MANAGEMENTUL EXTRAVAZARII

CHIMIOTERAPICELOR
Definitie
 Extravazarea este definita prin revarsarea paravenoasa sau
infiltrarea in tesutul subcutanat al substantei administrate,
in cazul nostru al citostaticului.
 Extravazarea de medicamente in timpul terapiei
intravenoase este un eveniment advers legat de terapie care
in functie de medicatie, timp de expunere si locatie , poate
provoca vatamari corporale grave si daune permanente
precum necroza
Factori de risc
 Vene mici, fagile, tehnica de venopunctura, locul punctiei
venoase, agitatia pacientului, diabet, boli ale circulației
periferice, pacienti cu debilități generale, pacienti ce au
făcut radioterapie anterior, chimiotratați perioadă
îndelungată, vîrstnicii, copii, obezitate, perfuzii prelungite
 Riscul de distrugere a tesutului este legat si de abilitatea
medicamentelor de a se atasa de ADN si de a distruge
celulele care se multiplica, de a cauza distructii vasculare si
ale tesuturilor si de a modifica ph-ul, osmolaritatea,
concentratia, volumul si deasemenea
formarea(eliberarea) unor compusi (de exemplu alcoolul,
polietilen glicol)
Clasificarea citostaticelor
In functie de capacitatea acestora de a cauza necroze serioase atunci când sunt extravazate:

Grupa 1: neutre
Asparaginază: bleomicină, clodribină, ciclofosfamidă, cytarabina,fludarabina,gemcitabina,ifosfamida.

Grupa 2: inflamatorii
Etoposide fosfate, fluoracil,metotrexat; rutritexeol

Grupa 3: iritanții (cauzează inflamatii locale, durere si

necroză)
Carboplatin. etopozid, irinotecan, teniposide

Grupa 4: exfolianți
Aclarubicin, cisplatin, liposomal daunorubicin, docetaxel; etc.

Grupa 5: vezicante
Amsacrine,carmustine, dacarbazine, doxorubicina,idarubicina,
Vinblastina,vincristina,vindesin,vinorelbina.
 Vesicants Irritants Nonvesicants

DNA-binding compounds Alkylating agents Aresenic trioxide

Alkylating agents Carmustine Asparaginase

Mechloretamine Ifosfamide Bleomycin
Bendamustinea Streptozocin Bortezomib
Anthracyclines Dacarbazine Cladribine
Doxorubicin Melphalan Cytarabine

Daunorubicin Anthracyclines (other): Etoposide phosphate

Epirubicin Liposomal doxorubicin Gemcitabine

Idarubicin Liposomal Daunorubicin Fludarabine

Others (antibiotics) Mitoxantrone Interferons

Dactinomycin Topoisomerase II inhibitors Interleukin-2

Mitomycin C Etoposide Methotrexate

Mitoxantronea Teniposide Monoclonal antibodies

Non-DNA-binding compounds Antimetabolites Pemetrexed

Vinka alkaloids Fluorouracil Raltitrexed

Vincristine Platin salts Temsirolimus
Vinblastine Carboplatin Thiothepa
Vindesine Cisplatin Cyclophosphamide
Vinorelbine Oxaliplatina

Taxanes Topoisomerase I inhibitors

Docetaxela Irinotecan
Paclitaxel Topotecan
Others Others
Trabectedin Ixabepilone
Semne si simptome
 Arsuri, înțepături sau durere la locul injectat
 Indurație (întărire), inflamare, decolorare venoasă/sau
eritemă, tumefactia locului
 Nu se întoarce sângele din branula
 Modificarea ritmului perfuziei
 Rezistență la administrare

 Oricare din aceste simptome trebuie luate in

considerare ca simptom de extravazare pana la
proba contrarie.
 Ca regula generala pozitia cateterului trebuie
controlata prin aspiratie in cursul administarii
Extravazare de tip 1 și 2
Extravazarea de tipul 1
 Veziculă sau arsură cu zonă definită de indurație în jurul
zonei de extravazare
 Deseori datorată injectării rapide în bolus cu presiune
excesivă

Extravazarea de tipul 2
 Difuzarea substantei in tesutul moale cu dispersarea în
spațiul intercelular
 Este asociată cu infuzia IV sau cu bolusul
paravenos când cateterul este dislocat
Indicații generale de prevenire
 Cel mai bun tratament este prevenirea
 Folosirea de personal specializat în administrarea
intravenoasă a citostaticelor
1. Anamneza si instruirea pacientului
- antecedente de radioterapie, afectiuni
cardiovasculare, diabet, polichimiotratati,etc.
- educarea pacientului pentru a raporta efectele
adverse
- durere, arsura, usturime, edem, eritem,etc.
- Informarea pacientului despre medicatia
administrata
- Se evita montarea branulei la o mana cu limedem si
inca sunt in disctutii montarea branulelor la mana
cu mastectomie.
Indicații generale de prevenire
2. Accesul IV
- alegerea venei la montarea de cateter este importantă, se alege o venă
mare, intactă, nu la incheietură, de preferat alta la fiecare administrare
- De preferat venele mari de la nivelul antebratului.
- de evitat partea dorsala a pumnului, incheietura mainii.
- Se folosesc catetere cu calibru mic și scurte
- Monitorizare permanentă pe parcursul administrări
- Trebuie evitate punctionarile multiple, in special distal de venele deja
punctionata
- A se folosi branule mai mici in diametru decat lumenul venos, pentru a
evita distensia venei si fragilizarea acesteia.
- Aspirarea de sange
- Spalarea venei sa fie posibila fara rezistenta
Indicații generale de prevenire

3 Aplicare si administrare
 Nu se utilizeaza pompe pentru abordul periferic si/sau
perfuzii in administrare continua
 Viteza – nu mai mare de 5 ml/minut
 Aspirarea de sange dupa fiecare agent citotoxic
 A nu se mai continua administrarea daca se percepe
rezistenta la perfuzie
 Monitorizare atenta
 In cazul administarii de 2 sau mai multe substante
vezicante se perfuzeaza prima cea cu volum mai mic, intre
ele, se spala vena cu ser fiziologic
 Acces venos central
Masuri generale in cazul extravazarii
chmioterapicelor iritante
 Se oprește perfuzia, se deconectează linia IV dar nu se înlătură
branula
 Se marchează aria afectată/extravazată în jurul branulei
 Se înlocuiește perfuzorul cu o seringă
 Se încearcă aspirarea de sânge din zona extravazării pentru a
înlătura cât mai mult din medicamentul nociv .
 Daca apar vezicule, papule se incerca aspirarea acestora cu o
seringa sterila, ce se schimba la fiecare aspirare
 Se scoate branula in timp ce se aspira
 Se aplica masurile specifice in functie de chimioterapicul
extravazat
 Se informeaza pacientul in legatura cu incidentul si se ofera
instructiuni vv de tratamentul necesar
 Control periodic la membrului afectat
Masuri generale in cazul extravazarii
chimioterapicelor vezicante
 Se oprește perfuzia, se deconectează linia IV dar nu se înlătură
branula
 Se marchează aria afectată/extravazată în jurul branulei
 Se înlocuiește perfuzorul cu o seringă
 Se încearcă aspirarea de sânge din zona extravazării pentru a
înlătura cât mai mult din medicamentul nociv .
 Daca apar vezicule, papule se incerca aspirarea acestora cu o
seringa sterila, ce se schimba la fiecare aspirare
 Se scoate branula in timp ce se aspira
 Se aplica masurile specifice in functie de chimioterapicul
extravazat
 Se informeaza pacientul si medicul in legatura cu incidentul si
se ofera instructiuni vv de tratamentul necesar
 Control periodic la membrului afectat
 Consult chirurgical in maxim 24 ore de la incident
 Figure 1 Steps to be taken in case of peripheral line extravasation.

Annals of Oncology, Volume 23, Issue suppl_7, October 2012, Pages vii167–vii173, https://doi.org/10.1093/annonc/mds294
The content of this slide may be subject to copyright: please see the slide notes for details.
 Figure 2 Steps to be taken in case of central venous access device
extravasation.

Annals of Oncology, Volume 23, Issue suppl_7, October 2012, Pages vii167–vii173, https://doi.org/10.1093/annonc/mds294
The content of this slide may be subject to copyright: please see the slide notes for details.
Măsuri specifice

În cazul unor anumite medicamente există măsuri specifice:

aplicatii calde, reci, de corticosteroizi, aplicarea de antidoturi.

 Caldura -induce vasodilatatie, cresterea absorbtiei si scaderea

concentratiei locale a medicamentului.
 Frigul-provoaca vasoconstritie, localizeaza zona de extravazare,
permite circulatiei vasculare si limfatice sa disperseze agentul
extravazat in timp.
 Aplicarea de corticosteroizi se face prin injectii intradermice
sau cutanate sau sub forma de creme
 Antidoturi: tiosulfat de sodiu pentru mustine,
dexrazoxan pentru antraciccline,hyaluronidaza
 Tratament chirurgical - consta in excizie, grefa.
Proceduri specifice după extravazare
folosite în mod obişnuit (1)
Proceduri specifice după extravazare
folosite în mod obişnuit (2)
Proceduri specifice după extravazare
folosite în mod obişnuit (3)
Proceduri specifice după extravazare
folosite în mod obişnuit (4)
Exemplu
 Pacienta în vârstă de 34 de ani în timpul administrării
curei a 6- a R-CHOP la nivelul cateterului venos
periferic a prezentat extravazarea substanțelor
citostatice vezicante (Doxorubicină). Pacienta a
prezentat inflamație, flictenă, necroză cutanată.

 În slide-ul următor am atașat imagini cu

leziunea de la nivel antebratului stâng
la 6 săptămani de la extravazare.
Imagini cu leziuni în urma extravazării
Imagini cu leziuni în urma extravazării
Alte exemple de leziuni
Concluzii
 Administrarea din timp a tratamentului potrivit
poate preveni cele mai severe consecințe ale
extravazării.
 Toate unitățile de chimioterapie trebuie să aibă un
protocol pe care tot personalul care administrează
(utilizează) chimioterapia trebuie să il cunoasca și
sa fie updatat (la zi) pentru gestionarea
extravazării.
 Acest protocol trebuie să ofere instrucțiuni atât
pentru acordarea primului ajutor, cât și pentru
etapele ulterioare.
Concluzii
 Odată ce extravazarea a avut loc, daunele pot continua luni
de zile și pot implica nervi, tendoane, articulatii. Dacă
tratamentul este întârziat, debridarea chirurgicală, grefa
cutanată și chiar amputația pot fi consecințe nefericite.

 Calitatea vietii poate fi grav afectată de sechelele date de

extravazare.
 Depistarea precoce și intervenția sunt de maximă
importanță pentru a stopa deteriorarea țesuturilor și a
reduce
șansa de invaliditate permanentă.
Catetere venoase centrale
Camere implantabile
 Tratamentele pentru cancer sunt, de regulă, foarte
anevoioase și de lungă durată. Administrarea intravenoasă
a medicamentelor și recoltările frecvente de analize de
sânge duc la deteriorarea venelor periferice, la flebită
(inflamația venelor) și tromboza venelor periferice.
 În țările occidentale și în SUA, dacă pacientul este
diagnosticat cu cancer și i se prescrie chimioterapie
sistematică, atunci lui i se implantează un dispozitiv
special numit „port-cateter”.