ASTMUL CARIAC

Agapi Doru S1707

DEFINITIE
 Astmul cardiac poate fi definit ca sindromul clinic
indus de congestia acută pasivă și edem pulmonar.
Se întâmplă atunci când partea stângă a inimii
suferă de o disproporție (o disfuncție) bruscă între
sarcina de lucru și capacitatea de lucru.
 Insuficiența cardiacă poate determina acumularea
fluidului în plămâni (edem pulmonar) și în interiorul
și în jurul căilor respiratorii. Aceasta din urmă
provoacă semne și simptome - cum ar fi îngreunarea
respirației, tusea și respirația șuierătoare - care pot
imita astmul, dar care, de fapt, au cauză cardiacă.
CUM SE PRODUCE
 Astmul cardiac este, în fapt, o consecinţă a disfuncției
(defectului) ventriculului stâng și dacă nu este acordat
ajutor medical de urgență, poate duce la deces.
 Diferența între astmul cardiac și astmul „clasic" este
că acesta din urmă este o afecțiune cronică cauzată
de inflamația căilor respiratorii, care le poate îngusta,
ducând la dificultăți de respirație, fără însă să aibă de-
a face cu lichidul din plămâni sau cu bolile cardiace.
 Metodele de tratament pentru astmul clasic
pot agrava starea pacientului cu astm
cardiac.
CAUZE
Cauzele apariţiei astmului cardiac se manifestă în felul următor:
 stenoza mitrală;
 boala coronariană;
 infarct miocardic acut;
 anevrism cardiac;

 stare după infarct;

 exacerbarea glomerulonefrita cronică;

 cardioscleroz;
 paroxism de fibrilaţie atrială;

 flutter atrial;
 eşec sau defect al valvelor inimii;

 creşterea masei de sânge care umple vasele;

 insuficienţă cardiacă, provocat de activitatea fizică intensă, administrarea

intravenoasă de cantităţi mari de lichid sau poziţie orizontală a corpului.

SIMPTOME
Simptome de astm cardiac apar, de obicei, pe timp de noapte.
Ele reprezintă următoarele condiţii:
 sufocare;

 tuse uscată;

 piele palidă;

 cianoză a feţei, triunghiul nasolabial, vârfurile degetelor;

 transpirație excesivă;

 edem pulmonar, în care se ascultă respiraţie grea, raluri umede

în partea inferioară a plămînilor;

 bronhospasm cu caracter reflex.

Aceste simptome pot să apară, de asemenea, în astmul bronşic,

care cauzează de multe ori dificultăţi în determinarea
diagnosticului corect.
DIAGNOSTICARE
Pentru a determina modul de tratament a astmului cardiac,
este necesar să efectuaţi următoarele acţiuni:
 Examinare la cardiolog;

 Radiografie a pieptului;

 Electrocardiograma (ECG);

 Tomografie computerizată;

 Imagistica prin rezonanţa magnetică.

La ascultaţia  plămînilor pot fi determinate  respiraţie

şuierătoare împrăştiate sau izolate, la radiografie sunt vizibile
 stagnarea şi congestia pulmonară, pe o electrocardiogramă
în timpul unui astm cardiac sunt observate  amplitudinea
undellor şi intervalul ST, aritmie, semne de insuficienţă
coronariană.
TRATAMENT
Tratamentul astmului cardiac se realizează în următoarele
etape:
 Prim ajutor medical în caz de acces;

 Tratamentul medical în caz de atac acut (puteţi mesteca

tabletă nifedipină sau capsulă nitroglicerină);

 Inhalarea cu oxigen;

 Administrarea intravenoasă sau subcutanată de morfină sau

furosemid;
 Administrarea glicozide cardiace.

Dacă atacul a fost înregistrat pentru prima dată, pacientul este

trimis la spital. În caz de astm cardiac cu tulburări de ritm
cardiac se utilizează electro-impuls terapie (defibrilare).
Pericolul principal al astmul cardiac - ca urmare a unui
atac se poate produce moartea. Cu toate acestea,
ajutorul  medical în timp util, atunci consecinţa bolii
poate fi evitată

Pentru prevenirea astmului cardiac se  include

următoarele măsuri:
 Terapia raţională cu medicamente;

 Avertisment de hipertensiune arterială;

 Stil de viaţă sănătos;

 Linişte.