MAI—IUNIE 1949 NUL MU Ne, 9-9 TASUL BISERICII “gevist OFICIALA A SF. ARHIEPISCOPII A BUCURESTILOR Rr are_CU BINECUVANTAREA SI_INDRUMAREA |. P, S. PATRIARH JUSTINIAN “setia $i Administratia: Secfia Culturald a Sf, Arhiepiscopii a BucurestilorSUMAR: —Pogina ‘ntru multi ani Prea Fericite Stépane . a Viaté a +13, dah nou, Reorganizarea iavatamantului Erellgtos, Nous i orientare pastoral a Clerului, de diac. Prof. N. Nicolaescu . . gq Restaurarea unitatii Biserigii strabune, de Pr. Prof. D. Sténiloae . 15-26 I. Coman. . . i : ae Peon taiptuk|, de Pr. Prof. Livia Son. . . Se 6. Din cavantiirile gi pastoralele J. P. S. Patriarh Justinian. de Pr. Prof. P. Reus. «+ ae 3-15 1. Privire retrospectiva si perneclive io lumina peer ie P. s atriarh Justinian, de rcmeNCRiescHag =, - - . .° - - 46-60 gi tiparul bisericesc, de Pr. Gh. Maior. . . - 61-64 adri asupra Noului Statut de organizare de Pr. Dr. ch ceare 65-73 Prea Sfinfitul Justinian is Monahismul de Protos. Gherosim fainkrit Eparhiale @ a Stintei Arhieisoni a Bucurestler, . R. Vasilescu. . . » ea unui an dela cree Ds "PS s. Sistinian ca Patriosh al Ortodoxe Remfne ...-.- + . Se 14-75 16—82 g3—90 PARTEA OFICIALA sa vicarilor si secretarilor Epsrhiilor din cuprinsul Patrier- a ane, de C. R. Vasilescu, Secretar Erarhial - - - °° a siziuni patriarhale pentru stabilire de atributiuni ale corpus “administrativ gi de inspectie al Sf, Arhiepiscopii, decizia °™ aw ‘ood mirea noilor protoierei, copii de pe decizii ministeriale, licitatil »Siz oQeVyee- Cartea si tiparul bisericese Orice om care se respecta trebue si recunoase’ faptul, c& 1.P. S. si P. F, Patriarh Justinian este o personalitate. Si acea- sta nu in eae a eae alamo eee dat s& stea, ci in inteles psihologie si moral. Stie ce vrea si cum trebue si vrea pentru.a realiza ce ie propus. In privinta aceasta nu cunonaste clipe de indoiala, nu vrea sa stie de poticneli si nu'se teme de adversitati, Expresia «nu se poate» a fost alungati din vocabularul I, P.S. Sale. La carma Bisericii a venit cu o experienta si cu un plan de proportii. Programul, punetele de reper si liniile de migcare nu le-a incredintat inspiratiei de moment. Chiar si atunci, cand las& impresia cA a cedat clipei nu face de cAt pentru a eastiga timy de rasuflare. Nu peste mult va relua chestiunea cu mai multa cldur& si convingere, cu mai mult& vigoare si pasiune. Viata de bun gospodar de invatator, de bun pastor in enorie la tara si oras, de organizator dibaciu al miscarii cooperatiste, de di- rector de seminar, de, Vicar Arhiepiscopese, de Mitropolit in Scaunul Moldovei i-au agerit si cAlit insusirile cu cari L-a in- zestrat Dumnezeu dela nastere, i-au deschis orizonturi largi si i-au prilejuit agonisirea de experienti bogata, care ii pune la indemana posibilitatea de a afla si alege mijloacele cele mai potrivite pentru realizarea programului asa in cat in scaunul de Patriarh al trii nu e nevoit s& Iupte cu dibueli. Desi acorda deosebit atentiune problemelor sociale si eco- nomice, — pe cari, dealtfel, le reclam& pe primul plan insasi viata zilelor noastre — nu pierde din cee pe cele de ordin cultural religios si spiritual. La inceput de arhipastorire, hotirat lucru, e greu sa ca- tacterizim astfel de activitate... In devenire. N’avem de cat in-62 GLASUL BISERICII ceputuri, Dar inceputuri bune pot spune mult despre oo, itoare. $i aceasta se va deslusi din randurile de mai jog ae ce vom face 0 comparatie intre cela ce a aflat la eqn” we scaun si intre ceia ce a pornit si realizeze, « fain Indat& dup& unirea deld 1918, Biserica noastra g a simtit nevoia unui institut de misiune, Sf, Sinod La gi fnfintat, ape nisind fondurile pentru inceput mai ales din daniile heron ale preotilor, profesorilor de religie 5i ale eredinciosilon eu deg ‘goste si infelegere pentru asemenea opera. A si pornit la dni binigor. Entuziasmul inceputului lassi se intrezreasoi 9 an tivitate rodnica. Dar neavand un plan bine studiat sicbine pre. cizat, conducitorii lui s'au lisat eiliuziti de sugestia momentuly, si mai des de interese si influente cari aveau prea Putin co cu scopul asezimantului. Izbucnind apoi si grava eriza mici de acum vreo 20 de ani, activitatea Institutului de Misiune s'a inpotmolit. Ca orice Iueru bun ae um lind, cum se socotea atunei, a fost dat in gri tral Bisericese, lipsit si el de autoritate si de mijloac dar ‘care totusi are meritul cd i-a pastrat sufletul vremea aceasta s'a facut o opera insemnata, Sia Seripturd. (1936). teau galagios la poarta istoriei, desteptand si sentit gios, cei «in drept» au gisit de bine s& preia din nou tonomie. Cum prin inflatia provocaté de raizboit put s& joace si printre credinciogi si cum ace: deau s& fac& cu el ceva si pentru suflet si pentru si apoi, mai recalculand mereu si preturile, Insti la un fond de rulare insemnat si a prins din nou prumut important, garantat de Consiliul Central | ajutat tiparirea unei edifii noui a Sfintei lamentul votat de Sf. Sinod in aceasta epoca §i ganizarea ce is’a dat, nu s’a nimerit cea mai potr bisericeasca agteapta altceva mai mult dela el. Dar: puteau sau nu voiau s’o priceapa cei «in drept>. ‘ae Odataé cu inscdunarea I. P. S. gi P. F. es63 GLASUL BISERICIL cu- jucrurile au inceput si fie vazute altfel. I. P. & Se oe % poseitor al unor astfel de intreprinderi, indaté ee astfel si le-a urmarit atent munca pentru a culege exp’ r a ei aa neajuns’ vizut fn separatia pe care o pistrau cul geluzie diversele intreprinderi bisericesti dela centru. Tipografia cu editura ei, Institutul Biblic cu a lui, Revista Biseriea Orto- doxi Roman cu administratia ei, independente si cu aparat de conducere si administratii proprii. Primul gand deci: concentrarea lor sub 0 cere, a I. P. §. si P. F, Sale. Dandu-si seama de adanca p prin care trece tara, a inteles ca micile dela eparhii si din unele manastiri i mportanta si pt terea de productie dacd nu se vor ineadra fntr’un plan de mune general al Bisericii, a trecut la’ al doilea gand: inglobarea tutu- ror intr’o institutie mare a Bisericii romanesti_ Traind si pastorind in contact direct cu realititile satului si ale vietii preotesti, a cunoscut neajunsurile si nevoile lor su- fletesti din proprie experienti. Deaceia tine sie vie in ajutor nu cu vorbe, ci cu fapte: tiparul bisericese si publicatiile de orice fel si implineascd asteptarile eetitorilor cu al cdror sprijin moral si cu ale caror jertfe materiale vid lumina zilei. Asa a ajuns ideia unui plan de muncd, menit a fi realizat fn timp de- a terminat, si compartimentat eu grije si si treaci la reorgani- zarea presei gi editurii dela centru. Pe viitor nu se va mai lucra Cu prevederi de 48 ore, asemenea celor meteorologice, ci privind calculat departe in viitor. Tocmai pentru a scoate toati activitatea aceasta de sub Semnul inspiratiei de moment gi al fanteziei unor sau altor tre- ae citori pe la intreprinderile Bisericii, a tinut cu bunele ganduri ‘ 51 experiente dobandite prin observare atent& si constanta si pimeasei si noua organizare bisericeasci caracter de obligati- Utate chiar si pentru I. P. S. Sa. Articolele 160—162 si 199 din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane acestor ganduri si experiente le di autoritate de lege. _Pentru a-si duce practic si usor la indeplinire sarcina im. Pisa de Statut, Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxii, ia Partizat munca organizéndu-l cu dou servicii, unul pentru64 GLASUL BISERICIL Editura’ si Tipografie si altul pentru atelierele de obiecte de cult si cele pentru trebuintele sufltest silor. Asa au inceput sa lucreze. Nu cred si intereseze pe cetitori indeplinire. _ Desi noul Statut abla s'a pus ‘in aplicare, Intelege-vor oare fiii sii sufletogti in directia aceasta ale marelui nostru a cu toti Sa poata face binele cat il ravne: Tati marea intrebare care sé pune de al doilea an de patriarhat al I. P. S. si asteapta raspuns incurajator, nu prin Dorind sa fie inteles, urmat si a gralé a programului ce si-a impus din ] Sale, avand toata garantia, ci nu c nirea celor ce le crede spre folos obs cat cu urarea: Intru multi si fericiti ani, s\