Rezervoare

4.1 Rolul rezervoarelor în sistemul de alimentare cu apă

(1) În sistemul de alimentare cu apă rezervoarele sunt prevăzute pentru:
a) creşterea siguranţei în funcţionare deoarece rezervorul are un volum de apă imediat lângă
localitate;
b) dimensionarea raţională a sistemului de alimentare cu apă; până la rezervor toate lucrările se
dimensionează la debitul Qzi max iar după rezervor lucrările se dimensionează la Q o max;
c) înmagazinarea unei rezerve de apă (brută, tratată sau potabilă) necesară pentru satisfacerea
nevoilor utilizatorilor;
d) pentru asigurarea compensării orare şi zilnice în aglomeraţii umane;
e) combaterea incendiului;
f) asigurarea volumelor de apă necesare funcţionării sistemului de alimentare cu apă (spălare
filtre; preparare soluţii; spălare conducte).

(2) Tipul de rezervor se va adopta în funcţie de calitatea apei şi alcătuirea sistemului:

a) rezervoare deschise pentru apă brută sau parţial tratată (rezervă de incendiu, rezervă de
avarie pentru cazul poluării sursei);
b) rezervoare închise (etanşe) pentru apă tratată sau apă potabilă.

1.1.1Clasificarea rezervoarelor
(1) După poziţia faţă de sol:
a) rezervoare la sol: îngropate; parţial îngropate;
b) rezervoare supraterane numite şi castele de apă.

(2) După forma constructivă: rezervoare cilindrice; rezervoare paralelipipedice; rezervoare

tronconice; rezervoare de forme speciale.

(3) După legătura cu alte construcţii:

a) rezervoare independente;
b) rezervoare incluse în structura altor construcţii (staţii de filtrare, deferizare, clorinare).

(4) După poziţia în schema sistemului de alimentare cu apă (figura 4.1):

a) rezervoare 1de trecere (amplasate între sursă şi reţeaua
1
de distribuţie);
b) rezervoare de capăt3sau contra-rezervoare (amplasate la capătul aval al unei
4
reţele);
c) un sistem complex de alimentare cu apă poate avea şi rezervoare şi contra-rezervoare.
2
a) 2
6
6
(5) După poziţia faţă de reţeaua de distribuţie: b)
a) rezervor cu1 alimentare gravitaţională
3
a reţelei (total sau parţial);
b) rezervor cu alimentarea
2
reţelei prin pompare.
5
o max zi max

6 3 6
2
c)
7
d)

7
8
e)
 Figura 4.1. Amplasamente caracteristice pentru rezervoare.
a. cu rezervor de trecere; b. cu rezervor de capăt (contrarezervor); c. cu rezervor de trecere şi contrarezervor;
d. cu rezervor cu pompare în reţea; e. rezervor suprateran (castel de apă);
1. captare – tratare; 2. aducţiune; 3. rezervor de trecere; 4, 5. rezervor de capăt; 6. reţea de distribuţie;
7. staţie de pompare în reţea; 8. castel de apă.

4.1.2 Amplasarea rezervoarelor

(1) În funcţie de configuraţia terenului în amplasamentul utilizatorului de apă rezervoarele
pot fi amplasate:
a) în extravilan dacă există cote în apropierea localităţii care să asigure gravitaţional presiunea
necesară la utilizatori; legătura aducţiune -rezervor – reţea distribuţie apă potabilă va fi
dublă în cazul lucrărilor importante;
b) în intravilan în spaţiile care pot asigura zona de protecţie sanitară; rezervorul va fi pe sol cu
pomparea apei în reţea sau va fi de tip castel de apă.

(2) Alegerea amplasamentului rezervoarelor de apă se va face pe baza unui calcul tehnico –
economic în cadrul configuraţiei sistemului de alimentare cu apă; vor fi luate în consideraţie:
a) asigurarea gravitaţională a presiunii în reţea pentru cât mai mulţi consumatori; în reţea prin
pompare directă din rezervor pentru toată reţeaua sau numai zone din reţea; în toate cazurile
vor fi determinate costurile de investiţie, consumul energetic şi siguranţa în funcţionare;
b) condiţiile de stabilitate şi rezistenţă a solului în zona amplasamentului;
c) disponibilitatea terenului în zona de amplasare;
d) la rezervoarele pentru apă potabilă spaţiul pentru asigurarea zonei de protecţie sanitară,
precum şi starea mediului din zonă: rezervorul este singura construcţie cu nivel liber pe
fluxul de apă potabilă;
e) încadrarea în PUG – ul şi PUZ – ul amplasametului deservit.

(3) Alegerea amplasamentului rezervoarelor trebuie să ţină seama şi de următoarele aspecte:

a) la rezervoarele cu alimentarea gravitaţională a reţelei cota radierului rezervorului se alege
astfel încât în reţea presiunea maximă să fie 60 m col. H 2O şi se calculează cu relaţia:
C R =Cc + H b +h e ,(m)(4.1)
în care:
CR – cota radierului rezervorului, în m d.N.M.N;
Cc – cota topografică la branşamentul consumatorului luat în calcul, în m;
 Hb – presiunea necesară la branşamentul consumatorului luat în calcul, în m col. H 2O ;
he – pierderea de sarcină pe circuitul rezervor – branşament luat în considerare, în m; pierderea
de sarcină he se poate aprecia cu relaţia:
h e=i med ∑ l,(m)(4.2)
în care:
∑ l – suma lungimii tronsoanelor de reţea pe circuitul cel mai scurt între rezervor şi
consumator (măsurată pe conducta de legătură rezervor – reţea şi apoi măsurată pe traseul
străzilor până la secţiunea consumatorului luat în calcul), în m;
imed – panta hidraulică medie, apreciată în etapa de predimensionare în domeniul
0,003 – 0,008 (limitele corespund valorilor vitezelor economice de curgere prin conductele
reţelei de distribuţie);
Vor fi luate în considerare secţiuni în reţea care: se află la distanţă mare de rezervor (h e
mare); se află pe cote înalte (Cc mare); are presiunea la branşament mare (Hb) din cauză că este o
locuinţă tip bloc sau o construcţie publică unde se prevăd hidranţi interiori.
Atunci când rezervorul este de cotă joasă şi din el apa se pompează în reţea, cota
rezervorului CR poate fi considerată ca o cotă fictivă corespunzătoare cotei piezometrice de
pompare, figura 4.2 b.
b) amplasamentul şi concepţia rezervorului trebuie să permită extinderi viitoare;
c) trebuie evitată amplasarea rezervoarelor în zone cu terenuri instabile sau cu capacitate
portantă redusă, mlăştinoase, cu apă agresivă faţă de betoane, cu apă subterană având nivelul
deasupra radierului rezervorului sau inundabile, pe versanţi cu pante abrupte;
d) zona de amplasare trebuie să fie uşor accesibilă şi protejată de influenţe dăunătoare sub
aspect sanitar;

Rezervor
CR = CT+Hb+he
he= im ·l
im

Hb

CT

a)

he= im·l

Hb
Hmax
pompare CT

Rezervor SP

Nmin b)

F
 figura 4.2. Elemente de calcul a cotei rezervorului.
a. alimentare gravitaţională a reţelei; b. alimentarea reţelei prin pompare directă.
(4) Se va asigura păstrarea distanţelor minime de protecţie sanitară pentru rezervoarele de
apă potabilă. Conform prevederilor H.G. nr.930/2005 se recomandă păstrarea următoarelor
distanţe minime de protecţie sanitară măsurate de la pereţii exteriori ai rezervorului:
a) 10 m până la gardul de protecţie;
b) 20 m faţă de locuinţe şi drumuri;
c) 50 m faţă de clădiri şi instalaţii industriale;
d) în situaţii speciale (reţele de canalizare, staţii de epurare, depozite reziduri industriale,
industrii poluante) vor fi efectuate studii speciale pentru estimarea riscului şi combaterea
eventualelor influenţe negative asupra rezervoarelor.