Tema 5 „Metoda de calculație pe faze.

Varianta cu semifabricate”

Metoda de calculare a costurilor pe faze se aplică la entitățile cu producţie de masă

sau de serie mare, caracterizate printr-un proces tehnologic simplu, desfăşurat în faze
succesive de prelucrare a materiilor prime şi a materialelor, în urma cărora rezultă
produsul finit. Exemplu: industria cimentului, ceramicii, zahărului, berii, fibrelor
sintetice, textilelor, oţelului, uleiului, etc.
Aplicarea metodei de calculare a costurilor pe faze în condiţiile unor entități
concrete cu producţie în masă presupune găsirea unor soluţii de rezolvare echilibrată
pentru o serie de probleme importante între care putem menţiona:
 stabilirea fazelor de calculaţie a costurilor;
 reflectarea costului semifabricatelor interne pe faze de calculaţie;
 repartizarea costurilor de producţie între două sau mai multe produse obţinute
din aceeaşi fază.
Fazele de calculaţie a costurilor se stabilesc prin secţionarea procesului tehnologic
în punctele sale cheie. Ca urmare a acestei secţionări se creează un număr mai mic sau
mai mare de faze de calculaţie.
Exemple de faze:
- în industria textilă: 1) filatura, 2) ţesătoria, 3) vopsirea;
- în centrale termo – electrice: 1) faza cazane, 2) faza turbine;
- în fabricile de bere: 1) curăţire de orz, 2) fabricarea malţului, 3) fabricarea
mustului primitiv, 4) fermentaţie, 5) tragere în butoaie, 6) tragere în sticle
etc.
După stabilire, fazele de calculaţie se codifică cifric şi simbolizează. Simbolurile
atribuite fazelor de calculaţie se înscriu obligatoriu în toate documentele privind costurile
ocaziţionate şi producţia fabricată în cadrul lor. Fenomene ca modificarea tehnologiei de
fabricaţie, restructurarea organizatorică a entității, reorganizarea procesului tehnologic al
producţiei ş.a., sunt de natură să impună redimensionarea fazelor de calculaţie şi
reorganizarea simbolizării lor.
În metoda de calculare a costului pe faze în calitate de obiect de evidenţă este
considerată faza, iar ca obiect de calculaţie – tipul de produse fabricate.
Costurile directe (materie primă, salarii directe, contribuţii la asigurări sociale şi
asistenţa medicală obligatorie) se acumulează pe fiecare proces de fabricare în baza
documentelor primare şi sunt înregistrate în contul 811 „Activităţi de bază” sau 812
„Activităţi auxiliare”, deschise analitic pe fiecare fază de calculaţie şi pe produs în
parte, iar costurile indirecte de producţie colectate în contul 821 „Costuri indirecte de
producţie” mai întâi sunt grupate în totalitate la nivelul secţiei, iar apoi se repartizează
pe faze, şi pe tipuri de produse fabricate. Costul de producţie se calculează la sfârşitul
fiecărei faze, dacă în faza respectivă se obţine o cantitate omogenă de semifabricate sau
produse finite.
Metoda de calculare a costului pe faze cunoaşte două variante:
 cu semifabricate;
 fără semifabricate.
Varianta cu semifabricate se poate aplica la entitățile caracterizate prin producţie în
masă şi la care după fiecare fază de fabricaţie se obţin semifabricate care se depozitează.
Varianta se mai aplică şi atunci cînd din acelaşi semifabricat se obţin apoi mai multe
 produse, sau cînd o parte semifabricate sunt destinate vînzării. Exemplu: industria
pielăriei, filaturilor, ţesăturilor.
Caracteristica aplicării acestei variante:
o semifabricatele obţinute din fazele anterioare se depozitează, după care sunt
consumate în procesul de prelucrare al fazelor următoare sau se vând în starea
în care se găsesc, diverşilor beneficiari;
o ca urmare a depozitării semifabricatelor între fazele de calculaţie se impune
calculul costului acestora pentru fiecare semifabricat obţinut după fiecare fază
pe articole de calculaţie;
o calculul costului semifabricatelor se face prin însumarea costului
semifabricatelor primite din fazele anterioare şi a costurilor de producţie
directe şi indirecte din faza respectivă;
o costul semifabricatelor obţinute într-o anumită fază, caracteristic unui anumit
stadiu de finisare a producţiei se transferă în faza următoare. În acest mod
costul calculat pentru producţia ultimei faze reprezintă costul producţiei
fabricate.
Pentru evidenţa semifabricatelor obţinute se utilizează contul de activ 216
„Produse” subcontul 2 „Semifabricate din producţie proprie”. Pentru calculul
costului semifabricatelor trebuie deschise conturi analitice pe fiecare fază de calculaţie, în
care se înregistrează costurile pe fiecare semifabricat şi pe fiecare articol de calculaţie
care se transferă în faze de calculaţie următoare.
Exemplu: Schema evidenţei costurilor la o entitate textilă
Costuri de
producţie

Faza I Faza II Faza III

Filatura Ţesătoria Vopsirea

Costuri de producţie Costul semifabricatelor din Costul semifabricatelor din

40 000 lei faza I – 40 000 lei faza II – 60 000 lei
Costuri de producţie proprie Costuri de producţie proprie ale
ale fazei II – 20 000 lei fazei III – 10 000 lei
Costul semifabricatelor Costul semifabricatelor Costul produselor finite
(firelor) – 40 000 lei (ţesături brute) – 60 000 lei (ţeseturi colorate) – 70 000 lei
Contabilitatea costurilor şi calcularea costului de producţie.
Faza I.
1) colectarea costurilor de producţie din faza I.
Dt 811/F1 Ct 211, 531, 533,..........., 821/F1 - 40000 lei
2) reflectarea costului efectiv al semifabricatelor obţinute în faza I ( firelor)
Dt 216.2/ fire Ct 811/F1 - 40000 lei

Faza II.
1) preluarea semifabricatelor din F1 în F2
Dt 811/F2 Ct 216.2/ fire - 40000 lei
2) colectarea costurilor de producţie din faza II
 Dt 811/ F2 Ct 211, 531, 533,........., 821/ F2 - 20000 lei
3) reflectarea costului efectiv al semifabricatelor obţinute în faza II (ţesături brute)
Dt 216.2/ ţesături brute Ct 811/ F2
Faza III.
1) preluarea semifabricatelor din F2 în F3
Dt 811/ F3 Ct 216.2/ ţesături brute - 60000 lei
2) colectarea costurilor de producţie din faza III
Dt 811/ F3 Ct 211, 531, 533,........, 821/ F3 - 10000 lei
3) reflectarea costului efectiv al produselor fabricate în faza III.
Dt 216.1 Ct 811/ F3 - 70000 lei
Dezavantajele: este mai complicată, necesită un volum mai mare de lucru, deoarece
trebuie permanent de ţinut evidenţa mişcării semifabricatelor în producţie.
Avantajele:
1) permite calcularea costului de producţie cu o precizie mai mare;
2) permite controlul din partea contabilităţii asupra mişcării semifabricatelor în procesul
de producţie , mai ales atunci când există faze numerice.