explorari paraclinice, studenţii vor participa şi la
alte activităţi precum:
- actualităţi diagnostice / terapeutice – o şedinţă pe săptămână
(marţi)
160
- demonstraţii practice ale examinarilor cu scop diagnostic – o
şedinţă pe săptămână (miercuri)
- observaţia clinică a săptămânii – prezentarea unui caz clinic
deosebit - urmata de discutarea cazului - o sedinta pe săptămână (joi)
- actualităţi din sfera medicamentelor – o şedinţă pe săptămână
(vineri)
- exercitii colective interactive de deprindere a raţionamentului clinic
şi exerciţii de prescripţie terapeutică – o şedinţă pe săptămână (vineri)
În timpul stagiului clinic, în afara activităţilor derulate în saloanele cu

pacienţi şi în cabinetele de explorari paraclinice, studenţii vor participa
vinerea la cursurile de explorări:
1. Posibilități de explorare a esofagului
2. Endosocopia digestivă superioară diagnostică și terapeutică
3. Explorarea intestinului subțire.Videocapsula. Enteroscopia spirală.
4. Endosocopia digetsivă inferioară diagnostică și terapeutică
5. Ecografia abdominală diagnostică și intervențională
6. Ecoendoscopia diagnostică și terapeutică
7. ERCP- colangiopancreatografia diagnostică și terapeutică
Bibliografie:
Manual unic
Tantau M, Sparchez Z, Seicean A. Gastroenterologie. Hepatologie. Manual
pentru studenti. Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca,
2017
Referințe suplimentare:
1. Pascu O, Grigorescu M, Acalovschi M, Andreica V. Gastroenterologie.
Hepatologie. Bazele practicii clinice. Ed. Medicală Universitară "Iuliu
Hatieganu" Cluj-Napoca, 2012.
2. Mircea PA, Valean S. Gastroentérologie & Hépatologie: Notes de cours
pour les etudiants en medecine, ed. 2. Ed. Medicala Universitara "Iuliu
Hatieganu", 2014
3. Grigorescu M (sub red.). Note de curs 2009 (vezi Ghiduri de studii, an IV,
site UMF).
4. Stoica V, Scripcaru V. Compendiu de specialitati medico-chirurgicale. Ed.
Medicala, Bucuresti 2016
5. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de gastroenterologie, vol.I-II, Ed.
Medicala Nationala 2002.
6. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de hepatologie, Ed. Medicala Nationala
2004.
7. Grigorescu M, Irimie A, Beuran M (eds). TRATAT DE ONCOLOGIE
DIGESTIVA. Vol. I, II și III. Editura Academiei Romane, 2013,2015.
161
8. Longo DL (eds). Harrison’s Principles of Internal Medicine, editia 19, Ed.
McGraw-Hill 2015.
9. Feldman M, Friedam SL, Sleisengen MH. SLEISENGERS AND FORDTRANS
GASTROINTESTINAL AND LIVER DISEASES. 7th Edition. Elsevier Science,
2002
10. Podolsky DK (eds). YAMADA’S Textbook of Gastroenterologgy. 6th
Edition. Wiley B;ackwel, 2016
11. Benhamou JP (eds). Traite d’hepatologie Clinique. Ed. Medicine-
Sciences Flammarion, Paris 2005
12. Ghiduri ale societatilor de specialitate (nationale/internationale),
ghiduri nationale
Evaluare
50% examen tip grilă cu 50 de intrebări
4 subiecte redacționale scurte
40% examinarea unui pacient, urmată de prezentarea și discutarea
cazului, a particularităților diagnosticului, precum și a conduitei
terapeutice
10% portofoliu de activitate (inclusiv aprecierea activității la stagiu din
partea îndrumatorului de grupă)
162
FARMACOLOGIE CLINICĂ

Curs: Farmacologie clinică
Titularul cursului: Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
Departament: Ştiinţe funcţionale
Disciplina: Farmacologie, toxicologie și farmacologie clinică

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. scris
I Oblig. 3 2 - 21 14 - 20 55 3 + ex.
practic
Obiective generale
 Însuşirea unui nucleu informaţional privind – farmacologia aparatelor şi
a sistemelor
 Studenţii trebuie să aibă competenţe asupra medicamentelor învăţate
prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea
bolnavului.
Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică:
 principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei
medicamentoase
 prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al
intercţiunilor medicamentoase
 aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic
 vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic
 aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în
pediatrie, la femeile însărcinate şi care alăptează
 aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu
insuficienţa hepatică şi renală
 principii de tratament al intoxicaţiilor acute
 prevenirea erorilor de prescripţie medicală
163
1. Farmacologia aparatului digestiv
 Medicaţia antiulceroasă.
 Antisecretoriile gastrice.
 Protectoare ale mucoasei gastrice.
 Medicamente active pe Helicobacter pylori
 Prokinetice. Antivomitive. Antispastice
 Antidiareice.
 Laxative şi purgative.
 Stimulantele şi substituentele secreţiei gastrice.
 Fermenţii pancreatici.
 Antiinflamatoarele intestinale.
 Coleretice.
 Antilitiazice biliare.
 Medicaţia bolilor hepatice.
 Antivirale utilizate în hepatitele cronice
2. Farmacologia sângelui
 Antianemice.
 Stimulatori ai hematopoiezei.
 Medicaţia anticoagulantă.
 Antiagregante plachetare.
 Hemostatice şi coagulante
 Medicamente fibrinolitice
3. Farmacologia metabolică
 Medicamentele hipolipemiante
 Tratamentul obezităţii
Anca D. Buzoianu. Farmacologie: curs pentru studenţii anului IV. Editura
Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2015
Buzoianu A.D. – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.
1. Buzoianu A.D. – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu
2. V. Stroescu - Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală,
Bucureşti, 2001
3. Harvey R.A., Champe P.C., Mycek, M.J. - Pharmacology – 2nd edition.
Lippincott Williams and Wilkins, 2000.
4. Katzung B.G. - Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - McGraw
Hill, 2007
164
5. Goodman and Gillman's - Manual of Pharmacology and Therapeutics .
McGraw Hill Publishing, 2008
6. Rang H.P., Dale M.M., et al. - Pharmacology, Elsevier Churchill
Livingstone, 7th ed. 2012
7. Karila, Laurent - Le book des ECN. Editia in limba romana - Cluj-Napoca:
Editura Medicală Universitară “Iuliu Hatieganu”, 2011
Evaluare:
165
NEFROLOGIE

Curs: Nefrologie
Titularul cursului: Prof.dr.Ina Kacso
Departament: Specialităţi medicale
Disciplina: Nefrologie
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Ex. scris +
I Oblig. 3 - 3 21 - 21 21 63 3
Ex. practic
Obiective generale
 Transmiterea noţiunilor de bază, teoretice şi practice privind
diagnosticul şi tratamentul bolilor renale
Obiective specifice
 Transmiterea noţiunilor de bază privind particularităţile de abordare a
bolilor renale, a mijloacelor de diagnostic (inclusiv puncţia biopsie
renala) şi a principalelor metode specifice, de tratament inclusiv a celor
de supleere renală: hemodializă, dializă peritoneală, transplant renal
1. Glomerulopatiile
2. Nefropatii tubulointerstiţiale
3. Nefropatii vasculare
4. Nefropatia diabetică, nefropatii ereditare
5. Rinichiul şi sarcina
6. Insuficienţa renală acută
7. Insuficienţa renală cronică
8. Metode de substituţie a funcţiei renale: hemodializa, dializa
peritoneală, transplantul renal
9. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic
10. Tulburările echilibrului acido-bazic
166
Bibliografie
1. Gherman Căprioară M: Nefrologie, Ed. Medicală Universitară ”Iuliu
Haţieganu” Cluj Napoca, 1998.
2. Vlăduţiu D.S., Spânu C., I. Dulău-Florea: Nefrologie pentru examenele
de licenţă şi rezidenţiat, Ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu”
Cluj Napoca, 1999:99-118
3. Vladutiu DS. Nefrologie - Teme esentiale in actualitate, Ed. Medicală
Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj
4. Harrison, Medicina Interna, Ediţia XIV, XV, XVI
5. Daugirdas JT. Handbook of Dialysis, Lippinccot Williams & Wilkins ,
2006
Evaluare
167
RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ – 5 CREDITE
- RADIOLOGIE. APARAT LOCOMOTOR, EXCRETOR ȘI URGENȚE
- IMAGISTICĂ
RADIOLOGIE. APARAT LOCOMOTOR, EXCRETOR ŞI URGENŢE

Cursul: Radiologie. Aparat locomotor, excretor şi urgenţe
Titularul cursului: Prof. dr. Sorin Dudea, Şef lucr. dr. Angelica
Chiorean, Şef lucr. dr. Anca Butnaru
Departamentul: Specialităţi chirurgicale
Disciplina: Radiologie
Cursur Activităţi Activităţi Studiu

Cursuri
Evaluare
i practice practice individual
TOTAL
Tipul
Sem

cursului
S
C LP C LP St
t
Ex.scris +
I Oblig. 3 3 - 21 21 - 42 84
ex. practic
Obiective generale:
 Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice
(fizica nucleară, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor
biologice ale radiaţiilor şi principiile de radioprotecţie profesională şi
a populaţiei.
 Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în
parte (convenţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în
obţinerea imaginii (convenţional şi imagistic).
 Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a
algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere,
corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia
organelor întregului corp.
 Recunoaşterea metodei de examinare.
 Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor.
 Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea
semnificaţiilor lor.
168
 Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice.
 Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată.
 Schiţarea unui buletin radiologic.
1. Noţiuni elementare de fizică şi tehnică: Structura atomului; Radiaţii
corpusculare şi electromagnetice: clasificare, proprietăţi; Razele X:
mecanisme de producere, proprietăţi; Tubul de raze X. Structura unui
aparat de radiodiagnostic; Tehnici de examinare radiologică
convenţională (radioscopie, radioscopie televizata (fluoroscopie),
radiografie, tehnici speciale tomografie plană, incidente speciale,
angiografie).
2. Noţiuni de fizică şi tehnică a aparaturii imagistice: Imaginea radiologică
(scopică şi grafică), imaginea digitală; Ecografia: principii fizice noţiuni
principale.; Computer tomografia: principii fizice - noţiuni principale;
Rezonanţa magentică nucleară: principii fizice - noţiuni principale;
Planul de examinare a unei imagini radiologice.
3. Noţiuni de radiobiologie: Iradierea naturală şi artificială; Efecte
biologice ale radiaţiilor ionizante; Boala acută de iradiere noţiuni
generale.
4. Noţiunie radioprotecţie: Noţiuni de dozimetrie în S.I.; Iradierea utilă şi
inutilă; Noţiuni principale de radioprotecţie populaţională şi
profesională; legislaţie.
5. Aparat renal: Tehnici de examinare (UIV, ecografie, CT). Anatomie
normală radioimagistică. Sindroame: rinichi mic, rinichi mare, masa
renală, obstrucţie, litiaza, malformaţii.
6. Explorare imagistică în patologia unor organe retroperitoneale şi a
micului bazin (suprarenale, adenopatii); Explorarea radioimagistică a
vezicii urinare; Explorarea radioimagistică a organelor genitale interne.
7. Aparat locomotor: tehnici de examinare (RX, ecografie, CT, RM);
Anatomia radioimagistică a aparatului locomotor; Semiologie
radiologică elementară în patologia aparatului locomotor.
8. Semiologie imagistică elementară în patologia aparatului locomotor.
Noţiuni elementare despre patologia infecţioasă şi tumorală a
aparatului locomotor.
9. Noţiuni elementare despre patologia inflamatorie poliarticulară.
Procese degenerative ale aparatului locomotor. Patologie locomotorie
specifică varstei copilului (rahitism, DDS).
10. Urgenţe medico-chirurgicale: abdomen şi pelvis: traumatisme,
abdomen acut; extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de
disc; corpi straini.
11. Noţiuni recapitulative şi de integrare prin algoritmi de indicaţii a
tehnicilor de examinare radio-imagistice.
169
Bibliografie:
1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca,
1983.
2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition.
3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomagraphy.
4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed.
University Press, 2006.
2. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie
clinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.
Evaluare:
din care: Recunoaştere de imagini patologice, scris 30%
Proba orală de descriere a unui caz clinic 20%
Examenul este susţinut în faţa unei comisii comune alcătuite din cadre
didactice ale disciplinelor Radiologie şi Imagistică Medicală. Proba teoretică
constă în 30 întrebări din tematica de Radiologie şi 20 întrebări din
tematica de Imagistică Medicală.
Proba de interpretare de imaginii constă din proiectarea a 10 imagini cu
modificări patologice din tematica studiată: 6 imagini din tematica aferentă
disciplinei de Radiologie şi 4 imagini din tematica aferentă disciplinei de
Imagistică Medicală.
Proba de caz clinic se va desfăşura în faţa unei comisii mixte compusă din 2
membri, 1 cadru didactic al disciplinei de Radiologie şi 1 cadru didactic al
disciplinei de Imagistică Medicală.
170
IMAGISTICĂ

Curs: Imagistică
Titularul cursului: Prof. dr. Radu Badea, Conf. dr. Gabriel
Andrieş, Șef lucr. dr. Tudor Vasile
Departament: Specialităţi Chirurgicale
Disciplina: Imagistică Medicală

Cursuri Cursuri
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Examen
I Oblig 2 2 - 14 14 - 28 56 scris +
practic
Obiective generale
 informarea şi familiarizarea studenţilor cu mijloacele de diagnostic
imagistic modern, folosite pentru depistarea precoce, caracterizarea,
evaluarea afecţiunilor acute şi cronice ale abdomenului, centrat pe
patologia tubului digestiv şi a glandelor anexe
 inducerea modului de gândire integrat clinic şi imagistic
 înţelegerea indicaţiilor individuale şi colective a diferitelor tehnici
diagnostice, centrat pe patologia tubului digestiv şi a glandelor anexe
 înţelegerea modului de discriminare a diferitelor tehnici imagistice, în
funcţie de particularităţile fiecăreia
 înţelegerea noutăţilor tehnologice în domeniul imagistic şi a
perspectivelor diagnosticului imagistic, centrat pe patologia digestivă şi
a glandelor anexe
Obiective specifice
La sfârşitul cursului studenţii vor trebui să cunoască:
 principalele tehnici imagistice utilizate in practica medicală (centrat pe
patologia abdomenului, cu precadere tub digestiv și glande anexe)
 indicaţiile şi limitările acestora
171
 riscurile la care sunt expuşi pacienţii în momentul efectuării
procedurilor specifice
 criterii clinice pe baza cărora se vor indica procedurile diagnostice, cu
imagini
 criterii şi modalităţi de selectare a metodei de diagnostic, în raport cu
specificul şi severitatea suferinţei
 modalităţi de combinare a metodelor imagistice pentru a ajunge la
diagnosticul corect
 importanta folosirii imagisticii în raport de acuzele pacientului, valoarea
şi limitele
 importanţa folosirii metodelor imagistice în urmărirea afecţiunilor
cronice şi detectarea fazelor acute
 pregătirea pacientului pentru realizarea în bune condiţii a investigaţiei,
şi ce materiale consumabile sunt necesare pentru atingerea scopului
propus
La sfârşitul lucrărilor practice studenţii vor trebui să cunoască:
 identificarea fiecarei proceduri imagistice folosite în funcţie de tipul de
imagine
 identificarea regiunii anatomice explorate prin fiecare tip de
investigaţie imagistică
 recunoaşterea organelor normale
 recunoaşterea principalelor suferinţe ale tubului digestiv şi ale
glandelor anexe prin fiecare tip de explorare imagistică specifică
organelor respective
 identificarea complicaţiilor şi formularea prognosticului
 structurarea unui diagnostic clinic în care imaginile specifice să fie
integrate ca parte a explorării clinice
CURS 1.
Radiologia convenţională a tubului digestiv. Tehnici şi proceduri. Boala
ulceroasă. Tumori digestive. Boli inflamatorii intestinale – 2 h
LP 1 și 2.
Radiologie convenţională: Urgenţe digestive. Semiologia radiologică a
tubului digestiv în mono şi dublu contrast. Aspecte radiologice de normal și
patologic ale tractului digestiv pe segmente – 2 h
CURS 2.
Ecografia ficatului şi căilor biliare. Proceduri de examinare. Ecografie
normală. Sindroame ecografice. Hepatopatii difuze (acute, cronice).
Sindromul de hipertensiune portală. Tumori hepatice (primare,
metastatice, benigne, maligne). Abcesul hepatic. Boala litiazică (veziculară,
a căilor biliare). Colecistita acută. Sindromul icteric. Alte afecţiuni biliare
(colecistoze, tumori biliare) – 2 h
172
LP 3 și 4.
Ecografia ficatului şi căilor biliare (imagini comentate, discutate) – 2 h
CURS 3.
Ecografia pancreasului. Aspect normal. Pancreatita acută. Pancreatita
cronică. Tumori pancreatice (chistice, solide).
1. Ecografia tubului digestiv şi a seroasei peritoneale. Ecografia normală
(extern, ecoendoscopic). Tumori ale tubului digestiv. Inflamaţii
(apendicita acută, boli inflamatorii intestinale). Urgenţe digestive
(ocluzii, infarct intestino – mezenteric).
2. Ecografia peritoneului. Aspect normal. Colecţii difuze şi circumscrise.
Ascita – 2 h
LP 5 și 6.
Ecografia tubului digestiv şi seroasei peritoneale. (imagini discutate,
comentate)
Ecografia pancreasului (imagini discutate, comentate) - 2h
CURS 4.
Computertomografia în patologia abdominală. Aspect normal. Proceduri
specifice de examinare. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori),
căilor biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului
digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită) – 2h
LP 7 și 8.
- Computertomografia în patologia abdominală. Cazuistica din patologia
ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori),
pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu
(colecţii, ascită)
- Proceduri intervenţionale dirijate imagistic. Noţiuni de bază, instrumentar.
Tehnici de abord şi categorii de manopere intervenţionale pe abdomen.
Riscuri, contraindicaţii, complicaţii. Urmărirea evoluţiei pacientului, post-
procedural – 2h
CURS 5.
Rezonanţa magnetică în patologia abdominală. Proceduri de examinare.
Aspect normal. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor
biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv
(tumori), peritoneu (colecţii, ascită) – 2h
LP 9 și 10.
Rezonanța magnetică nucleară în patologia tractului digestiv, exemple
clinico-imagistice. Imagistica comparată pe patologie hepatică, a tubului
digestiv și a glandelor anexe – 2h
CURS 6.
Medicina nucleară. Generalități: radioizotopi, aparatura de explorare
scintigrafică, formarea imaginii, tehnici de achiziție – 2h
173
LP 11 și 12.
Medicina nucleară. Prepararea radiofarmaceuticelor, noțiuni de dozimetrie
și radioprotectie, aparatura specifică – 2h
CURS 7.
Medicina nucleară. Aplicații în patologia abdominală: explorarea tubului
digestiv și a glandelor anexe – scintigrafia hepato-splenică, a glandelor
salivare, esofagiană, tumori, explorarea sângerărilor intestinale și a
diverticulilor Meckel – 2h
LP 13 și 14.
Medicina nucleară. Aplicații în patologia abdominală: explorarea tubului
digestiv și a glandelor anexe – scintigrafia hepato-splenică, a glandelor
salivare, esofagiană, tumori, explorarea sângerărilor intestinale și a
diverticulilor Meckel – 2h
Bibliografie
Pentru Curs 1
A. Obligatorie:
1. Ioan Muresan. Diagnosticul Radiologic și Imagistic al Afectiunilor
Tubului Digestiv. Editura Sincron 2004
B. Facultativa:
2. David Sutton. Section 3: Abdomen and Gastrointestinal tract. In:
Textbook of Radiology and Imaging, Seventh Edition, Elsevier Science
Ltd 2003, p. 533-823
3. Mircea Buruian. Radiologie – Manual Practic. Imprimeria de Vest R.A.
Oradea, 1998
4. Rachel Fierro, Jenny Werner. Enteroclysis: What Is It & Why Do We Do
It? 2005. On: http://www.radiographicceu.com/article18.html
5. Umschaden H.W., Szolas D., Gasser J., Umschaden M., Hasselbach H.
Small bowel diseases: comparison of MR enteroclysis with conventional
enteroclysis and surgical findings, Radiology 2000; 215:717-725
6. Ajaj W., Goehde S.C., Schneemann H., Ruehm S. G., Debatin J.F.,
Lauenstein T.C.- Oral contrast agents for small bowel MRI: Comparison
of different additives to optimize bowel distention, Eur Radiol
2004;14:458-464
Pentru Curs 2 și 3
Explorarea ecografica a ficatului
1. Badea R. Ficatul.In: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat
de Ultrasonografie Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000, 105 – 175
2. Mircea PA. Ecografia cailor biliare. In: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA,
Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie Clinica, vol. I, Ed. Medicala,
Bucuresti, 2000, 211 – 236
3. Zwiebel W. Vascular Disorders of the Liver. In: Zwiebel WJ. Introduction
to Vascular Ultrasonography. W.b.Saunders Co. 2000, 431 – 454
174
4. Bleck JS. Nonparasitic Cysts. In: Gebel M. Ultrasound in
Gastroenterology and Hepatology. Blackwell Science Berlin Viena.
2000, 56 – 58
5. Gebel. Hepatic Hemangioma. In: Gebel M. Ultrasound in
Gastroenterology and Hepatology. Blackwell Science Berlin Viena.
2000, 68 – 69
Explorarea ecografică a colecistului și căilor biliare
1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie
Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000
2. Mittelstaedt CA. Ultrasound. Evaluation of the Billiary System. Yamada
T, Alpers DH, Owyang C, Powell DW, Silverstein FE. Textbook of
Gastroenterology. Volume Two. J.B.Lippincott Company, Philadelphia,
1991, 2328 - 2332.
Explorarea ecografică a pancreasului
1. Badea R. Pancreasul. In: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F.
Ultrasonografie clinica (vol.I), Ed. Medicala, Bucuresti, 2000
2. Badea R. Ecografia transabdominala cu contrast in suferintele
pancreasului. O procedură noua in curs de validare. In: Mircea Beuran,
Mircea Grigorescu (sub coord.) Actualitati medico-chirurgicale in
patologia digestiva. Ed. Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-
Napoca, 2010
3. Badea R. Imaging techniques efficiency in pancreatic diseases
diagnosis. In: Barbu ST, Åke Andrén-Sandberg (eds). Pancreatic
diseases in 2008. What are the burning issues? Editura Casa Cărţii de
Stiinţă Cluj-Napoca, 2008, p. 41 – 49
4. Badea R. Diagnosticul ultrasonografic al pancreatitei cronice. In: Beuran
M, Grigorescu M, Pascu O. (sub coord.). Actualitati in patologia
pancreatica. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca,
2005, p. 177 – 186
5. Badea R. Ultrasonografia in diagnosticul și stadializarea pancreatitei
acute. In: Beuran M, Grigorescu M, Pascu O. Actualitati in patologia
pancreatica. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca,
2005, p. 17 – 31
Ecografia tubului digestiv
Ecografia Peritoneului. Colecții difuze și circumscrise. Ascita
3. Abdominal Wall/Peritoneal Cavity. In: Diagnostic Imaging. Ultrasound.
Ahuja A, Griffith JF, Wong KT şi colab (ed). AMIRSYS, Salt Lake City,
Utah, USA, 2007
175
Pentru Curs 4
1. Baron RL, Oliver JH, Dodd GD III, Nalesnik M,Holbert BL, Carr B.
Hepatocellular carcinoma: evaluation with biphasic contrast enhanced
helical CT. Radiology 1996;199:505–511
2. Oliver JH, Baron RL. Helical biphasic contrast enhanced CT of the liver:
technique, indications, interpretations, and pitfalls. Radiology 1996;201:1–
14.
3. van Leeuwen DJ, Reeders JWAJ. Primary sclerosing cholangitis and
cholangiocarcinoma as a diagnostic and therapeutic dilemma. Ann Oncol
1999;4:89 -93.
4. Campbell WL, Ferris JV, Holbert BL, Thaete FL, Baron RL. Biliary tract
carcinoma complicating primary sclerosing cholangitis: evaluation with CT,
cholangiography, US, and MR imaging. Radiology 1998;207:41 -50.
5. Tillich M, Mischinger HJ, Preisegger KH, Rabl H, Szolar DH. Multiphasic
helical CT in diagnosis and staging of hilar cholangiocarcinoma. AJR
1998;171:651 -658.
6. Bluemke DA, Cameron JL, Hruban RH, et al. Potentially resectable
pancreatic adenocarcinoma: spiral CT assessment with surgical and
pathological correlation. Radiology 1995; 197:381-385.
7. Hollett MD, Jorgensen MJ, Jeffrey RB, Jr. Quantitative evaluation of
pancreatic enhancement during dual-phase helical CT. Radiology 1995;
195:359-361.
8. Bonaldi VM, Bret PM, Atri M, Garcia P, Reinhold CA. Comparison of two
injection protocols using helical and dynamic acquisitions in CT
examinations of the pancreas. AJR Am J Roentgenol 1996; 167:49-55.
9. Graf O, Boland GW, Warshaw AL, et al. Arterial versus portal venous
helical CT for revealing pancreatic adenocarcinoma: conspicuity of tumor
and critical vascular anatomy. AJR Am J Roentgenol 1997; 169:119-123.
10. Horton KM, Eng J, Fishman EK. Normal enhancement of the small
bowel: evaluation with spiral CT. J Comput Assist Tomogr 2000; 24: 67-71.
11. Horton KM, Fishman EK. Helical CT of the stomach: evaluation with
water as an oral contrast agent. AJR Am J Roentgenol 1998; 171: 1373-
1376.
12. Matsuoka Y, Masumoto T, Koga H, et al. Positive and negative oral
contrast agents for combined abdominal and pelvic helical CT: first
iodinated agent and second water. Radiat Med 2000; 18: 213-216.
13. Lee DH. Two-dimensional and three-dimensional imaging of gastric
tumors using spiral CT. Abdom Imaging 2000; 25: 1-6.
14. Fishman EK, Urban BA, Hruban RH. CT of the stomach: spectrum of
disease. RadioGraphics 1996; 16: 1035-1054.
15. Mani NB, Suri S, Gupta S, Wig JD. Two-phase dynamic contrast-
enhanced computed tomography with water-filling method for staging
gastric cancer. Clin Imaging 2001; 25: 38-43.
176
16. Meyers MA. Distribution of intra-abdominal malignant seeding:
dependency on dynamics of flow of ascitic fluid. Am J Roentgenol Radium
Ther Nucl Med 1973; 119:198-206.
17. Rosse C, Gaddum-Rosse P. The abdomen in general. In: Rosse C,
Gaddum-Rosse P, eds. Hollinshead’s textbook of anatomy. 5th ed.
Philadelphia, Pa: Lippincott-Raven, 1997; 515-547.
18. Meyers MA. The spread and localization of acute intraperitoneal
effusions. Radiology 1970; 95:547-554.
Pentru Curs 5
1. Linez G. MRI in clinical practice. Springer London Ltd, 2006
2. Knake J. Abdominal MRI: The role of dynamic scanning techniques in
hepatic, renal, and pancreatic disease. Applied Radiology 2002; 31; 6:
87-95
3. Semelka RC. Dynamic Contrast-Enhanced MRI of the Liver and
Pancreas. Applied Radiology 2002; 31; 9: 37-43
4. SP Kalva, Blake MA, Sahani DV. MR contrast agents. Applied Radiology
2006; 35; 1: 18-27
5. Grazioli L, Morana G, Baron RL. MRI Contrast for the New Millennium:
Contrast-Enhanced MR Imaging of Liver Masses. Applied Radiology
2003; 32; 4: 101-126
6. Olivia MR, Mortele KJ, Erturk SM, Ros PR. Magnetic resonance imaging
of the pancreas. Applied Radiology 2006; 35; 2: 7-24
7. Sutton D (Eeditor). Textbook of Radiology and Imaging, Vol 1. 7-th
Edition. Churchill Livingstone 2003
8. Maglinte DDT, Siegelman ES, Kelvin FM, MR Enteroclysis: The Future of
Small-Bowel Imaging? Radiology 2000; 215:639–641
9. Lauenstein TC, Schneemann H, Vogt FM, Herborn CU, Ruhm SG,
Debatin JF. Optimization of Oral Contrast Agents for MR Imaging of the
Small Bowel. Radiology 2003; 228:279–283
10. Dunphy T. Magnetic resonance imaging of focal liver lesions. Applied
Radiology 2001; 30; 4: 64-74
11. Lee JKT, Sagel SS, Stanley RJ, Heiken JP. Computed Body Tomography
with MRI correlation, Vol 1-2. 4-th Edition. Lippincott Willwams &
Wilkins 2006
12. Bydder GM. Clinical Applications of Gadolinium-DTPA. In Magnetic
Resonance Imaging,ed. by. Stark DD and Bradley WG. Mosby Co., St.
Louis, MO 1988
13. Westbrook C, Roth C. MRI in practice. 3-rd Edition. Blackwell Science
Ltd 2005
14. Westbrook C. Handbook of MRI technique. 2-nd Edition. Blackwell
Science Ltd 2003
15. Hornak JP. The Basics of MRI.
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm
177
Pentru Curs 6 și 7
1. Ghid de utilizare a tehnicilor scintigrafice Andries G și colab. Ed.
Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca 2006, ISBN 973 –
693 –175 -7
2. Imagistica scintigrafica - Codorean I.. Ed. Militara 2001 ISBN 973 –32 –
0594 –x
3. Imaginea scintigrafica in practica clinica - Codorean I.. Ed. „Militara”
Bucuresti 1985
4. Diagnostic Nuclear Medicine - Sandler M , Coleman R, Wackers
F,Patton J, Gottschalk A, Hoffer P, Williams & Wilkins, USA 1996
5. Uroradiologie - S.Petcu, V.Popita, G.Andries, I.Coman, A.Iancu, C.Fulea,
S.Rambu Ed. Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”Cluj-Napoca 1999,
ISBN 973-8019-09-5
6. Radiologie-Imagistica - A.Valeanu, A.Cacuci, G.Kacso, S.Baciu, V.Popita,
C.Mos, G.Andries, Ed.GRAFNET Oradea 2008,ISBN 978-973-88497-4-7
7. Practical Nuclear Medicine - Sharp P și colab, SPRINGER UK 2005, ISBN-
10: 1-85233-875-X
8. Diagnostic Nuclear Medicine - Schiepers C şi colab., SPRINGER USA
2006, ISBN 3-540-42309-5
9. Nuclear Cardiology: The Basics - Wackers F, Bruni W, Zaret B, HUMANA
PRESS USA 2004, ISBN 0-89603-983-8
10. Pediatric Nuclear Medicine/PET, Third Edition, Treves S, SPRINGER USA
2007, ISBN-10: 0-387-32321-X
11. European Association of Nuclear Medicine www.eanm.org/guidelines
12. http://www.nuc.ucla.edu/
13. http://www.nuclearmedicine.org.uk
Evaluare
Examenul se susține la sfârșitul modulului, în conformitate cu prevederile
regulamentului de examinare al studenților aflat în vigoare. Examenul este
comun cu Disciplina de Radiologie, fiind susținut în fața unei comisii,
alcatuită din cadre didactice ale Disciplinelor de Radiologie și de Imagistică
Medicală.
Examenul are următoarele probe, cu ponderea aferentă în stabilirea notei

finale:
1. proba teoretică este scrisă, iar nota reprezintă 50% din nota
finală. Această probă are durata de 50 minute, este scrisă şi constă în 50 de
intrebări cu 5 răspunsuri, din care 1 răspuns corect. Proba teoretică este
alcătuită după cum urmează: 30 de intrebări din tematica de Radiologie;
20 de intrebari din tematica de Imagistică Medicală. Punctajul obţinut pe
lucrare se înmulţeşte cu 0,2 pentru a rezulta nota finală a lucrării scrise.
Proba scrisă este eliminatorie, studenţii care nu obtin minimum nota 5,00
178
nu promoveaza şi nu pot susţine examenul practic. Corectarea lucrărilor se
face imediat dupa terminarea probei, iar rezultatele se afişează și se
comunica studenţilor in aceeaşi zi, in intervalul orar stabilit de către
comisie.
2. proba practică are o componentă scrisă și o componentă orală,
reprezentând 50% din nota finală. Este compusă din: a. proba de
interpretare de imagini – scrisă – 30%; b. proba de caz clinic – orală – 20%.
a. proba de interpretare de imagini - constă din proiectarea a 10
imagini cu modificări patologice din tematica studiată, după cum urmează:
6 imagini din tematica aferentă Disciplinei de Radiologie; 4 imagini din
tematica aferentă Disciplinei de Imagistică Medicală. Proba se desfășoară
în scris, studenții răspunzând pe un formular tipizat, la întrebările specifice
aferente fiecărei imagini. Durata probei este de 15 minute. Răspunsul
corect la fiecare imagine este notat cu 1 punct, suma punctelor obținute
reprezentând nota la această probă. In funcție de numărul de studenți,
aceștia vor fi organizați în 2 sau 3 grupe, care vor primi, fiecare, seturi
distincte de imagini pentru interpretare. Fiecărei grupe îi vor fi prezentate,
la sfârșitul probei, răspunsurile corecte.
b. proba de caz clinic - se va desfășura în fața unei comisii mixte
compuse din 2 membri, 1 cadru didactic al Disciplinei de Radiologie și 1
cadru didactic al Disciplinei de Imagistică Medicală. Vor fi organizate 2
comisii, fiecare dintre ele examinând 1 jumatate de serie. Proba constă din
extragerea unui plic în care se află o imagine examinare radiografică sau
examinare imagistică, din tematica studiată. Comisia va discuta cu
studentul pe marginea imaginii prezentate. Comisia își rezervă dreptul de a
adresa studentului întrebări și din restul tematicii. In conformitate cu
regulamentul, examenul este promovat doar dacă nota de la proba practică
(media notelor de la probele 2.a. și 2.b.) este egală sau mai mare cu 5,00.
Nota finală a examenului se calculează prin însumarea notelor celor 2
probe (teoretică și practică). In caz de nepromovare a probei teoretice,
studentul va reface întregul examen. In caz de nepromovare doar a
examenului practic, studentul va reface doar examenul practic, în
totalitate.
179
HEMATOLOGIE

Cursul Hematologie
Titularul cursului Conf. dr. Anca Bojan
Departamentul Oncologie
Disciplina Hematologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex.
I Oblig 3 3 - 21 21 - 22 64 3
Scris
Condiții preliminare (pre-requisite): -
Obiective generale
 orientare diagnostică în cadrul marilor sindroame hematologice:
anemic, hemoragipar, splenomegalic, ganglionar, etc.
 Cunoașterea etiopatogenezei, diagnosticului, complicațiilor și
tratamentului celor mai întâlnite afecțiuni hematologice
Obiective specifice
 precizarea particularităților examenului clinic și de laborator pentru
pacienții cu afecțiuni hematologice
 prezentarea sindroamelor mieloproliferative cu problemele de
diagnostic și tratament
 prezentarea sindroamelor limfoproliferative
 orientarea diagnostică în cadrul sindromului anemic, hemoragipar
 cunoașterea problemelor legate de transfuzia de sânge și produse de
sânge
 cunoașterea sindroamelor mielodisplazice și a aplaziei medulare
 cunoațterea unor aspecte generale legate de transplantul medular
Curs 1 – 3 h
1. Hematopoieza normală și explorarea acesteia
180
2. Sindromul mieloproliferativ cronic: Leucemia granulocitară cronică,
Policitemia Vera, Trombocitemia esențială, Metaplazia Mieloida cu
Mielofibroza
Curs 2 – 3 h
1. Sindromul anemic: generalități.
2. Anemii microcitare hipocrome
3. Anemii macrocitare
4. Anemii normocitare normocrome
Curs 3 – 3 h
1. Leucemii acute, Anemia Aplastică, Sindroamele mielodisplazice:
etiopatogeneza, clasificare, diagnostic, prognostic, tratament
Curs 4 – 3 h
1. Leucemia limfatică cronică etiopatogeneza, fiziopatologie, clasificare,
criterii de diagnostic, tratament.
2. Gamapatiile monoclonale: fiziopatologie, clasificare, criterii de
diagnostic, tratament
Curs 5 – 3 h
1. Limfoamele maligne: clasificare, patogeneza, morfologie, stadializare,
prognostic, tratament
2. Boala Hodgkin
3. Limfomul non Hodgkin
Curs 6 – 3 h
1. Anomalii ale hemostazei: fiziopatologie, explorare, principii de
tratament
2. Anomalii ale hemostazei primare
3. Anomalii ale coagulării
Curs 7 – 3 h
1. Transfuzia sanguină: generalități, grupele sanguine, antigenele
leucocitare și trombocitare, indicațiile și complicațiile
transfuziilor.Transplantul autolog și alogenic de celule stem periferice
și de maduva osoasă
L. Petrov, A. Cucuianu, Anca Ghiurt - Manual de hematologie clinica, Ed.
Casa Cartii de Stiinta, editia 1996, 1997, 1998, 2000, 2009.
1. Prof. dr. D. Colita - Medicina interna - Hematologie clinica, vol. I sub

redactia Radu Paun, Editura medicala, Buc. 1998.
2. M. Wintrobe - Clinical Hematology, Lea & Feboiger, Philadelphia,
London, 1999.
181
3. Andrei Cucuianu, Mihnea Zdrenghea, Steve Johnson, Mariana Patiu,
Calin Coldea, Bogdan Fetica – Manual of Clinical Hematology. Ed. Casa
Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2008, 2011
Evaluare
182
BIOCHIMIE CLINICĂ

Cursul Biochimie clinică
Titularul cursului Prof.dr. Alexandra Crăciun, Conf. dr. Ioana Brudaşcă
Departamentul Ştiinţe Moleculare
Catedra Biochimie Medicală

Cursuri Cursuri
Sem.
TOTAL
Credit
Evaluare
C LP St C LP St
Ex scris (din
materialul de
I Oblig. 2 1 - 14 7 - 20 41 2 curs şi
activităţi
practice)
Obiective generale
 Formarea unor deprinderi logice în solicitarea şi interpretarea raţională
a testelor de laborator în corelaţie cu contextul clinic
Obiective specifice
 Cunoaşterea factorilor preanalitici (legaţi de pacient, recoltare,
transport al probelor) care pot influenţa rezultatele de laborator
 Înţelegerea mecanismelor patogenetice care determină modificări ale
parametrilor de laborator în diverse boli
 Dobândirea capacităţii de a indica teste de laborator şi de a justifica
indicaţiile pornind de la un context clinic
 Dobândirea capacităţii de a interpreta un buletin de analize
1. Proteine plasmatice – tipuri de disproteinemii, deficite ale unor
proteine plasmatice. Semnificaţia diagnostică a modificărilor enzimelor
serice.
2. Explorări de laborator în patologia ficatului şi a tractului
gastrointestinal.
183
3. Fierul şi metabolismul hemoglobinei. Explorări de laborator în carenţa
şi supraîncărcarea cu fier. Perturbări ale metabolismului cuprului şi
explorări de laborator
4. Perturbări şi explorarea de laborator a metabolismului
calciului,fosforului şi magneziului.
5. Lipide şi lipoproteine – transport, explorări de laborator în
metabolismul lipidic.
6. Dislipidemii primare şi secundare – diagnostic de laborator.
Semnificaţia testelor de laborator în anomaliile metabolismului
carbohidraţilor şi acidului uric.
7. Perturbări şi explorarea de laborator a echilibrului hidroelectrolitic şi
acidobazic
Bibliografie
1. Ioana Brudaşcă. Biochimie clinică – note de curs şi activităţi practice.
Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2011
2. Dobreanu M. Biochimie clinică, implicaţii practice (ed.II). Editura
Medicală, Bucureşti, 2010
3. Alexandra Crăciun. Compendiu de biochimie clinică şi explorări de
laborator. Editura Dacia Cluj Napoca, 2006
4. Ioana Brudaşcă, Anca Cristea. Ghid de laborator, Editura Medicală
Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2005
5. Sub redacţia Luminiţa Pleşca Manea, M. Cucuianu, I. Crîsnic, Ioana
Brudaşcă, Biochimie clinică. Fundamentare fiziopatologică, Editura
Argonaut Cluj Napoca 2003
6. Cucuianu M., Trif I., Cucuianu A. Hemostaza. Biochimie, fundamentare
fiziopatologică, Editura Dacia Cluj Napoca, 1994
7. Bishop M.L, Duben Engelkirk J. L., Fody E.P. Clinical chemistry.
Principles, procedures, correlations J. B. Lipincott (Eds), Philadelphia,
New York, London, Hagerstown, 1992
8. Marshall W. J. Clinical chemistry Mosby, London, 1995
9. Gaw A., Cowan R., O’Reilly D., Stewart M., Shepherd J. Biochimie
clinique, Elsevier 2004
10. http//www.specialtylabs.com/books
11. www.medramo.ac.ma/fmp/docm/bio.pdf
Evaluare
 Ex. scris: subiecte redacţionale, întrebări tip grilă, interpretarea unor
buletine de analize.
184
UROLOGIE

Cursul: Urologie
Titularul cursului: Prof. dr. Ioan Coman, Conf. Dr. Liviu Ghervan
Disciplina: Urologie
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem

C LP St C LP St
examen
I Oblig 2 - 4 14 - 28 20 62 3 scris
și practic
Obiective generale:
 Dobândirea noţiunilor de bază pentru patologia urologică
 Dobândirea competenţelor în efectuarea de gesturi diagnostice şi
terapeutice de bază în Urologie
 Implementarea noţiunilor elementare de semiologie şi patologie a
aparatului urinar la ambele sexe şi a aparatului genital masculin
 Implementarea abordului modern de diagnostic şi tratament în
patologia urologică
 Însuşirea de către studenţi a deprinderilor practice de efectuare a
manevrelor urologice de bază şi pentru asistenţa de urgenţă
 Formarea raţionamentelor clinice pe bază de algoritmi
1. Entităţi patologice urologice: progrese tehnologice, chirurgie de vârf,
tratamente minim invazive.
2. Litiaza urinară
3. Adenomul şi cancerul de prostată.
4. Infecţiile tractului urinar - nespecifice şi specifice.
5. Malformaţii congenitale ale aparatului uro-genital.
6. Tumorile uroteliale joase şi înalte.
2. Tumorile parenchimului renal
185
3. Urgenţe şi traumatisme ale aparatului urogenital.
Bibliografie:
1. Urologie vol I, coordonator Prof Dr Mihai Lucan in Tratat de chirurgie
sub redactia Prof dr. Irinel Popescu, Editura Academiei Romane, 2008
2. Bazele Urologiei, L. Ghervan, C.Lucan, Editura Medicala Universitara
"Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca
2. Caiet de lucrări practice pentru studenţi, Litografia UMF "Iuliu
Haţieganu" Cluj, 1998
3. Campbell's Urology, Xth edition, 2012
4. Tratat de tehnici chirurgicale urologice, Editura Infomedica, 2001
Evaluare:
 Examen scris 50 %
 Examen practic 50 %
186
MEDICINA MUNCII ŞI BOLI PROFESIONALE

Cursul Medicina muncii
Titularul cursului Prof. dr. Marilena Oargă
Departamentul Medicină comunitară
Disciplina Medicina muncii

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
Ex. scris
II Oblig 2 - 4 14 - 28 20 62 3 + ex.
practic
Obiective generale
Însușirea unui nucleu informațional privind relația dintre locul de muncă și
starea de sănătate.
Studenții trebuie să dobândească cunoștințele de bază în recunoașterea
principalelor afecțiuni profesionale și a celor mai importante principii
terapeutice și profilactice.
Obiective specifice
Prin orele de curs şi de stagiu clinic se urmăreşte transmiterea către
studentul in medicina a informațiilor absolut necesare in domeniul
patologiei profesionale, respectiv a bolilor generate de factori specifici
locului de munca. Noțiunile teoretice despre bolile profesionale și cele
legate de profesiune sunt aprofundate în cadrul orelor de stagiu clinic, prin
prezentare de cazuri de bolnavi internați cu boli profesionale, prezentare
de materiale filmate cu diverse condiții de muncă generatoare de afecțiuni
profesionale, modalități concrete de diagnostic pozitiv a unei boli
profesionale.
187
1. Sănătatea ocupaţională, medicina muncii: definiţie şi rolul ei în
supravegherea sănătăţii.
2. Boli profesionale respiratorii.
3. Toxicologie profesională.
4. Patologie profesională determinată de factori fizici
Subcapitole:
 Boala profesională şi bolile legate de profesiune.
 Astmul bronşic profesional.
 Pneumoconiozele (silicoza, pneumoconioza minerului la cărbune,
azbestoza).
 Mezoteliomul pleural şi peritoneal.
 Cancerul profesional.
 Toxice profesionale (intoxicaţiile profesionale cu: plumb, mercur,
crom, cadmiu, mangan, arsen, solvenţi organici, benzen, nitro şi
aminoderivaţi ai hidrocarburilor aromatice policiclice, compuşi
cianici, alcool metilic).
 Patologia profesională determinată de zgomot.
 Patologia profesională determinată de vibraţii.
 Patologia profesională determinată condiţii nefavorabile de
microclimat.
Bibliografie
1. Cazamian P., Traite d' Ergonomie., Ed. Octares Entreprises, Marseille,
1987.
2. Cocârlă A., Medicina Ocupaţională, Ed. Medicală Universitară “Iuliu
3. Cocârlă A., Tefas L., Petran Marilena, Manual de Medicina Muncii, Ed.
Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca, 2000.
4. Cocârlă A., Bronhopneumopatiile cronice în mediul industrial, vol. I-II,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984.
5. Dessoile H., Scherrer J., Truhaut R., Precis de Medecine du Travail, Ed.
Masson, Paris, 1984.
6. La Dou Joseph, Occupational Medicine, Ed. Appleton & Lange,
Norwalk, Connecticut, 1990.
7. Lauwerys R. Robert, Toxicologie industrielle et intoxications
professionnelles, Ed. Massson, Troisieme edition, 2 tirage, Paris, 1992.
8. Manu P., Niculescu T., Practica Medicinii Muncii, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1978.
9. Merchant James A., Occupational Respiratory Diseases, US Dept. of
Health & Human Services, Washington, 1986.
188
10. Oarga Marilena, Medicina Muncii, Ed. Medicală Universitară "Iuliu
Haţieganu", Cluj-Napoca, 2006.
11. Parkes Raymond W., Occupational Lung Disorders, Butterworths,
London, 1974.
12. Rom William N., Environmental and Occupational Medicine, Ed. Little,
Brown & Co, Boston, 1992.
13. Zenz Carl, Occupational Medicine. Principles and Practical Applications,
Ed. Year Book Medical Publishers, INC, Chicago, 1988.
Evaluare
189
CHIRURGIE – 12 CREDITE
- CHIRURGIE GENERALĂ
- CHIRURGIE ONCOLOGICĂ
- CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
- CHIRURGIE PLASTICĂ
CHIRURGIE GENERALĂ

Cursul: Chirurgie generală
Titularul cursului: Prof. dr. Constantin Ciuce, Conf. dr. Nadim Al
Hajjar
Departamentul: Chirurgie
Disciplina: Chirurgie I, Chirurgie III

Cursuri Cursuri
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP C LP St
t
Ex. Scris +
II Oblig 8 - 20 56 - 140 - 196 ex. Practic +
ex. oral
Obiective generale:
 Însuşirea noţiunilor de bază pentru înțelegerea patogeniei bolilor
chirurgicale digestive. Cunoașterea noțiunilor utile în diagnosticul
chirurgical. Cunoașterea și înțelegerea principiilor și metodelor
tratamentului chirurgical al bolilor digestive.
 Cunoasterea istoricului și principalelor evolutii in chirurgia digestiva.
Caracterizarea epidemiologica a afectiunilor studiate. Insusirea
notiunilor de patogenie și morfopatologie a acestor afectiuni.
 Deprinderea algoritmilor de diagnostic. Prezentarea principiilor de
tactica chirurgicala utilizate in tratamentul bolilor digestive. Insusirea
terminologiei și cunoasterea schematica a principalelor operatii
190
efectuate pentru tratamentul bolilor digestive. Prezentarea stadiului
actual al rezultatelor.
1. Sindroamele abdomenului acut.
2. Peritonitele.
3. Ocluziile.
4. Apendicita acuta.
5. Litiaza veziculara și colecistita litiazica.
6. Litiaza CBP.
7. Angiocolite.
8. Cancerul cailor biliare.
9. Chistul hidatic hepatic.
10. Abcese hidatice.
11. Tumori hepatice benigne și maligne și indicatiile transplantului
hepatic.
12. Patologia benigna și maligna a esofagului.
13. Patologia benigna și maligna a stomacului.
14. Patologia benigna și maligna a pancreasului.
15. Proctologie.
16. Boala Crohn și rectocolita hemoragica.
17. Cancerul colorectal.
18. Boala diverticulara.
19. Indicatiile splenectomiei.
20. Infarctul enteromezenteric și hipertensiunea portala.
21. Chirurgie digestivă prin recurs la suturi mecanice.
22. Stomiile digestive - chirurgie și ingrijire.
23. Aplicatii clinice ale microchirurgiei reconstructive.
24. Notiuni fundamentale in diagnosticul și tratamentul afectiunilor
chirurgicale.
25. Principii de diagnostic și tratament chirurgical in urgentele
digestive majore.
26. Tratamentul multidisciplinar al pacientilor politraumatizati.
Bibliografie:
1. Book des ECN – redactor Laurent Karila, Editia in limba romana, Ed.
Med. Universitară Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2011
2. Funariu Gh. - Chirurgia abdominala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
3. Vlad L. - Patologie chirurgicală, Ed. Med. Universitară Iuliu Hatieganu,
Cluj-Napoca, 2003
4. Schwartz – Principles of Surgery,( traduit en roumain), Ed 7, Editura
Teora 2005
5. Sabiston Textbook of surgery, ed 18, 2008, Sanders
191
6. e-Medicine ( http://emedicine.medscape.com)
7. www.nccn.org (National Comprehensive Cancer Network);
8. www.websurg.com
9. Tratatul National de Chirurgie sub redactia Irinel Popescu, Editura
Academica, 2008 și 2009
Evaluare:
 Examen complex, scris 15%
 Evaluare de către asistentul de grupă 15%
192
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ

Cursul: Chirurgie oncologică
Titularul cursului: Conf. dr. Mihai Mureşan
Departamentul: Oncologie
Disciplina: Chirurgie oncologica şi Ginecologie
oncologica
Activităţi Activitǎţi Studiu
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
II Oblig 1 - 2 7 - 14 - 21
Obiective generale:
 Asimilarea elementelor şi principiilor Propedeuticii şi Semiologiei
Chirurgicale
 Introducerea noţiunilor fundamentale de patologie chirurgicală în
Chirurgia Generală
 Corelarea temelor acestui curs cu noţiunile şi temele cursurilor clinice
introductive din anul 3: Fiziopatologie, Semiologie Medicală şi
Imunopatologie
 Introducerea noilor elemente de comportament terapeutic şi
investigaţii paraclinice, indispensabile înţelegerii noţiunilor de Patologie
Chirurgicală.
 Observarea şi ilustrarea elementelor specifice de Semiologie şi
Patologie Chirurgicală, prin studii de caz şi exerciţii de „Problem-based-
learning”
 Formarea unui vocabular medico-chirurgical clinic.
 Implementarea noţiunilor specifice ale patologiei tumorale: ale
ţesuturilor cutanate şi moi
 Recunoaşterea diverselor semne clinice în patologia glandei mamare şi
a tiroidei; diagnostic diferenţiat şi tratament.
 Diagnosticul diferential al tumorilor pelviabdominale – tumori din sfera
ginecologica.
193
1. Cancerul mamar
2. Cancerul tiroidian
3. Cancerele cutanate
4. Cancerele genitale
Bibliografie:
1. Lazăr Ş. L., Mureşan M. A., Rancea A. C., Eniu D. T., Semiologie şi
Patologie Chirurgicală (vol. I, II), ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1997.
2. Andercou A., Galea F., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Ciuce C., Gherman I.,
Strâmbu C., Pintea D., Demco D., Mircioiu D., Propedeutică
Chirurgicală, ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2000.
3. Popescu I. (sub redacţia), Tratat de Chirurgie – vol. 8 – partea 1a şi 1b,
ed. Academiei Române, Bucureşti, 2008.
4. Andercou A., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Galea F., Semiologie şi
patologie chirurgicală, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,
Cluj-Napoca, 2009.
5. Schwartz S. I., Shires G. T., Spencer F. C., Principles Of Surgery – 7th ed,
McGraw-Hill, New York, 2004.
Evaluare:
 Formular disponibil la:
http://cv.umfcluj.ro/ghidstudiu/uploaded/ghiduri/ghid292.pdf
194
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

Cursul: Chirurgie cardiovasculară
Titularul cursului: Conf. dr. Adrian Molnar, Șef lucr. dr. Dan
Bindea
Disciplina: Chirurgie cardiovasculară

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
II Oblig 1 2 - 7 14 - - 21 examen
Obiective generale:
 Insuşirea unui nucleu informaţional privind patologia urgenţelor
chirurgicale cardiovasculare
 Urgenţe
1. Cardiopatia ischemică
2. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic
3. Valvulopatiile
4. Complicatiile protezărilor valvulare
5. Circulaţie extracorporealătamponadă cardiac
6. Disecţia acută de aortă
7. Anevrismul de aortă abdominal
8. Traumatismele toracice
9. Traumatismele cordului
10. Tumori cardiace şi bronhopulmonare
Bibliografie:
1. Tratat de patologie chirurgicala cardiovasculara, vol. 1 și 2 –
Socoteanu, Ed. Medicala – Bucuresti 2007
2. Cardiac Surgery in the Adults – Edmunds – Mc Graw Hill, 1997
195
3. Vascular Surgery , vol 1si 2 – Rutherford, Saunders Company, 2000
Evaluare:
 Examen complex, scris, grilă
196
CHIRURGIE PLASTICĂ

Cursul Chirurgie plastică
Titularul cursului Prof. dr. Alexandru Georgescu, Şef lucr. dr.
Ileana Matei
Departamentul Specialităţi chirurgicale
Disciplina Chirurgie plastică şi reparatorie

Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
Examen
II Oblig 1 - 1 7 - 7 20 34
scris
Obiective generale
 Studenţii trebuie să cunoască patologia complex asociată procedurilor
de chirurgie plastică, incluzînd arsuri, traumatologie, chirurgia mâinii,
malformaţii congenitale, formaţiuni tumorale.
 Studenţii trebuie să recunoască urgenţele din chirurgia plastică şi să
cunoască principiile majore ale asistenţei medico-chirurgicale în astfel
de cazuri.
Obiective specifice
 Principii de tratament in traumatologie
 Principii de tratament in chirurgia mainii
 Principii de pansament și atelare
 Principii de tratament in replantare/revascularizare
 Principii de tratament in arsuri, degeraturi
 Principii de microchirurgie
1. Pielea.
2. Vascularizatia cutanata.
3. Vindecarea plăgilor.
4. Tratamentul chirurgical al plagilor simple sau complexe, inclusiv plagile
cu defect de parti moi sau osos.
197
5. Acoperirea defectelor de parti moi.
6. Grefele de piele.
7. Lambourile locale, regionale și libere.
8. Lambourile pe perforante.
9. Replantari.
10. Revascularizari.
11. Arsurile.
12. Degeraturile.
Bibliografie
1. A. V. Georgescu - Lambourile in chirurgia reconstructiva – vol. I, Ed. Quo
Vadis, Cluj Napoca, 1999
2. A. V. Georgescu - Lambourile in chirurgia reconstructiva – vol. II, Ed.
Echinox, Cluj Napoca, 2002
3. Green D., Hotchkiss R. N., Pederson W. C. - Green’s Operative Hand
Surgery – Ed. Churchill Livingstone
4. Georgescu A, Matei I, Ardelean F, Capota I. - Microsurgical
Nonmicrovascular Flaps in Forearm and Hand Reconstruction.
Microsurgery 2007; 27(5): 384-394.
5. Blondeel P.N., Morris S.F., Hallock G. G., Neligan P. C., editors.
Perforator Flaps: Anatomy,Technique & Clinical Applications. St. Louis,
Missouri: Quality Medical Publishing, Inc; 2006
6. Taylor G. I., Palmer J. H. The Vascular Territories (angiosomes) of the
Body: Experimental Study and Clinical Applications. British Journal of
Plastic Surgery 1987; 40: 113-141.
7. Papilian V. - Anatomia omului, vol. I, II, ed. a 6-a, Ed. Didactică şi
Pedagogică Buc., 1982
8. N. Angelescu - Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Buc.
9. Charles H. Thorne, Scott P. Bartlett, Grabb and Smith’s Plastic Surgery,
Ed. 6 Lipincott Williams & Wilkinson, 2006
Evaluare
 Examen complex, scris
198
CHIRURGIE CRANIO-MAXILO-FACIALĂ

Cursul: Chirurgie cranio -maxilo-facială
Titularul cursului: Conf. dr. Lucia Hurubeanu
Departamentul: Chirurgie cranio-maxilo-facială şi urgenţe în
Medicina Dentară
Disciplina: Chirurgie maxilo-facială

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Examen
II Oblig 2 2 - 14 14 - - 28 2
scris
Obiective generale:
 Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă.
 Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice ale diagnosticului şi terapiei în
rezolvarea diferitelor urgenţe.
 Cursul oferă studenţilor anului IV Medicină Generală ai Facultăţii de
Medicină Generală noţiunile teoretice legate de patologia din sfera
orală şi maxilofacială.
 Lucrările practice au ca obiectiv dobândirea de aptitudini necesare
pentru stabilirea diagnosticelor şi a mijloacelor terapeutice aplicabile în
patologia orală şi maxilo-facială.
Capitole majore:
1. Examenul obiectiv în chirurgia maxilo-facială.
2. Patologia erupţiei dentare.
3. Traumatismele dento-maxilo-faciale.
4. Infecţiile oro-maxilo-faciale.
5. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar.
6. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial.
7. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial.
199
8. Patologia glandelor salivare.
9. Malformaţiile cranio-maxilo-faciale.
10. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare şi nevralgia trigeminală.
Subcapitole:
1. Particularităţile examenului obiectiv în chirurgia maxilo-facială.
Patologia erupţiei dentare.
2. Traumatismele dento-maxilo-faciale: plăgile părţilor moi oro-faciale;
traumatismele dento-parodontale; fracturile masivului facial;
politraumatisme.
3. Infecţiile oro-maxilo-faciale: infecţiile părţilor moi perimaxilare,
abcesele lojilor superficiale şi a celor profunde; infecţiile nespecifice şi
specifice ale oaselor maxilare.
4. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar. Etiopatogenie, semne
clinice, diagnostic şi tratament.
5. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial.
Aspect clinic, conduită terapeutică. Tumorile maligne ale părţilor moi şi
dure din teritoriul maxilo-facial. Aspect clinic, conduită terapeutică.
6. Patologia glandelor salivare. Metode de investigare ale glandelor
salivare. Plagile şi fistulele glandelor salivare. Litiaza salivară. Tumorile
glandelor salivare. Sialoze.
7. Malformaţiile cranio-maxilo-faciale. Patologia articulaţiei temporo-
mandibulare şi nevralgia trigeminala.
Bibliografie:
1. Burlibasa Corneliu, Chirurgie orala și maxilofaciala, Editura Medicala,
Bucuresti, 1999;
2. Alexandru Rotaru, Grigore Baciut, Horatiu Rotaru, Chirurgie maxilo-
faciala, Vol. I și Vol. II, Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”
Cluj- Napoca, 2003.
3. Lucia Hurubeanu, Stomatologie și chirurgie oro - maxilofaciala. Editura
Medicala Universitara ”Iuliu Hatieganu” Cluj – Napoca 2002, ISBN 973 –
8385 – 01 – 6
4. Bucur A. & all, Compendiu de Chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. I, Q Med
Publishing, 2009
Evaluare:
 Examen scris – lucrare scrisă cu subiecte tip grilă 100% din nota finală
200
ORTOPEDIE – 3 CREDITE
- ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE
- ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE

Curs: Ortopedie - Traumatologie
Titularul cursului: Prof. dr. Gheorghe Tomoaia
Departament: Specialităţi chirurgicale
Disciplina: Ortopedie, Traumatologie și Ortopedie
pediatrică

Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
Ex. scris
II Oblig 2 - 4 14 - 28 28 70 + ex.
practic
Obiective generale
 Însuşirea unor noţiuni teoretice şi practice asupra patologiei traumatice
şi netraumatice ale aparatului locomotor.
Obiective specifice
 Acumularea unor principii de bază în recunoaşterea şi tratarea
afecţiunilor ortopedice.
 Acumularea de noţiuni teoretice şi practice în vederea rezolvării celor
mai frecvente leziuni traumatice ale sistemului osteo-articular (entorse
de gleznă, luxaţii de umăr etc).
 Stabilirea conduitei terapeutice de urmat în cazul fracturilor deschise
sau a pacienţilor politraumatizaţi.
 Cunoaşterea patologiei inflamatorii şi tumorale a aparatului
osteoarticular precum şi principii de tratament.
1. Istoricul disciplinei.
201
2. Formarea calusului.
3. Noţiuni generale de traumatologie osteo-articulară: fracturi, fractura
deschisă, luxaţii, entorse, plăgi articulare, sindromul compartimental şi
contractura ischemică Volkmann, algoneurodistrofia.
4. Traumatologia centurii scapulare şi a braţului.
5. Traumatologia cotului, antebraţului şi mâinii.
6. Traumatologia coloanei vertebrale, bazinului şi şoldului.
7. Traumatologia coapsei şi genunchiului.
8. Traumatologia gambei şi piciorului.
9. Tumorile osoase şi infecţiile aparatului osteoarticular.
10. Artrozele
Bibliografie
1. Campbell’s Operative Orthopedics, Canale TS (ed,), Mosby Year Book,
St.Louis, 1998.
2. Clinical Orthopedic Examination, McRae R, Churchill Livingstone, New
York, 1990.
3. Curs de traumatologie osteoarticulară, Tomoaia Gheorghe, Editura
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 1999.
4. Ortopedie – curs pentru studenţi, Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”, Lucaciu D, Cluj-Napoca, 2000.
5. Ortopedie şi traumatologie – caiet de lucrări practice pentru studenţi,
Lucaciu D, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-
Napoca, 2000.
6. Ortopedie, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,
Cluj-Napoca, 2000
7. Skeletal Trauma, Browner BD, Jupiter JB, Levine AM, Trafton PG,
W.B.Saunders Company, Philadelphia 1992.
8. Traumatologie osteoarticulară – curs pentru studenţi, Lucaciu D,
Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.
9. Traumatologie osteoarticulară, Tomoaia G, Editura Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.
Evaluare
202
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ

Cursul Ortopedie Pediatrică
Titularul cursului Conf. dr. Dan Ionuţ Cosma
Departamentul Specialiăţi chirurgicale
Catedra Ortopedie Traumatologie şi Ortopedie
Pediatrică
Activităţi Cursu Activităţi Studiu

Cursuri
TOTAL
Tipul practice ri practice individual
Sem
Evaluare
C LP St C LP St
II Oblig 1 - 1 7 - 7 - 14 examen
Obiective generale
 Familiarizarea cu cele mai frecvente afecţiuni ortopedice ale copilului;
recunoaşterea precoce a afecţiunilor specifice, pentru dirijare în timp
util către specialist.
 Însuşirea algoritmilor terapeutici în principalele afecţiuni ortopedice
ale vârstelor pediatrice.
Obiective specifice
 Cunoaşterea particularitătilor ortopediei pediatrice.
 Patologia pediatrică chirurgicală şi ortopedică pe grupe de vârstă.
 Explicarea şi interpretarea noţiunilor teoretice şi practice.
 Însuşirea noţiunilor de patologie ortopedică pediatrică.
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ :
1. Particularităţile morfofuncţionale ale aparatului locomotor la copil.
2. Traumatismele aparatului locomotor la copil: Fracturi – generalităţi,
Fracturile obstetricale, Fracturile membrului superior, Fracturile
membrului inferior.
3. Sindromul Volkmann, Pronaţia dureroasă de cot, copilul abuzat fizic
4. Malformaţii congenitale: Malformaţii congenitale ale membrului
superior, Malformaţii congenitale ale membrului inferior, Piciorul
203
strâmb congenital varus equin idiopatic, Displazia de dezvoltare a
şoldului.
5. Torticolisul muscular congenital
6. Osteocondritele juvenile
7. Afecţiunile coloanei vertebrale: Scolioza idiopatică, Cifoscolioza
juvenilă.
8. Îngrijirea aparatelor gipsate şi a dispozitivelor de fixare externă.
9. Proteze, orteze, şi mijloace de susţinere cu utilizarea lor
Bibliografie
1. Vasilescu Dana et al. Elemente de ortopedie Pediatrică, Editura
Risoprint Cluj, 2014.
2. Herring. Tachdjian’s pediatric orthopaedics, 2008.
Evaluare
 Examen oral 50%
204
OFTALMOLOGIE

Curs Oftalmologie
Titularul cursului Prof. dr. Cristina Vlăduţiu, Prof. dr. Simona
Nicoară, Conf. dr. Cristina Stan
Departamentul Specialități chirurgicale
Disciplina Oftalmologie

Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S S
C LP C LP
t t
Ex. scris,
Ex. practic,
Evaluare
II Oblig 2 4 - 14 28 - 30 72 3
activitate la
lucrări
practice
Obiective generale
 Dobândirea noţiunilor fundamentale legate de analizatorul vizual,
demonstrarea importanţei cunoştinţelor oftalmologice pentru
patologia generală.
Obiective specifice
 Demonstrarea manevrelor care pot fi utile medicului generalist:
examenul globului ocular la lumina zilei, instilatia de picături, utilizarea
unguentelor, eversarea pleoapelor, extracţia de corpi străini corneeni şi
conjunctivali, măsurarea acuităţii vizuale, examenul fundului de ochi,
discuţia patologiei oculare care poate fi întâlnită mai frecvent de către
medicul generalist (orjelet, conjunctivite, traumatisme minore).
1. Fiziologia analizatorului vizual
2. Funcţia vizuală
3. Refracţia oculară
4. Vederea binoculară
205
5. Patologia anexelor oculare
6. Orbita, pleoapa,
7. Aparatul lacrimal, conjunctiva
8. Patologia globului ocular
9. Corneea, uveea
10. Cristalinul, retina
11. Nervul optic, glaucomul
12. Traumatismele oculare
Bibliografie
1. Oftalmologie sub redacţia Mihai Călugăru, Fundaţia Academia Civică
Cluj, Cluj-Napoca 2002
2. J.Olver, L.Cassidy: Ophthalmology at a Glance, Blackwell Science Ltd,
USA, ISBN-13: 978-0-632-06473-1, 2005
Evaluare
 Examen practic (oral): 60%
 Activitatea la lucrările practice: 10%
206
ENDOCRINOLOGIE. DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
ENDOCRINOLOGIE

Program de studiu: Modular
Curs: Endocrinologie
Titularul cursului: Prof. dr. Carmen Georgescu
Disciplina: Endocrinologie

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Tipul practice practice individual Evaluar
Sem.
cursului ore / săpt. ore / sem. e

C LP St C LP St
Examen
scris
I Oblig. 2 - 3 14 - 21 20 55 2
Examen
practic
Obiective generale
Exista trei obiective generale în predarea Endocrinologiei clinice: Nucleul
informaţional constă în completarea cunoştiinţelor de endocrinologie
clinică şi paraclinică. De asemenea, este necesară dobândirea unor
deprinderi clinice caracteristice specialitaţii prin care studenţii la medicină
să fie capabili să examineze pacienţii endocrini, să formuleze un diagnostic,
să stabilească explorările paraclinice ţintite şi să elaboreze un plan
terapeutic, după o atentă evaluare a pacientului. Pe lângă deprinderile
respective, studenţii la medicină trebuie să aibă competenţe în
diagnosticarea clinică şi în monitorizarea tratamentului cronic al bolilor
endocrine, să fie capabili să aplice în practică cunoştiinţele învăţate.
Obiective specifice
Cunoaşterea unor principii de bază în endocrinologia clinică:
- particularităţile examenului clinic endocrin
- semiologie clinică endocrinologică
- noţiuni de fiziopatologie endocrină
207
- metode de evaluare paraclinică în patologia endocrină: dozări
hormonale bazale, teste de stimulare şi inhibiţie, dozări imunologice
- însuşirea metodelor de examinare imagistică în patologia endocrină
- principii de prevenire şi management a bolilor endocrine
- principii de monitorizare a terapiei medicamentoase
- principii şi management al intercţiunilor medicamentoase şi
alimentare
- vârsta şi sexul ca variabile ale răspunsului terapeutic
- aspecte particulare a prescrierii medicamentelor la vârstnici, femei
însărcinate
1. HORMONII: structura chimică şi reglare. Mecanisme
patogenetice în bolile endocrine
2. HIPOTALAMUSUL
Sindromul hipotalamic
Pubertatea fiziologică, pubertatea precoce şi retardul de creştere şi
dezvoltare pubertară
Diabetul insipid
3. GLANDA HIPOFIZĂ
Sindromul tumoral hipofizar
Acromegalia şi gigantismul
Hiperprolactinemia
Insuficienţa hipofizară
4. GLANDA TIROIDĂ
Guşa şi nodulul tiroidian
Tirotoxicoza (Hipertiroidismul)
Hipotiroidismul
Tiroiditele
5. GLANDELE PARATIROIDE ŞI METABOLISMUL OSOS
Reglarea metabolismului calciului
Hiperparatiroidismul primar
Hipoparatiroidismul
Osteoporoza
6. GLANDELE SUPRARENALE
Insuficienţa corticosuprarenală
Sindromul Cushing
Hiperaldosteronismul
Feocromocitomul şi alte tumorineuroendocrine
7. DIFERENŢIEREA SEXUALĂ NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ
Diferenţierea sexuală normal
208
Diferenţierea sexuală patologică – Disgeneziile gonadale şi deficitul
de 21hidroxilaza
8. GONADELE
Ciclul ovarian
Insuficienţa ovarian
Climacteriul feminin
Sindromul ovarelor polichistice
Hipogonadismul masculin
Bibliografie
1. Georgescu CE. Îndreptar practic de endocrinologie. Editura Medicală
Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 2013, ISBN 978-973-693-
521-3
2. Duncea I. (sub red.), Ghervan C., Georgescu C., Valea A., Lencu C., Ilie I.,
Endocrinologie, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-
Napoca, 2011, ISBN 978-973-693-430-8
3. Zbranca E, Endocrinologie-ghid de diagnostic și tratament in bolile
endocrine, Iasi-Editura Polirom, 2008
4. Duncea I., Explorări paraclinice în bolile endocrine, Editura Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2000, ISBN 973-8019-30-3
Evaluare
Examen complex cu disciplina Diabet și boli de nutriție
 Examen teoretic - scris 60% din nota finală
 Examen practic - oral 40% din nota finală
209
DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE

Programul de studiu: Medicină Generală
Curs: Diabet zaharat, Boli de nutriţie şi de
metabolism
Titularul cursului: Prof.dr.Gabriela Roman, Șef lucr. dr. Anca
Elena Crăciun, Șef lucr. dr. Adriana Fodor,
Șef lucr. dr. Adriana Rusu
Departamentul: Specialităţi medicale
Disciplina: Diabet și boli de nutriție
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
I Oblig 1 - 1 14 - 14 11 39 2 Examen
Obiective generale
La sfârșitul cursului, studenții vor avea cunoștințe despre BCN și stilul de
viață sănătos (SVS); deprinderi de evaluare și implementare a SVS
Obiective specifice
La sfârşitul cursului şi a lucrărilor practice, studentul va şti:
- să evalueze SVS
- să implementeze măsuri de optimizare a stilului de viață
- să recunoască BCN
- să-și dezvolte conceptul de prevenție
- să formeze judecata clinică în conceptul riscului global al BCN
1. Stilul de viață sănătos: concept, reprezentare, beneficii, strategii de
implementare (4 ore)
2. Bolile cronice non-transmisibile: definire, epidemiologie, impact,
strategii de preventie (8 ore)
3. Strategii de screening al BCN
210
Bibliografie
1. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Diabetul zaharat,
nutritie, bolile metabolice- Tratat, vol 1 și 2, Editura Echinox Cluj-
Napoca, 2010
2. Cele 7 cursuri ale disciplinei în format pdf. Sunt puse la dispoziția
studenților
Evaluare
 Examen teoretic complex, comun cu Disciplina de Endocrinologie: 40
întrebări grilă din care 1/3 de DNBM
 Examen practic: cazuri clinice - 1/3 din studenţi vor susţine examenul
practice în specialitatea DNBM
 Structură notă DNBM: Examen scris - 100%
211
ANUL V
MEDICINĂ INTERNĂ. CARDIOLOGIE. PNEUMOLOGIE - 14 CREDITE
- MEDICINĂ INTERNĂ. CARDIOLOGIE – 12 CREDITE

- CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ
- PNEUMOLOGIE – 2 CREDITE
MEDICINĂ INTERNĂ. CARDIOLOGIE

Curs: Medicină internă. Cardiologie.
Titularul cursului: Prof. dr. Luminiţa Vida-Simiti, Prof.dr.Dana Pop
Prof. dr. Rădulescu Dan
Departament: Medicină internă
Disciplina: Medicală I, Medicală V
Studiu
Activitǎţi Cursu Activitǎţi
Cursuri individu
Credite
TOTAL
Tipul practice ri practice
Sem.
al Evaluare
cursului
C LP St C LP St
12 Examen scris
I Oblig 7 - 13,25 56 - 106 83 245
şi practic
Obiective generale
La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să realizeze abordarea corectă,
diagnostica si terapeutica pacientului cu patologie digestivă
Obiective specifice
La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili:
- să efectueze anamneza și examenul obiectiv corect și complet al
pacienților cu patologie cardio-vasculară și respiratorie
- să formuleze în prima etapă diagnosticul clinic (interpretarea clinică)
sau diagnosticele clinice cele mai probabile
- să formuleze un plan de explorari adecvat pentru confirmarea /
infirmarea fiecarui diagnostic pe care l-au suspectat
- să integreze datele clinice cu cele ale explorărilor complementare
pentru formularea diagnosticului pozitiv (diagnosticelor pozitive)
212
- să formuleze eventualele diagnostice diferențiale și să excludă /
confirme cu ajutorul elementelor clinice / de laborator aceste
diagnostice
- să precizeze care sunt posibilitățile evolutive și prognosticul afecțiunii
carddiovasculare sau respiratorii, spontan și sub tratament
- să formuleze un plan terapeutic, cu precizarea principiilor și a
mijloacelor de tratament, în conformitate cu ghidurile actuale, adaptat
particularităților pacientului
- să precizeze criteriile de urmărire a eficienței tratamentului, precum și
eventualele cauze de nereușită sau/și efecte adverse medicamentoase
- să aprecieze corect condițiile care reflectă capacitatea de munca a
pacientului și, în masura în care aceasta este necesar, să formuleze un
plan de recuperare
- să stabileasca, pentru afecțiunile digestive cronice, un plan simplu de
dispensarizare
Patologia aparatului cardiovascular
Valvulopatii
Pericardite
Endocardita infecţioasă
Tulburările de ritm
Tulburări de conducere.Sincopa
Cardiomiopatiile
Hipertensiunea arterială esențială
Hipertensiunea arterială secundară
Angiocardiopatii congenitale
Insuficienţa cardiacă
Ateroscleroza. Aterogeneza
Cardiopatia ischemică
Bolile arterelor periferice
Tromboza venoasă profundă.
Tromboembolismul pulmonar. Cordul pulmonar acut
Patologia aparatului respirator
Insuficienţa respiratorie. Cordul pulmonar cronic
Pneumoniile
Bronhopneumopatia cronică obstructivă. Cordul pulmonar cronic
Astmul bronşic
Pleureziile
Tumorile bronhopulmonare
213
Bibliografie
1. Harrison’s Principles of Internal Medicine, ed. 18, Ed. McGraw-Hill
2011.
2. Luminiţa Vida-Simiti (coord.), Pop S, Marian I, Stoia Mirela, Fărcas Anca,
Anton F, Homorodean C. Cardiologia. Ed. Medicală Universitară "Iuliu
Hatieganu" 2013
3. Luminiţa Vida-Simiti. Esential in electrocardiografia clinica. Ed. Casa
Cărţii de Stiinţă Cluj-Napoca 2003.
4. Luminiţa Vida-Simiti si col, Explorari neinvazive in cardiologie. Ed.
Medicală Universitară "Iuliu Hatieganu" 2011
5. Mircea PA si colab. Medicina Internă. Patologia aparatului respirator.
Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca-2005.
6. Ghidurile Societăţii Europene de Cardiologie 2006-2017
 Acute Myocardial Infarction in patients presenting with ST-segment
elevation (Management of)
 Arterial Hypertension (Management of)
 Atrial Fibrillation (Management of)
 Universal Definition of Myocardial Infarction
 Cardiac Pacing and Cardiac Resynchronisation Therapy
 Infective Endocarditis (Guidelines on Prevention, Diagnosis and
Treatment of)
 Diabetes, Pre-diabetes, and Cardiovascular Diseases
 Valvular Heart Disease (Management of)
 Stable Angina Pectoris (Management of)
 Sudden Cardiac Death (Ventricular Arrhythmias and the Prevention
of Sudden -Cardiac Death (ACC/AHA/ESC 2006 Guidelines for
Management of Patients With)
 Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden Cardiac
Death (ACC/AHA/ESC 2006 Guidelines for Management of Patients
With)
 Acute and Chronic Heart Failure and Focused Update CRT/HF
7. Global Initiative for Asthma (GINA), National Heart Lung and Blood
Institute (NHLBI), 2009.
8. GOLD – The Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease-
Updated january 2009; http://www. goldcopd.com /Guidelineitem
9. Book des ECN (redactor Laurent Kabila), ed. lb. romana, Editura
Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", 2011.
10. Chen YA, Tran C. Toronto Notes 2011. Ed. Toronto Notes for Medical
Students 2011.
214
 Abordarea pacientului cu patologie cardiovasculară
 Valvulopatii
 Tulburări de ritm și conducere
 Cardiomiopatii
 Hipertensiune arterială
 Insuficienţă cardiacă
 Ateroscleroză
 Cardiopatie ischemică
 Boli ale arterelor periferice
 Tromboză venoasă profundă. Tromboembolism pulmonar. Cord
pulmonar acut
 Abordarea pacientului cu patologie respiratorie
 Insuficienţă respiratorie
 Pneumonie
 Bronhopneumopatie cronică obstructivă. Cordul pulmonar cronic
 Astm bronşic
 Pleurezie
 Tumoră bronhopulmonară
Evaluare
50% - examen complex, comun cu disciplinele Cardiologie
intervențională și Pneumologie, tip grila cu 50 de intrebari
cu raspunsuri multiple (40 intrebari din medicina interna:
cardiologie + patologie respiratorie, respectiv 10 intrebari
din tematica de pneumoftiziologie)
- 4 subiecte redactionale scurte
40% - examinarea unui pacient, urmata de prezentarea si
discutarea cazului, a particularitatilor diagnosticului,
precum si a conduitei terapeutice
10% - portofoliu de activitate (inclusiv aprecierea activitatii la
stagiu din partea indrumatorului de grupa)
215
CARDIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ. INSTITUTUL INIMII

Cursul: Cardiologie intervenţională
Titularul cursului: Prof. dr. Căpâlneanu Radu
Departamentul: Medicină internă
Disciplina: Cardiologie – Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu”

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Test
I Obligatoriu - 1 - - 7 - - 7
grilă
Medicină internă
Obiective generale:
 Dobândirea de cunoştinte legate de cardiologia intervenţională,
diagnostică şi terapeutică
 Cunoaşterea principalelor aplicaţii ale cardiologiei intervenţionale în
patologia coronarianî, valvulară, congenitală, cardiomiopatii şi boli ale
arterelor și venelor.
1. Cateterism cardiac – drept și stang:
- indicatii, contraindicatii, riscuri, date tehnice, semnificatia
determinarilor presionale și oximetrice, angiografia și performanta
ventriculara, coronarografia;
2. Cateterismul cardiac în bolile valvulare, congenitale şi cardiopatia
ischemică.
- alte metode de diagnostic.
3. Terapia intervenţională coronariană de revascularizare (angioplastie +
implantare de stent)
4. Valvuloplastiile.
- Ocluzia defectelor septale şi a canalului arterial persistent
216
- Embolizari terapeutice
5. Arteriografia membrelor şi revascularizaţia percutană.
- Arteriografiile carotidiene, cerebrale şi viscerale (inclusiv terapia
interventională)
6. Studiul electrofiziologic endocavitar, tehnici intervenţionale de ablatie.
7. Biopsia endomiocardica – indicaţii, tehnică, interpretare.
8. Cardiostimularea electrică artificială temporară şi definitivă.
Malfuncţia de pacemaker.
Bibliografie:
1) Christian W Hamm et al. - ESC Guidelines for the management of acute
coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-
segment elevation – European Heart Journal (2011), 32, 2999-3054.
2) Anderson J.L. et al. - ACC/AHA 2007 guidelines for the management of
patients with unstable angina/non ST-elevation myocardial infarction:
a report of the American College of Cardiology/American Heart
Association Task Force on Practice Guidelines (Writing Commitee to
Revise the 2002 Guidelines for the management of Patients With
Unstable Angina/Non ST-Elevation Myocardial Infarction): developed
in collatoration with the American College of Emergency Psysician, the
Society for Cardiovacular Angiography and Interventions, and the
Society of Thoracic Surgenosc: endorsed by the American Associatins of
Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation and the Society for
Academic Emergency Medicine. Circulation. Aug 14 2007; 116(7):
1598-1660.
3) Baunwald - Heart disease, a textbook of cardiovascular medicine, 9th
edition, 2012, Sauders Elsevier.
4) A.E. Epstein ACC/AHA/HRS 2008 Guidelines for Device - Based Therapy
of Cardiac Rhytm Abnormalities. J Am Col Cardiol,2008; 51: 1-62.
5) Grossman’s Cardiac Catheterisation, Angiography And Intervention.
Donald S.Baim. Lippincott, Williams & Wilkins 2005.
6) Oxford Textbook of Interventional Cardiology. Autori: Simon Redwood,
Nick Curzen, Martifyn R.Thomas, Oxford University Press, 2012.
7) Textbook of Interventional Cardiology. Eric Topol, Joseph Jacobs,
Elsevier, 2011.
Evaluare:
 Examen complex, comun cu disciplinele Medicină internă. Cardiologie
și Pneumologie
217
PNEUMOLOGIE

Cursul Pneumologie
Titularul cursului Prof. dr. Carmen Monica Pop, Prof. dr.
Todea Doina, Conf. dr. Milena Man
Departamentul Medicină internă
Disciplina Pneumologie

Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
Ex.scris
I Oblig 2 - 2 14 - 14 - 28 2
+practic
Obiective generale
 La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să realizeze un algoritm de
diagnostic și tratament pentru pacientii cu boli respiratorii.
 La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili sa efectueze un examen
obiectiv complet, să efectueze anamneza pacientilor cu boli
respiratorii, să interpreteze o radiografie toracopleuropulmonara, să
solicite alte investigatii necesare, să analizeze rezultatele în context
clinic, să stabilească diagnosticul bolilor repiratorii (diagnostic pozitiv,
diagnostic diferential), să cunoască principiile de tratament, să știe să
elaboreze un plan de tratament, să elibereze o rețetă
Obiective specifice
 Examinarea clinică (anamneza şi examenul obiectiv) a pacienţilor cu
boli respiratorii-foaia de observație
 Imagistica pulmonară: radiografia pulmonară şi computer
tomografia
 Explorări funcţionale respiratorii: spirometria
 Alte proceduri diagnostice utilizate în bolile respiratorii (examenul
de spută nespecific, specific microscopie, cultura, bronhoscopia,
toracocenteza
 Prezentarea cazului clinic de tuberculoza cu particularitatile lui
218
 Prezentare cazuri clinice de pneumologie: algoritm de diagnostic și
tratament, modalități de prezentare
 Diagnosticul sindromului de apnee în somn obstructivă: investigare
și tratament
 Tabacologie. Metode de diagnostic, evaluare şi tehnici folosite în
consilierea antifumat
1. Supuraţiile pulmonare: abcesul pulmonar, bronşiectaziile,
2. Chistul hidatic
3. Bolile pulmonare interstiţiale difuze şi Fibroza pulmonară idiopatică
4. Sarcoidoza
5. Tuberculoza pulmonară
6. Sindromul de apnee în somn
7. Sindromul mediastinal
8. Tabacologia (dependenta tabagica, patologie indusa de fumat)
Bibliografie
1. Tuberculoza, Sub redactia C. Pop, Ed Didactica și Pedagocica, Cluj-
Napoca, 2009
2. Pneumologie, sub red. Bogdan M., Ed. Universitară „Carol Davila”,
Bucureşti, 2008
3. Planquette B., ECN Pneumologie, ed. Vernazobres-Grego
4. European Respiratory Monograph, 2009-2012,
5. Harrison – Principiile Medicinei Interne, vol. 1 şi 2, 14th ed., sub red.
Fauci, Braunwald, Isselbacher,
6. Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, ediţia a II-a în limba română,
Ed. Teora, Bucureşti, 2003.
7. Murray and Nadel’s Textbook of Respiratory Medicine, 5th ed., sub red.
Mason R.J., Broaddus V.C., Martin T.R., King T.E. Jr., Schraufnagel D.E.,
Murray J.F., Nadel J.A., Saunders Elsevier, Philadephia, 2010
Evaluare
 Examen complex, comun cu disciplinele Cardiologie și Cardiologie
intervențională
219
FARMACOLOGIE CLINICĂ

Cursul: Farmacologie clinică
Titularul cursului: Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
Disciplina: Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. Scris
+
I Oblig 3 3 - 21 21 - 20 62 4
ex.
practic
Obiective generale:
 Însuşirea unui nucleu informaţional privind farmacologia aparatelor şi a
sistemelor
 Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra medicamentelor învăţate
prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea
bolnavului.
Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică:
 principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei
medicamentoase
 prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al
intercţiunilor medicamentoase
 aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic
 vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic
 aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în
pediatrie, la femeile însărcinate şi care alăptează
 aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu
insuficienţa hepatică şi renală
220
 principii de tratament al intoxicaţiilor acute
 prevenirea erorilor de prescripţie medicală
1. Farmacologia aparatului cardiovascular
 Medicaţia antianginoasă. Nitrovasodilatatoarele. Beta-blocantele
ca antianginoase. Antagonistii canalelor de calciu ca antianginoase.
Alte medicamente antianginoase
 Vasodilatatoare antiischemice
 Medicamente antiaritmice
 Medicamente antihipertensive. Diureticele ca antihipertensive.
Beta – adrenoliticele. Medicamente cu acţiune pe sistemul renină
angiotensină aldosteron. Inhibitorii canalelor de calciu. Alfa
adrenoliticele. Inhibitori simpatici prin acţiune centrală.
Simpaticoplegicele. Medicamente vasodilatatoare. Tratamentul
urgenţelor hipertensive
 Medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace.
Diureticele în tratamentul insuficienţei cardiace. Inhibitorii
sisemului renină - angiotensină - aldosteron în insuficienţa
cardiacă. Vasodilatatoarele în tratamentul insuficienţei cardiace.
Beta blocantele în insuficienţa cardiacă. Medicamentele inotrop
pozitive
2. Farmacologia aparatului respirator
 Antitusive
 Expectorante şi mucolitice
 Medicamente antiastmatice
 Medicamente folosite în tratamentul rinitei alergice
 Farmacologia surfactantului pulmonar
3. Farmacologia sistemului nervos central
 Sedative şi hipnotice. Anxiolitice.(tranchilizante)
 Neuroleptice
 Antidepresive.
 Miorelaxante centrale şi periferice.
 Antiparkinsoniene.
 Antiepileptice.
 Medicamente folosite în tratamentul bolilor neurodegenerative
 Analeptice cardiorespiratorii şi stimulente medulare. Nootrope.
 Psihozomimetice. Medicamente şi substanţe chimice utilizate
abuziv. Dependenţa medicamentoasă.
221
1. Anca D. Buzoianu. Farmacologie clinica: curs pentru studenţii anului V.
Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2016
1. Buzoianu AD – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu
2. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală,
Bucureşti, 2001.
3. Karila, Laurent. Le book des ECN. Editia in limba romana - Cluj-Napoca :
Editura Medicală Universitară 'Iuliu Hatieganu', 2011
4. Harvey RA, Champe PC, Mycek, MJ. Pharmacology – 4th edition.
Lippincott Williams and Wilkins, 2009.
5. Rang HP, Dale MM, et al. Pharmacology, Elsevier Churchill Livingstone,
7th ed. 2012.
6. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - McGraw
Hill, 2007.
7. Goodman and Gillman's. The Pharmacological Basis of Therapeutics
(12th edition). McGraw Hill Publishing, 2010.
Evaluare:
222
NEUROŞTIINŢE – 10 CREDITE
- NEUROLOGIE ADULȚI
- NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
- NEUROCHIRURGIE
NEUROLOGIE ADULŢI
Cursul: Neurologie adulţi
Titularul cursului: Prof. dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă, Prof. dr.
Ioan Mărginean, Prof.dr.Dafin Fior Mureșanu, Şef
lucr. dr. Nicoleta Tohănean
Departamentul: Neuroştiinţe
Disciplina: Neurologie şi neurologie pediatrică
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Ex.
Scris+
I Obligatoriu 8 - 8 56 - 56 - 112
Ex.
practic
C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii / neurologie + neurologie pediatrică +
neurochirurgie
Obiective generale
 Dobândirea deprinderilor practice de examinare clinic, completate cu
investigaţiile paraclinice specifice patologiei neurologice.
 Competenţa unui management terapeutic complex (privind patologia
neurologică acută, cronică şi de recuperare)
Obiective specifice
 Recunoaşterea şi individualizarea caracterelor semiologice ale
pacienţilor neurologici
 Crearea unei imagini de ansamblu asupra stării pacientului din punct
de vedere al simptomatologiei clinice, terapiei şi măsurilor de
reabilitare
223
 Dobândirea cunoştiinţelor sistematice teoretice şi de practică clinică
directă pe 3 paliere succesive:
o semiologia neurologică;
o sindromologia neurologică;
o patologia neurologică;
1. Anamneza şi instrumentele necesare examinării neurologice
2. Atitudini particulare şi semne meningeale
 Atitudini particulare
 Semne meningeale
3. Sensibilitatea şi examinarea sensibilităţii
 neuroanatomia sensibilităţii
- examinarea sensibilităţii superficiale
- examinarea sensibilităţii profunde
 inervaţia tronculară
 inervaţia radiculară
 sindroamele medulare de sensibilitate
- neuroanatomie şi neurofiziologie
- examinarea clinică
- consideraţii practice
 sindromul senzitiv talamic
 sindromul cortical (parietal) al sensibilităţii
4. Semiologia motilităţii şi a reflexelor
 Căile motilităţii (neuroanatomie)
 Examinarea motilităţii voluntare
Mişcările active
Forţa musculară segmentară
Probele de pareză
 Examinarea motilităţii reflexe
Reflexe osteo-tendinoase
Reflexele cutanate şi mucoase, articulare şi de postură
Patologia reflexelor
 Tonusul muscular
 Sindromul de NMC (neuron motor central)
 Sindromul de NMP (neuron motor periferic)
224
 Orientarea în faţa unui pacient cu deficit motor (paralizie,
hemiplegie, paraplegie)
5. Examinarea mersului; tulburările de mers
6. Semiologia extrapiramidală
7. Mişcările involuntare
8. Semiologia cerebelului
 Noţiuni de neuroanatomie
 Examinarea funcţiilor cerebelului
 Sindroamele cerebeloase şi patologia cerebeloasă
9. Semiologia nervilor cranieni
 Nervul olfactiv
 Nervul optic
 Nervii oculomotori (III, IV, VI)
 Nervul trigemen
 Nervul facial
 Nervul acustico-vestibular
 Nervul glosofaringian
 Nervul vag
 Nervul accesor
 Nervul hipoglos
 Sindroamele de trunchi cerebral
10. Somnul şi vigilenţa
11. Examinarea limbajului
 Afazia
 Examinarea pacientului cu tulburari de limbaj
12. Examinarea praxiei
 Apraxii
13. Semiologia funcţiilor vegetative (autonomice); Disautonomii
14. Bolile Cerebrovasculare
 Sindroamele vasculare cerebrale
 Ischemia cerebrală; stroke-ul ischemic
 Stroke-ul hemoragic; HSA (hemoragia subarahnoidiană)
15. Bolile infecţioase şi inflamatorii (virale, bacteriene, fungice,
parazitare, prionice)
16. Meningite şi encefalite aseptice
17. Bolile demielinizante
225
 Scleroza multiplă
 Encefalomielita acută diseminată
18. Patologia tumorală
 Sdr de HIC
 Tumori neuroepiteliale
 Tumori ale tecilor nervilor
 Tumori ale meningelui
 Limfoame ale SNC
19. Sindroamele paraneoplazice
20. Boli cu manifestări paroxistice
 Epilepsia
 Crize neepileptice
Sincopa
Drop attack
21. Boli neurodegenerative şi ereditare
 Boli degenerative cu sindrom principal demenţa
 Boli degenerative cu sindrom principal epilepsia
 Boli degenerative cu sindrom principal ataxia
 Boli degenerative cu sindrom principal deficitul motor sau
atrofia musculară (SLA, amiotrofiile spinale progresive)
22. Boala Parkinson şi parkinsonismul
23. Boala Huntington; Boala Wilson ( DHL)
24. Patologia medulară (compresiuni medulare lente; mielopatii)
25. Traumatismele cranio-cerebrale şi traumatismele vertebro-
medulare
26. Patologia SNP
 leziuni izolate ale nervilor periferici
 leziuni radiculare
 leziuni de plex
 polineuropatii
27. Poliradiculonevrite
28. Patologia nervilor cranieni
29. Patologia neuromusculara (distrofii, miotonii, polimiozite)
30. Miastenia şi sindroamele miastenice
31. Durerea neurogenă
32. Cefaleea şi migrena; algiile cranio-faciale
33. Encefalopatii
226
34. Manifestări neurologice ale bolilor generale.
Bibliografie
1. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol 1, Casa Cărţii de
Ştiinţă, 1997.
2. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol II, Casa Cărţii de
Ştiinţă, 1997.
3. Lăcrămioara Perju- Dumbravă, Ştefania Kory-Calomfirescu, Şt. Florian:
Neurologie – curs pentru studenţi, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”,
Cluj-Napoca, 2002
4. A. Bulboacă: Principii de diagnostic clinic neurologic, Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj 2000
5. Dafin Fior Mureşanu: Curs de Neuroştiinţe Fundamentale, Editura
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004
6. Ovidiu Bajenaru: Ghid de Diagnostic şi Tratament în Neurologie, Ed.
Amaltea, 2010
7. C. Popa: Neurologie, Editura Naţională, 1997
8. Harrison’s Neurology in Clinical Medicine, dervied from Harrison’s
Principles of Internal Medicine, 16th Edition, McGraw-Hill, 2006
9. Adams R. D. And Victor M. : Principles of Neurology, ed 7, New-York,
McGraw-Hill, 2009
10. G. Fuller: Examinarea clinică neurologică – ediţia a treia, Editura
Calisto, 2007
11. Merritt’s Neurology – ed. Lewis P. Rowland, Lippincott Williams &
Wilkins, 2010
Evaluare
 Nota de la examenul de neurologie este o componentă a unei note
finale calculată dupa formula:
Nota finală = (examen scris neurologie / 2 + examen scris
neurochirurgie / 4 + examen scris neurologie pediatrică / 4) x 70/100 +
examen practic neurologie x 30/100
227
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

Cursul: Neurologie pediatrică
Titularul cursului: Conf. dr. Alexandru Cristea
Disciplina: Neurologie şi neurologie pediatrică
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Ex.
scris+
I Obligatoriu 2 - 2 14 - 14 - 28
ex.
practic
neurochirurgie
Obiective generale:
 Câştigarea de către studenţi a unor cunoştinţe de bază privind
aprecierea nivelului de dezvoltare neurologică şi psihică a copilului la
diferite vârste,
 Întelegerea modului de abordare a copiilor cu afecţiuni neurologice
 Crearea unei imagini de ansamblu asupra pacientului din punct de
vedere a simptomatologiei, încadrării diagnostice, terapiei şi măsurilor
de reabilitare şi recuperare neurologică.
 Punerea în practică a noţiunilor cu caracter teoretic şi aplicativ din
materialele prezentate la curs.
 Recunoaşterea şi individualizarea unor particularitaţi semiologice ale
pacienţilor neurologici, la vârste fragede: nou-născut, sugar, copil mic,
elev.
 Deprinderea şi aplicarea unor tehnici şi metode specifice de examinare
neurologică, adaptate vârstei pediatrice, în vederea caracterizării
228
nivelului de dezvoltare neuro-psihică a copilului şi a precizării tipului de
tablou clinic neurologic
 Recunoaşterea suferinţelor neurologice, cu particularităţile acestora de
la vârsta de nou-născut până la vârsta adolescenţei
 Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare la sugar şi copilul mic, în
vederea asigurării unui diagnostic precoce şi a unor proceduri de
recuperare neântârziate
 Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de neuroreabilitare în:
* Paraliziile cerebrale infantile
* Traumatismele de natură obstetricală ale sistemului nervos central
şi periferic
* Encefalopatiile epileptice ale copilului
* Tulburările de dezvoltare motorii, cognitive şi senzoriale ale
copilăriei.
1. Noţiuni de dezvoltare ontologică a sistemului nervos. Factori
teratogeni care perturbă formarea, dezvoltarea şi funcţionarea
sistemului nervos în perioadele de viaţă intrauterină, embrionară şi
fetală.
2. Aprecierea nivelului de maturizare a sistemului nervos.
3. Dezvoltarea normală neuropsihică pe etape de vârstă, la nou-născut,
sugar şi copilul mic.
4. Particularităţile examenului neurologic la nou-născut, sugar şi copilul
mic.
5. Diagnosticul precoce al tulburărilor de dezvoltare neuro-psihică
6. Importanţa diagnosticului precoce şi a intervenţiei precoce specifice,
pentru prevenirea instalării handicapului neuro-psihic sau pentru
minimalizarea lui
7. Traumatismele obstetricale: cranio-cerebrale, vertebro-medulare şi de
nervi periferici
8. Malformaţiile cranio-cerebrale şi vertebro-medulare.
9. Paraliziile cerebrale infantile ( Encefalopatii infantile sechelare) forme
spastice, diston-diskinetice, ataxice, hipotone, mixte.Tulburări de
coordonare de natură centrală. Principii de tratament profilactic,
curativ şi recuperator.
10. Epilepsiile şi sindroamele epileptice la copil.
Forme de epilepsie în relaţie cu vârsta de debut.
229
Tipuri de crize epileptice şi sindroame epileptice în lumina noilor
clasificări ale epilepsiei.
Encefalopatii epileptice.
Principii terapeutice generale în epilepsiile copilului.
Tratamentul crizelor epileptice.
Statusul epileptic: definiţie, forme clinice, mijloace terapeutice
Bibliografie
1. Suportul de curs
2. Ileana Benga, Alexandru Cristea: Evaluarea neurologică a copilului,
Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005
3. Ileana Benga, Alexandru Cristea, Mihaela Vinţan: Ghid de diagnostic şi
tratament de neurologie pediatrică, Editura Medicală Universitară
“Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.
4. Ileana Benga: Introducere în neurologia pediatrică, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1994.
5. Ileana Benga: Tratat elementar de neurologie pediatrică, vol.1:
Epilepsia şi crizele neepileptice, Editura Medicală Universitară “Iuliu
6. E.Ciofu, Carmen Ciofu: Esenţialul în pediatrie (capitolele de patologie
nerologică), ediţia a 2-a, Ed. Almateea, Bucureşti, 2002
7. Valeriu Popescu: Neurologie pediatrică, vol.1 şi vol.2, Editura Teora
Bucureşti, 2001
8. Kenneth F. Swaiman, Stephen Ashwal, Donna M. Ferriero: Pediatric
Neurology: Principles and Practice, 2-Volume, MOSBY Inc, March, 2006.
Evaluare
finale calculată după formula:
Nota finală = (examen scris neurologie/2 + examen scris
neurochirurgie/4 + examen scris neurologie pediatrică/4) x 70/100 +
230
NEUROCHIRURGIE

Cursul: Neurochirurgie
Titularul cursului: Prof. dr. Florian Ioan Ştefan
Disciplina: Neurochirurgie
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Ex. scris +
I Oblig. 2 - 2 14 - 14 - 28
ex. practic
neurochirurgie
Obiective generale:
 Însuşirea tehnicilor şi principiilor elementare de neurochirurgie
 Însuşirea aspectelor clinice, a metodelor de investigaţii, principiilor de
tratament şi a tehnicilor de bază, tratamentul complicaţiilor
postoperatorii la pacienţii neurochirurgicali.
1. Introducere în neurochirurgie – cunoaşterea principiilor elementare de
neurochirurgie, tehnici neurochirurgicale de bază, asistenţa medicală a
pacienţilor.
2. Traumatisme cerebrale – cunoaşterea patologiei traumatismelor
cerebrale, a metodelor de investigaţii şi corelarea acestora cu indicaţia
operatorie, principii de acordare a asistenţei medicale în urgenţă la
locul accidentului şi în serviciile de urgenţă, tratamentul chirurgical,
descrierea tehnicilor de bază a îngrijirii medicale şi a tratamentului
postoperator
3. Traumatisme spinale – cunoaşterea patologiei traumatismelor spinale,
a metodelor de investigaţii şi corelarea acestora cu indicaţia operatorie,
principii de acordare a asistenţei medicale în urgenţă la locul
accidentului şi în serviciile de urgenţă, tratamentul chirurgical,
231
descrierea tehnicilor de bază a îngrijirii medicale şi a tratamentului
postoperator
4. Tumorile cerebrale – cunoaşterea patologiei tumorilor cerebrale, a
aspectelor clinice ale tumorilor cerebrale, metodele de investigaţii
principiile managementului de caz, indicaţia operatorie, principii ale
tratamentului neurochirurgical şi tehnici, terapii adjuvante, principiile
de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii.
5. Compresiunile medulare – cunoaşterea patologiei compresiunilor
medulare, a aspectelor clinice, a metodelor de investigaţii, principiile
managementului de caz, indicaţia operatorie, principii ale
tratamentului neurochirurgical şi tehnici, principiile de prevenţie şi ale
tratamentului complicaţiilor postoperatorii, asistenţa medicală
generală şi tratamentul postoperator a pacienţilor cu deficit neurologic,
datorită compresiunilor medulare.
6. Accidentul vascular hemoragic – cunoaşterea diferitelor tipuri de
henoragii, cauze, factori de risc, metode de investigaţii cu privire la
stabilirea indicaţiei operatorii şi detectarea complicaţiilor, a asistenţei
medicale în serviciile de urgenţă, principii ale tratamentului
neurochirurgical şi tehnici, principiile de prevenţie şi ale tratamentului
complicaţiilor postoperatorii, asistenţa medicală generală şi
tratamentul pacienţilor cu sechele neurologice.
7. Neurochirurgie pediatrică – introducere în patologia malformaţiilor
congenitale neurochirurgicale la copii, prezentarea procesului de
dezvoltare a anomaliilor, simptomatologia patologiei neurochirurgicale,
investigaţii radiologice şi principii de tratament.
Bibliografie:
1. Neurochirurgie – curs pentru student, Florian Ioan Stefan, Editura
Didactica Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 215 pag., 2003.
2. “Handbook of Neurosurgery” by Mark S. Greenberg. Thieme Medical
Publishers, New York, 2006
3. Atlas of Neurosurgical Techniques, Brain, editors L.N.Shekar,
R.G.Fessler, Thieme 2006
Evaluare:
finale calculată după formula:
Nota finală = (examen scris neurologie/2 + examen scris
neurochirurgie/4 + examen scris neurologie pediatrică/4) x 70/100 +
232
RADIOLOGIE. APARAT RESPIRATOR, CARDIOVASCULAR ŞI NEUROLOGIE

Cursul: Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi
neurologie
Titularul cursului: Şef. lucr. dr. Angelica Chiorean, Şef.lucr. dr.
Simona Manole, Şef. lucr. dr. Anca Butnaru
Disciplina: Radiologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. scris
II Oblig 2 2 - 14 14 - 28 56 2 +
ex. practic
Radiologie (an 4)
Obiective generale:
 Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice
(fizica nucleară, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor
biologice ale radiaţiilor şi principiile de radioprotecţie profesională şi a
populaţiei.
 Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în
parte (convenţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în
obţinerea imaginii (convenţional şi imagistic).
 Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a
algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere,
corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia
organelor întregului corp.
 Recunoaşterea metodei de examinare.
 Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor.
 Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea semnificaţiilor
lor.
233
 Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice.
 Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată.
 Schiţarea unui buletin radiologic.
1. Plamânul: anatomie şi tehnici de examinare. Semiologie radiologică
pulmonară (opacităţi, hipertransparenţe, imagini mixte).
2. Sindroame pulmonare: parietal, pleural, de umplere alveolară, bronşic,
interstiţial, (aspecte RX şi CT).
3. Cancerul pulmonar. Patologia mediastinului (aspecte RX şi CT).
4. Tehnici radio-imagistice de examinare a cordului: Substanţe de contrast
utilizate în radiologie şi imagistică: clasificare, indicaţii, contraindicaţii,
riscuri, tratament; Tehnici radioimagistice de explorare vasculara
(angiografie, ecografie, RM, angioCT); Anatomia radiografica a cordului
(PA şi TS); Noţiuni de anatomie ecocardiografica şi RM a cordului;
Semiologie radiografica elementara a cordului. Sindromul de marire a
cavitatilor cardiace.
5. Sindromul vascular pulmonar (modificările vascularizaţiei pulmonare).
Aspectul radiografic al cordului în principalele valvulopatii. Sindromul
miocardic şi pericardic. Modificări elementare întâlnite în arterioaptiile
şi venopatiile periferice. Noţiuni elementare de radiologie
intervenţională vasculară.
6. Tehnici radio-imagistice de examinare a encefalului şi măduvei: Aspecte
CT şi RM cerebral în: AVC, tumori, traumatisme; Aspecte RM în
patologia medulară (hernie de disc, tumori, etc.); Alte indicaţii şi
aplicaţii specifice ale RM (SM, leziune medulara traumatică).
7. Urgenţe medico-chirurgicale: Cap-Gât: traumatisme, AVC; Torace:
traumatisme, embolia pulmonară, pneumotorax, edemul pulmonar,
tamponada; Abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut;
Extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; Corpi
străini.
Bibliografie:
1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca,
1983.
2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition.
3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomography.
4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed.
University Press, 2006.
5. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie
clinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.
6. Indra Mihăiţă, Ligia Opris – IRM vertebro-medular, Centrul de
imagistică ME160 DINST, 2004.
234
7. Ligia Opriş – Imagistica cerebrală prin rezonanţă magnetică, Ed.
Solness, 2004.
Evaluare:
 Examen practic: 50% din care:
Recunoaştere de imagini patologice, scris: 30%
Proba orală de descriere a unui caz clinic: 20%
235
PEDIATRIE, PUERICULTURĂ, CHIRURGIE PEDIATRICĂ – 12 CREDITE
PEDIATRIE ŞI PUERICULTURĂ

Program de studio Medicină generală
Cursul Pediatrie – Puericultură
Titularul cursului Conf. dr. Călin Lazăr, Conf. dr. Sur Genel, Conf.
Dr. Tudor Lucian Pop, Șef lucr. Gabriela Panga,
Conf. dr. Gheorghe Popa
Prof. dr. Man Sorin, Șef lucr. dr. Mark Susana
Departamentul Mama şi copilul
Disciplina Pediatrie I, Pediatrie II şi Pediatrie III
Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
St
C C St
(Pediatrie)
10 22,8 70 160 Ex. scris +
II Oblig. 110 368
2 2 14 14 ex. practic
Studenții trebuie să aibă cunoștinte pentru diagnosticul și tratamentul celor
mai frecvente afecțiuni pediatrice.
Obiective generale
Există 3 obiective generale în predarea Pediatriei:
1) Nucleul informaţional constă în predarea patologiei pe aparate şi
sisteme specifice diferitelor vârste ale copilului;
2) Formarea deprinderilor de îngrijire, alimentaţie şi administrare a
medicamentelor la copil;
3) Dobândirea competenţei de aplicare în practică a cunoştinţelor
învăţate, a formării gândirii medicale în formularea unui diagnostic şi
a unei scheme terapeutice.
Obiective specifice
 Dobândirea noţiunilor de creştere şi dezvoltare a copilului;
 Cunoaşterea patologiei la copil şi a particularităţilor acesteia;
 Insuşirea principalelor medicamente folosite în practica pediatrică şi
modul lor de administrare.
236
Puericultură:
1. Perioadele copilăriei
2. Creşterea şi dezvoltarea
3. Nou născutul
4. Prematurul
5. Dismaturul
6. Sugarul şi copilul
7. Alimentaţia (nevoi nutritive, alimentaţia: naturală; artificială; mixtă;
diversificată; a copilului mic; a preşcolarului şi şcolarului)
Pediatrie:
I. Bolile aparatului respirator la copil.
1. Insuficienţa respiratorie acută. Rinofaringita acută. Adenoidita acută.
Faringoamigdalita acută.
2. Laringita acută. Bronşita acută. Bronşiolita acută.
3. Bronhopneumonia, pneumonia acută.
4. Astmul bronşic.
5. Fibroza chistică.
II. Bolile aparatului digestiv la copil.
12. Gastroenterocolita acută. Duodenite. Ulcerul gastro-duodenal.
13. Sindromul de deshidratare acută.
14. Sindromul de malabsorbţie (clasificare, fiziopatologie, explorare).
Enterocolita trenantă. Sindromul carenţei de dizaharidaze.
15. Alergia la proteinele din laptele de vacă. Enteropatia indusă de
gluten.
16. Sindromul de vărsături (stenoza hipertrofică de pilor, spasmul piloric,
refluxul gastro-esofagian).
17. Icterele sugarului şi copilului mic (hemolitice, hepatocelulare,
colestatice).
18. Hepatita cronică; ciroza hepatică.
III. Bolile aparatului renourinar și genital la copil.
1. Glomerulonefritele acute, persistente şi progresive.
2. Sindromul nefrotic.
3. Infecţiile urinare.
4. Insuficienţa renală acută şi cronică.
IV. Bolile aparatului cardio-vascular la copil.
1. Cardiopatiile congenitale.
2. Endocarditele, miocarditele şi pericarditele nereumatice.
3. Hipertensiunea arterială.
4. Tulburări de ritm cardiac.
5. Insuficienţa cardiac. Insuficienţa circulatorie periferică acută.
237
V. Artrita reumatoidă juvenilă.
1. Reumatismul articular acut.
VI. Boli de nutriţie şi metabolism.

1. Rahitismul carenţial. Rahitismele necarenţiale.
2. Diabetul zaharat.
3. Obezitatea. Hipotiroidismul congenital.
4. Distrofia sugarului. Statura mică.
VII. Boli condiţionate prenatal.
1. Cromozomopatii (autozomale, gonozomale, numerice şi structurale).
2. Boli monogenice (galactozemia, fenilcetonuria, boala Gaucher,
mucopolizaharidozele, deficitul de 21-hidroxilază etc.).
3. Embriofetopatii. Boli multifactoriale. Profilaxia bolilor condiţionate
prenatal.
VIII. Boli hematologice.
1. Anemiile copilului.
2. Tulburări de hemostază (vasopatii, trombopatii, coagulopatii).
3. Leucemii şi alte malignităţi la copil.
IX. Deficite imune (genetice şi dobândite).
X. Colagenoze.
XI. Urgenţe în pediatrie (aspecte neincluse în tratarea pe aparate).
4. Come. Convulsii.
5. Intoxicaţii acute accidentale.
Bibliografie
1. Rodica Manasia: Pediatrie – Ghid pentru studenţi – Editura U.M.F. “Iuliu
Haţieganu” Cluj 2011
2. Rodica Manasia: Pediatrie practica - Ghid pentru studenţi - Editura
U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj 2013
3. Paula Grigorescu-Sido şi Colab.: Pediatrie, vol.I, II, III şi IV (1995-2000)
4. Ciofu E., Ciofu C.: Esenţialul în Pediatrie, Ed. Med. Amaltea, Buc., ed. II-
a, 2002
5. Ciofu E. (sub redacţia): Pediatrie. Tratat, ed. I. Ed. Med. Buc., 2001
6. Behrman R.E., Kliegman R.M., Jenson H.B.: Nelson - Textbook of
Pediatrics, 18-th ed., W.B.Saunders Co., Philadelphia 2007
7. Miu Nicolae, Andreica Mariana: Pediatrie – Curs pentru studenți,
Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj 2010
8. Man Sorin, Nanulescu Mircea: Pediatrie practica, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2006.
238
Evaluare
 Teste scrise pe parcursul modulului de Pediatrie.
 Examenul final este alcatuit din:
- examen teoretic - scris 50%
- examen practic - oral 50%
239
CHIRURGIE PEDIATRICĂ

Curs Chirurgie pediatrică
Titularul cursului Șef lucr. dr. Gocan Horațiu
Departamentul Mama și Copilul
Disciplina Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
Codul cursului MED 5205RO

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Tipul
Sem.

cursului
St
C C St
(Pediatrie)
Examen
II Oblig. 1 3 7 21 28 56 scris și
oral

Condiţii preliminare (Pre-requisite):
Radiologie și imagistică
Obiective generale
 Familiarizarea studenților cu patologia chirurgicala a copilului
 Cunoasterea principiilor de tratament a principalelor afectiuni
chirurgicale ale sugarului și copilului
Obiective specifice
 Efectuarea examenului clinic obiectiv in afectiunile chirurgicale ale
copilului
 Stabilirea diagnosticului clinic și paraclinic in afectiunile chirurgicale
frecvente ale copilului
 Efectuarea de mici manopere (pansamente, suturi) sub indrumarea
cadrelor didactice
 Recunoasterea urgentelor chirurgicale ale copilului
 Cunoasterea patologiei malformative a nou-nascutului
 Cunoasterea patologiei chirurgicale dobandite a sugarului și
copilului
240
1. Atrezia esofagiana
2. Malformatii obstructive duodenale
3. Atrezia și stenoza intestinală
4. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor
5. Malformatii ano-rectale
6. Megacolonul congenital
7. Traumatismele abdominale
8. Hernia diafragmatică
9. Hemoragia digestivă superioară
10. Hemoragia digestivă inferioară
11. Apendicita acută
12. Diverticulul Meckel și complicațiile lui
13. Ingestia accidentala de corpi străini
14. Ileusul meconial și peritonita meconială
15. Malrotația și volvulusul
16. Enterocolita ulcero-necrotică
17. Patologia canalului peritoneo-vaginal
18. Hipospadias
19. Omfalocelul
20. Laparoschizisul
21. Testiculul necoborat
22. Fimoza și parafimoza
23. Scrotul acut
241
ORL

Cursul Oto-rino-laringologie
Titularul cursului Conf.dr. Alma Aurelia Maniu, Șef lucr. dr.
Violeta Necula
Departamentul Specialităţi chirurgicale
Catedra Oto-rino-laringologie
Cursu Activităţi Activităţi Studiu

Cursuri
ri practice practice individual
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex.
scris+
II Oblig. 4 4 - 28 28 - 40 96 5
Ex.
practic
Obiective generale
 Insuşirea unor cunoştinţe generale privind patologia din sfera ORL
 Studenţii trebuie să aibă competenţa recunoaşterii unor semne clinice
specifice patologiei ORL, după efectuarea examenului clinic general al
pacientului
 Să realizeze corect managementul terapeutic al pacienților cu patologie
ORL.
 Să demonstreze capacitatea de analiză și interpretare a unor situații cu
semnificație etică.
Obiective specifice
 Patologia din sfera ORL: ureche, nas, cavitate bucală, faringe, laringe,
esofag, arbore traheobronşic, glande salivare și tiroidă
 Patologie cervicală
 Manevre aplicabile în sfera otorinolaringologie
 Reabilitarea auzului
 Managementul pacientului cu patologie ORL
 Recunoașterea urgențelor ORL și indicarea terapiei necesare.
242
Patologia rinologică, faringologică, laringologică, otologică, patologia
glandelor salivare și a tiroidei, patologia vestibulară și audiologia, manevre
aplicabile în sfera otolaringologiei
Bibliografie
Cursul ORL al clinicii
Caiet lucrări practice în ORL
1. Otolaringologie. Coord. Marcel Cosgarea, Alma Maniu, magdalena
Chirilă, Sever Pop, Violeta Necula. Editura Alma mater Cluj-Napoca,
2010, ISBN 978-606-504-100-4
2. Otosleroza de la A la Z. Marcel Cosgarea, Alma maniu. Editura Alma
Mater Cluj-Napoca 2011, ISBN 978-606-504-120-2
3. Tratat de Chirurgie ediția a II-a. Volumul 1: Otolanringologie și Chirurgie
Cervico-Facială. Sub redacția: Irinel Popescu, Constantin Ciuce. Eidtura
Academiei Române, București 2012, ISBN 978-973-27-2186-5
4. European manual of Medicine. Otorhinolaryngology, head & neck
surgery. Anniko M, Bernal-Sprekelsen M, Bonkowski V, Bradley P,
Iurato S. Springer – Verlag berlin Heidelberg, 2010
5. Manopere esențiale în urgențele ORL cu risc vital, coordonator Conf.
dr. Magdalena Chirilă, editura Roseco, 2017.
Evaluare
 Probă practică – efectuare manopere ORL - 20%
 Recunoaşterea patologiei ORL (diapozitiv) – 20%
 Probă scrisă – examen grilă (minimum 53 de întrebări) - 60%
243
ONCOLOGIE

Curs: Oncologie
Titularul cursului: Prof. dr. Ciuleanu Tudor
Departament: Oncologie
Disciplina: Oncologie medicală

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
Ex. scris
+
II Oblig 1 - 2 7 - 14 19 40 2
ex.
practic
Medicină internă, Imagistică medicală
Obiective generale:
 La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să integreze noțiunile
teoretice legate de patologia neoplazică în practica clinică, prin
identificarea nevoilor și aplicării corecte a metodelor terapeutice și de
îngrijiri paliative specifice pacientului oncologic
 Să analizeze impactul socio-economic al cancerului la nivel populaţional
 Să sintetizeze și să exemplifice factorii exogeni și endogeni ai etiologiei
cancerului, precum și metode de prevenție primară, secundară,
terțiară. Să cunoască indicaţiile de screening în oncologie, metodologia
de aplicare şi elementele necesare îndreptării pacienţilor oncologici
spre un sfat genetic dacă este cazul.
 Să cunoască noțiuni de bază legate de semne directe și indirecte de
suspiciune de malignitate, confirmarea diagnosticului de malignitate,
investigațiile necesare pentru stadializarea și bilanțul preterapeutic al
pacientului cu diferite localizări tumorale
 Să cunoască toxicitatile acute si cronice comune (neutropenie, greturi/
vărsături, alopecie, extravazarea etc), specifice unei scheme de
244
chimioterapie, hormonoterapie, terapie țintită și să cunoască principiile
necesare pentru combaterea/ prevenirea lor
 Să recunoască corect reactiile acute și/sau tardive ale tratamentului
oncologic și să cunoască măsurile necesare pentru combaterea/
prevenirea lor
 Să cunoască tipurile de durere, metode de evaluare calitativa si
cantitativa a durerii, indicațiile diferitelor trepte de medicamente
antiagice și ale medicamentelor adjuvante
 Să diagnosticheze o urgență oncologică
 Să dobândească cunoștințe legate de particularitățile pacientului
oncologic terminal și principii de îngrijiri paliative
1. Epidemiologia și etiologia cancerului.
2. Cancerogeneza. Celula tumorală. Fenotipul tumoral.
3. Precursori tumorali și grupe de risc. Profilaxia cancerului.
4. Dianosticul de malignitate. Decizia terapeutică. Bilanț preterapeutic.
Evaluarea rezultatelor terapeutice.
5. Metode de tratament. Chimioterapia, hormonoterapia. Tratamente
biologice. Principiile tratamentelor multidisciplinare.
6. Metode de tratament. Chirurgie, radioterapie
7. Urgențe oncologice și alte urgențe întâlnite la pacienții cu cancer.
Terapia durerii
Bibliografie:
Nagy V (sub redactia). Principii de Cancerologie Generala. Editura Medicala
Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj, 2007
Ghilezan N (sub redactia). Oncologie generală. Editura Medicală. București,
1992
Cursurile Catedrei ținute la seria de studenți pe parcursul anului de studiu.
Lucrări pracice/Stagii
1. Generalități
2. Diagnosticul adenopatiei maligne. Cancerele ORL.
3. Cancer pulmonar
4. Cancer mamar
5. Cancere genitale feminine.
6. Cancere digestive
7. Cancere urologice și genitale masculine
8. Sarcoame osoase şi de părţi moi
9. Tumori SNC
245
10. Recapitulare. Cazuri practice.
Bibliografie:
Nagy V (sub redactia). Propedeutică Oncologică. Editura Medicala
Evaluare:
 50% - examen scris (grilă – 50 de întrebări)
 50% - cazuri clinice virtuale (răspunsuri simple sau multiple/
scris)
-scenariu simplu clinic (oral)
-portofoliul individual
246
RADIOTERAPIE

Curs: Radioterapie
Titularul cursului: Prof. dr. Viorica Nagy
Departament: Oncologie
Disciplina: Oncologie şi Radioterapie

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
Ex. scris
+
II Oblig 1 - 2 7 - 14 17 40 2
ex.
practic
Medicină internă, Imagistică medicală
Obiective generale:
 La sfârşitul cursului studenții vor fi capabili să precizeze diagnosticul
complet si sa precizeze managementul terapeutic corect al pacienților
cu cancer
 Să analizeze impactul socio-economic al cancerului la nivel
populaţional,
 Să sintetizeze si exemplifice factorii exogeni si endogeni ai etiologiei
cancerului
 Să diferentieze metodele de profilaxie primara, secundara si tertiara
intr-un cancer de…(san, col uterin, , colo-rectal, hepatic, melanom,
prostata etc)
 Să propună recomandari de modificare a stilului de viață susceptibile a
scădea incidența cancerului de… (sân, bronho-pulmonar, cutanat etc)
 Să distingă la un caz clinic/cancer de semnele directe și indirecte de
suspiciune de malignitate și să stabilească un plan de diagnostic
complet (biopsie, stadializare, comorbidități, indice de performanță).
247
 Să ierarhizeze examinările complementare (paraclinice) pentru un
cancer în funcție de aportul diagnostic, invazivitate și cost estimativ.
 Să planifice agenda controalelor post-terapeutice a unui pacient
oncologic, să programeze și să justifice examinările necesare.
 Să evalueaze toxicitățile acute și cronice specifice ale radioterapiei și să
propună măsurile necesare pentru combaterea/ prevenirea ei
 Să justifice radioterapia la un caz clinic.
 Să explice pacientului/coleg/mentor derularea radioterapiei (doza
totală, număr de fracțiuni, durata totală), reacțiile acute și tardive ale
iradierii în scopul obținerii consimțământului informat.
 Să puncteze diferențele și rațiunile asocierilor terapeutice
multidisciplinare neoadjuvante, concomitente și adjuvante în
oncologie.
 Să diagnosticheze o urgență oncologică
 Să evalueze calitativ și cantitativ durerea cronică și să formuleze o
strategie terapeutică (prescripție) antialgică și adjuvantă pentru un
pacient cu cancer de…
 Să evalueaze critic datele din literatură
 Să integreaze principiile de etică profesională față de pacientul
oncologic (respectul și empatia față de pacient, confidențialitatea
medicală etc).
Cancerogeneza.Celula tumorală. Fenotipul tumoral.
Precursori tumorali și grupe de risc. Profilaxia cancerului.
Diagnosticul de malignitate. Decizia terapeutică. Bilanț preterapeutic.
Evaluarea rezultatelor terapeutice.
Metode de tratament: Chirurgia și radioterapia.
Urgențe oncologice
Bibliografie:
Nagy V (sub redactia). Principii de Cancerologie Generala. Editura Medicala
DeVita VT et al. (Editors) Cancer.Principles & Practice of Oncology., 9th ED,
LWW Philadelphia, 2011.
Lucrări pracice/Stagii
 Generalități. Adenopatiile tumorale. Cancere ORL.
 Cancerele pulmonare
 Cancerele ginecologice
 Cancerele digestive
248
 Cancerele urologice
 Cancerul mamar.
 Cancerel SNC. Sarcoamele osoase si de parti moi.
Bibliografie:
Nagy V (sub redactia). Propedeutica Oncologica. Editura Medicala
AJCC Cancer Staging Handbook, 7th ED, Springer, New York Heidelberg
London, 2010
Chao CKS, Perez CA, Bardy LW. Radiation Oncology Management Decisions,
3rd ED. LWW Philadelphia, 2011.
Evaluare:
 50% - examen scris (grilă – 50 de întrebări)
 50% - cazuri clinice virtuale (răspunsuri simple sau multiple/
scris)
-scenariu simplu clinic (oral)
-portofoliul individual
249
REUMATOLOGIE. RECUPERARE MEDICALĂ.
REUMATOLOGIE

Curs: Reumatologie
Titularul cursului: Prof. dr. Simona Rednic
Departament: Specialităţi Medicale
Disciplina: Reumatologie
Codul cursului: MED 5 2 0 8 RO

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Tipul practice practice individual Evaluar
Sem.
cursului ore / săpt. ore / sem. e

C LP St C LP St
Examen
II Oblig 2 - 2 14 - 14 - 28 2 scris +
practic
Medicină internă (anul 4)
Obiective generale
 Să cunoască epidemiologia afecţiunilor reumatologice şi să recunoască
impactul economic şi social al acestora
 Să evalueze corect prin anamneză principalele manifestări articulare
(durerea, redoarea, tumefierea, tiparul afectării articulare), ca şi
afectarea altor sisteme/organe în bolile reumatice
 Să facă și să interpreteze examenul obiectiv de screening al sistemului
musculo-scheletal (GALS - Gait, Arms, Leg, Spine) conform
recomandărilor europene
 Să recunoască importanţa prezentării şi să sumarizeze particularităţile
anamnestice și de examen clinic în principalele boli reumatologice
o Să utilizeze sindroamele pentru ghidarea intrebarilor și
gândirii clinice (poliartrita, monoartrita, oligoartrita, durere
generalizată, durere regionala)
o Să caracterizeze principalele tipuri şi pattern-uri articulare
pentru principalele boli reumatice
250
o Să recunoscă bolile reumatologice care trebuie îndrumate
de urgenţă către specialistul reumatolog
o Să discute elementele anamnestice şi de examen obiectiv
care diferenţiază patologia articulară de cea periarticulară
şi cea articulară inflamatoare de cea mecanică sau
degenerativă
 Să înţeleagă criteriile de solicitare şi intrepretare a principalele
investigaţii paraclinice utilizate în reumatologie (reactantii de fază
acută, imunologie, imagistică musculoscheletala, etc)
 Să cunoască şi înţeleagă principalele clase de medicamente utilizate în
tratamentul reumatologic şi să identifice beneficiile şi riscurile
farmacoterapiei (AINS, steroizi, imunomodulatoare, terapie biologică,
etc)
Conținut
1. Introducere – ce este reumatologia ? Principiile anamnezei și
examenului clinic musculoscheletal
Poliartrita şi Poliartrita reumatoidă (PAR)
Oligoartrita, Durerea lombară, Spondilartritele (SpA)
Monoartrita. Artroza. Artrite microcristaline
Este aceasta o colagenoză ? Recunoaşterea bolilor reumatice sistemice.
Lupusul eritematos sistemic (LES). Sindromul antifosfolipidic (SAPL)
Este aceasta o colagenoză ? Recunoaşterea bolilor reumatice sistemice.
Boli reumatice sistemice autoimune: sclerodermia sistemica (ScS),
miopatiile inflamatorii, sindromul Sjogren (SSj), policondrita recidivanta,
boala mixtă de ţesut conjunctiv (BMTC), etc
Vasculitele sistemice
Bibliografie
1. Alguire PC, et al MKASP 16 Medical Knowledhe Self Assessment
Program, ACP,
2. Da Silva JAP, Woolf AD. Rheumatology in Practice, Springer Verlag,
London, 2010
3. Harrison’s ed. Manual de Medicina (editia 15), A. S. Fauci E. Braunwald
K. J. Isselbacher ed. editura Teora, Bucuresti, 2003 (retiparire editia
2001)
4. Hunder GG ed. Atlas of Rheumatology, Lippincott Williams & Wilkins,
Philadelphia, 2002
5. Ionescu R. Esentialul in Reumatologie, editia a 2-a revizuita, editura
Amaltea, Bucuresti, 2006
6. Klippel JH ed Primer on the Rheumatic Diseases , Springer, New York,
2008
251
7. Mikuls TR, et al A Color Handbook Rheumatology, Manson Publishing,
2013
8. Rednic S. et al: Ghid de studiu: Reumatologie clinica,
http://cv.umfcluj.ro/ghidstudiu/uploaded/ghiduri/ghid2397.pdf
9. Rheum2Learn resources http://www.rheumatology.org/ACR/
education/training/resident_education.asp
10. Stone JH ed. A Clinician’s Pearls and Myths in Rheumatology, Springer,
Dordrecht, Heidelberg, 2009
11. West S. Rheumatology Secrets , 2nd edition, Hanley & Belfus Inc,
Philadelphia, 2002
Evaluare
Examen « complex » împreună cu discplina Reabilitare medicală scris (30
Reumatologie + 30 medicina fizică şi recuperare teste grilă)+ practic
(manevra + scenariu clinic)
 Scris 60% din notă

 Practic 40% din notă
252
REABILITARE MEDICALĂ

Program de studiu: Medicină generală
Curs: Reabilitare medicală
Titularul cursului: Conf. dr. Ioan Onac
Disciplina: Reabilitare medicală
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
I Oblig 2 - 2 14 - 14 20 48 2 Ex. scris
Obiective generale
 Dobândirea unor noţiuni de fizioterapie şi recuperare medicală de bază
şi corelaţiile practice în diferitele patologii
Obiective specifice
 Definiţia unor noţiuni de bază din domeniul recuperării şi a medicinii
fizice.
 Importanţa şi motivele folosirii tehnicilor de recuperare în practica
medicală.
 Cunoaşterea tehnicilor de recuperare medicală, a metodelor de
fizioterapie şi aplicabilitatea în practica medicală curentă.
1. Capitol I – Introducere. Definiţia balneofizioterapiei şi a recuperării.
Definiţia balneofizioterapiei, definiţia recuperării, echipa de
recuperare, procesul de recuperare, ramurile balneofizioterapiei,
contraindicaţii majore pentru fizioterapie, mecanismele de acţiune
ale ag. fizici şi strategia de aplicare, grade de afectare (infirmitatea,
incapacitatea, handicapul, invalid).
2. Capitol II – Hidrotermoterapia
Definiţia hidrotermoterapiei, propr. fizice ale apei, funcţiile
tegumentului, termoreglarea, efectele principale ale factorului
termic, efectele principale ale factorului mecanic, efecte principale
253
ale factorului chimic, acţiunea hidrotermoterapiei asupra sist. cardio-
vascular, acţiunea hidrotermoterapiei asupra ap. respirator, acţiunea
hidrotermoterapiei asupra musculaturii, reacţia hidroterapeutică,
reacţia de cură în hidrotermoterapiei, principalele proceduri de
hidrotermoterapie, termoterapia, crioterapie
3. Capitol III – Apele minerale
Definiţie, condiţiile ca o apă să fie considerată apă minerală, modul
de acţiune ale apelor minerale, căile de administrare ale apelor
minerale, clasificarea apelor minerale, efectele fizice şi chimice ale
apelor minerale, principalele tipuri de ape minerale şi indicaţiile
terapeutice (oligominerale reci şi calde, carbogazoase, alcaline,
cloruro-sodice, sulfuroase).
4. Capitol IV – Climatologie medicală
Definiţie, caracteristicile atmosferice ale unui climat, tipuri de
bioclimă pe teritoriul ţării noastre (sedativ indiferent, excitant
solicitant, tonic stimulant, talasoterapia) – caracteristici, efecte şi
indicaţii terapeutice, microclimate (salinele, climatopatologie
urbană) – caracteristici, efecte şi indicaţii terapeutice/efecte nocive
5. Capitol IV – Nămoluri terapeutice (Peloidele)
Definiţie, tipuri de peloide (sapropelice, de turbă, de izvor),
proprietăţi fizice, proprietăţi biologice, tehnici de aplicare, indicaţii
terapeutice.
6. Capitol V – Masajul medical
Definiţia masajului medical, efecte locale, efecte generale, procedee
principale de masaj, procedee ajutătoare de masaj, indicaţiile
masajului, contraindicaţiile masajului, tehnici şi indicaţii speciale
7. Capitol VI – Kinetologia medicală
Tipuri de contracţii musculare, tipuri de exerciţii, avantajele şi
dezavantajele contracţiei musculare izotonice şi izometrice,
posturări, mobilizările pasive, mobilizările active, kinetoterapie
analitică, kinetoterapie globală, hidrokinetoterapia.
8. Capitol V – Electroterapia
Definiţie, clasificarea electroterapiei, curenţii de joasă frecvenţă
(tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), curenţii de medie frecvenţă
(tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), curenţii de înaltă frecvenţă
(tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), ultrasonoterapia, terapie cu
şocuri mecanice externe, magnetodiaflux, fototerapia (radiaţii
infraroşii, radiaţii ultraviolete, LASER).
Bibliografie
1. L. Pop: Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală, Tipografia
UMF “Iuliu Haieganu” Cluj-Napoca, 1994
254
2. L. Irsay, L. Pop: Masajul medical clasic, suport DVD, ISDN 973-693-127-
7, DACIN SARA 1060/2005, Edit Medicală „Iuliu Haţieganu” – Cluj
3. L. Pop, L. Irsay: Textbook of Physiotherapy. edit. Medicală Universitară
„Iuliu Haţieganu” – Cluj, 2006
4. L. Irsay, L. Pop: Textbook of Rheumatological Rehabilitation. edit.
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” – Cluj, 2006
5. I. Onac, L. Pop: Biostimulare Laser. Efecte biologice şi terapeutice.
Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj, 2001
6. AS Nica: Recuperare Medicala. Ed. Universitara ,,Carol Davila". ediţiile
2002 sau 2004
Evaluare- examen complex cu disciplina Reumatologie
255
ANUL VI
MEDICINĂ DE FAMILIE

Cursul Medicină de familie
Titularul cursului Conf. dr. Mira Florea,
Șef lucr. dr. Sorina-Livia Pop
Departamentul Medicină comunitară
Disciplina Medicină de familie
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
Ex. scris +
I Oblig 4 - 6 28 - 42 60 130 5
Ex. practic
Medicina internă, Pediatrie, Neurologie, Oncologie
Obiective generale
 Înţelegerea conţinutului, rolului şi locului Medicinei de Familie în cadrul
sistemului de sănătate, conştientizarea importanţei specialităţii şi a co
mplexităţii pregătirii pentru această specialitate.
 Însuşirea deprinderilor clinice şi a atitudinilor de bază necesare pentru
practicarea specialităţii (abordare holistică, centrarea pe pacient şi
familie, importanţa aspectelor psihosociale, economice şi
educaţionale).
 Asimilarea cunoştinţelor şi dobândirea competenţelor necesare pentru
rezolvarea problemelor curente de patologie întâlnite în practica
medicului de familie.
Obiective specifice
1. Obiectivele pregătirii teoretice (cursuri) –studenţii trebuie :
 să definească Medicina de Familie, să prezinte conţinutul,
principiile şi funcţiile MF, organizarea şi managementul
cabinetului medicului de familie, relaţiile acestuia cu alţi
specialişti şi cu CAS.
 să enumere particularităţile profilaxiei în MF.
256
 să prezinte conţinutul examenelor de bilanţ la diferite
vârste şi consilierea efectuată în scopul promovării stării de
sănătate, inclusiv supravegherea activă a copilului sănătos,
gravidei şi bolnavilor cronici.
 să descrie activitatea de depistare precoce a principalelor
probleme de sănătate ale copilului şi adultului.
 să prezinte strategia investigaţiilor paraclinice în MF.
 să elaboreze raţionamente clinice (de tip algoritmic) în
principalele sindroame întâlnite în practica MF la adult şi
copil.
 să elaboreze un diagnostic clinic, pozitiv şi diferenţial şi să
prezinte strategii terapeutice în cele mai frecvente
afecţiuni din practica medicului de familie.
2. Pregătire practică (stagii) – studenţii trebuie:
 să efectueze, înregistreze şi interpreteze examene de bilanţ
la pacienţii de diferite vârste şi să le ofere consiliere în
funcţie de problemele constatate.
 să aplice strategii de reducere a riscului prin: screening,
depistare precoce, imunizări şi consiliere.
 să demonstreze însuşirea competenţelor privind:
comunicarea eficientă cu bolnavul, obţinerea unui istoric
exact şi înregistrarea lui completă şi ordonată în
documentele medicale, efectuarea şi înregistrarea unui
examen fizic complet, aplicarea gândirii clinice în
interpretarea datelor obţinute prin anamneză şi examen
obiectiv, utilizarea adecvată a mijloacelor de investigaţie
paraclinică, conceperea şi aplicarea unui plan de tratament
şi urmărire a pacientului pentru cele mai frecvente
afecţiuni întâlnite în practica MF, dezvoltarea unor
programe de îngrijire şi supraveghere pentru pacienţii cu
boli cronice, recunoaşterea momentului oportun în care
medicul de familie trebuie să apeleze la alţi medici
specialişti, completarea unor documente medicale.
1. Medicina de Familie: definiţie; funcţiile M.F.; metodologia de lucru;
obiective specifice; îndatoririle profesionale ale M.F
2. Principiile Medicinei de Familie: asistenţa medicală de prim contact,
asistenţa pe durata vieţii, asistenţa axată pe persoană, asistenţa
medicală a familiei şi comunităţii, abordarea ecologică a patologiei
umane.
257
3. Aspecte particulare în asistenţa medicală primară: particularităţi ale
consultaţiei, diagnosticului, tratamentului, sinteza diagnostică şi
terapeutică, asist. la domiciliu, asistenta comunitara, probleme
manageriale.
4. Relaţia medic-pacient în Medicina de Familie.
5. Principii de profilaxie şi dispensarizare în asistenţa primară: profilaxia
primară (individ, familie, comunitate), riscograma familiei, profilaxia
secundară; terţiară; controlul periodic al stării de sănătate; principii de
dispensarizare.
6. Locul medicului de familie într-un sistem de sănătate publică: locul M.F.
în comunitatea medicală, medicina bazată pe dovezi, relaţia cu CASS,
pachete de servicii oferite de MF.
7. Constituirea unui cabinet de M.F.: infiintarea cabinetului, finantarea
medicinei de familie, modalitati de plata, echipa de lucru ,circuitul
informaţiei, cooperarea M.F. cu specialiştii din linia I; din ambulatorii
de specialitate şi specialiştii din spitale.
8. Structura şi funcţiile familiei: familia ca unitate socială; ciclul de viaţă şi
de familie, rolul medicului de familie în sanogeneza familiei.
9. Patologia iatrogenă – erori de diagnostic .
10. Probleme de geriatrie: diagnosticul geriatric; particularităţi terapeutice.
11. Ingrijirea la domiciliu a pacienţilor aflaţi în stadiu terminal.
12. Strategia investigaţiilor paraclinice în asistenţa primară.
13. Abordarea unor simptome comune în cabinetul M.F.: astenia,
sindromul febril, vertijul şi ameţeala.
14. Boli şi sindroame mai frecvent întîlnite în practica M.F.: dispneea,
cefaleea, durerea toracică, durerea în extremităţi.
Bibliografie
1. Asch D.A. - The Role of Critical Care Nurses in Euthanasia and
Assisted Suicide. N. Engl. J. Med. 1996 , 334, 1374 – 1379.
2. Bukman R. Communication in Palliative Care – a Practical
Guide, in Oxford Text book of Palliative Medicine, Oxford
Medical Publication, 240-316, 2002.
3. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul în pediatrie, Editura
Medicala Amaltea,1997.
4. Grigorescu M., Pascu O. - Tratat de gastroenterologie clinică. Ed.
Tehnică Buc. 1996.
5. Hărăguş St. - Practica consultaţiilor medicale de ambulatoriu. Ed.
Med. Buc. 1971.
6. Kelley W.N., Harris E.D. - Text Book of Rheumatology. Ed. W. B.
Saunders Company Michigan, Lisa 1994.
7. Kevyn Clifford - Family Practice - Common Presenting
Problems, 44 -113, 2000
258
8. Klippel J. H., Dieppe P.A. - Rheumatology Ed. W.B. Saunders
Company, USA, 1994.
9. Iancau Mariana – Pediatrie pentru Medicina de familie, Editura
Medicala Universitara”Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca, 2001
10. Ivan A. - Medicina omului sănătos. Ed. Med. Buc. 1993.
11. Ialowarsky A., Zeiger R.S., Lawlor C.J. - Manual of Allergy and
Imunollogy. Diseases Diagnosis and therapy. Ed. Little Brown-
Boston 1987.
12. Marko Kolsec - Introducing Performance-Based Assessment
of Family Physician Medical Teacher - International Journal
of Education in the Health Sciences, vol.25, nr.1, 59-63; ian.
2003
13. Maria Condor, Sorina Domnita – Supravegherea activa a
copilului in practica medicului de familie, Editura Mediamira,
2004
14. Maria Condor – Pediatria în ambulatoriu, Tipografia U.M.F., 1996
15. Oprea S., Gherman Madeleine - Probleme curente in practica
medicului de familie. Tip.UMF 1998
16. Pieper Sj., Stanton Ms. - Concise Review for Primary Care
Physicians, Mayo Clin Proc. 70: 371, 2000.
17. Rakel R.E. - Essentials of Family Practice. W.B. Saunders Company
1993.
18. Rakel R.E. - The Family Physician, 1993.
19. Rakel R.E. - Textbook of Family Practice. 5th edition, 1995
20. Restian A. - Bazele Medicinei de familie Vol. I Ed. Med.Bucuresti
2001
21. Restian A. - Bazele Medicinei de familie Vol. II Ed. Med.Bucuresti
2001
22. Stăncescu I.M. - Consideraţii de ordin juridic asupra eutanasiei.
Infomedica, nr. 12, 1996.
23. Taylor R.B. - Fundamentals of Family Medicine. Springer 1996.
24. Tomescu E. - Curs de oto-rino-laringologie. Litografia U.M.F. Cluj-N.
1994.
25. Van Es. J. C. - Medicul de familie şi pacientul său. Ed. Libra Buc.
1997.
Evaluare
 Examen teoretic scris 50%
 Examen practic oral 50%
259
EPIDEMIOLOGIE

Cursul: Epidemiologie
Titularul cursului: Conf. dr. Amanda Rădulescu, Conf. dr. Irina
Brumboiu, Şef lucr. dr. Ofelia Şuteu
Departamentul: Medicină Comunitară
Disciplina: Epidemiologie

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
I Oblig 2 2 - 14 14 - 28 56 2 examen
Condiții preliminare (pre-requisites): -
Obiective generale:
 Noţiuni fundamentale de epidemiologie, prevenire şi control a bolilor
infecţioase şi neinfecţioase
 Epidemiologie molecularǎ şi epidemiologie comportamentalǎ
 Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor infecţioase: factorii care
determină distribuţia spaţială, temporală şi socială a bolilor infecţioase
la nivel comunitar;
 Investigarea unei epidemii;
 Metodele de evaluare a eficacităţii vaccinale;
 Aplicarea practică a metodelor epidemiologice prin studiul articolelor
medicale despre boli specific;
 Înţelegerea conceptelor epidemiologice în studierea bolilor infecţioase
şi neinfecţioase de importanţă sanitară globală: infecţii respiratorii,
infecţii gastrointestinale, infecţii nosocomiale, hepatite virale,
HIV/SIDA, boli cardiovasculare.
 Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor cu determinism
molecular şi comportamental.
260
Conținutul cursului:
CURS:
1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase transmise
aerian.
2. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase transmise
digestiv.
3. Epidemiologia infecțiilor nosocomiale.
4. Epidemiologia, prevenirea și controlul hepatitelor acute virale.
5. Epidemiologia, prevenirea și controlul infecției HIV/SIDA.
6. Epidemiologia comportamentală.
7. Epidemiologia afecțiunilor cardio-vasculare.
8. Epidemiologie moleculară.
STAGIU PRACTIC:
1. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase (activă și pasivă).
2. Boli emergente și prevenibile prin vaccinare – exerciții.
3. Activitățile antiepidemice.
4. Chimioprofilaxia.
5. Precauții universale și exerciții de control în infecțiile nosocomiale.
Bibliografie:
Notiţe de la cursuri şi lucrări.
Cărți:
- Bocşan I.S., A. Rădulescu, I. Brumboiu, O. Şuteu, A. Achimaş -
Epidemiologie practică pt. medicii de familie, 1999, Ed. Med. Universitară
« I.Haţieganu »Cluj-Napoca
- Maria Irina Brumboiu. Metode epidemiologice de bază pentru practica
medicală. Editura Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu », Cluj-Napoca,
2005
- I.S. Bocşan. Epidemiologia generală. Editura Medicală Universitară « Iuliu
Haţieganu », Cluj-Napoca, 2006.
- R. Bonita, R. Beaglehole, T. Kjellström. Basic epidemiology . 2nd edition.©
World Health Organization 2006
- Mandel G.L., Bennett J.E., Dolin R. Principles and Practice of Infectious
Disease 7th Edition, 2010, Ed. Churchill Livingstone, London, New York
- Cohen J, Powderly WG, Opal SM. Infectious Diseases. 3rd Edition 2010, Ed.
Mosby Elsevier
Evaluare:
 Examen scris în sesiune, Chestionar cu rǎspunsuri multiple.
261
DERMATOLOGIE

Cursul: Dermatologie
Titularul cursului: Prof. dr. Rodica Cosgarea, Prof. dr. Alexandru
Tătaru, Conf. dr. Adrian Baican, Şef. lucr. dr.
Daniela Vornicescu
Departamentul: Specialităţi medicale
Disciplina: Dermatologie
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
Examen
I Oblig. 4 - 4 28 - 28 28 84 4 scris și
practic
Obiective generale:
 Recunoasterea leziunilor elementare cutaneo-mucoase
 Diagnosticul și terapia principalelor afectiuni dermatologice
 Integrarea cunostintelor teoretice și practice acumulate in anii de
studiu anteriori in profilul disciplinei
 Dobandirea de cunostinte legate de patologia cutanata
1. Notiuni generale de dermatologie
1.1 Structura și functiile pielii
1.2 Leziuni elementare cutanate
1.3 Tehnici și teste de diagnostic
1.4 Elemente de histolpatologie cutanata
1.5 Imunopatologia pielii
2. Afectiuni virale
3. Afectiuni bacteriene
4. Afectiuni fungice și parazitare
5. Genodermatoze
6. Urticaria
262
7. Eczeme
8. Vasculite și alte dermatoze eritematoase reactive
9. Psoriazisul și alte alte afectiuni eritemato-papulo-scuamoase
10. Afectiuni buloase
11. Afectiuni ale tesutului conjunctiv
12. Afectiuni ale glandelor sebacee
13. Ulcerul de gamba. Boli vasculare
14. Tumori cutanate
15. Infectii cu transmitere sexuala
Bibliografie:
1. Rodica Cosgarea, Alexandru Tătaru, Adrian Baican, Daniela Vornicescu,
Dermato-Venerologie clinică, Editura Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2011
2. Rodica Cosgarea, Dermato-Venerologie Clinică, Editura Medicală
Universitară ’’Iuliu Haţieganu’’, Cluj-Napoca, 2008;
3. Alexandru Tătaru, Curs de Dermato-Venerologie, Editura Dacia Cluj-
Napoca, 2003;
4. Rook’s Textbook of Dermatology, Vol. I-IV, 7th edition;
5. J.L. Bolognia, J.L. Jorizzo, R.P. Rapini Dermatology, Vol. I-II, 2th edition;
6. O. Braun-Falco, G. Plewig, H.H. Wolff, W.H.C. Burgdorf Dermatology ,
third edition
Evaluare:
 Seminar: 10%
263
ALERGOLOGIE

Cursul Alergologie
Titularul cursului Prof. dr. Diana Deleanu
Departamentul Ştiinţe Funcţionale
Disciplina Imunologie și Alergologie
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
Examen
in
cadrul
I Oblig. 1 - 2 7 - 14 - 21 2 examen
ului de
dermat
ologie
Obiective generale
Exista 3 obiective generale în învăţarea Alergologiei de către studenţii la
Medicină, anul VI.
 Dezvoltarea cunostiintelor legate de modalitatea diversa de
prezentare a alergiilor
 Capacitatea de a diagnostic o afectiune alergica
 Tratamentul de urgent, cronic și profilactic in alergii.
Obiective specifice
 Insuşirea cunoștintelor necesare pentru integrarea mecanismului
de hipersensibilitate.
 Cunoasterea alergenilor,
 Acumularea de noțiuni referitoare la modalitatile de diagnostic in
afectiunile de hipersensibilitate.
 Cunosterea modalitatilor de abordare terapeutica in bolile alergice
(terapie de urgent, terapie de fond, terapie specifica, modalitati de
preventive).
264
1. Alergologie – generalitati: istoric, deficitie, importanta,
epidemiologie
2. Mecanism de hipersensibilitate tip I -IV (immunologic)
3. Alergene. Diagnostic
4. Boli respiratorii: rinita, astm (+conjunctivita), Alergia
alimentara (manifestare, diagnostic, tratament)
5. Boli cutanate: dermatita atopica, urticarie, dermatita de
contact, Alergii medicamentoase (manifestare, diagnostic,
tratament)
6. Soc anafilactic (alergen, manifestare, diagnostic, tratament)
7. Imunoterapie specifica cu allergen
Evaluare
 Colocvii: 5% din nota finală (evaluarea
cunoştintelor la sfârşit de capitol)
 Teste săptămânale: 5% (evaluarea săptămânală a
cunoştintelor, pe parcursul semestrului)
Bibliografie :
1. Cristea V, Monica Crișan (sub red.). Curs de Imunologie –
Facultatea de Medicină. Ed a-IVa, Ed. Medicală Universitară
„Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2011,2013
2. Roitt’s. Essential Immunology. 2014
3. Abbas Basic Immunology. 2015
4. Middleton’s Allergy Principles and practice 2015
265
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE, NEONATOLOGIE – 11 CREDITE
- OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE
- NEONATOLOGIE
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

Cursul Obstetrică Ginecologie
Titularul cursului Prof. dr. Florin Stamatian, Conf. dr. Ona Dan
Prof. dr. Dan Mihu, Conf. dr. Doru Diculescu,
Conf. dr. Cruciat Gheorghe
Departamentul Mama şi copilul
Disciplina Obstetrică – Ginecologie I, Obstetrică –
Ginecologie II
Activităţi Curs Activităţi Studiu

Tipul Cursuri TOTAL
practice uri practice individual
Sem
cursulu Evaluare
i
C LP St C LP St
Ex. teoretic
I Oblig 7 - 17,5 56 - 140 52 248
+ ex. practic
Obiective generale
 Însuşirea cunoştinţelor toretice ce vizează obstetrica fiziologică şi
patologică.
 Asimilarea cunoştinţelor teoretice în patologia ginecologică.
 Investigaţiile paraclinice în practica ginecologică şi obstetricală.
Obiective specifice
 Consultaţia prenatală.
 Diagnosticul de sarcină.
 Asistenţa la naştere.
 Urgenţele obstetricale.
 Supravegherea lăuziei.
 Screening-ul şi diagnosticul cancerelor genitale.
 Planning familial.
266
1. Anatomia organelor genitale feminine
2. Fiziologia aparatului genital feminin
3. Examenul clinic ginecologic
4. Examenul clinic obstetrical
5. Explorari paraclinice in obstetrica și ginecologie
6. Gametogeneza, ovulatia, fecundatia, migratia oului
7. Morfofiziologia placentei, lichidul amniotic, cordonul ombilical
8. Diagnosticul sarcinii
9. Modificarile morfofunctionale ale organismului matern in cursul
sarcinii
10. Dispensarizarea sarcinii. Consultatia prenatala. Gravida cu risc
obstetrical. Scoala mamei și metodele de psihoprofilaxie
11. Medicatia in sarcina
12. Bazinul osos matern
13. Fatul la termen din punct de vedere obstetrical
14. Legile acomodarii fatului in uter
15. Atitudinea, asezarea, pozitia, prezentatia, varietatile de pozitie
16. Fiziologia travaliului
17. Nasterea in prezentatia craniana flectata
18. Nasterea in prezentatiile craniene deflectate
19. Nasterea in prezentatia pelviana
20. Asezarea transversa
21. Sarcina multipla
22. Perioada a III-a a nasterii – delivrenta
23. Perioada a IV-a a nasterii – postpartumul imediat
24. Lauzia fiziologica
25. Lactatia
26. Disgravidiile precoce
27. Hemoragiile in prima jumatate a sarcinii: avortul, sarcina extrauterina,
boala trofoblastica gestationala
28. Hemoragiile in a doua jumatate a sarcinii: placenta praevia, dezlipirea
prematura de placenta normal inserata
29. Ruperea prematura a membranelor
30. Nasterea prematura
31. Sarcina prelungita
32. Incompatibilitatile sanguine feto-materne
33. Boli medicale și chirurgicale asociate sarcinii
34. Bolile hipertensive in sarcina
35. Nasterea distocica
36. Suferinta fetala acuta și cronica
37. Intarzierea de crestere intrauterina fetala
38. Moartea intrauterina a produsului de conceptie
39. Complicatiile perioadelor III și IV ale nasterii
267
40. Traumatismul obstetrical matern
41. Traumatismul obstetrical fetal
42. Lauzia patologica
43. Etapele fiziologice ale femeii: pubertatea, menopauza
44. Tulburari de flux menstrual prin exces
45. Tulburari de flux menstrual prin insuficienta
46. Malformatiile organelor genitale feminine
47. Patologia vulvei
48. Patologia vaginului
49. Tulburarile de statica pelvina. Incontinenta urinara de efort
50. Patologia colului uterin
51. Patologia corpului uterin
52. Dismenoreea. Dispareunia
53. Endometrioza
54. Boala inflamatorie pelvina
55. Patologia ovariana
56. Sterilitatea conjugala
57. Contraceptie și planificare familiala
Bibliografie
1. Florin Stamatian - Obstetrica şi Ginecologia, Editura “Iuliu Hatieganu”
Cluj-Napoca, 2014
2. Ona Dan, Roşca Augustin -Ghid de prezentări de cazuri în obstetrică şi
ginecologie, Editura Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2003
3. Sălăgean V, Titieni D, Costin N – Obstetrică fiziologică, Ed. Dacia, 1998
4. Ioan Vasile Surcel –Obstetrică şi Ginecologie, Editura Dacia, 2005
5. Ghiduri Clinice de Obstetrică şi Ginecologie -disponibile pe site-ul
www.sogr.ro
6. Dan Mihu și col. Obstetrica. Ed Grinta 2010
7. Dan Mihu și col. Ginecologie. Ed Grinta 2010
8. Ancăr V, Ionescu CA – Obstetrică, Ed. Naţională, 2000
9. Ancăr V, Ionescu CA – Ginecologie, Ed. Naţională, 1999
10. Dan Mihu, Nicolae Costin, Răzvan Ciortea – Algoritmi de diagnostic şi
tratament în obstetrică- ginecologie. Ed Medicală Universitară “ Iuliu
Haţieganu” Cluj- Napoca, 2007
Evaluare
 Neonatologie 10%
268
NEONATOLOGIE

Cursul Neonatologie
Titularul cursului Prof. dr. Gabriela Zaharie, Şef lucr. dr. Blaga
Ligia, Şef lucr. dr. Matyas Melinda
Departamentul Mama și copilul
Disciplina Neonatologie
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.

C LP St C LP St
Ex.scris
I Oblig 1 - 2 7 - 14 14 35 +
ex.practic
Condiții preliminare (pre-requisite):
Pediatrie
Obiective generale
 Însușirea noțiunilor teoretice și practice legate de nou născutul la
termen sănătos, nou nascutul cu restricție de creștere intrauterină
precum și a noțiunilor teoretice legate de principalele entități ale
patologiei neonatale.
 Dobândirea manoperelor necesare reanimării neonatale.
Obiective specifice
Dobândirea noțiunilor teoretice legate de patologia specifică nou
născutului:
 Sindromul de detresă respiratorie
 Hiperbilirubinemia nou născutului
 Asfixia neonatală
 Reanimarea neonatală la Sala de Naștere
 Infecții în perioada neonatală
 Complicațiile specifice ale nou născutului cu restricție de creștere
intrauterină
269
 Prezentarea pe manechine, a manoperelor specifice utilizate în
reanimarea neonatală: ventilație la mască și balon, intubație
orotraheală, masaj cardiac extern, administrarea medicației.
 Prezentarea manoperelor din neonatologie utilizând filme video.
TEMATICA(pe capitole majore)
1. Nou născutul la termen
2. Asfixia neonatală
3. Principii de reanimare neonatală
4. Detresa respiratorie
5. Hiperbilirubinemiile la nou născut
6. Restricția de creștere intrauterină
7. Infecții neonatale
Defalcat pe subcapitole:
1. Definiţie; Clasificarea nou-născutului; Stabilirea vârstei gestaţionale;
Tranziţia şi adaptarea la viaţă extrauterină; Tabloul clinic al nou-
născutului la termen; Examinarea nou-născutului; Stări caracteristice
nou-născutului; Îngrijirea nou-născutului; Alimentaţia nou-născutului;
2. Incidenţa şi relaţia cu paralizia cerebrală; Factori de risc; Manifestări
ale injuriei organelor în asfixie; Modele de lezare cerebrală;
Diagnosticul asfixiei neonatale; Diagnosticul diferenţial al
encefalopatiei neonatale; Convulsii ca formă de manifestare a EHI;
Neuroimagistica utilizată în EHI; Principii generale de tratament
3. Prognostic; Moartea cerebrală; Etică; Apneea primară şi secundară;
Principii de reanimare; Medicaţia utilizată în reanimare
4. Boala membranelor hialine (BMH); Tahipneea Tranzitorie a Nou-
Născutului (TTN); Sindromul de Aspiraţie Meconială (SAM);
5. Hiperbilirubinemia prin incompatibilitate Rh (izoimunizarea Rh); Boala
hemolitică prin incompatibilitate sanguină de grup ABO;
Hiperbilirubinemiile cu bilirubină conjugată;
6. Definiţie; Incidenţa; Dezvoltarea fetală; Etiopatogenie; Clasificare;
Diagnostic; Examenul clinic
7. Efecte neonatale; Prognostic; Evolutie; Colonizarea nou-născutului
normal; Prevenirea infecţiei;Factori predispozanţi pentru infecţia
neonatală;Semnele clinice de sepsis bacterian şi meningită;
Clasificarea infecţiilor neonatale; Diagnosticul de sepsis; Principiile de
tratament în infecţia neonatală.
Bibliografie
1. Gabriela Zaharie - Neonatologie, Editura Didactica și Pedagogica,
R.A.Medicala 2007
270
2. Antonia Popescu - Neonatologie-notiuni fundamentale Editura
Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”Cluj-Napoca 2003
3. Janet M Rennie, Roberton’s Textbook of Neonatology, Ed. Elsevier,
2005
4. Gomella TL, Cunningham MD, Eyal FG, Zenk KE, Neonatology:
Management, Procedures, On-Call Problems Diseases, and Drugs,
5th edition, Ed. McGraw-Hill, 2004
5. F. Gold, C. Lionnet, M.-H. - Blond Pediatrie en maternite
reanimation en salle de naissance, Mason Paris 1997
6. John P. Cloherty, Ann R. Stark - Manual of neonatal care,
Lippincott Raven 1998
Evaluare
271
MEDICINĂ LEGALĂ

Cursul: Medicină Legală
Titularul cursului: Conf. dr. Dan Perju Dumbravă
Departamentul: Medicină Comunitară (IV)
Disciplina: Medicină Legală
Evaluare
Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.
cursului ore/săpt ore/sem.

C LP St C LP St
I Oblig 3 3 - 21 21 - - 42 3 Examen
C=cursuri, LP= lucrări practice, St= stagii
Obiective generale:
 Însusirea de către studenţi a unui nucleu informaţional privind
Medicina legală, etica, deontologie și drept medical
 Dobândirea cunostintelor necesare pentru recunoasterea cazurilor
medico-legale de deces, a leziunilor traumatice prezentate de pacienţi
care impun evaluare medico-legală şi îndrumarea acestora către
serviciile de medicină legală competente; a unor elemente de
toxicologie medico-legală şi aspecte referitoare la malpraxis.
1. Cadru nozologic , Baze juridice, Legislatie
2. Tanatologie
3. Traumatologie medico-legală
4. Leziunile şi moartea produse prin mijloace proprii de atac - aparare ale
omului
5. Leziuni produse prin arme albe
6. Căderea și precipitarea
7. Medicina legală a accidentelor rutiere
8. Medicina legală a armelor de foc
9. Asfixiile mecanice
10. Agentii fizici
11. Agentii chimici
272
12. Expertiza medico-legală pe cadavru, Autopsia cadavrelor putrefiate şi
exhumarea
13. Examinarea medico-legală a persoanelor
14. Expertiza medico-legala în obstetrică-ginecologie
15. Expertiza medico -legală în dreptul civil şi în dreptul familiei
16. Probleme de sexologie medico-legală
17. Expertiza medico-legală a capacităţii de muncă
18. Expertiza medico-legală psihiatrică
19. Metodologia expertizei medico-legale în amânarea şi întreruperea
executării pedepsei cu închisoarea
20. Noţiuni de răspundere medicală
21. Expertiza ADN și alte tipuri de expertize in identificarea medico-legala
Bibliografie:
1. Dermengiu D. - Patologie Medico-Legala, ed. Viata Medicala
Romaneasca, 2002
2. Perju-Dumbravă Dan, Margineanu V. - Teorie şi practică medico-legala,
Ed.Argonaut, 1996
3. Perju-Dumbrava Dan - Expertiza medico-legală în practica juridică, Ed.
Argonaut, 1999
4. Perju-Dumbravă Dan - Responsabilitate medicală, Ed.Hipparion, 2000,
5. Perju-Dumbrava Dan, Zaharie Toader - Medicină legală - text, imagine,
film, Ed.Argonaut, 2001 -- 248 pagini text, 519 imagini , 53 filme,
Editată şi pe Compact-Disc.
6. Perju-DumbravaDan - Medicina legala, Ed. Argonaut, 2006, .
7. Perju-Dumbrava Dan, Martis Doru - Curs de medicina judiciara și
legislatie medicala, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca 2008 ,
8. www.legmed.ro
9. www.imlcluj.ro
Evaluare:
Calendarul evaluărilor pe parcurs, al examenului final:
 Examenul final este scris, reprezentând 66% din nota finală, (33% -
nota ex. practic)
Modul de desfășurare a evaluărilor:
 Examenul Teoretic final va fi tip grilă din aspectele predate la curs şi
la lucrările practice.
 Examenul Practic va consta în interpretarea medico-legală a
aspectelor prezentate pe piesele anatomice, imagini foto, cazuri
practice.
Condiţii pentru promovare: minimum nota 5.
273
GERIATRIE

Cursul Gerontologie şi Geriatrie
Titularul cursului Şef lucr. dr. Valer Donca
Departamentul Specialități medicale
Disciplina Geriatrie

Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.
Evaluare
cursuluiore / săpt. ore / sem / modul
C LP St C LP St
II Oblig 2 - 2 14 - 14 25 53 2 Ex. scris
Obiective generale
 Distincţia dintre aşa numita îmbătrânire normală şi modificările
patologice din îmbătrânire;
 Evitarea atât a interpretării patologiei curabile ca simplă manifestare a
îmbătrânirii, cât şi a încercării de a trata procesele naturale ale
îmbătrânirii ca şi cum ar fi boli.
Obiective specifice
 Cunoaşterea modificărilor fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în
procesul de îmbătrânire
 Identificarea şi managementul problemelor speciale ale pacientului
vârstnic
1. Istoria Geriatriei
2. Date demografice
3. Teoriile îmbătrânirii: teoria uzurii, teoria legăturilor intercatenare,
teoria radicalilor liberi, teoria erorilor catastrofale, teoria
mitocondrială, teoria acumulărilor, teoria neuroendocrină
4. Modificări fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în îmbătrânire: organe
de simţ, aparat respirator, aparat cardiovascular, aparat renourinar,
aparat digestiv, sistem endocrin, sistem nervos
5. Evaluarea geriatrică: medicală, funcţională, cognitivă, afectivă,
nutriţională, socio-economică
274
6. Probleme speciale în practica geriatrică: nutriţia, deshidratarea,
constipaţia, incontinenţa urinară, delirul, tremorul, escarele,
instabilitatea şi căderile, hipotermia, imobilizarea, tulburările de somn
7. Farmacoterapia vârstnicului. Indicatorii de calitate în farmacoterapia
vârstnicului (ACOVE - Assessing Care of Vulnerable Elders). Criteriile
Beers pentru evitarea utilizării improprii a medicaţiei la vârstnici
Bibliografie
1. Donca V. - Gerontologie şi Geriatrie, Ed. Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj
Napoca, 2008.
2. Bălăceanu-Stolnici C. - Geriatrie practică, Ed. Amaltea, Bucureşti, 1998.
3. Fillit HM, Rockwood K, Woodhouse K. Brocklehurst's - Textbook of
Geriatric Medicine and Gerontology, Saunders Elsevier, 2010.
Evaluare
 Portofoliu de activitate 10%.
275
PSIHIATRIE, PSIHIATRIE PEDIATRICĂ – 8 CREDITE
- PSIHIATRIE
- PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
PSIHIATRIE

Cursul Psihiatrie
Titularul cursului Şef lucr. dr. Vlad Zdrenghea, Șef lucr. dr. Mihalea
Fadgyas-Stănculete, Asist. dr. Cătălina Crişan
Departamentul Neuroştiinţe
Disciplina Psihiatrie şi psihiatrie pediatrică

Cursuri Cursuri
TOTAL
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
Ex. Scris +
II Oblig 6 - 6 42 - 42 80 164
Ex. practic
Neurologie
Obiective generale
 Însuşirea unor noţiuni fundamantale privind patologia psihiatrică
Obiective specifice
 Dobândirea competenţei de a conduce interviul psihiatric
 Învăţarea sistematizarii simptomelor psihiatrice în sindroame
 Deprinderea metodologiei de elaborare a diagnosticului psihiatric
 Alcătuirea de scheme terapeutice pentru principalele boli psihice
 Însuşirea principiilor care stau la baza recuperării bolnavului psihic
1. Istoricul psihiatriei
2. Noţiuni introductive: conceptele de sănătate, boală, normalitate şi
anormalitate psihică.
3. Schizofrenia şi alte tulburări psihotice
4. Tulburările de dispoziţie. Suicidul
276
5. Tulburări psihice organice cerebral (inclusiv demenţele)
6. Tulburările induse de consumul de alcool şi alte substanţe psihoactive
7. Urgenţele psihiatrice
8. Tulburarile nevrotice, tulburări legate de stres, tulburări de somatizare
9. Tulburările de personalitate
10. Tulburări ale controlului impulsurilor. Tulburări ale somnului.
11. Tulburări de alimentaţie
12. Tulburări ale sexualitaţii
13. Terapia farmacologică și alte terapii biologice în patologia psihiatrică
14. Noţiuni de psihoterapie
15. Metode de reabilitare ale bolnavilor cu afecţiuni psihiatrice
16. Noţiuni de expertiza medico-legală psihiatrică, legislaţie; evaluarea
capacității de muncă a bolnavului cu afecțiuni psihiatrice
Bibliografie
1. Fodoreanu, L, (2006), Elemente de diagnostic şi tratament în psihiatrie,
Editura Medicală Universitară “Iuliu Hatţieganu”, Cluj-Napoca.
2. Karila, L.,( 2011), Le book des ECN. France: Wolters Kluwer Health,
Paris.
3. Micluţia, I., (2010), Psihiatrie (Ed. A II-a), Editura Medicală Universitară
“Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.
4. Micluţia, I., (2002), Psihiatrie, Editura Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca.
5. Tudose F., Tudose C., (2002). Abordarea pacientului în psihiatrie. Ghid
de lucrari practice, InfoMedica, Bucureşti.
6. Zdrenghea V., Dănescu O., Lupaşcu M., (2008), Introducere în psihiatrie:
semiologie psihiatrică, Editura Medicală. Universitară “Iuliu Haţieganu”,
Cluj-Napoca.
Evaluare
 examenul la psihiatrie adulţi reprezintă 75% din nota finală (examen
scris psihiatrie adulţi-37,5% din nota finală; examen practic psihiatrie
adulţi- 37,5% din nota finală)
 examen scris la psihiatrie infantilă reprezintă 25% din nota finală
277
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Cursul: Psihiatrie pediatrică
Titularul cursului: Conf. dr. Viorel Lupu, Șef lucr. Elena
Predescu
Disciplina: Psihiatrie şi Psihiatrie pediatrică
Studiu
Activităţi Activităţi
Cursuri Cursuri individ
TOTAL
Tipul practice practice
Sem.
ual Evaluare
cursului
C LP St C LP St
Ex. scris
II Oblig 2 - 2 14 - 14 20 48 împreună cu
Psihiatrie adulţi
Neurologie pediatrică
Obiective generale:
 Însuşirea unui nucleu informaţional privind – psihiatria pediatrică
 Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra examenului psihic la copii şi
adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele
adecvate sau să îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea
bolnavului.
 familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi
adolescentului
 diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi
 învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu
tulburări psihice
 familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi
diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest
domeniu.
278
1. Normalitate, boală psihică, nedezvoltare, dezorganizare. Principiile
psihiatriei pediatrice. Examenul psihic la copil şi adolescent
2. Particularităţile psihopatologiei pe etape de vârstă. ADHD (Tulburarea
hiperkinetică cu deficit atenţional)
3. Întârzierile în dezvoltarea mintală. Tulburările nevrotice la copii şi
adolescenţi: particularităţi
4. Tulburările psihotice la copii şi adolecenţi. Autismul infantil şi alte
tulburări din spectrul autist; Schizofrenia la copii şi adolescenţi.
5. Particularitaţile tulburării afective bipolare la copii şi adolescenţi;
6. Tulburările de conduită la copii şi adolescenţi. Dezvoltările dizarmonice
de personalitate. Delincvenţa juvenilă;
7. Ipsaţia (Masturbaţia). Ticurile. Balbismul. Enurezisul şi encoprezisul.
Tulburările de somn. Tulburările de alimentaţie (Anorexia mentală şi
Bulimia);
8. Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor;
9. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.
Bibliografie:
1. Iftene F. (1999): Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca.
2. Iftene F. (2003): Relaţia părinte – copil - educator din perspectivă
psihiatrică şi psiho-socială, Ed. Medicală universitară Cluj-Napoca.
3. Lupu V.(2009): Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-
comportamentală a copilului şi a adolescentului , Ed. ASCR,Cluj-Napoca.
4. Lupu V. (2008): Jocul patologic de noroc la adolescenţi, Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2008
Evaluare:
 Examen scris împreună cu Psihiatrie adulţi: 25% din nota finală
279
BOLI INFECŢIOASE

Curs: Boli infecţioase
Titularul cursului: Conf. dr. Lupşe Mihaela,
Şef lucr. dr. Slavcovici Adriana, Şef lucr. dr.
Ionel Ciutică, Şef lucr. dr. Cismaru Cristina
Disciplina: Boli Infecţioase

Cursuri Cursuri
Credite
TOTAL
Sem.
Evaluare
C LP St C LP St
II Oblig 6 - 10 42 - 70 42 154 9 Examen
Condiţii preliminarii (pre-requisite):
Medicină internă, Neurologie, Pediatrie
Obiective generale:
 Importanţa bolilor infecţioase în condiţiile emergenţei şi/sau
reemergenţei unor agenţi patogeni, precum şi a pericolului
bioterorismului;
 În condiţiile apariţiei rezistenţei la chimioterapice a numeroşi agenţi
patogeni (bacterieni, virali, fungici, parazitari) este necesară
conştientizarea dificultăţilor în stabilirea atitudinii terapeutice precum
şi a evoluţiei şi a prognosticului bolilor infecţioase
 Cunoaşterea numeroaselor cauze de imunosupresie care reprezintă un
factor favorizant al apariţiei bolilor infecţioase cu evoluţie gravă.
 În condiţiile actuale, tabloul clinic şi evoluţia clinică a numeroaselor boli
infecţioase nu mai este tipic fiind influenţat de modificările apărute în
rezistenţa şi reactivitatea organismului gazdă, patogenitatea şi
sensibilitatea la chimioterapice a microorganismelor.
 Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv se impune coroborarea datelor
clinice şi epidemiologice cu examinările de laborator (uzuale,
microbiologice, serologice, paraclinice), precum şi un diagnostic
diferenţial complex cu numeroase alte afecţiuni (infecţioase sau
neinfecţioase).
280
 Stabilirea conduitei terapeutice (tratament etiologic, patogenetic,
simptomatic) are în vedere atât modificările apărute în sensibilitatea
germenilor patogeni la chimioterapice cât şi formele clinice de boală,
deseori severe, şi posibilele complicaţii care pot influenţa evoluţia
clinică şi prognosticul bolii.
I. Partea generală
1. Infecţie, boală infecţioasă
2. Patogenia bolilor infecţioase
3. Diagnosticul bolilor infecţioase
4. Tratamentul bolilor infecţioase
4.1. Principii de terapie antiinfecţioase
4.2. Farmacocinetica chimioterapicelor, indicaţii terapeutice şi
profilactice, reacţii adverse
4.3. Antibiotice: betalactamine (peniciline, cefalosporine,
carbapeneme), aminoglicozide, macrolide, clindamicină, ketolide,
glicopeptide, rifamicine, tetracicline, cloramfenicol, polimixine,
oxazolidinone, sulfonamide şi trimetroprim, chinolone, metronidazol.
4.4. Chimioterapice antivirale (altele decât antiretrovirale)
4.5. Chimioterapice antifungice
5. Terapia cu seruri imune, interferoni, imunglobuline, glucocorticoizi,
imunomodulatoare
II. Partea specială
1. Angine acute
1.1. Angine virale
1.2. Angine bacteriene cu streptococ beta-hemolitic grup A, C şi G,
infecţii mixte cu germeni aerobi/anaerobi
1.3. Angina Plaut-Vincent, angina Ludwig, flegmon periamigdalian
2. Infecţii streptococice (scarlatina, erizipelul), sindrom de şoc toxic
streptococic, fasceita necrotizantă
3. Rujeola
4. Rubeola
5. Infecţii cu virusul varicelo-zosterian. (varicela; herpes zoster).
6. Tusea convulsivă
7. Mononucleoza infecţioasă
8. Infecţia urliană
9. Difteria
10. Gripa
11. Pneumonii virale şi bacteriene (infecţii cu Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp.,
Pseudomonas aeruginosa, Legionella spp.)
281
12. Meningite acute infecţioase ( meningite acute virale, meningite acute
bacteriene)
13. Encefalite acute infecţioase
14. Infecţii gastrointestinale:
14.1. Dizenteria bacteriană
14.2. Toxiinfecţii alimentare
14.3. Botulism
14.4. Holera
14.5. Trichineloza
15. Hepatite virale acute
16. Endocardite acute infecţioase
17. Tetanos
18. Antrax (Cărbune )
19. Rabia
20. Sepsis, şoc sepsis
21. Leptospiroze
22. Boala Lyme
23. Infecţia HIV
Stagiu clinic
Prezentări de cazuri (cu prezentarea aspectelor referitoare la
etiopatogenia, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică în
bolile infecţioase)
1. Infecţii streptococice
2. Infecţii stafilococice
3. Infecţii cu virusul varicelo-zosterian
4. Infecţie urliană
5. Rubeolă
6. Mononucleoză infecţioasă
7. Gripa
8. Pneumonii virale şi bacteriene
9. Meningite virale şi bacteriene (inclusiv bacilară)
10. Encefalite acute infecţioase
11. Hepatite virale acute
12. Enterocolite şi gastroenterite acute
13. Toxiinfecţii alimentare
14. Shigeloze
15. Botulism (caz clinic sau diapozitive)
16. Trichineloză
17. Leptospiroze
18. Antrax (caz clinic sau diapozitive)
19. Tetanos (caz clinic sau diapozitive)
20. Infecţia HIV/SIDA
21. Difterie (caz clinic sau diapozitive)
282
22. Sepsis
Bibliografie
1. Zanc Virginia – Boli infecţioase, Ed. Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca 2011
2. Cupşa A. – Boli infecţioase transmisibile, Ed. Medicală Universitară,
Craiova 2007.
3. Doina Ţăţulescu – Boli Infecţioase, Ed. Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca 2002
4. Mandell l. Gerald, Bennett R. J., Dolin R. - Mandell, Douglas and
Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases ( 7th edition) Ed.
Churchill Livingstone, 2010
5.
6. Pilly E. - Maladies infectieuses et tropicales, ( 22e edition), CMIT, 2010
7. Tarun Kumar Dutta, Subhash Chandra Parija, Jamini Kanta Dutta –
Emerging & Re-Emerging Infectious Diseases - Ed. Jaypee Brothers
Medical Publishers, 2013
Evaluare:
 Examen teoretic - scris 60%
 Examen practic - oral (prezentare caz clinic) 20%
 Activitate în timpul stagiului clinic 20%
283
A.T.I.

Cursul: Anestezie şi terapie intensivă
Titularul cursului: Prof. dr. Natalia Hagău, Conf. dr. Constantin
Bodolea, Prof. dr. Daniela Ionescu
Disciplina: A.T.I. I, A.T.I. II

Cursuri Cursuri
Evaluare
TOTAL
Credit
Tipul
Sem.

cursului
S
C LP St C LP
t
Ex. scris +
ex. practic
II Oblig. 3 3 - 21 21 - 42 3
+
portofoliu
Condiţii preliminare (pre-requisites):
Medicină internă
Obiective generale
 Dobandirea cunostintelor elementare și specifice in privinta conduitei
terapeutice a pacientului critic, conduita terapeutica in resuscitarea
cardio-respiratorie prelungita, notiuni fundamentale din practica
anestezica; dezvoltarea de aptitudini practice specifice
 Anestezia ca modalitate de prevenire a efectelor somatice şi
psihologice induse de intervenţia chirurgicală
 Rolul anestezistului în anestezie, terapie intensivă perioperatorie şi
managementul durerii
 Terapia intensivă la interferenţa dintre specialităţi: de la fiziopatologie
la diagnostic şi terapia actuală a marilor insuficienţe de organ
 Dezvoltarea unor aptitudini practice prin învăţarea unor tehnici,
proceduri de terapie intensivă
 Trezirea interesului pentru specialitatea de anestezie-terapie intensivă
284
Obiective specifice
Dobandirea de cunostinte elementare in tratatmentul pacientului din sectia
de terapie intensiva:
 Cunoasterea principiilor fundamentale și tehnici simple de
anestezie loco-regionala și generala, notiuni generale ale
farmacologiei anestezicelor și echipamentul de anestezie
 Cunoasterea detaliata a protocolului de resuscitare cardio-
respiratorie, modificarile fiziopatologice și conduita clinica in stopul
cardio-respirator
 Notiuni generale despre etiologia, fiziopatologia, tabloul clinc și
tratamentul insuficientei respiratorii acute, notiuni generale despre
ventilatia artificiala și oxigenoterapia pacientului critic ; caz
particular : sindromul de detresa respiratorie a adultului
 Notiuni clinice despre starile de soc – hipovolemic, hemoragic,
septic, cardiogen, anafilactic, neurogen
 Diagnosticul mortii cerebrale, pregatirea și sustinerea donatorului
de organe
 Modificarile principale ale echilibrului acido-bazic și hidro-
electrolitic, semnificatia clinica
 Protocolul administrarii lichidelor și preparatelor de sange
 Notiuni generale despre necesarul caloric și proteic la pacientul
critic, mod de administrare, necesar de vitamine
 Transfuzia – definitie, determinarea grupelor de sange,
administrarea sangelui și derivatelor, recoltarea și conservarea
sangelui și a produselor de sange
 Anestezia: evaluare preoperatorie, stabilirea riscului, alegerea
tehnicii de anestezie în concordanţă cu riscul anestezic şi tehnica
chirurgicală
 Tehnici de anestezie generale: inhalatorie, intravenoasă, combinată
 Tehnici de anestezie regională: rahianestezie, anestezie epidurală,
blocuri de nerv periferic, învăţare prin vizualizarea tehnicii
înregistrată pe CD, simulare virtuală şi în sala de operaţie
 Practica anesteziei generale
 Terapia durerii acute și cronice
 Insuficienţa respiratorie acută hipercapnică şi hipoxică: cauze,
semne clinice, monitorizare şi diagnostic, managementul
insuficienţei respiratorii acute, mijloace terapeutice (ventilaţie
noninvazivă şi invazivă). Aspecte practice: dezobstrucţia căii
aeriene superioare, intubaţia orotraheală, masca laringiană,
285
oxigenoterapia, fizioterapia respiratorie, pulsoximetria,
capnografia, monitorizarea gazelor sanguine.
 Socul: fiziopatologie, mecanismele diferitelor forme de soc (soc
hipodinamic, soc hiperdinamic), monitorizarea hemodinamica și de
perfuzie tisulara in soc. Aspecte clinice și tratamentul socului
hipovolemic, septic, cardiogenic, anafilactic. Aspecte practice de
monitorizare hemodinamica non invaziva și invaziva.
 Terapia pacientului resuscitat
 Transfuzia: definiţie, determinare de grupe sanguine, principii de
recoltare şi conservare a sângelui şi preparatelor de sânge, terapia
cu sânge şi derivaţi, alternative transfuzionale,
 Transfuzia masivă, complicaţiile transfuziei.
1. Anestezia generala
2. Anestezia regionala [rahianestezia, anestezia epidurala]
3. Insuficienta respiratorie acuta
4. Terapia durerii acute și cronice
5. Şocul.
6. Reechilibrarea hidro-electrolitica și acidobazica. Transfuzia.
7. Moartea cerebrala. Terapia intensiva a donatorului aflat in moarte
cerebrala. Terapia intensiva a pacientului resuscitat.
Bibliografie
1. Acalovschi I. - Manual de Anestezie Terapie Intensiva, (ed. 2-a),
Clusium, 2002.
2. Acalovschi I. - Anestezie clinică. Editura Clusium, 2005.
3. Irwin R. S., Rippe J M. - Manual of Intensive Care Medicine, 4th Edition:
4, Lippincott Williams & Wilkins, 2005
4. J European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010
5. Gabrielli A., Layon A.J., Yu M. Civetta, Taylor and Kirby’s Critical Care,
4th Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2008
6. Karila L. - Le book des ECN, Editura Medicala Universitara “Iuliu
Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2011 (Ed in limba romana).
7. Hagău N. - Curs de Anestezie Terapie Intensiva şi Caiet de demonstraţii
practice pentru studenţii anului IV MG, Editura Medicala Universitara
„Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, 2008, 72+59 pag.
8. Hagău N. - Bolnavul cardiac în chirurgia noncardiacă. Probleme de
Anestezie şi Terapie Intensivă. Editura Medicală Universitară “ Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca, 2003, 110 pag.
286
9. Hagau N. - Manopere de anestezie și terapie intensiva, Catedra ATI II,
UMF “Iuliu Hatieganu” (publicat pe CD).
10. Michael Avidan, Andrea MR Harvey, Jose Ponte, Julia Wendon, Robert
Ginsburg - Perioperative Care, Anaesthesia, Pain Management and
Intensive Care. Ed. Churchill Livingstone 2003 (manual pentru
studenţi)
11. Morgan, Mikhail & Murray - Clinical Anesthesiology . 2005
12. www.emedicine.com
Evaluare
287
MEDICINĂ DE URGENŢĂ

Cursul: Medicină de Urgenţă
Titularul cursului: Şef lucr. dr. Adela Golea
Disciplina: Medicină de Urgenţă
Evaluare
Tipul Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.
cursulu
i
C LP St C LP St
- examen scris
- examen
I Oblig. 2 2 - 14 14 - 30 58 3 practic
- portofoliu de
activitate
Medicină internă, Chirurgie, Cardiologie, Imagistică medicală
Obiective generale:
 Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă.
 Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice de management diagnostico-
terapeutic în urgenţele de diferite grade.
 Cunoaşterea principiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă:
noţiunea de triaj şi activitate în echipă, particularităţi diagnostico-
terapeutice.
 Recunoaşterea pacientului în stare critică, a stopului cardiorespirator
(SCR) şi a sindroamelor ce determină SCR. Recunoasterea tehnicilor
particulare de ALS in situatii speciale.
 Însuşirea tehnicilor de resuscitare cardiorespiratorie de bază şi
avansată la adult şi copil.
 Implementarea conceptelor de triaj şi management diagnostico-
terapeutic de urgenţă în urgenţele medicale cu risc vital: infarct
miocardic, şoc, intoxicaţii.
288
 Însuşirea principiilor de evaluarea primară/secundară şi a metodelor de
terapie de urgenţă a bolnavului politraumatizat în prespital şi unităţile
de primiri urgenţe.
1. Organizarea unui serviciu de urgenţă prespitalicesc şi spitalicesc.
Conceptul de management de echipă în urgenţă. Noţiuni de triaj.
Recunoaşterea pacientului critic (SCR, comă, insuficienţă respiratorie
acută, sdr. coronarian acut) şi algoritmi de management terapeutic în
urgenţă. Cauzele stopului cardiorespirator. Resuscitarea
cardiorespiratorie de bază.
2. Resuscitarea cardiorespiratorie avansată: căile de administrare şi
medicamentele utilizate în resuscitarea cardio-respiratorie avansată,
terapia electrica (cardioversie/defibrilare, pace maker). Resuscitarea
cardiorespiratorie avansată: algoritme de resuscitare cardio-
respiratorie.
3. Resuscitarea în diferite situaţii speciale (gravida, intoxicaţii,
electrocutat, politraumatizat, spânzurat, hipotermic, înnecat).
Particularităţi ale resuscitării la copil
4. Tulburări de ritm şi conducere: evaluare în urgenţă, algoritmi de
terapie de urgenţă. Algoritmi de terapie de urgenta in infarctul
miocardic acut (STEMI, nonSTEMI).
5. Atitudine de urgenţă în faţa pacientului intoxicat: evaluare, terapie de
urgenţă (susţinere hemodinamică şi respiratorie, antidoturi). Pacientul
politraumatizat. Mecanismul producerii traumei.
6. Evaluarea primară şi secundară a pacientului politraumatizat. Noţiunea
de şoc hipovolemic şi şoc traumatic. Mobilizarea/imobilizarea şi
transportul pacienţilor politraumatizaţi.
7. Traumatisme craniocerebrale, faciale şi ale coloanei vertebrale:
evaluare, terapie de urgenţă. Traumatisme toraco-abdominale şi
pelviene: evaluare, terapie de urgenţă. Atitudine de urgenta in cazul
pacientului ars.
Bibliografie:
1. Jim Holliman, Raed Arafat, Cristian Boeriu: Asistenţa de Urgenţă a
Pacientului Traumatizat - ISBN 973-9087-69-8, Casa de Editură Mureş
2004
2. Mircea Chiorean, Sanda Copotoiu, Leonard Azamfirei: Managementul
bolnavului critic, vol.I, Univerity Press Târgu Mureş, 1999
3. CPR protocols: http://www.erc.edu/index.php/guidelines_download/,
2010
4. Judith E. Tintinalli, Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide,
7e, 2012
289
5. Marx Rosen, Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 7th
ed., Mosby, 2012
Evaluare:
290
FORMARE ÎN CENTRUL DE ABILITĂȚI PRACTICE. EDUCAȚIE
INTERPROFESIONALĂ

Cursul: Formare în centrul de abilități practice.
Educație interprofesională
Titularul cursului: Conf. dr. Gherman Claudia
Evaluare
Cursuri Cursuri
TOTAL
Credit
Sem.

C LP St C LP St
II Oblig 1 - 3 7 - 21 28 2 Verificare
Obiective generale:
 Dobândirea abilităților necesare efectuării manoperelor medicale
practice de bază
 Cunoașterea indicațiilor și tehnicilor de efectuare a manoperelor clinice
cuprinse în “Caietul de abilități practice” la categoria “Efectuează
personal și explică pacienților”. Insusirea practica a acestor manopere
prin exercitii “hands-on” efectuate pe manechine și simulatoare.
Stație Terapie Intensivă
Puncția venoasă
Montarea unei perfuzii iv
Puncția arterială
Administrarea de oxigen
Monitorizare ECG, SpO2, TA, AV, temperatură
Stație urgență
Dezobstrucție cale aeriană/CT
Defibrilare
Imobilizare fracturi
Controlul hemoragiilor externe
291
Chirurgie – 2 stații
Introducere sterilizare, control, păstrarea sterilității
Sutura
Scoaterea firelor
Injecțiile sc, id, im, iv
Incizia și drenajul leziunilor superficiale
Pansamentul simplu - fixare
Ingrijire plăgi și stome
Introducere tub nazo gastric
Tușeul rectal
Montare sondă urinară la barbat
Stație Obstetrică-Ginecologie
Nașterea normală
Tușeul vaginal
Recoltare TBPN
Montare sondă urinară la femeie
Bibliografie:
Fișele tipărite pentru fiecare manoperă (existente la Centrul de Abilități
Practice și Simulare în Medicină)
Evaluare:
 Examen practic, evaluare de catre instructorul responsabil pentru
fiecare statie, corespunzator fiselor de evaluare. Calificative la
examen: admis/respins
292
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

Cursul: Sănătate publică şi management
Titularul cursului: Prof. dr. Cristina Borzan,
Prof. dr. Floarea Mocean
Departamentul: Medicină comunitară
Disciplina: Sănătate publică şi management

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem.
C LP St C LP St
Ex.
scris +
II Oblig. 4 - 2 28 - 14 20 62 3
ex.
practic
Condiţii preliminare:
Oncologie
Obiective generale
 Înţelegerea conţinutului Sănătăţii publice.
 Definirea și masurarea starii de sanatate a populatiei și a factorilor care
o conditioneaza.
 Principalele evenimente și fenomene demografice.
 Tranzitia demografica,
 Reproducerea populatiei.
 Indicatori de masurare a starii de sanatate.
 Bolile cronice ca problema de sanatate publica. Strategii preventive.
 Promovarea sanatatii și educatie pentru sanatate.
 Managementul serviciilor de sanatate.
 Sisteme de ingrijiri de sanatate
 Asigurari sociale de sanatate
 Marketing medico-social și managementul proiectelor.
Obiective specifice
 Definirea stării de sănătate şi a factorilor care o condiţionează.
 Utilizarea principalilor indicatori pentru măsurarea stării de sănătate.
293
 Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor factori asociaţi.
 Înţelegerea și analiza critica a principalelor tendinţe în probleme de
populaţie.
 Definirea principalelor evenimente şi fenomene demografice.
 Utilizarea informaţiilor demografice în măsurarea și analiza
fenomenelor.
 Descrierea principalelor caracteristici ale fenomenelor demografice.
 Înţelegerea relaţiilor existente între demografie şi Sănătate Publică.
 Identificarea factorilor care influenţează reproducerea populaţiei.
 Măsurarea, descrierea şi analiza comparativă a mortalităţii şi
identificarea principalelor caracteristici ale mortalităţii şi a
posibilităţilor de control.
 Susţinerea actualităţii conceptului de profilaxie.
 Demonstrarea avantajelor şi a limitelor diferitelor strategii preventive.
 Descrierea acţiunilor şi a serviciilor preventive la nivel primar privind
principalele probleme de sănătate.
 Definirea conceptului de promovare a sănătăţii şi a celui de educaţie
pentru sănătate şi delimitarea obiectivelor celor două concepte.
 Înţelegerea noţiunilor de comunicare şi de comportament în domeniul
sănătăţii
 Identificarea etapelor de programare şi de evaluare a educaţiei pentru
sănătate.
 Înţelegerea importanţei medico-sociale a populaţiei vârstnice.
 Descrierea unor fenomene demografice legate de îmbătrânirea
populaţiei.
 Descrierea impactului tranziţiei demografice asupra sănătăţii
populaţiei.
 Identificarea rolurilor, funcţiilor, atributelor manageriale.
 Descrierea culturii organizaţionale şi dezvoltarea gândirii sistemice în
sănătate.
 Înţelegerea conceptului de marketing medico-social.
 Importanţa şi etapele managementului proiectelor.
1. Obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în secolul XXI,.
2. Sănătate Publică şi sănătate individuală.
3. Starea de sănătate a populaţiei şi factori care o condiţionează.
4. Indicatori de măsurare a stării de sănătate.
5. Principalele evenimente şi fenomene demografice.
6. Tranziţia demografică.
7. Reproducerea populaţiei.
8. Bolile cronice ca problemă de sănătate publică.
9. Strategii preventive, promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
294
10. Regimul toxicelor şi stupefiantelor în sănătate.
11. Introducere în Managementul serviciilor de sănătate, marketing
medico-social şi managementul proiectelor.
12. Sisteme de îngrijiri de sănătate, asigurări sociale de sănătate.
Bibliografie
Acrane A., Matten D., Business Ethics, Second Edition, London, 2007
Adascalitei, V., Introducere în marketing relaţional, Ed.ProUniversitaria,
Bucureşti, 2007
Adăscăliţei,V., Euromarketing, ediţia a II-a revăzută şi adaugită, Edit.
Uranus, Bucureşti, 2005
Armean, P., Managementul calităţii serviciilor de sănătate, Ed. Coresi,
Bucureşti, 2002
Aschengrau A., Seage G.R., Essentials of Epidemiology in Public Health,
Second Edition, Ed. Paperback, University of London, Boston and Harvard,
2007
Bălan, C. (coordonator), Marketing. Aspecte conceptuale şi operaţionale,
Editura ASE, Bucureşti, 2004
Acrane A., Matten D., Business Ethics, Second Edition, London, 2007
Adascalitei, V., Introducere în marketing relaţional, Ed. Pro Universitaria,
Bucureşti, 2007
Adăscăliţei,V., Euromarketing, ediţia a II-a revăzută şi adaugită, Edit.
Uranus, Bucureşti, 2005
Bhimani A., Contemporany Issues in Management Accounting, University of
London, 2006
Borzan C., Mocean F., Introducere în managementul serviciilor de sănătate,
Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2002
Borzan C., Mocean F., Management organizaţional în sănătate publică, Ed.
Alma Mater, 2003
Borzan C., Mocean F., Sănătate Publică, Ed. Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu” Cluj Napoca, 2002
Borzan C. - Noi abordări ale Sănătăţii Publice şi Managementului în
Regiunea Europeană a Oranizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Editura Medicală
Universitară „I. Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2007
Cetina, I., Brandabur, R., Constantinescu, M., Marketingul serviciilor,
Editura Uranus, Bucureşti, 2005
Chapman C., Controlling Strategy - Management, Accounting and
Performance Measurement, University of Oxford, 2005
Cowell F., Microeconomics, University of Barcelona, Spain, 2006
Drucker, P., Managementul strategic , Editura Teora, Bucuresti, 2001
Drummond M.F., O’Brien B., Stoddart G.L., Torrance G.W., Methods for the
Economic Evaluation of Health Care Programmes, Second Edition, Oxford
Medical Publications, 2004
295
Drummond M.,F., McGuireA., Economic Evaluation in Health Care-merging
Theory with Practice, Oxford Medical Publications, 2004
Dumitru, I., Marketing strategic – o abordare în perspectiva globalizarii,
Elliott R., Percy L., Strategic Brand Management, Manchester Metroplitan
University, 2006
Enăchescu, D. Sănătate publică şi management sanitar, Editura All,
Bucureşti, 1999
Fallon F.F., Essentials of Public Health Management, Ed.Paperback,
University of London, 2005
Gay R., Esen R., Online Marketing, Business School of London, 2007
Gerstman B. B., Basic Biostatistics: Statistics for Public Health Practice, Ed.
Paperback, University of London, 2007
Gary J., Comportament organizaţional, Ed. Economica, Bucureşti, 1998
Guellec D., The Economics of the European Patent System, University Libre
of Bruxelles, 2007
Hislop D., Knowledge, Management in Organizations, Loughborough
University, 2004
Iluţ, P., Valori, atitudini şi comportamente sociale – Teme actuale de
psihosociologie, Iaşi, Editura Polirom, 2004
Ion Al. Dumitru , Consiliere psihopedagogică , Polirom 2008
Ioncică, M., Economia serviciilor, (editia a III), Editura Uranus, Bucureşti,
2003
Kidd A.M.E., Essentials of Dental Caries, The Disease and Management,
University of London, 2005
Kotler, P., Keller, K.L., Marketing Management, 12 th ed., Prentice Hall,
2006
Kotler, Ph., s.a., Principiile marketingului (traducere), Editia a IV-a, Editura
Teora, Bucureşti, 2004
Minca, D., Marcu, M., Sănătate publică şi management sanitar, Bucureşti,
Editura Universitara Carol Davila, 2004
Miu N., Tratat de Medicina Adolescentului, Editura Medicală Universitară
Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, 1999
Mocean F., autor/coautor la capitole din Tratat de Medicină a
adolescentului, Miu Nicolae,(coordonator), Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj Napoca, 1999
Mocean F., Borzan C., Aspecte de economie sanitară, management al
calităţii şi planificare strategică în sănătatea publică, Editura Medicală
Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,2002
Mocean F., Posibilitati de ameliorare a asistentei medico-sociale și
recuperatorii a copiilor orfani, Teza de Doctorat, 2003
Mocean F., Tufănaru,C., Marketing organizational și Marketing social, Ed.
Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, Cluj Napoca, 2007
296
Mocean F., Noi strategii în managementul serviciilor socio-medicale
destinate protecţiei sociale a copiilor şi tinerilor orfani/abandonaţi din
judeţul Cluj, Rev. Protecţia socială a copilului. Federaţia Internaţională a
Comunităţilor Educative FICE - România, nr.7/2000, Bucureşti
Mocean F., Sanatate, Marketing și Management, Ed. Medicala Universitara
„Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, Cluj Napoca, 2007
Mocean, F., Abandon – Cauze medico-sociale implicate în generarea
statutului de copil aflat în dificultate; Monografia Copilul din umbra: unele
aspecte ale maltratarii, abandonului și adictiei. Coordonator monografie
Conf. Univ. dr. Felicia Iftene, Editura Medicală Universitară “ Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca,2003
Mocean, F., Copilul orfan biologic şi social - aspecte de Sănătate Publică şi
Pediatrie Sociala, Editura Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu” Cluj
Napoca, 2003
Mocean, F., Borzan, C., Managementul calităţii şi planificarea strategică în
managementul organizaţional din sănătate publică, Editura Alma Mater
Cluj-Napoca, 2003
Mocean, F., Tufănaru, C.,. Politicile sănătăţii [Health policies]. Tufănaru,C.,
Mocean,F., Managementul tehnologiilor medicale la nivel de spital [Medical
technologies‘ management in hospitals] În monografia: Ciurea V.A., Cooper
Cary L., Avram E. (sub coord.). Managementul sistemelor şi organizaţiilor
sănătăţii [Management of Healthcare systems and organizations].
Ed.Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2010
Mocean, F., Lotrean, L.M., Gabor-Harosa, F.M., Marketing, Management şi
Sănătate Publică în profilaxia stresului, oboselii şi violenţei şcolare, Editura.
Medicala Universitara ‘’Iuliu Hatieganu’’ Cluj Napoca, (cod CNCSIS nr.270),
ISBN 978-973-693-367-7, pp.1-190, pg.190, 2010
Mureşan P., Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate,
Editura medicală, Bucureşti, 1989
Novick L.F., Morrow C.B., Mays G.P., Public Health Administration:
principles for population-based management, Second Edition, Ed.Cloth,
New York, SUA, 2007
Nuijten, M., Eurohealth, Vol. 9, No. 4 Winter 2003-2004
Pain, J, Violences et prévention de la violence a l’école, în Doudin, P.A.,
Erkohen-Marküs, M., 2000
Pinnington A., Human Resource Management-Ethics and Employment,
University King’s College London, 2006
Plumb, I. (coord.), Managementul serviciilor publice, Editura A.S.E.,
Bucureşti, 2000
Pollitt C., Bouckaert G., Public Management Reform - A Comparative
Analysis, Second Edition, University of Belgium, 2004
Porter, M., Avantajul concurenţial (traducere), Editura Teora, Bucureşti,
2001
297
Popescu, I. C., Comunicarea în marketing, editia a II-a revăzută şi adăugită,
Rădulescu, S, Sociologia sănătătii şi bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002;
Rădulescu, V., Dezvoltarea marketingului în sanatate, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2006
Sargeant A., West D., C., Direct and Interactive Marketing, Indiana
University, USA, 2001
Introduction to Public Health, Second Edition, Ed. Paperback, University of
London, 2006.
Siegel M., Marketing Public Health: Strategies to Promote Social Change,
Second Edition, Ed. Paperback, University of London, 2007.
Tayeb M., International Human Resource Management - A Multinational
Company Perspective, School of Management, University of London, 2004
Thomas, R., Marketing Health Services, Health Administration Press,
Chicago, 2005
TREBICI V., Demografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
TREBICI V., Populaţia Terrei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991
Turnock B.J., Essentials of Public Health, Ed. Paperback, University of
London, 2007
Vlădescu C., coord., Managementul serviciilor sociale de sănătate, Editura
Expert, Bucureşti, Romania, 2004
Vlădescu, C. (coordonator), Sănătate publică şi management sanitar.
Sisteme de sănătate, Bucureşti, Editura CPSS 2004
European Foundation for the Improvement of Living and Working
Conditions
*** Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the
Improvement of living and Working Conditions, 2003
Legea drepturilor pacientului nr. 46/ 2003
*** Legea privind administraţia publică locală nr. 215/2001
*** Legea privind asigurările sociale de sănătate nr. 145/ 1997
*** Legea privind asistenţa de sănătate publică nr.100/ 1998
*** Legea privind Reforma în domeniul sănătătii nr. 95/2006
*** Legea-cadru a descentralizarii nr. 195/2006
www.who.org
www.health.fi;
www.bmj.ro
www.casan.ro
www.cmb.ro
www.emedic.ro
www.euphin.dk
www.eurohealthnet.org/EuroHealthNet/
www.europa.eu.int
www.europa.eu.int/comm
298
www.europa.int/eurlex/lex/en
www.europarl.eu.int
www.infoeuropa.eu
www.mie.ro
www.studenție.ro/cursuri/
www.who.dk
www.who.int/en
www.3.who.int/whosis/menu.cfm
Evaluare
 Examen scris - redactional: 60%
 Colocviu: 5%
 Lucrari practice – scris – redactional și aplicatii practice: 30%
 Proiect – Referat (scris): 5%
299
MALPRAXIS ȘI DREPT MEDICAL. DEONTOLOGIE MEDICALĂ

Cursul: Malpraxis și drept medical. Deontologie medicală
Titularul cursului: Av. dr. Ionuț Vida-Simiti

Cursuri Cursuri
Evaluare
Credite
TOTAL
Tipul
Sem.
C LP St C LP St
II Oblig. 2 - - 14 - - 36 50 2 verificare

Obiective generale
 Abilitatea îmbinării cunoștințelor tehnice-medicale cu cele legislative.
Obiective specifice
 Achiziționarea de cunoștințe tehnice și practice cu privire la cadrul
juridic de exercitare a profesiei medicale
 Individualizarea drepturilor și obligațiilor beneficiarilor și ale
furnizorilor de servicii medicale
 Conștientizarea fiecărui gest medical, manoperă
 Achiziționarea de cunoștințe teotretice și practice privind conceptul de
răspundere medicală
Curs 1. Raportul juridic medical. Introducere în dreptul medical
• Conceptul și reglementarea raportului juridic medical
• Noțiunea și izvoarele dreptului medical.
Curs 2. Izvorul raportului juridic medical

• Contractul medical. Întâlnirea consimțământului pacientului și
medicului.
300
• Faptul juridic medical. Prestarea serviciului medical fără
consimțământul pacientului
• Grupul de contracte din sistemul public de sănătate
Curs 3. Elementele raportului juridic medical

• Parțile raportului medical: furnizorii de servicii medicale (cabinetele
medicale și spitalele) și beneficiarul serviciului medical
• Obiectul și conținutul serviciului medical
Curs 4. Personalul medical prin care furnizorii de servicii medicale își

execută obligațiile
• Condițiile generale pentru exercitarea profesiei de medic
• Calitatea de membru a Colegiului Medicilor din România
Curs 5. Răspunderea juridică mediclă

• Conceptul de răspundere juridică medicală și formele aceseia
• Răspunderea penală, disciplinară, de dreptul muncii
• Răspunderea civilă medicală
Curs 6. Condițiile angajării răspunderii civile medicale

• Condițiile generale (prejudiciul, faptă ilicită, vinovăție, raport de
caualitate)
• Condiții speciale (calitatea de medic, săvârșirea faptei ilicite în tmpul
exercitării profesiei)
• Cauze de înlăturare a răspunderii civile a medicului
Curs 7. Efectul angajării răspunderii civile medicale

• Nașterea unui nou raport juridic de reparare a prejudiciului
• Premisele atingerii finalității răspunderii civile: procedura specială și
asigurarea de răspundere profesională
Bibliografie
1. Ionuț Vida-Simiti, Răspunderea civilă a medicului, Ed. Hamangiu,
București, 2013
2. Roxana Maria Călin, Malpraxis. Răspunderea medicului și a
furnizorilor de servicii medicale. Practică judiciară, Ed. Hamangiu,
București, 2014
3. Ion Turcu, Dreptul sănătății. Frontul comun al medicului și
juristului. Ed. Wolters Kruger, București, 2010
Evaluare
100% Verificare unică cu întrebări de tip grilă
301
B. CURSURI OPŢIONALE
Metodologie privind alegerea materiilor opționale la

Facultatea de Medicină
Anul universitar 2017-2018
Prezenta Metodologie este destinată organizării modului de alegere a

opționalelor de către studenții Facultății de Medicina din cadrul
Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hatțeganu” Cluj-Napoca.
1. Până la data de 15 martie, toate catedrele care doresc să susțină cursuri

opționale vor trimite la Decanatul Facultății de Medicină următoarele
informații despre cursul opțional propus:
- titlul cursului
- titularul cursului
- scurtă descriere a cursului (tematica cursului; modalitatea de
evaluare)
-locul și perioada de desfășurare
2. După aprobarea în cadrul Consiliului Facultății de Medicină din 23 martie

a.c. a opționalelor propuse, acestea vor fi aduse la cunoștinta studenților
prin:
a) publicarea pe site-ul Facultății de Medicină
b) afișare la avizierul Facultății de Medicină
c) postare pe grupurile de discuții ale studenților Facultății de
Medicină
3. Pe baza informațiilor disponibile, fiecare student al Facultății de

Medicină își va alege cursul dorit și se va înscrie în perioada anunțată.
4. Inscrierea se va face on-line pe adresa http://bc.umfcluj.ro/optionale/
5. Odată completat și semnat, formularul reprezintă un angajament din

partea studentului pentru participarea la un anumit curs opțional, iar
studenții își asumă faptul că odată ales, un curs opțional devin obligatoriu.
6. Pentru a fi organizate opționale normate (gratuite pentru studenți), este

necesara înscrierea a minim 60 de studenți. Numărul maxim de
participanți la un optional va fi de 80/100.
7. Opționalele la care s-au înscris un numar de studenți cuprins între 15 și

60 vor fi organizate în regim cu taxa, (20 RON).
302
8. După data limită de înscriere, studenții care nu s-au înscris pentru
opționale vor fi înscrişi la opționalele cu locuri libere.
9. Cursurile opţionale vor primi calificativul admis / respins.
10. Studenții care doresc să participe la mai multe opționale, o pot face în
limita locurilor libere, după perioada de înscriere și distribuirea studenților
neînscriși.
11. Lista finala a repartiției studenților la cursurile opționale, va fi adusă la

cunoștiinta cadrelor didactice și a studenților până la sfârșitul lunii iunie.
12.Pentru studenții anului I, în anul universitar 2017-2018, înscrierea la

opționale se va face în luna octombrie 2017.
13. După aprobarea prezentei Metodologii, aceasta va fi adusă la

cunoștinta studenților Facultății de Medicină prin:
a) publicarea pe site-ul Facultății de Medicină
b) afișare la avizierul Facultății de Medicină
c) postare pe grupurile de discuții ale studenților Facultății de
Medicină
303
CURSURI OPŢIONALE NORMATE
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2017-2018
PROGRAM DE STUDIU MEDICINĂ LIMBA ROMÂNĂ
ANUL I
Nr.
Titlul cursului Titularul de curs Disciplina
crt.
Etica și non-discriminarea grupurilor vulnerabile
1 Conf. dr. Dan Perju Dumbravă Medicina legală
în sistemul de sănătate
Abilităţi – Ştiinţe
2 Abilități avansate de comunicare Lector dr. Codruța Popescu
umaniste
3 Introducere în chirurgia experimentală Conf. dr. George Dindelegan Chirurgie I
Stilul de viaţă şi bolile cronice non-transmisibile:
4 Prof. dr. Gabriela Roman Diabet şi boli de nutriţie
prevenţie şi control
ANUL II
Nr.
crt.
Prof. dr. Simona Clichici
1 Sinteze de fiziologie clinică Conf. dr. Adriana Filip Fiziologie
Conf. dr. Şoimiţa Suciu
2 Farmacologie,
Droguri şi dependenţe Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
toxicologie și
304
farmacologie clinică
3 Explorări cardio-circulatorii Prof. dr. Dana Pop Cardiologie Recuperare
4 Utilizarea celulelor stem în terapia celulară şi Prof. dr. Carmen Mihaela
Histologie
ingineria tisulară Mihu
ANUL III
Nr.
crt.
Neurologie şi Neurologie
1 Examenul neurologic în urgenţe medicale Șef lucr. dr. Vitalie Văcăraș
pediatrică
2 Suturile chirurgicale Şef lucr. dr. Bogdan Stancu Chirurgie II
3 Fiziopatologia aplicată Conf. dr. Adriana Bulboacă Fiziopatologie
Fiziologia sistemelor senzoriale – o abordare
4 Șef lucr. dr. Cezar Loghin Fiziologie
integrată
ANUL IV
Nr.
crt.
1 Chirurgia robotică în urologie Şef lucr. dr. Nicolae Crişan Urologie
2 Psihologia personalităţii Conf. dr. Horia Coman Psihologie medicală
3 Endoscopie digestivă şi intervenţională Prof. dr. Marcel Tanţău Medicală III
4 Transplantul hepatic Prof. dr. Constantin Ciuce Chirurgie I
305
ANUL V
Nr.
crt.
1 Cardiologie pediatrică Şef lucr. dr. Cecilia Lazea Pediatrie I
2 Ecografia în urgenţele medico- chirurgicale Conf. dr. Monica Platon Imagistică medicală
Cardiologie – Institutul
3 Urgenţe cardiace majore Prof. dr. Adrian Iancu
Inimii
Scurt îndreptar metodologic pentru realizarea Informatică medicală și
4 Prof. dr. Tudor Drugan
lucrării de diplomă Biostatistică
ANUL VI
Nr.
crt.
Medicina bazată pe dovezi : lectura critică a Informatică medicală şi
1 Prof. dr. Tudor Drugan
articolelor medicale biostatistică
Medicală I- Medicină
Cardiologie practică - sinteze clinice și
2 Șef lucr. dr. Anca Fărcaș internă, cardiologie și
terapeutice pentru licență și rezidențiat
gastroenterologie
3 Urgenţe în pediatrie Conf. dr. Călin Lazăr Pediatrie I
4 Malpraxis şi drept medical Conf. dr. Dan Perju- Dumbravă Medicină legală
306
CURSURI OPȚIONALE CU PLATĂ
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2017-2018
Nr.
crt.
1 Manifestări oculare în boli sistemice Prof. dr. Cristina Vlăduţiu Oftalmologie
Aplicaţii ale examenului ecografic în obstetrică şi
2 Prof. dr. Dan Mihu Obstetrică Ginecologie II
ginecologie
Modern methods for the prevention of mental
3 Şef lucr. dr. Bogdan Nemeş Psihologie medicală
health problems
4 Synthesis of Clinical Physiology Prof. dr. Șoimița Suciu Fiziologie
Ultrasonography for students – A Theoretical and
5 Şef lucr. dr. Mihai Socaciu Imagistică medicală
practical Approach
Farmacologie,
6 Drogues et dépendances Prof. dr. Anca Dana Buzoianu toxicologie şi
farmacologie clinică
Şef lucr. dr. Ileana Monica
7 Rééducation en traumatologie du sport Reabilitare medicală
Borda
Manoeuvres essentielles aux urgences mortelles
8 Conf. dr. Magdalena Chirilă ORL
en ORL
307
CURSURI FACULTATIVE - CU PLATĂ
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2017 - 2018
MODULUL PEDAGOGIC
Nr.
crt.
Pedagogie medicală
1 Conf. dr. Horia Coman Psihologie medicală
(An de studiu - II)
Metodica predării
2 Prof. dr. Valentin Muntean Chirurgie IV
(An de studiu – IV, V, VI)
Practică pedagogică
3 Prof. dr. Valentin Muntean Chirurgie IV
(An de studiu – IV, V, VI)
Psihologie educațională
4 Conf. dr. Horia Coman Psihologie medicală
(An de studiu – V, VI)
308

Ghid Studii Ro 2017-2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Studii Ro 2017-2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Cuvântul decanului .............................................................................................. 5

De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi-a

Întemeiat la Cluj în urmă cu 140 ani în cadrul Universităţii “Franz

Consiliul de Administrație este format din Rector, prorectori,

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”

Rectorul Universității a numit

Conducerea Facultăţii de Medicină

Prof. dr. Anca Dana Buzoianu - Decanul Facultăţii de Medicină

Prof. dr. Sorin Man - Prodecan management, dezvoltare

Facultatea de Medicină Cluj organizează în anul universitar 2017-2018

Domeniul de studiu: SĂNĂTATE

Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca este printre puținele

D) EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ, PRIN NUMEROASE CURSURI

Departamente Discipline componente

MEDICINĂ – ANII I – III

2 octombrie 2017 – 22 decembrie 2017 → activitate didactică (12

*numărul de săptămâni de practică şi perioada în care se desfăşoară sunt

** La Facultatea de Medicină practica clinică de specialitate se desfăşoară între

Septembrie 2018 = susţinerea examenului de licenţă pentru programele de

MEDICINĂ ANII IV, V şi VI

Practica clinică de specialitate se desfăşoară între 09.07.2018 – 14.09.2018,

09 iulie 2018 – 13 iulie 2018 → Sesiune de reexaminare 1

19 iunie 2018 - 23 iunie 2018 = ECN – Program de studiu Medicină – limba

STRUCTURA ANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 2017 - 2018

01 februarie 2018 – 09 februarie 2018 → înscrieri pentru Licenţă II

1. Înmatricularea în anul I se face astfel:

Sistemul european de credite transferabile (ECTS) a fost creat cu

ECTS Nota în Definiţie

Grila ECTS pe ţări

Pentru informaţii suplimentare privind sistemul de credite ECTS şi

Facultatea de Medicină: Prodecan didactic Prof. dr. Șoimița Suciu

Director departament relaţii internaţionale: Prof. dr. Dan L. Dumitraşcu

1. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face prin examene. Aprecierea

Începând din acest an universitar, pentru fiecare disciplină din planul

efectuate în alte instituţii de învăţământ medical de către

Prevederile acestui Regulament se aplică atât studenţilor străini

Începând cu anul universitar 2009-2010 se aplică repartizarea

Pentru alte detalii, vă rugăm consultaţi regulamentul disponibil pe site-ul

- Limba română este obligatorie pentru studenţii străini şi va avea 84 de ore

- Biofizica medicală, Biologia celulară moleculară şi Informatica

- Psihologia medicală se va desfăşura în oglindă cu Ştiinţele

- Disciplina Prim ajutor se va desfășura în oglindă cu Bazele comunicării

- *Disciplina Educație fizică este disciplină complementară

- Limba română este obligatorie pentru studenţii străini şi va avea 84 de

*Se acordă obligatoriu 7 ore curs pentru :

- Cardiologie Institutul Inimii - seriile în limba română și seriile de limbă

Medicină internă. Cardiologie 56 106 12

MED6101RO Medicină de familie 28 42 5 I E1

ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE GENERALĂ. ANATOMIE TOPOGRAFICĂ ŞI

Domeniul de studiu Medicină

Activitǎţi Activitǎţi Studiu

cursului ore / săpt. ore / sem.

Domeniul de studiu Medicină

Activităţi Activităţi Studiu

cursului ore / săpt. ore / sem.

9. Principii fizice utilizate în medicină

1. Suportul de curs in format listat şi electronic, predat studenţilor de

1. Bassaglia, Y., Biologie Cellulare, Ed. Maloine, 2004

Domeniul de studiu: Medicină

Activităţi Activităţi Studiu

ore / săpt. ore / sem. Evaluare

1. Cursul predat studenţilor în timpul semestrului;

Evaluare - examen unitar