Sunteți pe pagina 1din 6

Tema3: Revizia operațiilor bănești de decontare și de credit

1.Inventarierea numerarului din casă


2.Verificarea disciplinei de casă, operațiunilor și documentelor
3.Controlul decontărilor cu titularii de avans, gestionarii
4.Verificarea operațiunilor de decontări prin conturile la bănci
5.Verificarea decontărilor cu debitorii și creditorii
6.Controlul decontărilor cu bugetul
7.Controlul operațiunilor de credit (de împrumut)
PORTOFOLIU
Regulamentul cu privire la operațiunile bănești (1,2)
Regulamentul cu privire la detașarea lucrătorilor întreprinderii (3)
Metodologia controlului (Carauș)

=1=
Înainte de începerea operației de verificare este necesar să se stabilească numărul casierilor și
persoanelor care au primit avansuri pentru plăți de la casieria centrală. Verificarea casierilor
trebuie să se efectuieze în același timp. Dacă nu se poate rezolva acest lucru, atunci toate
casele se sigilează după ce în prealabil se introduc în casă numerarul, scriptele și toate
documentele.
După sigilare, cheile rămîn în posesia casierului iar sigiliul se păstrează de revizor și se
începe operația de verificare luîndu-se pe rînd fiecare casierie în parte.
La cererea revizorului, casierul este obligat să înscrie în registrul de casă toate documentele
privind operațiile de încasări și plăți, să stabilească soldul casei și să întocmească o declarație
asupra numeraruluiși a valorilor aparținînd altor întreprinderi, organizații existente în casă.
Cu acest prilej, trebuie de avut în vedere că potrivit regulamentului operațiunilor de casă,
păstrarea în casă a numerarului și altor valori ce nu aparțin întreprinderii, este interzisă. După
aceea se procedează la numărarea banilor. Banii se numărăr de 2 ori. Prima numărare o face
casierul iar a 2 o face organul de control. În caz de nepotrivire se procedează și la a 3
numărare pe care o efectuiază contabilul șef care trebuie să asiste la întreaga operație. Soldul
faptic de numerar, obținut prin numărare se confruntă cu cel scriptic după evidențele de casă
stabilindu-se eventualile nepotriviri. Odată cu verificarea numerarului se verifică și
integritatea altor valori aflate în casă:Carnetele de cecuri, timbrele etc. Prin inventarierea și
confruntarea lor cu documentele în baza cărora au fost date în păstrare casierului.
Revizorul trebuie să verifice și soldul casei rezultat din registrul de casă cu soldul contabil la
aceeași dată stabilit pe baza jurnalului Order nr1 privind creditul contului ”Casa” și a situației
nr1 privind debitul acestui cont.
Rezultatele verificării numerarului aflat în casa întreprinderii se înscriu într-un act
intermediar care trebuie să cuprindă soldul faptic, soldul scriptic rezultat din registrele de
casă, plusurile și minusurile de casă, precum și descrierea amănunțită a celorlalte valori aflate
în casă. Actul se întocmește imediat după terminarea inventarierii și se semnează de revizor,
contabil șef și casier. În conținutul lui nu se piermite nici un fel de corectări. Pentru lipsurile
de numerar, revizorul trebuie să ceară explicații scrise de casier. Plusurile de numerar se
înregistrează imediat, casierul întocmește chitanța pentru intrarea numerarului respectiv iar
lipsurile se impută.

=2=
Revizorul controlează cum la întreprindere se respectă utilizarea numerarului conform
destinației pentru care s-a ridicat de la bancă precum și măsura în care soldul zilnic este
respectat. În acest scop, revizorul confruntă datele din condica de înregistrare a documentelor
privind încasarea și ieșirea numerarului din casă. Soldul casei din registrul de casă cu soldul
aprobat de bancă ținînd seama că pot fi păstrate în casă peste limita soldului numai sumele
necesare pentru plata salariilor, a pensiilor a burselor.
Operațiile de casă trebuie supuse unei verificări totale, fiecare document în parte fiind
cercetat atît din punct de vedere aritmetic a exactității calculelor cît și sub aspectul
autenticității și valabilității semnăturilor prin care se dispune operația respectivă. Controlînd
încasările, revizorul verifică dacă acestea se fac pe bază de chitanță legală și dacă în evidență
și circulația chitanțelor sînt respectate dispozițiile regulamentului operațiilor de casă. Pentru
sumele ridicate de la bancă, trebuie confruntate înregistrările din registrul de casă cu extrasele
de cont și cu cotoarele de cecuri din carnetul de cecuri. Revizorul este obligat să verifice dacă
la întreprindere nu se practică sistemul semnării cecurilor de numerar în alb (necompletate).
Verificarea plăților în numerar se efectuiază examinîn și documentele corespunzătoare pe
baza cărora s-au făcut aceste plăți. Pentru a putea stabili legalitatea, necesitatea, oportunitatea
și realitatea unor plăți, revizorul e dator să recurgă la verificarea faptică pe teren a lucrărilor
executate și materialelor achiziționate. Pentru achiziționările de materiale cu plată în
numerar, revizorul trebuie să cerceteze realitatea intrării în depozit a materialelor și
înregistrarea lor. În procesul verificării operațiilor bănești, trebuie să se acorde o deosebită
atenție următoarelor probleme:
 Plățile în numerar făcute creditorilor întreprinderii (în astfel de cazuri se ascund
sustrageri de mijloace bănești)
 Plățile prin procură sau delegație
 Confruntarea depunerilor în numerar la bancă cu extrasul din contul plăților salariilor
neridicate și a colaboratorilor extern
 Cheltuirea numerarului unei unități pentru necesitățile unității titulare.
De asemenea se verifică modul cum se respectă dispoziția din regulamentul operațiilor de
casă privind verificarea inopinată a casei cel puțin o dată pe lună de către contabilul șef sau
de o comisie desemnată printr-un ordin scris al conducătorului precum și dacă rezultatele
acestor verificări au fost consemnate într-un act.
Revizorul controlează cum se verifică actele de încasări și plăți la contabilitate, măsura în
care conducerea întreprinderii se preocupă de securitatea caselor de bani și a transportului
banilor de la bancă și către bancă, dacă întreprinderea a încheiat un angajament tip privind
răspunderea materială a casierilor pentru sumele de bani și valorile încredințate lor.

=3=
Verificarea decontărilor cu titularii de avans începe cu cercetarea soldului conturilor analitice
și stabilirea concordanței lui cu suma soldului din contul sintetic 227 ”Decontări cu titularii
de avans”.
Se verifică modul de respectare la întreprindere a regulamentului unde se stipulează că
avansurile spre decontare pot fi acordate numai persoanelor care au prezentat în termenii
stabiliți de conturile de avans și au returnat în casierie soldul de bani. De asemenea se
stabilește dacă avansuri spre decontare nu se acordă persoanelor nescriptice.
Actele de cheltuieli prezentate pentru justificarea avansului spre decontare se supun unei
verificări de fond și formal pentru a stabili respectarea utilizării avansului, scopurile pentru
care a fost acordat, existența, legalitatea și realitatea documentelor primare (facturi, bonuri,
bielte de călătorie, chitanțe, ordine de deplasare) legitimație vizate la plecare și sosire din
deplasare, necesitatea și realitatea efectuării deplasărilor pentru examinarea rapoartelor de
activitate și avizelor de delegație; corecta calcularea a cheltuielilor.
Dacă avansurile spre decontare au fost acordate pentru procurarea unor valori materiale se
verifică dacă cantitatea acestor valori materiale indicate în documentele primare anexate la
decontările de avans au fost date la depozit. Această verificare se utilizează prin confruntarea
documentelor respective.
Dacă la unitățile supuse controlului se stabilesc sume a unor titulari de avans care timp
îndelungat nu au fost achitate, se determină motivele, persoanele vinovate și măsurile luate de
întreprindere. De la titularii de avans se cer note explicative și urgentarea achitării sumelor de
avans în cazuri excepționale, actele respective se înaintează organelor de anchetă.

=4=
Operațiile de încasări și plăți fără numerar în conturile deschise la bancă, se supun unor
verificări totale și de fond, se analizează în strînsă legătură cu operațiile economice și
financiare a întreprinderii.
Înainte de a proceda la cercetarea documentelor și operațiilor respective, se controlează
existența, integritatea și exactitatea extraselor pentru toate conturile întreprinderii la bancă,
aceasta se stabilește examinînd fiecare extras în parte:
 Data
 ștampila băncii
 semnăturile legale
 succesiunea datelor și rapoartelor totalurilor și a soldurilor de la un extras la altul
Dacă există corecturi, ștersături sau îndoieli de orice fel asupra autenticității extraselor de
cont, se impune contraverificarea lor cu dublicatele de la bancă.
Controlul exactității sumelor înscrise în extrasul de cont trebuie să aibă la bază existența
documentelor justificative, legalitatea și autenticitatea lor precum și reflectarea lor corectă în
evidența contabilă a tuturor opearțiilor.
Cu toată atenția se analizează operațiile prin virament a unor creditori unde verificarea se
efectuiază prin încrucișare. Materialele achiziționate prin virament se controlează existența
lor, exactitatea documentelor, realitatea intrării lor în depozitul întreprinderii, confruntarea
facturilor cu evidența depozitului.pentru plata lucrărilor și a serviciilor se verifică executarea
și recepționarea lor.
Extrasul de cont poate să coincidă cu evidența contabilă pe total dar să existe necoincidențe
parțiale care să ascundă nereguli. De aceea, pentru fiecare extras în parte se controlează
gruparea operațiilor și rulajelor în conturile corespunzătoare precum și înscrierea cu
exactitate în jurnalul Order nr2 contul 242 pe debit și credit.
O atenție deosebită se acordă operațiunilor de stornare, în astfel de cazuri se cercetează
fiecare operație la bancă. Controlul acreditivelor constată și analizează cauzele care au adus
la deschiderea acreditivului, se urmărește utilizarea completă a mijloacelor respective precum
și restituirea la timp în contul de decontare a soldurilor neutilizate ținînd seama că
valabilitatea acreditivelor este limitată. Procesul verificării carnetelor de cecuri și delegațiilor
cu sau fără limită de sumă constă în:
1. cercetarea dacă nu se practică de a lăsa carnetele de cecuri semnate în alb în posesia
organizațiilor de transport și a altor organizații
2. verificarea existenței a tutror cotoarelor de cecuri după numărul lor de ordine precum
și a cecurilor întocmite greșit care se controlează fără să detașeze de la cotor
3. controlul reciproc de confruntare a datelor înscrise pe cotoarele cecurilor cu datele
înscrise în evidența contabilă, cu cele înscrise în documentele de transport și acestea
din urmă cu notele de intrare sau bonurile de ieșire din depozit, cu facturile și actele
de recepție și cu fișele de evidență de la contabilitate și magazie.

=5=TERMENUL DE PRESCRIPȚIE dacă nu primim salarii,cum se întocmesc reclamațiile


debitoare și creditoare.
Prin verificarea decontărilor cu debitorii și creditorii se urmărește și se stabilește temeinicia
soldurilor debitorilor și creditorilor întreprinderii; măsurile luate de întreprindere pentru
lichidarea posturilor debitoare și creditoare și legalitate lor; modul de reflectare în evidență a
diferitor categorii de debitori și creditori, modul de rezolvare a reclamațiilor etc.
Verificarea debitorilor poate începe prin întocmirea unei situații nominale a tuturor
debitorilor întreprinderii. Această situație se completează în baza datelor din balanțele de
verificare lunare și din fișele analitice ale debitorilor și cuprinde atăt debitorii existenți la
începutul perioadei supuse verificării cît și pe cei care au apărut în cursul perioadei
respective.
Cu ajutorul acestei situații, debitorii se grupează pe categorii:din reclamații, din avansuri spre
decontare, pentru lipsuri, delapidări și furturi, litigioși. Se urmărește dinamica lor pe perioade
mai mari și în decursul perioadei supuse verificării precum șimodul cum întreprinderea
verificată se ocupă cu lichidarea sumelor datorate de ei.
În privința debitorilor litigioși, se efectuiază o grupare după natura pagubelor și a organelor
sub jurisdicția cărora cad datoriile urmărite.
Debitorii litigioși sînt aceia ale căror acțiuni au fost înaintate instanțelor de drept sau arbitraj.
Revizorul supune unei verificări amănunțite modul cum întreprinderea este preocupată de
recuperarea la timp a debitelor dacă s-au formulat reclamații și s-au luat măsuri la timp pentru
încasarea datoriilor. Pentru toate litigiile respinse de instanța de drept se controlează
temeinicia probelor prezentate de întreprindere.
În multe cazuri, sînt înaintate acțiuni în instanțele de drept fără nici o argumentare numai
pentru a se obține o hotărîre judecătorească în baza căreia datorii le pot fi trecute la pierderi.
În astfel de cazuri se cercetează motivele care au adus la respingerea lor din decizia organului
respectiv sau după datele primite din instanțele de drept. Foarte minuțios se controlează
debitele lichidate prin contul profit și pierderi.
Verificarea creditelor se efectuiază prin examinarea fiecărui caz în parte sub aspectul
înregistrării corecte în conturi al măsurilor de lichidare al soldurilor și al lichidității
operațiilor. Pentru fiecare creditor în parte se verifică legalitatea și exactitatea documentelor
în baza cărora au fost stabilite creanțele precum și măsurile luate de întreprindere pentru
achitarea lor la timp.
Toate operațiile privind achitarea angajamentelor se controlează amănunțit. Documentele
asupra cărora există îndoieli, se confruntă cu originalele sau dublicatele aflate la creditori. În
așa caz, în baza evidenței se stipulează toate cazurile de întîrziere nejustificată a achitării
creditelor.
Revizorul mai controlează cum se rezolvă reclamațiile primite de la furnizori și clienții săi.

=6=
Agenții economici în activitatea sa au relații constante cu bugetul, adica cu organele financiar
fiscale în ceea ce privește calcularea corectă, prezentarea și vărsarea impozitelor la termenele
legale și utilizarea în unele cazuri a alocațiilor bănești din buget.
Conform Legii RM privind bazele sistemului fiscal din 17 noiembrie 1992 și codul fiscal
din ...... persoanele juridice achită impozite generale de stat și impozite locale.
Sistemul impozitelor republicane
include ......................................................................................... Sistemul impozitelor locale
include:impozitul pe bunuri imobiliare................................................. Impozitele republicane
și majoritatea impozitelor locale, cotele lor și înlesnirile ficale se stabilesc și se anulează
numai de parlament concomitent cu aprobarea bugetului de stat pe anul următor. Unele
impozite locale se stabilesc și se anulează de organele de autoadministrare locală în limetele
competenței lor.
IMPOZITUL PE PROFIT DIN ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZĂTOR; TVA;
ACCIZELE; IMPOZITUL IMOBILIAR; IMPOZITUL PE SALARIU

=7=
Credit sau împrumut, poate fi acordat de stat si de băncile comerciale, de alte instituții
financiare și de întreprinderi pentru completarea mijloacelor circulante a entităților
economice.
Modul de acordare a creditelor este prevăzut în indicațiile metodice elaborate de Ministerul
Finanțelor a RM.
Bîncile acordă credite în baza contractelor încheiate între întreprindere și bănci. În contractul
de creditare se prevede obiectul și suma creditului, condițiile și modul de acordare a lui,
obligațiunile de cauțiune ale debitorului, mărimea cotei procentuale pentru credit și modul de
rambursare a datoriei de bază și a dobînzii, funcțiile debitorului și ale băncii creditării,
inclusiv verificarea folosirii după destinație a mijloacelor împrumutate, lista actelor de
evidență și termenele de prezentare a acestora.
Conform legii, debitorul semnează un angajament potrivit căruia în timpul acțiunii acordului
de creditare, băncii i se rezervă posibilitatea ca în cazul în care debitorul nu respectă
înțelegerea, să primească satisfacție din valoarea bunurilor gajate. Băncile acordă credite cu
următoarele garanții:
-gajul averii, garanții mobiliare, imobiliare, cambiale, cauțiuni, obligațiuni, bunuri procurate
sau constituite din credite, depozite la bănci în monedă națională sau în altă valută, cesiunea
în favoarea băncilor a drepturilor bănești pe care debitorul are de primit de la terț, în cadrul
contractului de lucrări sau prestări de servicii, scrisori de garanție, creanțe și alte forme
aprobate și folosite în practica bancară.
Față de debitori insolvabili se pot lua următoarele măsuri:
-conducerea operativă să fie transmisă unui consiliu de administrație provizoriu numit cu
participarea băncii, să fie reorganizat, să fie lichidate, averea prin vînzare și dreptul asupra
gajului, conform legii.
La întreprinderea de stat se verifică necesitatea de a recurge la obținerea împrumutului de la
bancă, justificarea documentelor pentru obținerea împrumutului în concordanță cu
regulamentul în vigoare, dacă împrumutul se utilizează în scopul pentru care a fost obținut,
dacă în termenii stabiliți sau înainte de termen se efectuiază rambursarea împrumutului. De
asemenea se determină eficacitatea utilizării împrumutului bancar. În caz de rambursare a
împrumutului cu întărziere, se determină motivele și persoanele vinovate, suma pagubei
aduse întreprinderii și măsurile luate de întreprindere pentru accelerarea rambursării
împrumuturilor care au depășit termenul stabilit în contract.

S-ar putea să vă placă și