1) Factorul cel mai important implicat în etiologia BPOC este: (pg.

2)
   A: infecţia bacilară
   B: expunerea la radiaţii
   C: fumatul
   D: infecţia respiratorie repetată
   E: predispoziţia genetic
2) Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmat prin: (pg. 11)
   A: valoarea normala a VEMS-ului
   B: reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efect rapid prezice un răspuns mai bun
   C: disfuncţia ventilatorie obstructivă persistă şi după administrarea unui bronhodilatator
   D: disfuncţia ventilatorie obstructivă este reversibilă după administrarea unui
bronhodilatator
   E: lipsa ireversibilităţii VEMS
3) Pragul peste care nivelul proteinuriei semnifică lezarea rinichiului este: (pg. 476)
   A: 3,5 g/zi
   B: 150 mg/zi
   C: 15 mg/zi
   D: 300 mg/zi
   E: 30 mg/zi
4) Un pacient încadrat în categoriile de risc G4 si A3 situează acel pacient în categoria de risc
renal şi cardiovascular: (pg. 479)
   A: foarte mare
   B: mare
   C: mediu
   D: mic
   E: minim
5) Care dintre următorii factori de risc nu influenţează agravarea unei pneumonii? (pg. 27-28)
   A: Alterarea funcţiilor mentale.
   B: Durerea toracică.
   C: Cancer asociat.
   D: Vârsta peste 65 de ani.
   E: Vârsta sub 65 de ani.
6) Care este durata tratamentului unei pneumonii abcedate? (pg. 33)
   A: 7-10 zile.
   B: 10-14 zile.
   C: minimum 4 săptămâni.
   D: minimum 2 săptămâni.
   E: 21 de zile.
7) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) este definit prin, cu excepţia: ()
   A: Tahicardie
   B: Polipnee
   C: Trombocitopenie sau trombocitoză
   D: Febră sau hipotermie
   E: Leucocitoza sau leucopenia
8) În sepsis NU are loc ()
   A: Răspunsul inflamator adecvat în raport cu injuria bacteriană
   B: Activarea răspunsului inflamator sistemic al organismului
   C: Eliberarea de exotoxine
   D: Eliberarea de lipopolizaharid
   E: Eliberarea de toxine bacteriene
9) HTA se consideră în mod uzual atunci când valorile TA sunt: (pg. 149)
   A: > 130/80 mm Hg
   B: < 140/90 mm Hg
   C: > 120/80 mm Hg
   D: > 140/90 mm Hg
   E: > 115/75 mm Hg
10) Care din următoarele afecţiuni determină HTA renovasculară? (pg. 153)
   A: Pielonefrita
   B: Stenoza uni sau bilaterală a arterei renale
   C: Nefropatia diabetică
   D: Rinichiul polichistic
   E: Glomerulonefrita
11) Care dintre următorii factori enumerate este factor de prognostic negativ în limfomul Hodgkin:
(pg. 401)
   A: Absenţa simptomatologiei de tip B (cu excepţia stadiului I)
   B: Tipul histologic cu predomonenta limfocitară formă nodulară
   C: VSH > 50 mm/1h
   D: Valoarea crescută a LDH-ului seric
   E: Vârsta sub 40 de ani
12) Care dintre următoarele tipuri histologice de limfoame nonHodgkin este limfom indolent: (pg.
417)
   A: Limfomul angioimunoblastic
   B: Limfomul anaplazic T
   C: Limfomul folicular gradul I
   D: Limfomul limfoblastic
   E: Limfomul cu celule de manta
13) Cel mai frecvent tip histologic de cancer bronhopulmonar întâlnit este: (pg. 50)
   A: Nici una din afirmaţii nu este adevarată
   B: Carcinomul cu celule mici
   C: Carcinomul cu celule mari
   D: Adenocarcinomul
   E: Carcinomul scuamos
14) Carcinomul pulmonar cu celule mici: (pg. 51)
   A: Are o evoluţie lentă
   B: Diseminează tardiv în alte organe
   C: Se asociază rar cu sindroame paraneoplazice
   D: Se localizează de obicei periferic
   E: Se localizează de obicei central
15) Care este durata maximă a ferestrei serologice în infecţia cu HIV? ()
   A: 12 luni
   B: Nouă luni
   C: Şase luni
   D: Trei luni
   E: O lună
16) Sindromul retroviral acut este caracterizat de, cu excepţia ()
   A: Fereastra serologică poate dura în medie o lună
   B: În această perioadă testarea anticorpilor nu este utilă
   C: Infecţia HIV este diagnosticată cel mai frecvent în această perioadă
   D: Simptomatologia este nespecifică şi poate apărea pe parcursul primei luni de la contactul
infectant
   E: Tabloul clinic în cele mai multe cazuri se remite spontan
17) În terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori se poate utiliza: (pg. 270)
   A: Sucralfat
   B: Rabeprazol
   C: Cimetidina
   D: AINS
   E: Misoprostol
18) Următoarele tipuri de leziuni pot fi regăsite în ulcerul peptic, cu exceptia ()
   A: Cu potenţial perforativ-penetrant
   B: Necroze de coagulare
   C: Necroze de lichefiere
   D: Infiltrate celulare inflamatorii
   E: Pierdere de substanţă
19) Complexul QRS normal este caracterizat de: ()
   A: Prezenţa undei R în V1
   B: Durata peste 120 milisecunde
   C: Durata sub 80 milisecunde
   D: Axa normală 0 la -120 grade
   E: Indice Sokolov>35 mm
20) Fibrilaţia atrială este aritmia în care electrocardiografic: (pg. 213)
   A: activitatea electrică atrială are aspect de torsiune în jurul liniei izoelectrice.
   B: depolarizarea atrială este anarhică, dezorganizată
   C: activitatea electrică atrială este absentă.
   D: undele P sunt ascunse sub complexul QRS.
   E: activarea atrială are aspect izomorf, fără intervale izoelectrice între unde.
21) În anemiile hemolitice dobândite, este adevărat că: (pg. 358-359)
   A: Haptoglobina plasmatică creşte în hemoliza intravasculară
   B: Numărul de reticulocite reprezintă nivelul eritropoiezei MO
   C: Hemoglobina liberă în ser creşte în hemoliza extravasculară
   D: Scade LDH-ul seric
   E: Creşte bilirubina direct
22) Profilaxia cu vitamina B12 se indică: (pg. 369)
   A: Nu se recomandă tratament profilactic în nicio situaţie
   B: Vegetarieni, dieta săracilor
   C: Copii prematuri
   D: Mamele care alaptează
   E: La pacienţii care primesc tratament cu Metotrexat
23) FibroScan este: ()
   A: O metoda de evaluare a insuficienţei hepatice
   B: O metoda imagistică de evaluare a funcţiei hepatice
   C: O metoda neinvazivă de evaluare a fibrozei hepatice
   D: Un parametru biologic
   E: O metoda invazivă
24) La gravida infectată cu virusul hepatitei B, pentru prevenirea transmiterii verticale se
recomandă: ()
   A: Vaccinarea gravidei
   B: Evitarea naşterii prin cezariană
   C: Tratament cu Lamivudina dacă viremia din trimestrul III depaseste 2000 UI/ml
   D: Tratament antiviral pe toata durata sarcinii
   E: Monitorizarea Ag HBs în timpul sarcinii
25) În formele severe de colită ulcerativă, pacienții pot prezenţa manifestări sistemice precum:
(pg. 279)
    A: sindrom diareic însoțit de produse patologice (mucus, puroi)
   B: febră
   C: dureri abdominale
   D: rectoragii
   E: tenesme rectal
26) Modificările endoscopice la nivelul mucoasei în boala Crohn sunt reprezentate de: (pg. 283)
   A: ulcerații pleomorfe
   B: friabilitate
   C: leziuni continui
   D: ulcerații aftoide
   E: edem cu stergerea desenului vascular
27) Clasificarea fenotipică a astmului bronşic cuprinde: (pg. 38)
   A: Astmul asociat cu hipetensiunea arterială.
   B: Astmul cu debut în copilărie;
   C: Astmul de efort;
   D: Astmul asociat cu obezitatea;
   E: Astmul alergic;
28) Medicaţia de control administrată în astmul bronsic este reprezentată de: (pg. 47)
   A: corticosteroizi inhalatori şi Beta2-agonistii cu durată lungă de acţiune
   B: aspirina
   C: Beta2-agoniştii cu durată scurtă de acţiune
   D: izoniazida
   E: amoxicilina
29) Insuficienţa cardiacă este caracterizată de următoarele, cu excepţia ()
   A: Hepatomegalie
   B: Acumularea de sânge în cavitatea pleurală
   C: Hidrotorace
   D: edeme gambiere
   E: dispnee de decubit
30) Cea mai frecventă cauză a şocului cardiogen este: (pg. 189)
   A: aritmia acută
   B: infarctul miocardic acut
   C: disecţia de aortă
   D: embolia pulmonară
   E: miocardită acută
31) Antibioticul de elecție pentru profilaxia secundară a peritonitei bacteriene spontane după un
episod inițial este: ()
   A: Rifaximina
   B: Norfloxacin
   C: Augmentin
   D: Neomicina
   E: Cefotaxim
32) Care dintre următoarele semne clinice se datorează insuficienței hepatocelulare: (pg. 309-310)
   A: Prezența varicelor esofagiene
   B: Steluțele vasculare
   C: Circulația colaterală abdominală pe flancuri
   D: Vase dilatate periombilical cu aspect de ”cap de meduză”
   E: Splenomegalia
33) Clasificarea diabetului zaharat include următoarele clase clinice, cu excepţia: (pg. 334-335)
   A: Alte tipuri specifice de diabet
   B: Diabet gestational
    C: Diabet insipid
   D: Diabet zaharat tip 2
   E: Diabet zaharat tip 1
34) Pacienţii cu diabet zaharat şi hipoglicemie pot prezenta următoarele semne neuroglicopenice,
cu excepţia: (pg. 340)
   A: Ataxie
   B: Hipotermie
   C: Polidipsie
   D: Contracţii tonico-clonice
   E: Pierderea stării de conştienţă
35) Transplantul allogen de celule stem periferice de la donator înrudit in leucemia acută
mieloblastică: (pg. 378)
   A: Nu se efectuează allotransplant medular în leucemia acută mieloblastică, datorită
mortalităţii ridicate prin reacţia grefa contra gazdă.
   B: Se indică pacienţilor sub 45 de ani cu LAM cu prognostic favorabil, în prima remisiune
completă
   C: În leucemia acută mieloblastică se indică numai autotransplant medular
   D: Se indică pacienţilor sub 45 de ani cu LAM cu prognostic nefavorabil, în prima remisiune
completă.
   E: Se indică tinerilor < 20 de ani
36) Care dintre următorii factori clinici sau paraclinici nu este factor de prognostic în leucemia
limfatică cronică: (pg. 399)
   A: Dublarea numărului de limfocite in < 12 luni.
   B: Stadiul clinic
   C: Del 17p13
   D: Statusul nonmutant
   E: Prezenţa complicaţiilor de tip autoimun
37) Care semne clinice ale oftalmopatiei se datorează stimulării adrenergice? (pg. 427)
   A: Pierderea vederii
   B: Leziunile corneene
   C: Limitarea mişcărilor oculare
   D: Retracţia pleoapei superioare
   E: Edemul conjunctival
38) Ce factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerului tiroidian papilar? (pg. 449)
   A: Anticorpii antitiroglobulină
   B: Mutaţii activatoare ale genei ce codifică receptorul TSH
   C: Mutaţii ale genei ce codifică tiroglobulina
   D: Translocaţia RET/PTC1
   E: Tratamentul cu hormoni tiroidieni
39) Referitor la tuberculoza miliara, este falsa una din urmatoarele afirmatii: ()
   A: Reprezinta diseminare hematogena a BK
   B: In caz de radiografie toracica cu imagine sugestiva nu mai este necesara realizarea
biopsiilor
   C: Pe radiografia toracica: sindrom interstitial micronodular difuz si intens 
   D: Clinic: febra,alterarea rapida a starii generale,dispnee
   E: Se impune necesitatea unui bilant de extensie
40) Tuberculoza secundară are următoarele caracteristici: (pg. 77)
   A: Taboul clinic al TB secundare pulmonare cuprinde semnele generale ale impregnării
bacilare.
   B: Se asociază frecvent cu prezenţa adenopatiilor satelite;
   C: Ftiziogeneza este numai endogenă
    D: TB secundară se vindecă de regulă spontan cu excepţia unor forme complicate;
   E: Apare pe un organism nesensibilizat în prealabil de către infecţia primară;
41) Analizele de sânge în cazul în cazul trombembolismului pulmonar sunt caracterizate de, cu
excepţia: (pg. 92)
   A: D-dimerii au o valoare predictivă
   B: Troponina are valoare prognostică
   C: Creatinina serică crescută este un indicator de moarte în maximum o lună
   D: Reprezintă o bună metodă de diagnosticare
   E: Nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului
42) Care din următoarele explorari paraclinice are valoare predictivă negativă înaltă pentru
trombembolismul pulmonar? (pg. 92)
   A: creatinina serică
   B: determinarea D-dimerilor
   C: BNP sau NT-pro-BNP
   D: determinarea troponinei serice
   E: gazometria arterial
43) În cazul STEMI trebuie intervenit, cu excepţia (pg. 125, 126)
   A: Îndrumarea de spitalizare rapidă
   B: Administrarea de tranchilizante
   C: Administrarea de oxigen pe mască
   D: Administrarea de AINS
   E: Stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului
44) Testul standard de diagnostic al ischemiei microvasculare din angina microvasculare este: (pg.
112)
   A: calcularea scorului de calciu
   B: determinarea rezervei de flux coronarian prin metode invazive
   C: scintigrafia de perfuzie de efort
   D: testul ECG de efort
   E: ecocardiografia de stress
45) Care dintre următoarele afecţiuni determină fenocopii care mimează cardiomiopatia
hipertrofică? (pg. 200)
   A: Mutaţiile genei proteinelor implicate în circulaţia calciului
   B: Mutaţiile genei troponinei T
   C: Mutaţiile genei proteinei C reglatoare a miozinei
   D: Deficitul genetic de alfa-galactozidază A
   E: Mutatiile genei lanţului greu al beta-miozinei
46) Tezaurismoză ce determină cardiomiopatie restrictivă este? (pg. 204)
   A: Sarcoidoza
   B: Amilodoza
   C: Boala Hurler
   D: Boala Fabry
   E: Carcinoidul cardiac
47) Unul din semnele stetacustice care apare în insuficienţa aortică este: ()
   A: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim în focarul aortic
   B: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal în focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor
gâtului
   C: Suflu holosistolic, maximal, în focarul mitral, piolant, care iradiază în axilă
   D: Zgomot 2 diminuat sau abolit
   E: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
48) În valvulopatiile pulmonare afirmaţia corectă este: ()
   A: insuficienţa pulmonară funcţională apare prin dilatarea inelului pulmonar
    B: insuficienţa pulmonară organică este frecventă
   C: circulaţia pulmonară este încărcată
   D: zg 2 este întărit în stenoza pulmonară
   E: stenoza pulmonară este cel mai frecvent dobandită (postreumatismal)
49) Esofagul Barrett se confirmă prin: (pg. 257-258)
   A: ecoendoscopie
   B: examen baritat esogastroduodenal
   C: endoscopie digestiva superioară cu biopsii multiple
   D: pH-metrie esofagiană
   E: endoscopie digestivă superioară care evidenţiază ascensionarea liniei Z
50) Conform recomandărilor AGA (American Gastroenterological Association), la pacienţii cu boală
de reflux gastroesofagian care acuză disfagie se indică: (pg. 259)
   A: realizarea unor proceduri antireflux endoscopice sau chirurgicale
   B: endoscopie digestivă superioară cu biopsie
   C: examen baritat esogastroduodenal
   D: administrarea de antiacide si alginaţi
   E: utilizarea pe termen lung a unui tratament cu inhibitori de pompă de protoni
51) Emfizemul centrolobular din BPOC este caracterizat prin (pg. 6)
   A: Zona centrală acinară afectată de leziuni
   B: Este prevalentă în special la vârstnici
   C: Polimorfismul genic este un factor de risc
   D: Afectează toată seria acinară
   E: Mici dilataţii buloase
52) Cistatina C: (pg. 477)
   A: Prezintă valori serice direct proportionale cu vârsta subiecţilor
   B: Este folosit frecvent în practica clinică
   C: Are nivelul seric dependent de etnie şi sex
   D: Este produs în toate celulele nucleate
   E: Este un polipeptid cu masă moleculară mică
53) Pneumonia atipică este caracterizată prin (pg. 27)
   A: Puţine semne clinice
   B: Coxiella Burnetti este o posibilă cauză
   C: Radiologic are aspect de opacitate heterogenă sistematizată intestițială
   D: Semne de infecție rinofaringiană
   E: Debut rapid de la infectare
54) Pentru stabilirea etiologiei sepsisului sunt utile investigaţiile: ()
   A: Concentraţia de protrombină
   B: Urocultura
   C: Coprocultura
   D: Lactatul seric
   E: Hemocultura
55) Cancerul bronhopulmonar este caracterizat prin (pg. 52-53)
   A: Pleurezie
   B: Enoftalmie
   C: Infecţii respiratorii
   D: Hemoptizie
   E: Tuse prelungită
56) Următoarele enunţuri referitoare la etapele evolutive din infecţia cu HIV sunt adevărate: ()
   A: în etapa asimptomatică, încărcătura virală rămâne relativ stabilă
   B: în infecţia acută, diagnosticul se pune prin test ELISA
   C: etapa SIDA este definită de valoarea limfocitelor CD4 în intervalul 200-500 cel/mmc
    D: etapa asimptomatică poate avea o durată medie de 8-10 ani
   E: infecţia acută are un tablou clinic nespecific
57) Astmului bronsic poate intra în diagnostic diferenţial alături de, cu excepţia (pg. 46)
   A: Bronsiectazii
   B: Angina pectorală
   C: Obstrucţie cauzată de corpi străini
   D: Bronhopneumopatia cronică obstructivă
   E: Disfuncţia de coardă vocală
58) Care afirmaţii sunt adevărate referitoare la tratamentul hepatitei virale B asociată cu hepatita
D: ()
   A: Tratamentul cu analogi nucleozidici/nucleotidici nu este recomandat
   B: Interferon pegylat si ribavirina 48 săptămâni
   C: Analogi nucleozidici/nucleotidici toată viaţa
   D: Interferon pegylat cel puţin 96 săptămâni
   E: Interferon pegylat cel puţin 48 săptămâni
59) Următoarele afirmaţii despre intradermoreacţia la tuberculină sunt adevarate: (pg. 78)
   A: pot apărea reacţii pozitive şi după infecţii cu micobacterii netuberculoase sau după
vaccinarea BCG
   B: testul pozitiv confirmă diagnosticul de boală activă
   C: reacţia pozitivă este reacţia inflamatorie/ induraţia >= 10mm ce apare la 24h de la
injectare
   D: la persoanele imunocompetenţe reacţia inflamatorie/ induraţia de 10-17mm sugerează
infecţia cu BK
   E: testul este un marker al infecţiei naturale sau vaccinale, dar nu certifică boala
60) Productia ectopica de hormoni tiroidieni implicati in etiologia tireotoxicozei poate fi datorata: ()
   A: Boala Basedow-Graves
   B: Metastazelor de carcinom tiroidian folicular
   C: Struma ovarii
   D: Metastaze de seminom
   E: Metastaze de carcinom mamar
61) Criteriile Wells din cadrul trombembolismul pulmonar include (pg. 96)
   A: Neoplazii în trecut
   B: Hemoptizie
   C: Intervenție chirurgicală recentă
   D: Puls foarte mare (peste 120 pe minut)
   E: Tromboză venoasă profundă
62) În limfomul Hodgkin cu depleţie limfocitară: (pg. 408)
   A: Diagnosticul se stabileşte în stadii avansate
   B: Exista frecvent mase tumorale mediastinale
   C: Prognosticul este favorabil
   D: Celulele prezente în număr crescut sunt Reed-Sternberg şi Hodgkin
   E: Există un numar crescut de celule popcorn
63) Sindromul coronarian acut non-ST este marcat prin (pg. 142)
   A: Blocuri de ramură
   B: De regulă, nu apare decât la persoanele în vârstă
   C: Edem pulmonar
   D: Durere continuă prelungită, chiar şi în repaus
   E: Accentuarea simptomelor ischemice
64) Grupul de prognostic favorabil în leucemia acută limfoblastică cuprinde: (pg. 383)
   A: Prezenţa t(9;22)
   B: Vârsta sub 30 de ani
    C: Imunofenotip pro-B, proT, preB
   D: Obţinerea remisiunii complete în mai puţin de 4 săptămâni
   E: Leucocite < 30 000/mm3
65) Factorii de risc cardiovascular includ: (pg. 159)
   A: Colesterol total >190
   B: Tensiunea arterială sistolică - distolica mare
   C: Talie peste 110 cm la femei
   D: HDL > 40
   E: LDL colesterol>120
66) Anemia feriprivă se poate confunda cu: (pg. 357)
   A: Hemoglobinopatia Lepore
   B: Talasemia beta
   C: Anemia prin deficit de acid folic
   D: Talasemia alfa
   E: Anemia cronică simplă
67) Antivitaminele K sunt indicate în următoarele cazuri de insuficienţă cardiacă: ()
   A: daca insuficienţa cardiacă este refractară la medicaţia maximală
   B: în caz de tromb intracavitar
   C: dacă are proteză valvulară mecanică
   D: în caz de fibrilaţie atrială permanentă
   E: dacă este în clasa NYHA II
68) Alte tipuri specifice de diabet pot fi induse de: (pg. 334)
   A: Medicamente sau substante chimice: Vacor, Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti ß
adrenergici, Tiazide, Alfa - Interferon, etc
   B: Sarcina
   C: Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing; glucagonom, feocromocitom, etc
   D: Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite, pancreatectomie, neoplasm, fibroza chistica,
hemocromatoza, etc
   E: Defecte genetice ale functiei ß celulare - sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of
the Young)
69) În cardiomiopatia dilatativă se pot recomanda (pg. 199)
   A: Controlul greutăţii 
   B: Evitarea alcoolului
   C: Dieta hipersodată
   D: Reducerea activităţii fizice
   E: Terapia vasodilatatoare
70) În ciroza hepatica, nodulii de regenerare de la nivel hepatic: (pg. 303)
   A: În asociere cu fibroza extensivă, definesc morfopatologic ciroza hepatică
   B: Prezența nodulilor fără fibroză constituie hiperplazia nodulară regenerativă
   C: Prezența nodulilor fără fibroză constituie ciroza hepatică
   D: Nu dezorganizează arhitectura lobulară normală a ficatului
   E: Sunt insule de celule care îşi păstreaza conexiunile vasculare şi biliare normale
71) Printre cauzele bradicardiei se numără (pg. 221)
   A: întreruperea propagării impulsului prin nodul atrioventricular
   B: QT alungit
   C: blocarea impulsului în jonctiunea sinoatriala
   D: Reintrarea în stop cardiac
   E: Deprimarea automatismului sinusal
72) Gena NOD2, a cărei mutație este implicata în bolile inflamatorii intestinale prezintă
următoarele particularitați: (pg. 275)
   A: declanşează modificări inflamatorii prin răspunsul imun dobândit
    B: se asociaza mai frecvent cu boala Crohn, cu localizare sigmoidiană
   C: inhiba producția de citokine proimflamatorii
   D: detecteaza peptide bacteriene
   E: se asociaza mai frecvent cu colita ulcerativă
73) Tratamentul pericarditei acute exudative include (pg. 252)
   A: Pericardiectomia în cazul constricție pericardice
   B: Pericardiocenteză
   C: Antiinflamatoare steroidiene
   D: Colchicină
   E: Ibuprofen 300-800 mg la fiecare 6-8 ore
74) Infecția cu Helicobacter pylori intervine în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal prin
următoarele mecanisme: (pg. 263)
   A: Scăderea secreției duodenale de bicarbonat
   B: Creşterea secreției acide corelată cu o sensibilitate particulară la stimularea secreției de
gastrină
   C: Producerea de toxine agresive sistemic
   D: Modificări epiteliale de suprafață ale mucoasei gastrice
   E: Reducerea secreției acide corelată cu o sensibilitate particulară la stimularea secreției de
gastrină
75) Următoarele afirmaţii cu privire la diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian sunt
adevărate: ()
   A: disfonia şi laringospasmul nu reprezintă indicații pentru efectuarea endoscopiei digestive
superioare la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian
   B: la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian cu semnale de alarmă
   C: se recurge la examinări complementare (în principal endoscopie digestivă superioară) la
toţi pacienţii
   D: diagnosticul este confirmat printr-un raspuns complet la administrarea de inhibitori de
pompă de protoni
   E: în majoritatea cazurilor, diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian se pune pe baza
unei anamneze minuțioase
76) Reprezintă factori de risc pentru BPOC ()
   A: Bumbac
   B: Polen
   C: Dioxid de sulf
   D: Deficit de alfa 1 antitripsină
   E: Praf de piatră
77) Modificarea stilului de viaţa în boala cronica de rinichi cuprinde: (pg. 482)
   A: Folosirea diureticelor
   B: Mers pe jos 30 minute, 5 zile/săptămână
   C: Continuarea fumatului
   D: Indicele de masă corporală 20-25kg/m2
   E: Aportul de sare < 6g/zi
78) Tratamentul endoscopic al bolii de reflux gastroesofagian se utilizează: (pg. 259)
   A: la pacienţii cu complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
Barrett)
   B: în cazul pacientilor cu durere toracică la care se suspectează boală de reflux
gastroesofagian
   C: la pacienţii tineri cu simptome tipice de boala de reflux gastroesofagian fără semne de
alarmă
   D: în caz de insucces la terapia medicamentoasă
   E: în esofagitele severe
79) În etiologia pneumoniei comunitare sunt incriminaţi următorii germeni: (pg. 26)
   A: Piocianic
   B: Proteus
   C: Chlamydia pneumonia
   D: Mycoplasma pneumonia
   E: Streptococul pneumonia
80) Patogenia sepsisului poate implica (pg. 468)
   A: Activarea răspunsului inflamator sistetnic al organismului 
   B: Eliberarea de endotoxină sau exotoxină
   C: Inhibarea căii coagulării şi a fibrinolizei
   D: Eliberarea de citokine pro-inflamatorii
   E: Răspuns inflamator ineficient, inadecvat
81) Tratamentul prin radioterapie al cancerului bronhopulmonar poate da următoarele complicaţii /
efecte secundare: (pg. 62)
   A: Lipsa poftei de mâncare
   B: Toxicitate cardiacă
   C: Neuropatie
   D: Esofagită 
   E: Fibroza pulmonară
82) Explorările paraclinice din infecţia HIV includ ()
   A: Anchetă epidemiologică
   B: Radiografie pulmonară
   C: Analize uzuale
   D: Încărcătură virală
   E: Număr de CD4
83) Prezenţa în ser de IgG anti hepatită virală A poate fi interpretată ca: ()
   A: Hepatita virală A în andecedente (cicatrice serologică)
   B: Vaccinare anti hepatită virală A în antecedente
   C: Hepatita virală G
   D: Hepatita virală A cronică
   E: Hepatită virală A acută
84) Diagnosticul de astm se stabileşte cel mai uzual prin intermediul (pg. 43)
   A: pletismografie
   B: gazometrie
   C: testarea spirometrică a funcţiei pulmonare
   D: bronhoscopie
   E: examen clinic
85) Printre criteriile de certitudine ale diagnosticului pozitiv al pleureziei serofibrinoase TB se
numară: (pg. 81)
   A: antecedente personale de TB pulmonară.
   B: evidenţierea granuloamelor TB la examenul histopatologic;
   C: prezenţa BK la microscopie/ cultura în lichidul pleural sau în biopsia pleurală percutană;
   D: IDR2PPD pozitiv;
   E: vârsta tânără <40 de ani;
86) TSH normal sau crescut in hiperproductia de hormoni tiroidieni poate aparea in care din
urmatoarele patologii: ()
   A: Carcinomul tiroidian (folicular) metastatic functional
   B: Tireotoxicoza iatrogena
   C: Adenomul hipofizar secretant de TSH
   D: Sindromul de rezistenta la hormoni tiroidieni cu predominenta hipofizara
   E: Tiroidita autoimuna
87) La pacienţii <60 de ani, cu limfom malign Hodgkin, următorii factori sunt consideraţi factori
adiţionali de gravitate: (pg. 411)
   A: Sexul masculin
   B: Splenomegalie gigantă care dă fenomene de compresiune
   C: Stadiul IV
   D: Trombocitopenia < 100 000/mm3
   E: Leucopenia
88) Principalele cauze de deces în leucemia limfatică cronică sunt: (pg. 399)
   A: Anemia hemolitică
   B: Infecţiile
   C: Insuficienţa medulară
   D: Complicaţiile hemoragipare
   E: Casexia
89) Hemoglobinuria paroxistică la rece: (pg. 361)
   A: Reprezintă 50% dintre anemiile hemolitice autoimune
   B: Apare la persone cu sifilis terţiar
   C: Apare mai frecvent la copii după o infecţie virală recentă
   D: Este mediată de anticorpi de tip IgG fixatori de complement
   E: Este mediată de anticorpi de tip IgM fixatori de complement
90) Simptomele cele mai frecvente care apar la un pacient cu trombembolism pulmonar sunt: (pg.
91)
   A: Frisonul
   B: Creşterea TA
   C: Dispneea
   D: Wheezing-ul
   E: Durerea toracică cu caracter pleuretic
91) Creşterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi este dată de ()
   A: Corticoizi
   B: Antibiotice
   C: Estrogeni
   D: Amiodaronă
   E: AINS
92) Mentionaţi care afirmaţii referitoare la macroangiopatia diabetică sunt adevărate: (pg. 344)
   A: Apare mai rar decât la persoanele fără diabet
   B: Este mai severă, egalizează sexele şi mai distală faţă de persoanele fără diabet
   C: Gravitatea ei este dată în special de cardiopatia ischemică, boala vasculara cerebrală şi
arteriopatia membrelor inferioare
   D: Este reprezentată de mediocalcoza Monckeberg, care apare aproape exclusiv la pacienţii
cu diabet
   E: Este mai tardivă, în medie cu 10 ani faţă de persoanele fără diabet
93) Depunerea de colagen în spațiul Disse: (pg. 305)
   A: Este urmată de ameliorarea schimburilor sânge - hepatocit.
   B: Este implicată în apariția hipertensiunii portale
   C: Favorizează necrozele celulare
   D: Este urmată de formarea de membrane bazale la nivelul sinusoidelor (capilarizarea
sinusoidelor)
   E: Se realizează la nivelul pereților continui ai capilarelor sinusoide
94) Consecințele secreției în exces a citokinelor proinflamatorii în bolile inflamatorii intestinale
sunt: (pg. 278)
   A: hipersecreție de mucus
   B: eliberarea de factori chemotactici responsabili de recrutarea şi aderarea celulelor
 inflamatorii la peretele intestinal
   C: hiposecreție de mucus
   D: vasodilatație la nivel intestinal
   E: scăderea permeabilității intestinale
95) Semnele de alarmă asociate sindromului ulceros care impun o evaluare gastroenterologică
promptă sunt reprezentate de: (pg. 265)
   A: Decelarea unui sindrom anemic
   B: Pirozisul
   C: Vărsăturile recurente
   D: Hemoragia exteriorizată
   E: Durerea epigastrică nocturnă
96) Despre insuficienţa mitrală cronică degenerativă, următoarele sunt false: ()
   A: insuficienţa este frecvent asociată unei stenoze valvulare
   B: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
   C: este cea mai frecventă valvulopatie şi afectează subiecţii în vârstă
   D: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
   E: apare degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroşă, redundant
97) Reprezintă indicaţii pentru implantarea unui stimulator cardiac: ()
   A: Bloc alternant şi Bloc trifascicular
   B: Bloc AV care produce sincopă, Bloc AV cu sediu hisian sau infrahisian
   C: BRS asociat cu Bloc AV de gradul I deoarece predispune la Bloc AV complet
   D: Bradicardie simptomatică, insuficienţă cronotropă simptomatică şi pauzele sinusale de
mai mult de 3 secunde
   E: Bradicardie asimptomatică, insuficienţă cronotropă simptomatică şi pauze sinusale de mai
mult de 3 secunde
98) Explorările radioizotopice care se pot efectua pacienţilor cu cardiomiopatie dilatativă sunt: (pg.
198)
   A: Ecocardiografia
   B: IRM
   C: Scintigrama de captare miocardică
   D: Ventriculografia radionucleară
   E: Scintigrafia de perfuzie miocardică
99) Complicaţii care pot sa apară în evoluţia socului cardiogen sunt: (pg. 189)
   A: alcaloza respiratorie
   B: embolia pulmonară
   C: insuficienţa hepatică
   D: accidente vasculare trombotice sau hemoragice
   E: hemoragie digestiva prin ulcer de stress
100) Clase terapeutice de a doua intenţie folosite în tratamentul HTA ()
   A: Blocanţi ai canalelor de calciu
   B: Alfablocante
   C: Betablocante
   D: Sartani
   E: Antihipertensive central
101) Disfuncţia obstructivă cronică ireversibilă apare in următoarele afecţiuni: (pg. 2)
   A: BPOC
   B: fibroza chistică
   C: pneumonie bacteriană
   D: sarcoidoză
   E: astmul bronsic
102) La iniţierea tratamentului cu antagonişti ai sistemului renină angiotensină aldosteron
trebuie monitorizate: (pg. 484)
   A: Potasiul seric
   B: Creatinină
   C: Diureza
   D: Glicemia
   E: Presiunea arterial
103) La pacienţii cu esofag Barrett cu displazie de grad înalt se poate efectua: (pg. 258)
   A: intervenţie chirurgicală
   B: endoscopii anuale
   C: ablaţie prin radiofrecvenţă
   D: reevaluare endoscopică la 3-5 ani
   E: mucosectomie
104) Examenul aparatului respirator în sindromul tipic de condensare pulmonară relevă:
(pg. 30)
   A: Raluri subcrepitante.
   B: Suflu tubar patologic
   C: Amplificarea transmiterii vibraţiilor vocale
   D: O zonă de matitate.
   E: Limitarea unilaterală a amplitudinii mişcărilor respiratorii
105) Manifestările clinice din sepsis includ, cu excepţia ()
   A: Depind de tipul şi severitatea disfuncţiei de organ
   B: Nu sunt influenţate de consumul intravenos de droguri
   C: Depind de prezenţa eventualelor focare secundare
   D: Nu sunt influenţate de caracteristicile pacientului
   E: Depind de sediul focarului primar de infecţie
106) Următorii sunt factori de risc pentru cancerul bronhopulmonar (pg. 48-49)
   A: Toate variantele de mai jos sunt corecte
   B: Astmul bronşic
   C: Alimentaţia
   D: Factorii genetici
   E: Fumatul
107) Comorbidităţi non-infecţioase asociate în HIV sunt ()
   A: Metabolic
   B: Neuro-endocrin
   C: Cerebral
   D: Urologic
   E: Cardiovascular
108) Pentru prevenirea transmiterii verticale a hepatitei virale B (HVB): ()
   A: Nou născutul va primi imunoglobuline umane specifice anti-HVB
   B: Se administrează imunoglobuline specifice femeii gravide
   C: Când viremia depăşeşte 2000UI/ml in trimestrul lll de sarcină, se poate administra
lamivudina
   D: Se vaccinează femeia gravida in trimestrul l de sarcină
   E: Se monitorizează viremia în timpul sarcinii
109) Astmul bronsic controlat la adult se caracterizează prin: (pg. 45)
   A: Exacerbări absente
   B: VEMS < 80% din valoarea predictivă
   C: Simptome nocturne absente
   D: Simptome diurne >= 2 ocazii/săptămână
   E: Simptome diurne <= 2 ocazii/săptămână
110) Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul tuberculozei sunt adevărate: (pg. 83-
84)
   A: terapia cu antibiotice este etapizata sub forma regimurilor bifazice: faza de atac, zilnică
regim 7/7 (intensiva cu 4 - 5 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent
3/7 cu 2 -3 droguri);
   B: gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este indicată pentru toţi bolnavii de TBC;
   C: administrarea antibioticelor este posibilă după stabilirea unui diagnostic precis şi
înregistrarea TB în evidenţa activă
   D: terapia antibiotică este etapizată (regimuri bifazice): faza de atac zilnică regim 7/7
(intensivă cu 2 - 3 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2
-3 medicamente);
   E: scopul tratamentului în TB este vindecarea pacientilor şi reducerea riscului de recidive;
111) Alegeti din urmatoarele, caracteristicile bolii Graves: ()
   A: Hipertiroidism
   B: Nodul autonom
   C: Gusa difuza
   D: Oftalmopatie
   E: Hipotiroidism
112) Scorul prognostic FLIPI, pentru aprecierea prognostică în limfoamele nonHodgkin
foliculare, ia în considerare următorii factori de prognostic negativ: (pg. 419)
   A: Stadiile Ann Arbor III-IV
   B: Mai mult de 2 determinări extralimfatice
   C: Splina la > 10cm sub rebordul costal
   D: Lactatdehidrogenaza (LDH) crescută
   E: Hemoglobina < 12 g/dl
113) Faza accelerata a leucemiei granulocitare cornice se caracterizează prin: (pg. 388-389)
   A: Evoluţie citogenetica clonală
   B: Blaşti > 20% în sângele periferic şi/sau maduvă osoasă
   C: Creşterea fosfatazei alcaline leucocitare (FAL)
   D: Creşterea bazofilelor (20%)
   E: Durată variabilă (3-6 ani)
114) Referitor la manifestările neurologice în anemia megaloblastică, sunt corecte
următoarele afirmaţii: (pg. 366)
   A: Se datorează demielinizării neuniforme cu anomalii cerebrale şi degenerescenţei
combinate subacute a măduvei spinării
   B: Apare creşterea sensibilităţii vibratorii
   C: Paresteziile apar tardiv
   D: Sugerează boala sistemică adiţională (alcoolism cu deficit de acid folic şi tiamină)
   E: Sugerează asocierea deficitului de vitamină B12
115) Dispneea întâlnită la pacientii cu trombembolism pulmonar are următoarele caractere:
(pg. 91)
   A: Este simptomul cel mai frecvent intâlnit
   B: Se asociază obligatoriu cu hemoptizia
   C: Poate fi unicul simptom
   D: Este concordantă cu examenul obiectiv
   E: Debutul este brusc
116) Infarctul miocardic acut în teritoriul inferior prezintă unda Q de necroza în ()
   A: D III
   B: aVF
   C: DII
    D: V2
   E: V1
117) Evaluarea clinico-paraclinică în cetoacidoza diabetică severă (coma acidocetozică)
poate indica: (pg. 336)
   A: Hiperglicemie peste 250mg/dl
   B: Cetonemie peste 30mEq/l
   C: Deficit anionic peste 10mMol/l
   D: Acidoza metabolică: pH 7,35-7,45; exces baze peste -15mEq/l; bicarbonat sub 10mEq/L
   E: Tegumente şi mucoase deshidratate, globi oculari infundati în orbite, respiraţie Kusmaul
cu halenă acetonemică, dureri abdominale (mimând uneori abdomenul acut), vărsături, uneori
în zaţ de cafea, ileus dynamic
118) Fibroza hepatică din ciroză debutează la nivelul spațiului port în: (pg. 306)
   A: Hepatită cronică
   B: Obstrucție venoasă
   C: Ciroză biliară
   D: Hemocromatoză
   E: Ciroza alcoolică
119) Implicarea răspunsului imunologic în bolile inflamatorii intestinale prezintă următoarele
particularități: (pg. 277)
   A: răspunsul de tip Th17 apare cu precădere în boala Crohn
   B: răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în boala Crohn
   C: răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în colita ulcerativă
   D: răspunsul de tip Th17 apare cu precădere în colita ulcerativă
   E: activarea limfocitelor helper (CD4) este urmată de activarea a trei subseturi: Th1, Th2,
Th17
120) În explorarea ulcerului gastric şi duodenal examenul radiogic: (pg. 266-267)
   A: Este util în evidențierea unor complicaţii ale ulcerului gastric şi duodenal
   B: Permite evaluarea gradului de afectare a mucoasei gastrice
   C: Poate diferenția cu certitudine ulcerele gastrice benigne de cele maligne
   D: Detecteaza nişa ca imagine clasica de ulcer, pentru care sunt descrise caractere de
benignitate sau malignitate
   E: Are aplicabilitate în contextul contraindicațiilor pentru explorarea endoscopică
121) Următoarele sunt criterii de diagnostic în endocardita infecţioasă: ()
   A: prezenţa factorului reumatoid
   B: splenomegalia
   C: regurgitări valvulare nou apărute
   D: dehiscenţa parţială de proteză
   E: 2 hemoculturi pozitive cu germeni tipici
122) Medicamente antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams sunt: (pg. 209)
   A: Procainamida.
   B: Moricizina.
   C: Flecainida.
   D: Dofetilide.
   E: Amiodarona.
123) Trăsăturile dominante ale cardiomiopatiei hipertrofice sunt: (pg. 199)
   A: Apariţia familială
   B: Hipertrofia exagerată
   C: Asocierea cu moartea subită cardiacă
   D: Prezenţa obstrucţiei tractului de ejectie VS
   E: Dezorganizarea miocitelor
124) Şocul cardiogen tipic se caracterizează prin: (pg. 189)
   A: tensiune arterială în general crescută prin suprastimulare simpatică
   B: raluri crepitante fine şi subcrepitante care apar iniţial la bazele pulmonare şi se extind
spre vârfuri
   C: tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mmHg
   D: index cardiac între 2-3 l/min/m2
   E: anurie sau oligurie
125) Semnele clinice de răsunet ale hipertensiunii arteriale sunt ()
   A: Stenoza aortică
   B: Disecţia de aortă
   C: Boala vasculară periferică
   D: AVC ischemic
   E: Proteinurie (>500 mg/24 ore)
126) Diagnosticul diferential al BPOC se face cu următoarele afecţiuni: (pg. 10-11)
   A: astmul bronşic
   B: sinuzită cronică alergică
   C: sindromul posttuberculos
   D: bronsiectaziile
   E: fibroza chistică
127) Pletismografia corporeala măsoară: ()
   A: Capacitate pulmonară totală (CPT)
   B: Volum expirator maxim pe secundă (VEMS)
   C: Volumul rezidual (VR)
   D: capacitate reziduală (CR)
   E: capacitatea vitală (CV)
128) BCR în stadiul G3a este caracterizat prin ()
   A: Hipolipoproteinemie
   B: HTA (80-90%)
   C: HVS
   D: Anemie
   E: Retenţie azotată
129) NU reprezintă indicatori ai lezării rinichiului în cadrul bolii cronice de rinichi ()
   A: Hematurie
   B: Proteinurie peste 30 mg/zi
   C: Leziuni histologice ale rinichiului
   D: Reducerea eRFG sub 60 ml/min/1.73 m2
   E: Disfuncţia tubilor renali
130) pH-metria este utilizată în urmatoarele cazuri: (pg. 257)
   A: pacienţi la care este suspicionată o tulburare motorie esofagiană (acalazie, spasm
esofagian difuz)
   B: pacienţi cu simptome atipice (ex. tuse cronică, astm bronşic)
   C: pacienţi postchirurgie anti-reflux
   D: pacienţi cu istoric familial de cancer de tract digestiv superior
   E: pacienţi cu simptome tipice de boală de reflux gastroesofagian şi nonresponsivi la
tratament
131) Precizaţi care dintre următoarele medicamente pot determina reflux gastroesofagian:
(pg. 255)
   A: teofilina
   B: antidepresivele triciclice
   C: anticolinergicele
    D: alginaţii
   E: blocanţii canalelor de calciu
132) Investigaţiile imagistice în pneumonii sunt caracterizate de următoarele ()
   A: Abcesul pulmonar prezintă nivel hidroaeric
   B: Adenopatia hilară este rară
   C: Colecţia lichidiană interesează sinusul costodiafragmatic al hemitoracelui afectat
   D: Condensarea pulmonară are bronhogramă aerică
   E: Gangrena pulmonară se prezintă ca opacitate unică sau multiplă
133) Spitalizarea în caz de pneumonie implică ()
   A: Penicilină + Gentamicină
   B: Aminopenicilină/inhibitor de betalactamază
   C: Cefalosporină asociată cu Macrolida
   D: Doxiciclină
   E: Fluorochinolone de primă intenţie
134) În sepsis NU se administrează antifungice dacă ()
   A: Pacienţi cu evoluţie favorabilă sub antimicrobiene de spectru larg
   B: Pacienţi cu intemare prelungită în secţiile de terapie intensivă
   C: Pacienţi cu cateter urinar
   D: Pacienţi cu neutropenie prelungită > 5 zile
   E: Suspectarea unei suprainfecţii fungice
135) Este fals despre tratamentul igieno-dietetic din sepsis ()
   A: Este importantă prevenirea transmiterii infecţiei
   B: Se preferă nutriţia parenterală
   C: Este importantă asigurarea suportului nutritiv pentru a contrabalansa statusul
hiperanabolic
   D: Se ia în calcul respectarea măsurilor universale de protecţie
   E: Se ia în calcul prevenirea escarelor
136) Stadiul IIIB în stadializarea cancerului bronhopulmonar poate conţine următoarele
combinaţii de parametri: (pg. 58)
   A: T3N2M1
   B: T4N0M0
   C: T4N1M0
   D: T4N2M0
   E: T3N3M0
137) Care dintre afirmaţiile în legatură cu profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt
adevărate? (pg. 59)
   A: Bronhoscopia cu fluorescenţă este disponibilă pe cale largă
   B: Suprimarea fumatului determină reducerea cu peste 70% a mortalităţii
   C: CT-ul toracic cu iradiere scazută determină scăderea cu peste 70% a mortalităţii
   D: Programele de screening la fumatori reduc semnificativ mortalitatea
   E: Suprimarea fumatului este cea mai eficientă metoda de profilaxie
138) Prevenirea transmiterii verticale a HIV nu este caracterizată de ()
   A: Tratamentul antiretroviral trebuie început cât mai repede în sarcină
   B: Nou-născutul va primi profilaxie antiretrovirală
   C: Nou-născutul va primi vitamine în primele ore după naştere
   D: Nou-născulul va fi alăptat la sân
   E: Naşterea se va efectua prin cezariană
139) Tratamentul antiretroviral este caracterizat de, cu excepţia ()
   A: Dezvoltarea rezistenţei nu depinde de aderenţa la tratament
   B: Întreruperea poate determina rezistenţă la medicamentele utilizate
   C: Scopul terapiei include obţinerea unui status imun bun
    D: Se evită administrarea combinată a mai multor antiretrovirale
   E: Scopul terapiei include obţinerea unei supresii virale susţinute
140) Despre explorările paraclinice din hepatitele virale acute cu VHA sau VHE se poate
afirma ()
   A: ALT este mai specific pentru ţesutul hepatic
   B: În hepatitele acute, transaminazele sunt în general crescute, dar sub 10 ori limita
superioară a normalului
   C: IgG VHA este sugestiv pentru cronicizarea infecţiei
   D: IgM VHA este sugestiv pentru contact recent.
   E: Pentru diagnosticul etiologic este utilă efectuarea serologiei VHA
141) Hepatitele virale se tratează prin ()
   A: Tratament cu interferon pegylat sau cu analogi nucleozidici/nucleotidici în infecţia cronică
VHB
   B: Tratament simptomatic în infecţia acută cu VHB
   C: În general este necesară prescrierea unui regim alimentar în infecţiile acute cu VHA sau
VHE
   D: Tratament în principal simptomatic în infecţia acută cu VHE
   E: Administrarea de antivirale precum ribavirina în,infecţia acută cu VHA
142) Astmul este indicat de probele ventilatorii prin ()
   A: PEF poate scădea cu 15% după efort fizic
   B: Volum rezidual crescut
   C: Valori scăzute ale PEF cu reversibilitate spontană
   D: MEF50 crescut
   E: CV crescută
143) Principiile de tratament din astm includ: ()
   A: Metilxantinele pot cauza moarte subită
   B: Anticolinergicele au rol central în tratamentul astmului
   C: Glucocorticoizii se admnistrează doar ca medicaţie de lungă durată
   D: Medicaţie cu acţiune de lungă durată
   E: Medicaţie cu acţiune rapidă
144) Tuberculoza secundară este diagnosticată prin ()
   A: Cavităţi în diferite stadii de evoluţie (radiologic)
   B: Dinamică radiologică este rapid ameliorată
   C: Pleurezie relevată radiologic
   D: Examen clinic modificat
   E: Examenul bacteriologic pozitiv
145) Hemoptizia din cadrul TBC este caracterizată de ()
   A: Cea masivă necesită tratament chirugical
   B: Se administrează antihemoragice
   C: Se interzice consumul alimentelor fierbinţi
   D: Episod unic
   E: Apare doar în forma primară de TBC
146) Ce semne clinice sint caracteristice pentru mixedemul congenital? (pg. 442)
   A: Hipertonie
   B: Hernie ombilicală
   C: Icter prelungit
   D: Greutatea mare la naştere
   E: Lungimea mică la naştere
147) Cancerul medular tiroidian (pg. 452-453)
   A: Postoperator se indică tratament substitutiv
   B: Poate fi multifocal
    C: Se trateaza chirurgical şi cu iod radioactiv
   D: Reprezintă 50% din formele de cancer tiroidian
   E: Secretă calcitonină, antigen carcinoembrionar, serotonina, TSH
148) Ganglionii din limfomul Hodgkin sunt caracterizaţi de ()
   A: Cel mai frecvent sunt localizaţi laterocervical
   B: Frecvent ating dimensiuni foarte mari (>10cm)
   C: Sunt mobili pe planurile subiacente
   D: Sunt dureroşi
   E: Au consistenţă fermă
149) Limfomul Hodgkin clasic include următoarele subtipuri ()
   A: Depleţie limfocitară
   B: Celularitate mixtă
   C: Nodular
   D: Scleroza nodulară 
   E: Bogat în limfocite
150) Leucemia acută mielocitară se manifestă clinic prin ()
   A: Infiltrarea leucemică în organe
   B: Prezenţa sindromului hemoragipar
   C: Absenţa sindromului infecţios
   D: Debut rapid progresiv (1-2 săptămâni)
   E: Cu debut adesea insidious
151) Medulograma efectuată în leucemia acută mielocitară indică ()
   A: Măduva osoasă este de regulă hipocelulară
   B: Evidenţiază maxim 20% blaşti ca infiltraţie leucemică
   C: Trebuie efectuată cât mai devreme în LA promielocitară
   D: Este utilă şi în LA megacarioblastică
   E: Confirmă diagnosticul
152) Etiopatogenia anemiei feriprive NU este caracterizată de ()
   A: Absorbţia fierului din laptele de vacă este de 60%
   B: În perioada alimentaţiei lactate există un aport redus de fier deoarece laptele de vacă
conţine doar 0,2-0,6mg Fe/1
   C: Absorbţia fierului din laptele de mamă este de 49%
   D: în perioada alimentaţiei lactate există un aport redus de fier deoarece laptele de mamă
conţine doar 0,4-l,5mg Fe/l
   E: în perioada copilăriei există un necesar crescut de fier
153) Afectarea sistemului nervos în carenţa de fier este marcată de ()
   A: Dezvoltare mentală şi motorie întârziată 
   B: Pseudomiopatie
   C: Oboseală
   D: Iritabilitate
   E: Depresie
154) Dispneea din trombembolismul pulmonar este caracterizată ()
   A: Este frecventă în trombembolismul pulmonar periferic
   B: Este frecventă în trombembolismul pulmonar central
   C: Intensitate concordantă cu examenul obiectiv
   D: Debutul este insidios
   E: Este un simptom frecvent
155) Trombembolismul pulmonar produce următoarele modificări pe ECG ()
   A: Fibrilaţie aterială
   B: Tahicardie sinusală
   C: Bloc de ramură stângă
    D: QR în V2
   E: S1Q3T3
156) Contraindicații relative ale fibrinolizei în STEMI sunt: (pg. 127)
   A: sângerare gastrointestinala în ultima lună
   B: accidente ischemice tranzitorii în ultimele 6 luni
   C: afecțiuni hepatice severe
   D: ulcer peptic activ
   E: tratament anticoagulant oral
157) Anevrismul de VS consecutiv unui STEMI anterior se poate complica cu: (pg. 133)
   A: pericardita epistenocardic
   B: reinfarctizare
   C: agravarea unei insuficiențe cardiace preexistente
   D: tromboza intraventriculara
   E: aritmii
158) În cadrul diabetului tip I pot apărea următoarele semne şi simptome ()
   A: Polidipsie
   B: Creştere ponderală
   C: Scădere ponderală
   D: Polifagie
   E: Poliurie
159) Diabetul de tip 1 este caracterizat de următoarele ()
   A: Dozarea insulinemiei şi a peptiduiui C nu sunt niciodată necesare pentru a stabili dacă
anumiţi pacienţi au DZ de tip I
   B: Dozarea insulinemiei şi a peptiduiui C sunt necesare pentru a stabili dacă anumiţi pacienţi
au DZ de tip 1
   C: Se asociază cu sistemul HLA DQA şi DQB
   D: Se caracterizează prin deficit absolut de insulină, dat de distragerea celulelor alpha
   E: Reprezintă 15% din totalul pacienţilor cu diabet
160) În ciroza hepatica icterul cutaneomucos: (pg. 309)
   A: În cazul asocierii hepatitei alcoolice severe pot apărea forme colestatice.
   B: Forme colestatice apar în special în cirozele biliare
   C: Apare prin incapacitatea de metabolizare a bilirubinei
   D: Principalul mecanism este hemoliza
   E: Poate fi minim sau absent în stadiul compensate
161) Modificarile biochimice asociate cirozei hepatice sunt: (pg. 310)
   A: Hipergalactozemie
   B: Scăderea indicelui de protrombina în contextul insuficienței hepatice, care se corectează
prin administrare de vitamina K
   C: Creşterea proteinelor serice totale în contextul insuficienței hepatice
   D: Scăderea albuminemiei în contextul insuficienței hepatice
   E: Creşterea aminotransferazelor
162) Sub aspect evolutiv, colita ulcerativă se împarte în: (pg. 280)
   A: forma cronic continuă - pusee uşoare cu durată de peste 6 luni
   B: forma fulminanta (pusee uşoare/moderate, separate de perioade de remisiune)
   C: forma cronic continua (pusee uşoare/moderate, separate de perioade de remisiune)
   D: forma cronic recurentă (pusee uşoare/moderate, separate de perioade de remisiune)
   E: forma fulminanta (pusee uşoare cu durată de peste 6 luni)
163) Forma perianală a bolii Crohn se manifestă prin: (pg. 281)
   A: pirozis
   B: icter obstructiv
   C: fistule şi abcese perianale
    D: secreții sanghinolente
   E: secreții purulente
164) Atitudinea terapeutică în cazul ulcerului gastric complicat poate include: (pg. 271)
   A: Antrectomie
   B: Rezecție gastrică
   C: Vagotomie şi piloroplastie
   D: Injectare endoscopică de soluții vasoactive
   E: Tehnici de coagulare endoscopică
165) Din clasa de blocanți ai receptorilor H2 fac parte: (pg. 270)
   A: Nizatidina
   B: Misoprostol
   C: Sucralfat
   D: Ranitidina
   E: Famotidina
166) Următoarele afirmaţii despre insuficienţa mitrală (IM) sunt adevărate (pg. 237)
   A: Click-ul sistolic este întâlnit în IM din cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
   B: Suflul holosistolic mitral cu iradiere apicală este caracteristic in IM
   C: IM acută produce edem pulmonar acut cardiogen
   D: poate apărea după traumatisme toracice
   E: poate apărea în infarctul miocardic
167) Stenoza aortică (SA) ()
   A: Pacienţii pot prezenta sincopă
   B: Apare dilatarea post-stenotica a aortei
   C: Unicuspidia este o cauză rară de SA
   D: Poate fi congenitală sau dobândită
   E: Reprezintă reducerea orificiului aortic sub 2,5 cm2
168) Predictori ai unei tahiaritmii ventriculare letale după infarctul miocardic acut sunt: (pg.
219)
   A: potenţialele tardive ventriculare.
   B: prezenţa a mai mult de 30 de extrasistole ventriculare pe oră, la inregistrarea Holter.
   C: reducerea fracţiei de ejecţie.
   D: demonstrarea reintrării atrioventriculare la studiul electrofiziologic.
   E: sincopele.
169) Predictorii ecografici ai apariţiei fibrilatiei atriale sunt: (pg. 213)
   A: prezenţa de trombi în urechiuşa atriului stâng.
   B: hipertrofia ventriculară stânga.
   C: grosimea complexului intima-medie.
   D: dilatarea atrială
   E: disfuncţia sistolică a ventriculului stâng.
170) Tratamentul CMD nu include următoarele ()
   A: Medicaţie inotrop pozitivă 
   B: Calciu-blocante
   C: Transplant cardiac
   D: Diuretice
   E: Terapia de resincronizare
171) Cardiomiopatia hipertrofică este evidenţiată ecocardiografic prin ()
   A: Închidere protosistolică a valvei aortice
   B: Hipertrofie limitată la nivelul SIV
   C: Raport grosime SIV/grosime PP>1,5
   D: Evaluarea gradientului prin examinarea Doppler
   E: Mişcare posterioară sistolică a VMA în formă obstructivă
172) Beta blocantele în insuficienţa cardiacă (IC) ()
   A: pot produce hipotensiune
   B: se pot administra cu prudenţă la pacienţii cu BAV (bloc atrioventricular) grd 1
   C: nu se administrează în astmul bronsic
   D: un episod de decompensare a IC necesită reducerea temporară a dozei
   E: nu se adminstrează la pacienţii cu FE sub 40%
173) Despre insuficienţa cardiacă se pot afirma: ()
   A: Severitatea disfuncţiei diastolice VS poate fi de patru grade
   B: FE>40% confirmă diagnosticul de insuficienţă cardiacă cu FE scăzută
   C: Radiografia toracică poate evidenţia cauze pulmonare de dispnee
   D: Electrocardiograma este o investigaţie obligatorie
   E: Dozarea peptidelor natiiuretice are valoare diagnostic
174) Ecocardiografia aduce următoarele informaţii la pacientul hipertensiv: (pg. 157)
   A: Semnaleaza prezenţa disfuncţiei diastolice
   B: Permite calcularea indicilor Sokolow-Lyon şi Cornell
   C: Evalueaza dimensiunea şi volumul atriului stâng
   D: Evalueaza fracţia de ejecţie ventriculară stângă
   E: Evalueaza şi cuantifică masa ventriculară stângă crescută
175) Principalele măsuri de tratament nonfarmacologic în HTA se referă la: (pg. 163)
   A: Consum excesiv de alcool
   B: Alimentaţie hiperlipemiantă
   C: Scăderea aportului de Na
   D: Abandonarea fumatului
   E: Evitarea activităţii fizice
176) Efectele secundare cele mai comune ale teofilinei sunt: (pg. 17)
   A: tremorul extremităţilor
   B: aritmiile
   C: insomnia
   D: somnolenţă
   E: greaţa şi vărsăturile
177) În boala cronică de rinichi, următoarele leziuni structurale ale rinichiului pot fi
evidenţiate imagistic ()
   A: Cilindri hematici/glomerulonefrite proliferative
   B: Cicatrice la nivelul medularei sau asociate infarctului renal, pielonefritei şi/sau refluxului
vezico-ureteral
   C: Rinichii sunt mici şi hipoecogeni
   D: Displaziile renale chistice
   E: Stenoza arterelor renale
178) Boala de reflux gastroesofagian (pg. 255)
   A: volumul gastric crescut după mese reprezintă un factor esofagian care poate determina
boală de reflux gastroesofagian
   B: la apariția esofagitei de reflux poate contribui şi existența unei hernii hiatale mari
   C: principalele cauze pentru refluxul gastroesofagian sunt contracția insuficientă a
sfincterului esofagian inferior (SEI) şi relaxarea fiziologică tranzitorie a SEI
   D: este o afecțiune acută, cauzată de refluxul conţinutului gastric în esofag
   E: reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii digestive
179) Tratamentul pneumoniei are rezultate în funcţie de ()
   A: Hidratarea orală a pacientului
   B: Ritmul de admnistrare al antibioticelor
   C: Terapie ineficientă
    D: Complicaţia pneumoniei
   E: Boala subiacentă
180) Diagnosticarea sepsisului ()
   A: Leucocitoza şi tahicardie sunt caracteristice SIRS
   B: Poate apărea scăderea concentraţiei de protrombină
   C: Trebuie obiectivată disfuncţia de organ în sediul primar al infecţiei
   D: Sunt necesare două criterii de SIRS
   E: Este necesară efectuarea de culturi în vederea identificării microbiene
181) Referitor la strategia terapeutică a pacienţilor cu cancere bronhopulmonare
nonmicrocelulare în stadiile I-II se poate spune că: (pg. 66)
   A: Chimioterapia adjuvantă trebuie considerată în stadiile IIA şi IIB
   B: Radioterapia poate fi necesară
   C: Lobectomia este intervenţia de referinţă
   D: Pneumectomia este intervenţia de referinţă
   E: Chirurgia rămâne tratamentul standard
182) Reprezintă modalităţi de transmitere a infecţiei cu HIV ()
   A: Contact sexual neprotejat
   B: Cale verticală
   C: Cale parenterală
   D: Prin salivă
   E: Consum de droguri cu administrare intravenoasă
183) Virusul hepatitic B poate fi transmis ()
   A: Pe cale fecal-orală
   B: Pe cale digestivă
   C: Pe cale verticală
   D: Pe cale parenterală
   E: Prin contact sexual neprotejat
184) Tratamentul cu glucocorticoizi în cazul astmului este caracterizat de ()
   A: Dexametazona se administrează oral
   B: Dozele se întrerup după 2 săptămâni
   C: Forma parenterală este rezervată stării de rău astmatic
   D: Se pot administra inhalator
   E: Au un important efect bronhodilatator
185) Tuberculoza ganglionară este caracterizată prin ()
   A: IDR2PPD incert
   B: Examenul histopatologic nu permite diferenţierea de alte tipuri de adenite
   C: Tratament exclusiv chirugical
   D: Tardiv, ganglionii pot fistuliza la piele
   E: Grupul ganglionar laterocervical unilateral este adesea afectat
186) Puncția-aspirație cu ac fin efectuată în evaluarea nodulilor tiroidieni are următoarele
indicații: (pg. 448)
   A: prezența microcalcificărilor
   B: circulație perinodulară accentuată
   C: formă mai mult lată decât înalta în plan transvers
   D: nodul cu margini neregulate
   E: nodul tiroidian > 10 mm
187) Scleroza nodulară este caracterizează ()
   A: CD20 pozitiv
   B: Prognostic relativ favorabil
   C: Are evoluţie indolentă
    D: Asociază frecvent adenopatii mediastinale
   E: Este cel mai frecvent subtip de limfom Hodgkin 
188) Diagnosticul leucemiei acute mielocitare este caracterizat prin ()
   A: Pacienţii cu anomalie genetică tip t(15;17) nu trebuie consideraţi ca având LAM, dacă nu
au cel puţin 20% blasti atipici
   B: Imunofenotiparea precizează tipul de leucemie
   C: Confirmarea diagnosticului se face prin examen morfologic al maduvei osoase
   D: Este sugerat de anemie, infecţii.
   E: Se bazează pe aspectul clinic
189) Diagnosticul diferenţial ai anemiei feriprive include ()
   A: Anemii sideroblastice congenitale 
   B: Hemofilii
   C: Talasemii
   D: Anemii sideroblastice dobândite
   E: Anemia intrainfecţioasă
190) Angiografia pulmonară realizată în cazul suspiciunii de trombembolismul pulmonar
este caracterizată ()
   A: Poate fi procedura terapeutică
   B: Evidenţiază trombul ca defect de umplere
   C: Este indicată când scinligrama V/Q nu confirmă diagnosticul
   D: Este de primă intenţie
   E: Este "standardul de aur" în diagnosticul TEP
191) Implantarea unui defibrilator cardiac pentru prevenția aritmiilor maligne ventriculare
post STEMI are indicație la pacienții cu: (pg. 133)
   A: tahicardie ventriculară cu deteriorare hemodinamică
   B: fibrilație ventriculară
   C: fibrilație atrială cu deteriorare hemodinamică
   D: disfuncție sistolică severă
   E: disfuncție diastolică severă
192) Diabet autoimun latent al adultului este caracterizat prin ()
   A: Vârsta medie la debut este de 50 ani
   B: Pacienţii sunt în general supraponderali
   C: Pacienţii au în general au greutate normală
   D: Pacienţii au o vârstă de 30-40 de ani
   E: Reprezintă aproximativ 20% dintre pacienţii diagnosticaţi cu diabet tip 2
193) Ecografia abdominală în cazul cirozei hepatice poate releva: (pg. 311)
   A: Structura neomogenă a parenchimului hepatic
   B: Conturul neregulat al ficatului
   C: Calibrul diminuat al venei porte cauzat de hipertensiunea portală
   D: Peretele colecistului subțiat în contextul cirozei
   E: Peretele colecistului îngroşat, cu aspect de \
194) Malabsorbția, popularea bacteriană sau pierderile intestinale datorate inflamației
mucoasei prezente în evoluția bolilor inflamatorii intestinale sunt exprimate clinic prin: (pg,
282)
   A: creşterea albuminei
   B: deficit de vitamina B12
   C: hipomagnezemie
   D: hipercalcemie
   E: hiperpotasemie
195) În cazul pacienților cu ulcer complicat cu stenoză pilorobulbară: (pg. 268)
   A: Prelevarea de biopsii pentru excluderea unei neoplazii este obligatorie
    B: Manifestarile clinice includ hematemeză şi melenă
   C: Examenul endoscopic permite încadrarea diagnostică a leziunii obstructive
   D: Administrarea de inhibitori de pompă de protoni este terapia de prima intenție
   E: Evoluția clinica poate fi marcată de dezvoltarea unei alcaloze metabolice hipocloremice
196) În stenoza aortică, următoarele sunt adevărate: ()
   A: TAVI este o alternativă la tratamentul chirurgical clasic
   B: tratamentul chirurgical se indică pacienţilor cu SA strânsă simptomatică
   C: tratamentul medical influentează prognosticul pacienţilor
   D: moartea subită poate fi o manifestare precoce
   E: prezenţa simptomelor se corelează cu reducerea supravieţuirii
197) În sindroamele de alungire a intervalului QT mijloacele terapeutice includ: (pg. 221)
   A: defibrilatorul implantabil.
   B: cardiostimularea electrică permanentă
   C: digoxin.
   D: antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams.
   E: blocantele beta-adrenergice
198) Tratamentul plin ablaţie cu alcool în cardiomiopatia hipertrofică este caracterizat prin
()
   A: Se poate însoţi de procedee de reparare a valvei mitrale 
   B: Induce o zonă de hipokinezie septală
   C: Trebuie efectuată cu un pacemaker temporar
   D: Se poate efectua şi la valori mici ale gradientului intraventricular
   E: Injectarea de alcool în artera descendentă anterioară stânga
199) NU sunt cauze de IC cu suprasolicitare de volum ()
   A: Şunturi intracardiace 
   B: Fistule arteriovenoase
   C: Stenoze valvulare
   D: Hipertensiune arterială
   E: Regurgitări valvulare
200) Care din următoarele afirmaţii referitoare la hipertensivii diabetici sunt adevărate? (pg.
167)
   A: Tratarea HTA aduce mari beneficii de protecţie asupra consecinţelor cardiovasculare,
renale şi retiniene ale DZ
   B: În prezenţa insuficienţei renale se impune asocierea terapiei diuretice
   C: Asocierea HTA cu diabetul zaharat creşte mult riscul complicaţiilor
   D: Clasele de antihipertensive preferate sunt betablocantele şi diureticele tiazidice
   E: Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC, sartanii şi inhibitorii reninei