Rață Laurențiu

ACTIVITATI PROPUSE PENTRU SAPTAMANA 12-18 OCTOMBRIE 2020

1.DEFINITI TERMENUL DE ,,PROCES DE INVATAMANT"

Procesul de învăţământ reprezintă principalul subsistem al sistemului de învăţământ în cadrul

căruia sunt realizate activităţile didactice (lecţii etc.) şi educative (ore de dirigenţie etc.)
proiectate conform obiectivelor generale şi specifice stabilite la nivel de politică
şcolară/universitară

Procesul de învăţământ constituie un sistem ale cărui elemente componente sunt

interdependente şi care dispune de mecanisme de reglare / autoreglare.

2.ANALIZATI CONCEPTELE : DIMENSIUNE FUNCTIONALA,  DIMENSIUNE

STRUCTURALA, DIMENSIUNE OPERATIONALA  A PROCESULUI DE INVATAMANT

Dimensiunea funcţională a procesului de învăţământ vizează un ansamblu de variabile

dependente de sistem, stabilite la nivelul documentelor de politică a educaţiei: finalităţile
macrostructurale (idealul educaţiei-scopurile educaţiei) care determină finalităţile
microstructurale (obiectivele generale şi specifice ale procesului de învăţământ).

Modul de proiectare a acestor finalităţi depinde de ponderea acordată funcţiilor principale ale
educaţiei care contribuie la realizarea funcţiei fundamentale a educaţiei, formarea-dezvoltarea
personalităţii. De exemplu, sistemele de învăţământ care pun accentul pe funcţia politică în
detrimentul celei culturale, întreţin, la nivelul procesului de învăţământ, tendinţa de politizare
a conţinuturilor instruirii / învăţării.

Dimensiunea structurală a procesului de învăţământ vizează o altă categorie de variabile,

dependente de sistem: resursele pedagogice (materiale, umane, bugetare, informaţionale).
Cantitatea şi calitatea acestora condiţionează gradul de reuşită al activităţilor proiectate şi
realizate la nivelul procesului de învăţământ. Avem în vedere:

a) baza didactico-materială existentă la nivelul unei şcoli, a unei clase de elevi, a unei
discipline de învăţământ (vezi mai ales în cazul unor discipline ca: fizica, educaţia
tehnologică, educaţia fizică, informatica etc.);

b) calitatea unei anumite generaţii de elevi dar şi calitatea unei anumite generaţii de
profesori, dependentă de sistemul de formare iniţială şi continuă instituit la nivel naţional,
teritorial şi local;

c) resursele bugetare alocate de la nivel naţional, teritorial şi local;

d) resursele informaţionale existente în şcoală sau în zona şcolară (vezi calitatea bibliotecilor
şcolare dar şi noilor instituţii – mediatecile şcolare care valorifică noile tehnologii
informaţionale).

Dimensiunea structurală a procesului de învăţământ reflectă modul de organizare a sistemului

de învăţământ în ansamblul său: organizarea pe niveluri, trepte, cicluri, discipline şcolare dar
şi organizarea anului şcolar (trimestre, semestre, vacanţe şcolare, examene, evaluări globale
periodice etc.)

Dimensiunea operaţională a procesului de învăţământ vizează variabilele dependente

exclusiv de cadrul didactic, variabile angajate în activitatea de proiectare, realizare şi
dezvoltare (perfecţionare în raport de schimbările care apar pe parcurs) a unor activităţi
didactice/educative concrete: lecţii, ore de dirigenţie etc.

În această perspectivă cadrul didactic are răspunderea proiectării, realizării şi dezvoltării unor
activităţi didactice şi educative eficiente, cunoscând toate variabilele dependente de sistem
adaptabile la condiţiile fiecărei, fiecărei clase de elevi, fiecărui elev în parte.

Evaluarea eficienţei activităţilor organizate în cadrul procesului de învăţământ presupune o

judecată valorică orientată special asupra raportului existent între variabile dependente de
sistem şi cele dependente de cadrul didactic. O asemenea judecată valorică vizează atât
activitatea de proiectare, realizată de fiecare cadru didactic în anumite condiţii concrete, cât şi
activitatea de inspecţie şcolară, organizată la nivel naţional, teritorial şi local.