Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Hazarde naturale
Cuprins :
Cuprins..................................................................................1
Hazarde. Trasaturi generale...................................................2
Categorii de hazarde………………………………………..2
Hazarde naturale……………………………………………3
Bibliografie……………………………………..………….9
Hazarde. Trasaturi generale
Societatea umana, cu diversitatea sa culturala, economica, sociala si politica, a
devenit una dintre cele mai semnificative forte care influenteaza numeroase procese
importante de pe planeta (la nivel local cat si regional, cat si global), unele avand
consecinte asupra mediului transpuse adesea in hazarde grave.
Vulnerabilitatea pune in evidenta pericole potentiale care pot sa afecteze sanatatea, sa
pericliteze viata si sa produca pagube materiale. Riscul reprezinta nivelul probabil al
pierderilor de vieti omenesti , al numarului de raniti, al pagubelor ce pot fi aduse
proprietatilor si activitatilor economice de catre un fenomen natural sau grup de
fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada.
I. Categorii de hazarde:
Hazarde naturale
1. Hazarde endogene:
a) Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoartei care dau trepidatii
cu un impact puternic asupra asezarilor. Anual se produc pe glob peste un
milion de cutremure, dar numai o mica parte dintre acestea pot fi considerate
hazarde. Cele mai numeroase si puternice cutremure se produc in lungul
contactului dintre placile tectonice.
2. Hazarde exogene:
a. Degradarea solurilor
Este o urmare directa a exploatarii irationale a potentialului edafic prin practicarea
unei agriculturi abuzive. S-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor, dar si la distrugerea
sa prin activitati (economice, constructii sau lucrari) ce au favorizat torentialitatea,
spalarea areala, alunecari de teren etc.
Potrivit evaluarilor effectuate de institutii specializate ale ONU, procesele de
degradare a solurilor sunt evidente pe circa 2 milioane de hectare, fiind legate de:
eroziunea prin apa (56%), eruziunea prin vant (28%), degradarea chimica (12%),
degradarea fizica (4%).
Degradarea solurilor apare si in urma despaduririlor nerationale si a pasunatului
excesiv. In istorie,Grecia reprezinta un exemplu de degradare a pamanturilor sale inca din
Antichitate, din cauza unor defrisari exagerate si a unui pasunat excesiv. In secolul XX,
la fel s-a produs si degradarea terenurilor in Sahel si in savanele africane prin
suprapasunat.
Irigatiile facute in mod irational, fara a se tine seama de conditiile pedoclimatice
specific, au provocat salinizarea solurilor (valea Eufratului, NE Braziliei, Campia Indului
etc.) sau excesul de umiditate.
b. Reducerea biodiversitatii
Pe Terra exista circa 1 500 000 de specii de animale si 500 000 de specii vegetale.
Dintre acestea in ultimele secole au pierit 400-500 de specii de animale (peste 1000
aflandu-se in pericol de disparitie) si cateva sute de specii de plante, ca urmare a
defrisarilor excessive, a desecarilor irationale, a pasunatului intensiv, poluarii, vanatului
excesiv, braconajului, colonizarii catastrofale etc. Desfasurarea in continuare a acestui
proces de distrugere poate duce la compromiterea vietii pe planeta.
c. Hazardele industriale
Hazardele industriale includ accidente (explozii, incendii, poluare) declansate de
om, cu sau fara voia sa, emisii de substante nocive si depozitarea deseurilor care
afecteaza solul, apa si aerul.
Calmul atmosferic si inversiunile termice, in depresiuni si pe vaile adanci, conduc la
stagnarea si acumularea poluantilor si la realizarea unor concentratii periculoase.
Accidentul produs la Bhopal, in India (3 decembrie 1984), prin eliminarea unui gaz
toxic (izocianat de metil), provenind de la o uzina de pesticide, s-a soldat cu 6 500 de
victim si imbolnavirea altor 10 000 persoane. Explozia din 10 iulie 1976 a unui reactor de
la uzina chimica de la Seveso (Italia), urmata de scurgeri de dioxima, a semanat moarte si
maladii in toata valea Brianza.Ca urmare Comunitatea Economica Europeana (actuala
Uniune Europeana) a adoptat in 1982 “Directiva Seveso”, care inventariaza 80 de
substante chimice considerate toxice si a caror producere si stocare sunt supuse unor
reglementari speciale.
e. Hazardele nucleare
Sunt produse de raspandirea necontrolata a unor substante radioactive in afara
instalatiilor nucleare (in centralele atomoelectrice, in unele institutii de cercetare
stiintifica), de caderea unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si depozitarea
deseurilor radioactive. Ele iradiaza si mediul inconjurator si produc victime omenesti si
pagube materiale (ex: centralele nucleare din SUA,Canda,Marea Britanie, fosta Uniune
Sovietica), cel mai grav fiind cel de la Cernobil, in Ucraina (1986).
Bibliografie