00 ~ b'\'" YlvfJOPFd'r:J b \ I'l - dt ,11';

~ l~.)ic; () (\ ~.S'o-. \ ~q).) yyU-

~ l.Vo~ CC Yl.~

<~~.\unwav~p ~.:9J
 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 138 bis/6.IV.199B

INISTERUL TRANSPORTURILOR

, ORDIN
pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea ~i realizarea strazilor
',- in localitalile urbane
!n conf~rmitate_ ~u..prevederile. art. 67 din Or~o.nanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al' drumuri\c
In temelul Hotararu GuvernulUl nr. 44/1997 pnvInd organizarea ~i function area Ministerului Transporturilor
ministrul transporturilor emite urmatoruI ordin: _ •

Art. 1. - Se aproba Normele tehnige privind proiecta- Art. 3. - Prezentul ordin se va publica In Monitor
33 ~i realizarea strazilor In localitatile urbane. anexa la
prezentul ordin. Oficlal al Romaniei. Partea ~i va intra in vigoare
Art. 2. - Anexa face parte integranta din prezentul ordin. 15 zile de la data publicarii.

Ministrul transporturilor.
Traian ·Base.scu

Bucure~ti. 27 ianuarie 1998.

Nr. 49.

privind proiectarea
C6PITOLUL 1
Generalitati
NORME TEHNICE
!?i realizarea strazilor in localitatile urbane
CAPITOLUL 3
Prescriptii generale
..
~,',','.'
:~'

1.1. Prezentele norme tehnice se aplica tuturor drumuri-
lor publice din interiorul Iocalitatilor urbane, fiind elaborate
in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 pri-
o/ind regimul juridic al drumurilor.
1.2. Prin stra.z/~ in inte1esul prezentelor norme tehnice.
se intelege drumurile public:e din interiorul localitatilor. indi-
ferent de denumire: strada, cale, chei, splai,' :;;osea. alee.
fundatura, ulita etc.
1.3. Strazile din localitatile urbane se c1asifica in raport
de intensitatea traficului ~i de functiile pe care Ie Tndepli-
nesc, astfel:'
strazi de categoria 1 - magistrale;
strazi de categoria a II-a - de legatura;
strazi de eategoria a I\I-a - colectoare;
strazi de categoria a IV-a - de folosinta localcl.
;1.4. Functiile, dimensiunile si modul de realizare a fie-
ear'ei catego~ii de strazi sunt cele prevazute inprezentele
norme tehnice.
1.5. incadrarea In categorii a strazilor din .Iocalitatile
urbane se face de catre consiliile jUdetene sau locale. pe
,baza studiilor de dezvoltare 9i organizare a traficului. potri-
vit prezentelor norme tehnice.
1.6. Drumurile nationale, judetene 9i comunale I~i pas-
treaza categoria functionala din care fac parte" fiind consi-
derate fara Intrerupere in traversarealocalitatilor, servind ~i
ca strazi. Modificarea traseelor acestora in traversarea
localitatilor, precum !?i lucrarile de re'alizare, modernizare ~i
reparare a acestora se fac In conformitate cu legislatia in
vigoare. ' localitatile urbane se fac in corelare cu planul urbanl~
1.7. Sectoarele de drumuri najionale, judetene !?i comu-
nale, incluzand lucrari de arta 9i amenajarile aferente, situ-
ate in intravilanul .regedintelor de judej sau al municipiilor.
sunt in administrarea eonsiliilor locale.
Domenii de aplicare
2.1. Pentru strazile existente, conditiile tehnice din pre-
zentele norme trebuie respectate la repararea, reabilitarea
sau mOdernizarea lor.
3.1. Strazile din localitatile urbane au urmatoarele fun'
:;;i caracteristici: .
- strazile de categoria I - magistrale - asigura pre
areafluxurilor majore ale ora:;;ului pe directia .drumu
national ce traverseaza ora:;;ul sau pe direclia prinCipala
legatura cu acest drum, avand minimum 6 benzi de cir(
lalie, inclusiv Iiniile' de trarnvai; ,
- strazile de categoria a II-a - de legatura - asigL
circulatia majora intre zonele functiona1e ~i de locuit, ava
4 benzi de circulatie. inclusiv IiniiIe de tramvai;
,- strazile de categoria a III-a - colectoare - prei
fluxurile de trafic din zonele functionale 9i Ie dirijeaza sr
strazile de legatura sau magistrale, avand 2 benzi de circula~
- strazile de categoria a IV-a - de folosinta local a
asigura accesLJ.Ila locuinte ~i servieii curente sau oeaz
nale din zonele cu trafic foarte redus. '
3.2. Zona strazilor din localitatile urbane include pait
carosabila, acostamentele, :;;anturile, rigolele. trot ..~e
spatiiIe verzi, suprafejele adiacente pentru parcaje,.;,~,;,
feteIe de teren necesare amplasarii anexelor acestv.u.
sectoarele de strazi fara canalizare, scurgerea apelor :
buieasigurata prin ~anjuri amenajate, cu dirijarea in af,
zonelor de siguranta a strazilor. _
3.3. ,Zonele de siguranta ~i de protectie a intravilam
localitatilor urbane se stabilesc prin studii de trafie 9i r
documentatiile -de urbanism si de amenajare a teritoriu
3.4. Conditiile tehni.ce de proiectare a straiilor din 10
litatile urbane. precum !?i capacitajile maxime de cireul"
sunt prevazute in anexele nr. 1 ~i 2. .
3.5; Proiectarea, sistematizarea !?i realizarea strazllor, ,
general al localitatii, pe baza studiului de dezvoltare
organizare a traficului, Intocmit pentru 0 perioada de !=
spectiva de minimum 15 ani, cu respectarea normelor t
nice in vigoare. . .
3.6. Prin sistematizarea retelei stradale se va aSlgura
drumurile nation ale sa traverseze localitatea prin una ,
eel putin doua strazi principale de circulatie. in confor
tate eu legislatia in vigoare.
3.7. La proiectarea. executia !?i' interventiile asupra s;
zilor din localitatile urbane se va tine seama de categOi
funqionale ale' acestora, de traficul rutier. de sigura

ulatiei, de factorii economici, sociali ~i de aparare, de
nservarea ~i protectia mediului inconjurator, conform stu-
iilor de impact, de planurile de urbanism 9i de amenajare
a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinatie, pre-
cum 1?ide normele tehnice in vigoare, pentru adaptarea
r aeestora la cerintele persoanelor cu handicap si ale· celor
de varsta a treia, precum 1?i pentru amenajarea pistelor
pentru bicicli1?ti.
3.8. Desfiintarea, largireasau crearea de strazi noi in
eadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Regiei Autonome "Administratia
Nationala a Drumurilor din Romania", in cazul drumurilDr
nationale, prin hotarare· a consiliilor locale, in cazul strazilor,
~i la propunerea consiliilor judetene', in cazul drumurilor
judetene.
3.9. Documentatiile tehnice privind proiectarea construe-
tiei, modernizarea si reabilitarea strazilor din loealitatile
urbane se avizeaza de catre' administratorul aeestora. .'
3.10. Tmbunatatirea elementelor geometriee ale strazii se
poate efectua, potrivit dispozitiilor legale, prin eorectari sau
retrageri de garduri, fara demolari de cladiri, asigurandLi-se
latimea minima de trotuar.
. .:3.11.Amplasarea unor objective economice sau de alta
ll~~ura, care implica modificari ale traseului, ale elementelor
~eometrice sau ale structurii de rezistenta' a unei strazi, se
~lce eu respectarea legislatiei in vigoare privind autorizarea
," executarii eonstructiei, cheltuielile· aferente fiind in sarcina
cerui care a solicitat modificarile.
3.12. Tn zonele protejate ale localitati1or se va urmari
deseurajarea sau interzicerea circulatiei de tranzit, in condi-
tii1elegii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespun-
zEhoare,cu acordul administratorului drumului 1?ial politiei
njtiere.
3,13. Tn.cadrul proiectelor de sistematizare a localitatilor
urbane ·se va avea in vedere posibilitatea realizarii unor
<rrlonumente noi, precum 1?i punerea in valoare a monu-
<, _ mel11elor existente, lucrarile destinate acestor scopuri efec-
. tdandu-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice
realiiarea de piete noi sau spatii verzi in jurul obiectivelor
~9GiCil·culturale,prin demolarea unor constructii existente.
·;··p-fi'@..·14;Pentru drumurile de tranzit care ocolesc localitatile
~/ic':p,e", accesul spre aceste drumuri. se realizeaza p'rin
E.s~qiiarnenajate corespunzator intensitatii traficului .
..', $.;1?:pentru intocmirea studiilor de dezvoltare 1?iorgani-
,.1.'; lrf3-.a.:9irculatiei,consiliiIe locale impreuna cu politia rutiera
;,("';·••• sigura(recensamantul periodic al traficului, potrivit normelor
~·7J..tehnicestabilite in acest scop. - .
~ 2¥5:~:$;J6:Vitezele de circulatie luate in considerare la proiec-
:>;£~~..,t~,.·in·tensitatea ~i natura'trafieului, precum ~iorganizarea
~i;~;s~J,U~cJi~}!:,OisPtunerea ~i adm~lnoarjarea einloter~necti!gIOorarSee
stabi-
. ,.'..•..
u·respec area preve en norm r I VI .
·:3.17.Dimensionarea numarului de· benzi carosabile se
.t§i()~.irhJunctie.de intensitatea si caraeteristicile traficului, cu
:~t:}~eq.far¢:a·capacitatilor· maxime de eirculajie pe strazi,
evamte in anexa nr. 2.
.' . Jlpptarea elementelor geometrice ale strazilor din
'Urbane se face cu respeetarea prevederilor
Jqr:fn vigoare ~i sunt redate in anexa nr. 3.. . stationarea pe strazi a vehiculelor ..
",,;.9YAlinierea constructiilor in lungul strazilor dm eate-
'9fnIel"-lILse face cu respectarea distantelor maxime intre
:gh!Ulileacestora, prevazute in anexa nr. 4.
>}.'·3;~O~(Dimensionarea structurii rutiere se face in functie
:"ci~intensitatea ~i de compozitia traficului de perspectiva, de
/caracteristicile fizico-mecanice si de deformabilitate ale
',. materialelor, conform reglementariior in vigoare.
.Alegerea tipului de structura rutiera se va face pe baza
.'trnorcalcule tehnico-economice si de rentabilitate, tinand
. seama si de lucrarile de intretinere necesare fiecarui tip de
;:;;:,irnbr-acaminte rutiera in exploatare.
Perioada de perspectiva pentru dimension area structurii
rutiere va fi de minimum 15 ani.
~-
3.21. Pe sectoarele de drum unde sunt semn
degradari datorate fenomenului de inghet-dezghet Sf
lua masuri pentru sporirea rezistentei st;ucturii r~tie
acest fenomen. '
3.22. Intersectiile se realizeaza denivelat sau la ar
nivel, in functie de categoria strazii 1?ide traficul rutiE
respectarea legislatiei in vigoare. Cheltuielile privind a
lucrari sunt in sarcina celor care au in administrare s
proprietate strada pe care se desfasoara traficul ce ilT
amenajarea sau modificarea intersectiei.
3.23. La proiectarea intersectiilor Tn mediul urban ~
tine seama de fluxurile circulatiei, de relatiile dintre Cl
de trafic, de modul de dirijare a traficului, de conditi!
vizibilitate ~i de siguranta a circulatiei, cu res pee
normelor in vigoare.
3.24. Pentru drculatia pietonilor in localitatile urba,
vor amenaja trotuare, cu 0 latime cuprinsa intre 1,00
4,00 m, in functie de intensitatea circulatiei pietonale
locul unde sunt amplasate, conform anexei nr. 5.
este cazul, se pot amenaja piste pentru bicicli1?ti, in e
mitate cu prevederile normelor in vigoare, avandu-:
vedere studiile efectuate de administratiile locale 1?ipia
de urbanism local.
3.25. La traversarea strazilor din categoriilp. I ~i II
prevazute refugii sau pasaje pietonale denivelate.
3.26. Realizarea 1?iamplasarea in zona strazilor a
rei constructii sau instalatii, in orice seop, se fac Ct
pectarea legislatiei in vigoare.
3.27. Detinatorii constructiilor sau instalatiilor ace;
sunt obligati sa execute, pe cheltuiala lor, demolarea,
rea sau modificarea aeestora, avandu-se in vedere e
rea. cu cota partii carosabile a strazii, daca a
operatiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea,
tinerea sau exploatarea strazii.
3.28. Consiliile locale sunt obligate sa-i in~tiinte:
detinatori in legatura cu lucrarile prevazute, dUp2
urmeaza:
- cu cel putin 12 luni inainte de inceperea lucri§.:
caror executie impune mutarea sau modificarea, ~
constructiile autorizate cu caracter definitiv;
- cu cel putin 3 luni inainte de inceperea lucrarii
cazul constructiilor acceptate cu caracter provizoriu.
3.29. Detinatorii de constructii amplasate in zona ~
lor sunt obligati sa execute revizia periodica ~i repe:
acestora pentru a se asigura estetica, protejarea sir,
siguranta circulatiei.
3.30. Liniile noi de tramvai se amplaseaza pe baz2
studii tehnice. Tn cazul amplasarii acestora pe !=
carosabila a strazii, la nivelul ei se vor amenaja obli~
statii de tramvai cu refugii pentru pietoni, profilul cara.:
tic al strazii modificandu-se in conformitate cu norm,
vigoare.
3.31. Autoritati1e administratiei publice locale imp
cu politia rutiera au obligatia de a reglementa parea
3.32. Parcarea autovehiculelor se admite, de regL
zone special amenajate, in afara benzilor de circulc
a trotuarelor, amplasate de comun acord cu politi a n
CAPITOLUL 4
Dispozitii finale
4.1. Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din
norme tehnice .
4.2. Conditii1e din prezentele norme tehnice contir
vederi mini me obligatorii.
4.3. Referinte: Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 ~
regimul juridic al drumurilor.
 \
\\
\
\
\
Partea
Distanla minima '\
Intensitatea normala dintre intersectii
carosabila (m)
Viteza traficului in la acela~i nivei (m) , Oraanizarea
Nr. Categoria
de proieetare autoturisme circulatiei
crt. strazii
(km/ora) (vehicul-etalon) Relalii Relalii ~i a inters~cliilor
Nr. de La\imea Lalimea
(ora ~i banda) stAnga- numai
benzi banzii (m) carosabilii (m)
dreapta dreapta

1. Strada de Foarte intensa a) Iiniile de tramvai

categoria I - peste 600 9i amplaseaza In lim
magistrala intensa - partii carosabile
360-600 strazii, Incadrate
numarul benzilor
b) intersectiile foarte s
citate s'e 'amenaje,
denivelat
c) intersectiile la nivel
circulatia dirijata
semafoare
d) stationarile pe ben.
de circulatieA e
sunt interzise!li"\'
2. Strada de 50-60 lntensa- 100- a) Iiniile de tramvai
categoria 360-600 150 amplaseaza In lir
a II-a - de partii carosabile a s
legatura zii, Incadrate In nu
rul benzilor
b) intersectiile la nive
circulatia dirijata
semafoare
c) stationarile pe be'
de circulatie cur"
sunt interzise
d) In conditii deos€
de desfasurare a
- seului strazii (t.
accidentat, zone i
ite) se poate ree
viteza de proiee
pe sector pan£
35 km/ora s.,,\,c
or'.'

3. Strada de 40-50 Medie- In conditii d.:uSI

categoria 160-360 de desfasurare c
a IIl-a - seului strazii (1
colectoare accidentat, zone
. ite) se poate re
viteza de proie
pe sector par
25 km/ora

4. Strada de Redusa - Sub a) strazile pot fi ~

categoria . 30-160 si 100 zute cu platfarn
~'
a IV-a - de foarte redusa Incrud9are 9i bu
folosinta locala - sub 30 Intoarcere 9
de regula, tratl
1,00 m
b) se va interzice
mijloacelor de
port In comL
aceasta categc
strazi
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 138 bis/6.IV.1998 -X'--c,.
ANEXA Nr 2
fa aQcme
CAPACITATILE MAX~ME DE CIRCULATIE ALE STRAzlLOR
SITUATE IN PALlER l?1 ALINIAMENT .

(autoturisme- veh icule-etalon/ora)

Nr. benzilor Distanta dintre

de circula~e interseclii (m)

6 benzi 5.000
4 benzi 3.500

B. Circulatia in regim normal ~i flux discontinuu (cu treceri alternative Tn intersectii)

6 benzi 800 2.800
4 benzi 800 2.000 2.200
500 1.500 1.800
2 benzi 500 1.000 1.200
300 700 900
200 600 800
1 banda 100 350

.- ANEXA NT. 3 at
fa aorme

PROFILURI CARACTERISTICE DE STRAzl

A. Strazi de categoria I - magistrale - cu minimum 6 benzi de circulatie

2'.00
3'.00

4.00 I,.o! 7.00

31.00
 ,
" ....-
..

~I IJ.J

'"~ :;
(J
·u ~
<J
:is :is
.. .,

4.00
""
"
;;
11:

1~J,.01
V

14.00
0 A
""
"
:i
~

11,011.51 4.0

27.00
 I

I
7.00
13.0 - 16.0

/'

1
I. 1.0
L
I
)0(

4.00
6.00
~
I 1.0 I
.-..A.v

r OI
>«
3.00

5.00
-r
10
1 . 1
~
 Nr. benzilor Condi!iile Distan!ele dintre
de circula!ie curenta . de amenajare fronturile constructiilor (m)
(ambele sensuri) a strazilor (vezi nota)

Cu sau fara linie de tramvai,

cu pomi ~i sta.lpi la marginea
trotuarului
Cu sau fara linie de tramvai,
cu pomi ~i stalpi la marginea
trotuarului
Cu pomi ~i stalpi ~i cu retele
subterane numeroase
Fara pomi 9-13, Tnfunc!ie de latimea
carosabila a trotuarelor

Distantele dintre fronturiie constructiilor se reduc, Tn cazul in care sunt

prevazute trotuare cu latimi mai mici deca.t cele stabilite in mod curent, !?i se
majoreaza atunci cand se prevad zone verzi mediane, refugii p_entru pietoni, 4i,t
amenajari pentru interseclii ~i pentru asigurarea vizibilitatii, precum' ~i in cazuJ flO<;;'
terenului accidentat, Tn vederea reducerii volumelor de terasamente, al
zidurilor de sprijin ~i al soclurilor cladirilor.
Distanla dintre fronturile cladirilor de locuit, altele decat cele amplasate pe
strazile de categoria I 9i a II-a, va fi de 28 m, pentru c1adirile cu 11 niveluri
(P + 10), ~i de 13 m, pentru cele cu 5 niveluri (P + 4), respectiv 16 m,
pentru strazile cu doua benzi de circulalie 9i trotuare de 3 m.

ANEXA Nr. 5
la norme

1,00 800 700 600

1,50 1.600 1.400 1.200
2,25 2.400 2.100 1.800
3,00 3.200 . 2.800 2.400
4,00 4.000 3.500 3.000 ~,,"";);
..< ... '.
,

·OR 01 N
pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
.
si realizarea strazilor in localitatile rurale .
In conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumu
h'temeiul Hotararii Guvernului nr, 44/1997 privind organizarea ~i function area Ministerului Transporturilor,
ministrul transporturilor emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Se aproba Normele tehnice privind proiecta- Art. 3. - Prezentul ardin 5e va publica Tn Moni'
rea ~i realizarea strazilor in lacalitatile rurale, anexa la pre- Oficial al Roma.niei; Partea I, ~i va intra in vigoare Ie.
zentul ardin.
Art. 2. ~ Anexa face parte integranta din prezentul ordin. zile de la data publicarii.
Ministrul transporturilor,
Traian Basescu
Bucure9ti, 27 ianuarie 1998.
Nr. 50.
 NORME
prlvind proiectarea ~i realizarea strazilor Tnlocalitatile rurale
CAPITOLUL 1
Generalita!i
1.1. Prezentele norme tehnice se aplica tuturor drumuri-
lor publice din interiorul localitatilor rurale, fiind elaborate in
conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind
regimul juridic al drumurilor.
1.2. Prin strazi, in sensuI prezentelor norme tehnice, se
intelege drumurile. 'publice din interiorul localitati1or, indife-
rent de denumire: strada, cale, chei, splai, 90sea, alee,
fundatura, ulita etc. - :.
1.3. Strazile din Jocalitati1erurale se clasifica in raport cu
intensitatea traficului ~i cu functiile pe care Ie Indeplinesc,
astfel:
- strazi principale;
- strazi secundare.
• 1.4. Functiile, dimensiunile ~i modul de realizare a fie-
carei categorii de strazi sunt cele prevazute in prezentele.
'i-.&.orme tehnice.
;. 1.5. Tncadrarea in categorii a strazilor din localitatile
rurale se face de catre consiliile locale, pe baza studiilor
de dezvoltare ~i organizare a traficului, potrivit prezentelor -
norme tehnice.
1.6. Drumurile nationale, judetene ~i comunale i9i pas-
treaza categoria functionala din care fac parte, fiind consi-
derate fara intrerupere In traversarea localitatilor, servind ~i
ca strazi. Modificarea traseelor acestora .in traversarea
localitati1or, precum ~i lucrarile de realizare, modernizare :;;i
reparare .a .acestora se fac in conformitate cu legislatia in
vigoare.
CAPITOLUL 2
Domeniul de aplicare
2.1. Pentru strazile existente, conditiile tehnice din pre-
zentele norme tehnice trebuie respectate la repararea, re-
abilitarea sau modernizarea acestora.·
CAPITOLUL 3-
Prescriptii generate
~ 3.1. Strazile din localitatile rurale au urmatoarele functii
~i caracteristici:
- strazi -principale - cu doua benzi de circulatie pen-
tru trafic in dublu sens;
- strazi secundare - cu 0 singura banda de circulatie
pentru trafic de intensitate redusa.
3.2. Zona strazilor din localitaWe rurale include partea
carosabi-la, acostamentele, ~anturile, rigolele, trotuarele,
spatiile verzi. suprafetele adiacente pentru parcaje supra-
L
fetele de teren necesare amplasarii anexelor acestora. Pe
sectoarele de strazj fara canalizare, scurgerea apelor tre-
buie asigurata prin 9anturi amenajate, cu dirijarea In afara
zonelor de siguranta a drumurilor.
3.3. Zonele de siguranta 9i de protectie a intravilanului
localitatilor rurale se stabilesc prin studii de trafic ~i prin
documentatiile de urbanism :;;i de amenajare a teritoriului.
3.4. La proiectarea, executia ~i interventiile asupra stra-
ziior din localitatile rurale se va tine seama de categoriile
functionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranta cir-
TEHNICE
culatiei, de factorii economici, sociali ~i de aparare, de con-
servarea ~i protectia mediului inconjurator, conform studiilor
de impact, de planurile de urbanism ~i -de amenajare a
teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinatie, pre-
cum ~i de norms Ie tehnice in vigoare pentru adaptarea
acesto~a la cerintele persoanelor cu handicap ~i ale celor
de varsta a treia, precum ~i pentru amenajarea pistelor
pentru bicicli~ti. -
3.5. Documentatiile tehnice privind proiectarea construc-
tiei, modernizarii ~i reabilitarii strazilor din localitatile rurale
se avizeaza de catre administratorul acestora.
3.6. Tmbunatatirea elementelor geometrice ale strazii se
poate efectua, potrivit dispozitiilor legale, prin corectari sau
retrageri de garduri, fara demolari de cladiri, asigurandu-se
latjmea minima pentru trotuar. -
3.7. Dimensionarea structurii rutiere se face In functie
de intensitatea ~i de compozitia traficului de perspectiva,
de caracteristicile fizico-mecanice ~i de deformabilitate ale
materialelor, conform reglementarilor in vigoare.
Alegerea tipului de structura rutiera se va face pe baza
unor calcule tehnico-economice ~i de rentabilitate, tinand
seama ~i de lucrarile de Intretinere -necesare fiecarui tip de
imbracaminte rutiera in exploatare.
Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate dagradari
datorate fenomenului de inghet-dezghet se vor lua masuri
pentru sporirea re~istentei structurii rutiere la acest fenomen.
3.8. Amplasarea unor obiective economice sau de alta
natura, care implica modificari ale traseului, ale elementelor
geometrice sau ale structurii de rezistenta a unei strazi, se
face cu respectarea legislatiei in vigoare privind autorizarea
executarii constructiei, cheltuielile aferente fiind in sarcina
celui care a solicitat modificarile.
3.9. Tn zonele protejate ale localitatilor se va urman
descurajarea sau interzicerea circulatiei de tranzit, in condi-
tiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespun-
zatoare, cu acordul administratorului drumului ~i al politiei
rutiere.
3.10. Tn cadrul proiectelor de sistematizare a localitaplor
rurale se va avea in vedere posibilitatea realizarii unor
monumente noi, precum' ~i punerea in valoare a monu-
mentelor existente, lucrarile destinate acestor scopuri efec-
tuandu-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice
realizarea de piete noi sau spatii verzi in jurul obiectivelor
social-culturale, prin demolarea unor constructii existente.
3.11. Pentru Intocmirea studiilor de dezvoltare 9i organi-
zare a circulatiei, consiliile locale impreuna cu politia rutiera
asigura recensamantul periodic al traficului, potrivit normelor
tehnice stabilite in acest scop.
3.12. Vitezele de drculatie luate in considerare la pro-
iectarea, intensitatea 9i natura traficului, precum 9i organi-
zarea circulatiei, dispunerea ~i amenajarea intersectiilor se
stabilesc cu respectarea prevederilor normelor tehnice In
vigoare.
3.13. Proiectarea ~i realizarea intersectii10r se fac in
corelare cu planul urbanistic general al localitatii, pe baza
studiului de dezvoltare ~i organizare a circulatiei, intocmit
pentru 0 perioada de perspectiva de minimum 15 ani.
 3.14. Adoptarea elemente/or geometrice ale strazil~)rdin
('~alitatile rura/e se face cu respectarea prevederilor nor-
l'ar tehnice in vigoare.
3.15. Intersecfiile se realizeaza denivelat sau fa acela~j
live!, in functie de categoria strazii 9i de traficul rutier, cu
f pectarea narmelor tehnice in vigoare.
3.16. La proiectarea intersec!ii/or Tn mediul rural se va
ine seama de fluxurife de circulatie, de relatiile dintre
urentii de trafic, de modul de di'rijare a trafic'ului, de
( Iditii1e de vizibilitate 9i de siguranta a circulatiei, cu
: Jectarea norme/or tehnice In vigoare.
3.17. Amenajarea interseqiilor la acela9i nivel Intre doua
(' mai'multe strazi In localita.ti!e rurale se face cu asigu-
:; ~a prioritatii. pentru circulatia care se desfa90ara pe
t. ada de categorie superioara.
3.18. Profilurile caracteristice ale strazilor in localitati
J Ie se vor realiza conform anexei. Daca ~ste cazul, se
amenaja piste pentru bicicli9ti, Tn conformitate cu pre-
~derile normelor tehnice, avandu-se In vedere studiile
:ectuate de administratiile locale 9; planurile de urbanism
( Ie.'
...,.19., Realizarea 9i amplasarea in zona strazilar a erica-
,i cc;uc!ii sau instalatii, In orice scop, se fac cu res-
~.. area legislatiei in vigoare,
.20. Detinatorii constructii1ar sau instalatiilor acceptate
In! obiigati sa execute, pe cheItuiala lor, demolarea, muta-
a sau modificar.ea acestora, avandu-se In vedere corela-
cu cota parfji carosabile a strazii, daca aceste
), atiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, intre-
erea sau exploatarea strazii.
1
~
11.0 I 1.0 10.751
Regia Autonoma "Monitorul Olicial", sir. Izvor ,nr. 2-4. Palatul Parlamentului. sectorul 5, Bucure:;;ti,
cont nr. 30.98.12.301 B.C.A. - S.M.B.
Adresa pentru publicitate : Serviciui rela!ii cu publicul :;;i ageniii economici, Bucure~ti,
Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2,. telefon 211.57,30.
Tiparul : Regia Autonomii "Monitorul Oficial". tel. 668.55.58 :;;i 335.01.11/4028.
3.21. Consiliile locale sunt obligate sa-i in9tiinte
detinatori Tn legatura cu lucrarile prevazute, dupa
urmeaza: .'
- cu cel putin 12 funi inainte de inceperea lucra-ril
caror executie impune mutarea. sau modificarea, pe
constructiiIe autorizate cu caracter definitiv;
~ cu cel putin 3 IUrJifnainte de inceperea lucrarilor,.
cazul constructiilor acceptate cu caracter provizoriu. .
. ' (
3,22. Definatorii de constructii amplasate in zona strazi';
lor sunt obligati sa execute ~evizia periodica 9i repararea,
acestora pentru a se asigura estetiCa, protejarea strazii ~f'
siguranta circulatiei.
3.23. Autoritatile administratiei publice locale impreuna
cu poli.tia rutiera au obligatia de a reglementa parcarea ~i
stationarea pe strazi a vehi~ulelor,
3,24. Parcarea autovehiculelor se admite, de regula, In
zone special amenajate, In afara benzilor de circuiatie ~i a
trotuarelor, amplasate de comun acord cu politia rutiera.
CAPITOLUL 4
••
Dispozitii finale . ~'il'
4.1. Anexa face parte integranta din prezentele norme - ,
tehnice.
4.2. Conditiile din prezentele norme tehnice sunt preve-
deri minime obligatorii.
4.3. Referinte: Ordonahta Guvernului nr, 43/1997 .privind
regimul juridic al drumurilor.
10.7511.0 Wj
.~
 /CIJ/~)1/ 'Ii.t.£ &/'Cyc:te (( )~( ~>CJiq
MONITORUL OF1CIAL AL ROMANIEI, PARTEA I~_.~-r::15/19.1.1998.

ANEXA
la nQrmele tehnice

L I M I TEL E Z 0 N E LOR' D RUM U AI LOR

conform Ordonantei
,
Guvernului .
nr. 43/1997'. privind regimul juridic al drumurilor

a) Zonele de siguran,ta ale drumurilor sunt cuprinse de la limits exteriasre a amprizei drumului pane Ifl.·

1) 1,50 m de la marginea exterioara. a ~anturilor, pentru drumuril.e situate la nivelul tereno-

lui;,
2) 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;
3) 3,00 m de lei. marginea de sus a taluzuliJi, pentru drumurile In debleu cu ina.1timea talu-
zului pana la 5,00 m inclusiv;
4) 5,00 m -. de la marginea de SU5 a taluzului, pentru drumurile In debleu cu ina.1timea talu-
zului mai mare de 5,00 m.
b) Zonele =Ieprotec,tie sunt cuprinse fntre marginile exteriaare ale zone/or de siguran,ta ~! marginile
zone! drumufu! delimitat conform tabe/u/l,Jiurmatar:
:~

Caleg~~,adrumului Autostrazi Drumurinalionale Drumurijude\ene Drumuri comunale

Distanta de la axul drumului

pan a la meli ginea exterioara a
zonei drumL.lui 50 22 20 18

~~ zona drumului I
x 1. zona 'de b -i'
ro l,__
a_m_.p_r_iz_a ._,~igUrant~ zona de protectie
-\
I

\
\

I platforma ~'
r- .~ I I
parte
carosa~.~la I I
F 1,?0 m I 1,50 m I' '~"
ra----,jr--~ i"? ~ •• • .',..
__ 'j--I --_"'---_
,...j

I ,r I' I I I
I I I '
I I I
I

2,00 m I
-j
,
I
I
I
i I
I
j

I I
I

I /:
L
I
banda de
!
J
w (r~_
II
I
h
~t-5-,o-o-m-pentru h > 5.00 m

I
I -
\ ir;caO~1
., ~ I
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 138 bis/6.IV.1998

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

OR DI N
pentru aprobarea Normelor tehnice. privind proiectarea, construirea
-'.
si modernizarea .;.
drumurilor

in conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Transporturilor, '
mini5trul transporturilor emite urmatorul ordin:

Art. 1. - 5e aproba Normele tehnice privind proiecta-
rea, construirea ~i modernizarea drumurilor, anexala pre-'
zentul ordin. .
Art. 2. - Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 3. - P:ezentul ordin se v~ publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, !?i va intra Tn vigoare la 15
zile de la data publicarii.

Ministrul transporturilor,
Traian Basescu
Bucure~ti, 27 ianuarie 1998.

-. Nr. 45.

NORME TEHNICE
privind proiectarea, construirea si
, modernizarea
.
drumurilor
CAPITOLUL 1 b) drumuri expres - drumuri nationale accesibile numai
Generalitali prin nodurJ sau intersecfii reglementate care pot fi interzise
anum!tor ~ategorii de utilizatori ~i vehicule ~i pe care opri-
1.1. Prezentele norme au fost elaborate in conformitate
rea !?Jstatlonarea pe partea carosabila sunt interzise;
cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 19/1997 privind
c) drumuri na,tionale europene (E) - drumuri nationale
transporturile !?i ale Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 pri-
deschise traficului international, a caror Tncadrareca drumuri E
vind regimul juridic al drumurilor.
se stabile!?te conform prevederilor Acordului European pri-
1.2. Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor
vind marile drumuri de trafic international (AGR).
publice 5e realizeaza pe baza principiilor generale preva-
zute in prezentele norme tehnice. Ele pot fi !?i autostrazi sau drumuri expres;
La proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor d) drumuri nafiona/e principale - drumuri nationale care
publice 5e va tine seama de' funcfja pe care 0 au in aSiaura legatura capitalei tarii cu orasele resedinta de
reteaua rutiera, de clasa tehnica, de utilizarea rationala a· jUdet, legaturile dintre acestea, precum'!?i cu principalele
terenuriior, conservarea ~i protejarea mediului inconjurator, puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a
1e pianurile de urbanism !?i de amenajare a teritoriului Romaniei;.
" ..-ipr~bate p~t~ivit legi!,..precu:n !?i d~ ~ecesitatea desfa!?ura- - alte drumuri nationale pe care la uJtimul recen-
'...,-11 clrculatlel In condltll de slguranta !?I confort. . samant de circulatie s-a inregistrat un volum de trafic
•• . 1.3. Prevederiie prezentelor norme tehnice nu se aplica: mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500 vehicule
strazilor; fizice/24de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon
- drumu'rilor inchise circulatiei publice. autoturisme/24 de ore;
e) drumuri nationa/e secundare - restul drumurilor natio-
CAPITOLUL 2 nale care nu se incadreaza Tn categoriile prevazute' la
Proiectarea, construirea 9i mOdernizarea drumurilor' lit. a) - d);
f) drumun'judetene - drumuri publice care asigura leaa-
2.1. Planificarea, .proiectarea, construirea si moderniza-
turile dintre: .. . ~
rea drumurilor publice 5e fac Tn functie de categoriile aces-
....;.municipiile re!?edinta de jUdet 9i re~edintele de
tora din punct de vedere functional si de clasa tehnica
determlnata potrivitnormelor tehnice p'rivind stabilirea cla- comune, municipii, orage, obiective de interes turistic, por-
sei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al turi, aeroporturi etc.;
ministrului transporturilor. - ora!?e !?i municipii Tntre ele;
2.2. Din punct de vedere functional si administrativ dru- g). drumuri comunale - drumuri publice care asigur~
muriie publice se impart, in ordin'ea importantei, astfei: legaturile dintre orase sau resedintele de comuna si satele
a) autostrazi - drumuri nationale de mare capacitate .si care Ie apartin;' .. .
viteza, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor care nu h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe
deservesc proprieta!i1e riverane, 'prevazute cu dou~ cai uni- proprietati, fiind situate fa limitele acestora. .
direqionale separat~ printr-o zona mediana avand cel putin 2.3. Corel area categ9riilor de drumuri, din punct de
aoua benzi de. circulatie pe sens !?i banda de stationare de vedere functional !?i administrativ, cu clasele tehnice stabi-
urgenta; intersectii denivelate !?i accese limitate, intrarea si lite Tn conformitate cu prevederile normelor tehnice privind
ie~irea autovehiculelor fiind permisa numai prin locuri stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit
special amenajate; . prescriptiiior din tabelul nr. 1.
 CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI,
DIN PUNCT DE VEDERE FUNCTIONAL $1 ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE

CAT£COIUA JlJNCTONALA LEGATtJIU Dl't'U

CAncoamz
FtlHcnOPCALE 51
CUSA
nBNlCA
NtiMARDI:
aEMZlDE
LATIMJ:A
a£NZ.IIDE
CIRct1LA m CIJlCtlLA TIE
\"ITI:U
a....
DE PROU:CTAJU:

CUStLE TEHmCE SES DEAL MUNTE

AUT05TJlAZJ
•• lala 2 s % J.7S 1%0 100 80

IlRUMURJ lXlRXS

DJlUMURI NAnONAU EUR.OPENE D 3.50 100 80

DltUMUJU NAnONAU PIUNCIPAU

m 2. 3,s8 80 SO, 40
DJlUMUR.!NAnONAU S:EC11NDAU

DRUMUlU Jtll)ETEHE
IV 2 J,IO
" • ~
DRUMUlU COMUNALZ

V 2 :z,7S
DRUMURJ VlCINAU:

2.4. La racordarea drumurilor pUblice din afara localitatilor cu cele din interiorul localitatilor trebuie aplicat princi-
; piul conform can}ia drumurile publice din afara localitatilor trebuie sa se continue cu drumuri de acela~i rang sau supe-
rior in traversarea localitatilor. in tabelul nr. 2 sunt redate legaturile recomandabile dintre drumurile din afara localitatilor
cu cele din interiorul locaiitatilor.

CORELAREA LEGATURILOR RETELEI DE DRUMURI PUBLICE

DIN AFARA LOCALITATILOR CU CELE DIN LOCALITATI .

L.£C4TlJIUU
RETEUIDE
DaUJorulU ll< st DIl'I
AI~
LOCU.lT.A.T1LOIt

DRt:MU1U
";u;: DRtlMUlU JUDETENX
 ~ 13
2.5: Elementele geometriee ale traseului drumurilor publiee se stabilese in functie de elasa
tehniea a aeestora ~i de viteza de proieetare determinata 'in eonformitate eu prevederile normelor
tehniee -privind stabilirea clasei tehniee a drumurilor pUblice.
Elementele geometriee adoptate trebuie sa asigure desfa~urarea circulatiei in conditii de
deplina siguranta ~i confort ~i sunt prezentate in tabelul nr. 3.

Viteze de proiectare
(km/h)
Elemente geometrice U.M
120 100. 80

Razele minime ale eurbelor in plan m 650 450 240

Declivitati longitudinale maxime 0/0 5 6 6

Razele de racordare minime m 18.000 9.000 4.500

convexa a deelivilatilor exeeptionale m 12.000 f.OOO 3.000
Razele de racordare minime m 6.500 4.500 3.000
eoneava a declivitatilor exeeptionale m- 4.200 3.000 2.200
-.
Distanta de vizibilitate m 230 160 110

2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai
I, ; latimea benzilor ~i numarul aeestora, trebuie sa fie
ti-.Alita· in funetie d~ nivelul de servieiu ce se dore~te a fi
ferit utilizatorilor In conformitate cu prevederile reglemen-
3. ::Jrin vigoare.- , , " .
:>entru construqiile noi debitiJl de serviciu, care serve~te
3. dimensionarea drumurilor din punct de vedere alcapaci-
a _de cireulatie, este debitul admisibil eorespunzator 'nive-
L
':
J i de serviciu "CH.
Pentru drumurile; existente aflate In exploatare, pentru
3.sigurarea unor eonditii bune de desfa~urare a circulatiei,
? 9 neeesar ca traficul sa nu depa~easea debitul reeo-
TlCindabileorespunzator nivelului de serviciu "B". Jnsituatia
'n care acesta este depa~it, este indicat sa se adopte
1 suri locale de sporire a capaCitatii de circulatie prin
3, ••• enajarea intersectii1or, construirea de benzi suplimentare
pentru vehieule . lente, coreetarea
. eurbelor, '..
Imbunatatirea
,
v ibilitatii etc., princorectarea elementelor care conduc la
lucerea capacit~ti:'-~i'fluenteicirculat'iel·. : .
2.7. Latiniea platf6rmei ~i a parfii carosabile se"stabile~te
f --~tie de clasa tehnica, de categoria functional a ~f de
lmente\e prevazute in anexa: nr. 1, astfel: '
A) Latimeaplatformei.;
a) intre 23,5 in ~i 26 m, la autostrazi;
b) intre 17 m 9i 19 m, la drumurile cu patru benzi de
clrculatie; -- ' " ,'--
c) Intre 7 m si 12 m, ladrumuriJe cu doua benzi de cir-
Ilatie; ..•.. . .
d) de 5 m, la drumurile cu 0 banda de cirq.llatie.
B) Latimea parfii cq.rosabile:.
a) Intre' 14 m ~i 15 m, la autostrazi;
b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulatie;
c) Intre 5,5 ~i 7 m, la drLimuri cu doua benzi de circulatie;
d) de 4 m, la drumuri cu 0 banda de eirculatie.
2.8. Zonele mediane la autostrazi se prevad a fi echi-
pate cu dispozitive de retinere (glisiere sau parapete de
~ecuritate),plantatii sau dispozitivespeciale antiorbire.
2.9. Tn vederea asigurarii fluentei circulatiei pe sectoa- .
rei'" cudeclivitati peste 4%, avand circulatie preponderenta
dt. _)ehicule grele (peste 20% din trafic), se 'lor realiza
lenzi suplimentare pentru circulatia acestora. . dea solutiicare sa asigure gabaritele ,de navigatie.
2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face in filnctie
de intensitatea 9i de ~ompozitia traficului de perspective., de
~aracteristicile fizico-mecanice 9i de deformab!litate a~e
Tlaterialelor, conform reglementarilor Tn vigoare. ,
Alegerea tiputui de structura rutierase va iace pe baza
unor calcule tehnico-economice ~ide rentabilitate, tinandu-se
seam a 9ide lucrarile, de' Int~etinere necesare fiecarui tip de
imbracaminte 'rutier§. Tn exploatare.· - .. .'
Pe sectoarele de drum unde sunts'emnalate' aegrad§.ri
datorate fenomenu!ul de Tnghet-dezghet, se vor lua masuri'
pentru sporirea rezistentei structLirii: rutiere la acest
fenomen. .. '. ..
2.11. Pe.ntru asigurarea confortuhJi ~i sigurantei. circulatiei
in exploatare, ,Ia realizarea irn!;:lracaminteirutjere se vor uti-
~it~finologii' care sa asigure
Iiza materia Ie, echiparTJe-.r{t~·
realizarea conditiilor privind planeifatea,uniformitatea 9i
rugozitatea suprafetei de rulare, eorelate cu vitezele practi-
cabile in conformitate cu prescriptiile In vigoare.
u~" :&~
~e . oe S
~e" u eiC
. CAPITOLUL 3 \~ e \'0- .~e .~
. t . . d'l . . ":i ~.:§ ').'I;
PrOlec area !?I constrUirea po un or, pasaJe\', '!-..-\>.••••' ":i,
viaductelor C>'?i>e'lr o~
. . ~ .....•..
3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaduct~ ~ 'lr~""~" fc
podetelor se face In functie de clasa tehnica a d~e,
tinandu-se seama de elementele din tabelul nr. 4.
Clasa Clasa de
tehnica· incarcare
~'. _. .
3.2. Clasele ,de Incareare ~i convoai~le de calcul pentrL:
dimensionarea podurilor, podetelor, pasajelor ~i a viaducte-
lor se aplica atat construciiilor noi, cat ~i la moderniz' 9-
consolidarea sau reabilitarea celorBxistente. "':',
3.3. Pentru podurile, podete1e ~i viaductele amplasate pE
drumuri pUblice cu trafic de vehicule speciale pentru piesE
grele, la propunerea unitati10r care au in administrare dru
mul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului ~i Cl
aprobarea MinisteruluiTransporturiior se pot lua In conside
rare, la dimerisicinare,' tipuri de convoaie exceptionale, core
late cu dimensitmile ~i greutati1e pieselor; In' conformitati
cu prescriptiile in vigoare. . .
3.4. La podurile~i podetele amplasate pe drumurile d
clasa tehnica V cu trafic u~or, fara perspectiva sporirii ults
rioare a greutatii vehiculelor, dimension area se poate fac
9i la· clasa II de Incarcare pentru convoaie AlO ~i 840, p'
baza aprobarii administratorului drumului.
3.5. La dimension area hidraulica a podurilor 9i podetelc
se va asigura seurgerea .apelor potrivit debitelor de cab
~i de verificare: tinandu-se s,eama de prevederile studiilor ~
lucrarilor pentru regularizarea; indiguirea ~i amenei:<re
cursurilor de apa, In contextul legislatiei in vigoare.
in ca'Zul raurilor ~i al· canalelor navigabile, se vor : "'),',
. 3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va tine seam
de traficul actual si de evolutia acestuia In perspectiva, d
necesitatea asig'~r~rii fluentei' !?i sigurantei cireulatiei, ~i d
.'eficienta tehnico-economica. .
3.7: Pe drumurile' nationale europene se vor prevedE
pasaje denivelate latoate intersectiile cu linii de' cale fera
principale. '., .. '.
3.8. Latimea podurilor,,, pasajelor !?i a viaductelor ~
coreleaza cu' )atimea platformei ~j a: parfii carosabile a dn
mului ~i este prevazuta Tnanexa nr. 2. .
3.9. Tnaltimea gabaritului de libera trecere peste drumu
indiferent de categorie sau clasa tehnica, este de 5,0 r
CAPITOLUL 4
Interseclii de drumuri
4.1. Intersediile dintre drumurile publice se realizea:
denivelat sau la' acela9i nivel, in functie de clasele tehni(
~i de categoriile functionale ale drumurilor care S6 interse
teaza ~i in functie de intensitatea traficului rutier.
 lS-c
ecjiile autostrazilor ~i drumurilor expres cu alte • . t' I 'I 1
- In cazun excep.lona e, se poate admite' am pia:
e'fac denivelat. intersectiei Tntr-o zona Tn care una dintre cele doua c;
.murile expres se pot admite accese la nivel, la comunica!ie este in curbS., numai dace. declivitatea unf
.fiarea 9i ie9irea din drumul expres se fac prin viraj inclinarea in profil transversal a celeilalte sunt in ac
apta, dar nu se admit Tncruci9ari sau accese prin sens, iar diferenta dintre ele nu depage~te 5%0;
stanga la acela9i nivel.
- declivitatea Iiniei Tn zona intersectiei nu trebu
anumite conditii, Tn cazul unui schimb important de
depageasca cu mai mult de 5%0 inclinarea profilului :
fic 9; unde gradul de ocupare a terenului permite, se .
versal al drumului.
~poatelua in considerare amenajarea unor intersectii giratorii.
4.9. Tipul de echipare a intersectiei dintre drur
4.3. Amenajarea intersectiilor la acela9i nivel intre doua
pUblice 9i calea ferata, precum ~i semnalizarea se sta:
drumuri se' va face nU'mai pe baza unui calcul de capaci-
tate a intersectiei,luandu-se in 'considerare traficul orar de in conformitate cu prevederile reglementarilor in vig

perspectiva, corespunzator celei de-a 30-a ore, in confor- CAPITOLUL 5

mitate cu reglementarile Tn vigoare.
Dispozilii finale
In cazul depa9irii capacitatii pentru 0 intersectie la nivel
cu circulatia reglementata prin indicatoare rutiere, se poate 5.1. Prezentele norme tehnice se completeaza' CL

avea in vederesolutia semaforizarii intersectiiIor situate in vederile din reglementarile in vigoare, aferente fiecarei
localitati. in afara localitatilor, in asemenea situatii, se va gorii de lucrari care intra in componenta drumului p
1revedea sens giratoriu sau intersectie denivelata. 5.2. Tn cazul modernizarii, consolidarii sau reab
1r 4.4. Proiectarea amenajarilor intersectiilor de nivel se unor sectoare de drumuri existente, care au un sistem
lace asigurandu-se circulatia cu prioritate pe traseul de definitiv fara defecte majore structurale: sunt Tn rar
drum cu c1asa tehnica superioara, considerat drum princi- inalte sau deb lee adanci, au lucrari grele de sprijir
pal.
consolidare, sunt in traversarea localitatilor cu nume
Drumurile nationale europene, care nu sunt autostrazi aecese 9i prezinta elemente geometrice' care nu se
sau drumuri expres, au prioritate fata de calelalte drumuri.
dreaza in cele prevazute de norme, iar amenajarea ir
Amenajarea la acela9i niv~r a intersectiilor drumurilor
ditiile normelor ar necesita lucrari de volume m
publice din afar a localitatilor se va face cu respec.tarea
costisitoare, exproprieri 9i/sau. demolari sau ar elimina
reglementarilor Tn vigoare, prevazandu-se pentru asigurarea
bilitati1e de acces la riverani, cu acordul administra
fluentei 9i sigurantei circulatiei benzi de virare, racordari de
drumului, acestea se pot corel a cu· viteza de proiect,
colt, benzi de stocaj 9i benzi de accelerare sau deeelerare.
4.5. Largirile, benzile de aecelerare .9i decelerare, de cadrul unui proces de proiectare exceptionala, prin a(
viraj 9i de stocare, precum 9i penele de racordare aferente rea unor elemente la limita celor rezultate din calqule
amenajarii intersectiilor se realizeaza cu. aceea9i imbraca- insa a afecta siguranta circulatiei, prevazandu-se r
minte 9i cu 0 struetura rutiera identica eu cea existenta pe corespunzatoare.
':lrum. 5.3. ~e drumurile publice pe care se desfa90ara
4.6. La proiectarea intersectiilor dintre drumuri se vor vent circulatia autobuzelor pe Iinii regulate de transp
____
jvita pe cat posibil sectoarele cu declivitati mai mari de comun se vor prevedea statii de transport Tn comun.
4% ~i racordarile in interioru! curbelor drumului pr~ncipal. Amplasarea lor se va face la propunerea admini~
4.7. Intersectiile autostrazilor 9i drumurilor expres cu publice locale, cu avizul administratorului drumului 9i 2
calea ferata se fac denivelat.- tiei rutiere.
Pentru drumurile n~tionale eur,opene intersectiile vor fi AmpJasarea statiilor de transport· in comun in 2
denivelate Tn cazul liniilor de cale ferata principale.
profil transversal al drumului este interzisa.
Pentru ce!elalte categorii de drumuri necesitatea realiza-
Statiile de transport in comun nu pot fi folosite _ca
rii intersectiei' denivelate se. stabile9te pe baza eficientei
de stationare sau parcare.
economice 9i 'a indicelui general de prioritate, determinate
5.4. Proiectarea 9i construirea drumurilor de. u
in conformitate cu metodologia in vigoare.
privata se vor face pe baza caracteristicilor impuse d,
4.8. in cazul intersectiilor fa nivel dintre drumuri 9i cai
ferate sau linii de tramvai, se va urmari ca acestea sa se rile de vehicule ce vor circula 'pe aceste dru~uri.

faca, de regula, respectandu-se urmatoarele conditii: 5.5. Drumurile de utilitate privata deschise cire
. . .

- intersectia sa sa faca sub un unghi ca~ mai aproape publice vor trebui sa aiba elemente similare eel pu
de 90°, dar nu mai mic de 45°; .drumurile publice de clasa tehnica V ~i sa fie semni
- ambele cai de comunica!ie sa fie pe cat ·posibil in corespunzator' reglementarilor in vigoare pentru circ
aliniament; publica.
 MONITORUL . . ..."
OFIGIAL AL ROMANIEI,
'. .
PARTEA I Nr. 138 bis/6.1V.1998
I

r LATIMILE PLATFORMELOR 5\ pARTlLOR CAROSABILE ALE DRUMUR1LOR TN ALINIAMENTE .

1. CLASA TEHNICA'( - ,,'. :"::.:" :~". . . .' . .

AUTOSTRAZI
1.1. AUTOSTRAzI IN REGIUNI DE $ES $1 DEAL

,I 23.50 - . '1
, p
0.502.500.25 7.00 0.252.500.25 . 7.00 0.25 ?.50 0.50
-i I ·[-1--------411 '11-------·11· I f-
a bs bi c bi m bi c bi!;>s a

)l, () () ! {) {) , ,~
/< I
p =
platforma
c =
cai de circulatie unidirecfjonale
bi= benzi de incadrare (ghidare) din acela~i
slstem rutier ca al caii de circulatie
bs= benzi de staponare .
a = acostament
m =
zona mediana'

2. GLASA TEHNICA II
2.1. DRUMURI EXPRES $1 DRUMURI·NATIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULATIE

19.00
I• ·1
p
0.75 . 14.00 0.75 .
-ibi'l pc '!bir-
v
<'
) ]
{> 0 0
~~~
/ ..
1

2.2. DRUMURI NAT10NALE EUROPENE·SI

r .' _.:'
DRUMURI NATIONALE
.' •
PRINCIPALE • •••
CU PATRU BENZl
- .".
DE CIRCULA'
_

17.00
P
14.00
pc

{> I
I
0

I
 SA TEHNICA III V1
DRUMURI EXPRES. DRUMURI NATIONALE EUROPENE, _DRUM~8INAIIO~ALE PRINCIPALE, DRUMUF
·NATIONALE
, SECUNDARE, DRUMURI JU'DETENE CU DOUA BENZI b~ ClRCULATIE
,~. .

12.00
p
7.00
pc

!
I

fJliIiIk3.2. DRUMURI NAT10NALE EUROPENE, DRU~URI NATIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NATIONA

~ SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE CU DOUA BENZI DE C1RCULATIE .

9.00
p
7.00
pc .

I ll.......... >---r /
NOTA:
Pentru drumurile nationale europene laiimea minima: a platformei trebuie sa fie de mini-
mum 10m, iar benzile de incadrare sa aiba cel puiin 0,75 m latime. De asemensa, vor fi
prevazute platforme de staiionare, din loc in loc.

4. CLASA TEHNICA IV $1 V
4.1. DRUMURI NATIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUA BE
DE C1RCUl.,AT1E

800
P
6.00
pc

La drumurile judetene ~i comunale se admite ca parapetsle ·sa Jje.amplasat~ ?i in cadrul

latimii acOstamentelor. . .---- ...
 I 7.00 I

T__
p
1Q 7 5
Jf_ _......
:_ O ~IQ-.7-5_'';:"., . /

~' I ~
p = platforma drumului
pc = parte carosabila

NOTA:
Se admite ca parapetele, rigolele sau 9an!urile
sa fie amplasate !jii in cadrul la!imii acostamentelor.

5.00
p

·4.00
 ANEXA Nr. 2
13 normele tehnice

LATIMEA PODURILOR, PASAJELOR $1 A VIADUCTELOR

PE DRUMURI CLASA TEHNICA
AUTOSTRAzI

12.00

~/§///f/#//(//':W////§//////¢/#//(/j

5.00
/.' y////,::;,/////////
I
 SA TEHNICA III V r
DRUMURI EXPRES, DRUMURI NATIONALE EUROPENE, DRUMURI NATIONALE PRINCIPALE, DRUMUF
NATIONALE SECUNDARE, DRUMURI JU'DETENE CU DOUA BENzl
• '.'
bE' C1R'CULATIE I
.

12.00
p
7.00
pc

!
I
»:J .........

/•• 3.2. DRUMURI NATIONALE EUROPENE, DRU~URI NATIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NATIONA
~ SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE CU DOUA BENZI DE CIRCULATIE .

9.00
p
7.00
pc '

II

NOTA:
Pentru drumurile nationale europene latimea minima: a platformei trebuie sa fie de mini-
mum 10m, iar benzile de incadrare sa aiba eel putin 0,75 m latime. De asemenea, vor fi
prevazute platforme de stationare, din loc in loc.

4. CLASA TEHNICA IV $1 V
4.1. DRUMURI NATIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE, DRUMURI COMUNALE cu DouA BE
DE CIRCUl.,ATIE

8,oQ .1
P
6.0Q ~.~ I

pc bt

NOTA:
La drumurile judetene ~i comunale se admite ca parapetsle ·sa jie. ·amplasat~ ~i in cadrul
latimii ac6stanientelor. .
4.2 DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU D0,uA BENZI DE CIRCULATIE

I.

j075~,J
7.00 I
p
\0.751 5.50

Jr--'--I _O-J
~( I
p = platforma drumului
pc =part~ carosabila

NOTA:
Se admite ca parapeteie, rigolele sau ~anturile
sa fie amplasate ~i in cadrul latimii acostamentelor.

5.00
p

·4.00 0.50
pc I I
 "'if . 19
ANEXANr 2
la normele tehnice

LATIMEA PODURILOR, PASAJELOR $1 A VIADUCTELOR

PE DRUMURI CLASA TEHNICA I
AUTOSTRAzI

. 12,00 . 12.00

~/////'<'//'?//J@@//////C//////;M~i~ ~///'?//;W//'?/C~W/////'?//#//VW#///,'//~

5,00
.... :'////'j(/' :'//////),'
I
 de clasa tehnica lili viteza de proiectare a drumului, respectiv functie de tipul !ji
importanla caii ferate.

Profilul transversal al cailor de comunicalie terestre reprezinta 0 secliune

transversals normals pe axa cl:iii, Tntr-un punct oarecare al traseului. Profilurile transversale curente ale drumUi'ilor pub lice se proiecteaza pe baza cotelor
Profilurile transversale reprezentate in general la scara 1: 100 sunt definite prin Iiniei rO$ii calculate in profillongitudinal in fiecare pichet cu respectarea latimii necesare
pozilia lor kilometrica !ji prin numarul de ordine al pichetului respectiv, care este identic a partii carosabile linclusiv supralargirea Tncurbe) ~i a principiilor de proiectare specifice
cu cel din planul de situatie !1i din profilul longitudinal. pentru taluzuri, dispozitive de scurgere a apelor, lucrari de arta, piste pentru cicli~ti etc.
in general, profilurile transversale sunt importante pentru:
- prezentarea elementelor necesare executarii infrastructurii (dimensiuni, cote, 11.1.1. Elementele profilului transversal al drumurilor
pante tfansversale, modul de amenajare a terenului natural, dispozitive pentru colectarea Elementele profilului transversal al drumurilor publice sunt: partea carosabiJa,
!1ievacuarea apelor de suprafats !ji subterane etc.); benzile de incadrare, acostamentele, platforma, taluzurile, banche.tele, dispozitivele de
- precizarea unor elemente ale suprastructurii, in special la drumuri unde se colectare ~i evacuare a apelor, ampriza $i zona drumului (fig. 11.11.
prevede grosimea structurii rutiere !ji a be'nzilor de incadrare, eventual zestrea existenta
!ji a elementelor caracteristice lucrariJor de arta (podele, poduri, ziduri de sprijin etc.);
- calculul volumelor de lucrari de infrastructura, a suprafetei amprizei!ji zonei caii'
de ~omunicalie terestre !1ieventual a supraf~lelor scoase temporar din circuitul agricol
sau necesare de expropriat.
Aceste profiluri transversale sa numesc curente lili se vor proiecta obligatoriu in
urmatoarele situatii:
- in punctele extreme ale caii de comunicatie;
- in punctele de schimbare a declivitiitii precum !ji Tn punctele de schimbare a
pantei terenului natural;
- la schimbarea categoriei de folosinla a terenului (pa!1une, arabi I, plantatie,
padure, etc.);
- la schimbarea caracteristicilor geotehnice ale terenului natural;
- in axa intersecfjilor cu alte clii de comunicalie;
-,in axa lucrl:irilor de artli (sau alte lucrl:iri importante).
Tn afara profilurilor transversale curente, fiecare proiect va contine a!}a-numitul PaFteacarosabila reprezintii partea din platforma drumului special amenajata pentru

profil trannersal tip. Acesta evidentiazli toata elementele caracteristice comuoe circulalia vehiculelor. in acest scop pe lalimea ei se proiecteaza structura rutiera a car~i
profilurilor tr.,sversale curente pentru un anumit sector pe lungimea cAruia amenajarea capacitate portantli se stabilel}te funclie de: caracteristicile traficului de perspectivA ~i
terenului natural nu se modific4, inclusiv detaliile de execulie necesare. Elementele de condiliile geotehnice l}i climaterice ale regiunii respective.
geometrice mentionate 10 profilul transversal sunt fixate prin tema de proiectare, func;:fl Pentr'u"asiglirarea :scurgerii spelor de suprafata,forma partlPcarosabilElnu ef;te
 orizontala. Forma pArtii carosabile 1n sectiune transver~Alai se ,.. ·--~te I. • amel
~IJlui. """_"nal_~ ,,lant~, .~JUZUI"" <>d eXI-'"111U
prifl .~ •• ~enu:l ••••ghlu••,
Aeesta poate fi: curb (arc de parabola sau arc de. ,eire), sub forma de aeoperi~ eu dOUii , !
orizOl .••i1a. . i
panta (eventual racordata 1n treimea mijlocie eu un arc de cerc· sau arc de parabola) sau
in eazul rambleurilor executate pe terenuri ~ fundaRre cu 03paclta,
cu 0 singura panta (sub forma de strea~ina): Bombamentul curb se folose~te de regula i
corespunzatoare, fara pericolul pierderii stabilita~i, :anta taaluzului tJste d~
la pietruiri Ili pavaje, bombamentul sub forma de acoperi$ la imbracaminti modern'e I
la lnaltimi ale rambleului h, = 6,00 ... 10,00 m, fun::-'" de tlJiDul pan,Antulu\
executate macanizat, iar bombamentul sub forma de strea~ina in curbe convertite sau I
pratoase sau nisipoase la pietri~uri !;li balasturil.
suprainalfate.
Daca inallimea rambleului nu depa~e!;lte '::.:0 m se adcpta pel
Panta transversala a partii earosabile in aliniament este de 2 ... 3 %, functie de
suecesiunea de pante din fig. 11.2.a. 0 so/utie pc~:::ilaper~tru prCldctarea!
tipul imbracamintei rutiere.
inalta, executate pe pamanturi cu caracteristici gecr::,~niceC'-'1TSspur1.:atoarej
Acostlzmenfele sunt fa~iile latera Ie din platforma drumului cuprinse intre marginile I
introducerea de benne (fig. 11.2.b). i
paflij c~rosabile ~i muchiile platformeL 1n general, acostamentele indeplinesc urmatoare/e
I
roluri:
- 1ncadreaza partea carosabila, protejand marginile acesteia;
- asigura scurgerea ape lor de suprafata, circulatia pietonilor, stationarea
accidentala a vehiculelor;

- permit amplasarea un or elemente accesorii (borne hectometrice ~i kilometrice,

stalpi de dirijare, semnalizare verticala etc.);

- permit depozitarea materialelor pentru luerari de intretinere, (de exemplu:

materia Ie antiderapante pe timp de iarna);

~ funetie de latimea lor, pot servi'la sporirea ulterioara a latimii paflii earosabile.
Latimea aeostamentelor este de 1,00 ... 3,00 m, fune!ie de viteza de proiectare,
cia sa tehniea, eondij:ii locale etc. Panta tr~nsversala a aeestora este de 4 ... 6 % (de I
Amenajarea bazei ramb/eului se efectueaza functie c~ relief ~i de cal
regulll pentru acosta mente din plimant gazonat se adoptB panta de 4 %) pentru a asigu'ra - !
pamantului de fundare. Astlel, pana la pante ale terenului de 1: 5 sa tndepa1
o scurgere rapida a apelor de suprafala.
vegetal, iar pentru pante ale terenului natural de 1:5... 1:3 ~e executa trep'i
Fa~ia din acostament adiaeenta pa~fii carosabile se consolideaza pe latimi de
cu i~altimea de 0,40 ... 0,80, m !;lilatimea de "min. 1,00 ~ .~fi'l,iJ. 11.3.a). pentj
0,25 ... 0, 75 m pentru a asigura atat protejarea marginilor partii carosabile cat !;li sporirea
mari de 1:3 trebuie luate masuri speciale contra alunecaru (contrabanchete1
latimii imbraeamintei rutiere 1n eazul devierii aceidentale a vehiculelor de la traiectoria
ziduri de sprijin), (fig. 11.3.b). !
norma/a. Aeeste fA~ii care se numese bend de incadrare au capacitatea portanta !;li panta
in eazul profilurllor transversale de debleu, pentru ad~ncimi de max'l
transversa/a ,identice eu eele ale benzii de cireulatie adiaeente.
admit inelinar/ ale taluzului de 1: 1,5 ... 1:0, 1, functie de tipul pamAntului (de \
·PltIif.017nll drunm/ui reprezinta suprafata care. euprinde partea
acosta,,:,.ent~~, ~i,"dup~ caz, pista pen~r~eieJj~i ~i trotuarele. :1'
argiiOas; pana la pamiinturi stiineoase nealterabile). Pentru I"OcistanC08se 1
stratifieatia favorabila stabilitlitii se admite taluzul vertical sau ehisr i"-~onj
Talumn78 sunt s~prafefele1nclJnate ale terasamentelor. Marginea inferioar
')J Daea debleul taie straturi de naturi difer/ta se adoptil panielatalut':J
,.ta'~Aduf;§~}JY~,'~t~u~l~}$>(HLla'~~l;Il!Ji,i~r ~arQ!~~a. ~~i~4p.~f,ioa.raeste ~en~mita cr~.•
fiecarui tip de pamant, separate de perme cu latimi de min. oI2!:fI1WP\~,~1
. ' ,:; :':.! ':~".'<." '.! ',:," . ',f. --.:dJ ~"';!"J:~!1

I
• •... Ul ~lt;, IIVvQ) )0 •.1;;
, •.•••.~ •..••.•.• l,u I t:VU' U \A'Q U""~"'''''''''' •••••.•
" _ .• _.

(a - podul Elorn; b - podul Normandiel.

204.00
108.00

146, :10
b.
 1,00 m
!J00 m

0ln[/cur
(sprc sudJ

I I 1 I I I I I· I I I I J. I I I I
Cc Ic h fanPfJ .."." I"q ".to Po 11.1Pf9 F'zD .'Jf "z ,."~,, 'is~D -1..•", eN
~7;~Z.#6:(1'96QO ,·T I I· I ., J .) 01 I I
Viuduet' norrl: T.1l SO m

Fig. 12.5. Podurile hobanate cu record de deschidereln anu11995.

(a - podul Elorn; b - podul Normandiel.

\.I

r
35.0012
j
35.00 /2
'{J
"'~ f.R.nn 1 8.00 l ~oo t 8.00 (8,00
~
 de clasa tehnicii :;Ii vtCeza de proiectare a drumului, respectiv funetie de tipul ~i
importanta caii ferate.

Profilul transversal al cailor de comunicatie terestre reprezinta 0 sectiune 11 .1. Profilul transversal al drumurilor publice
transversala normalii pe axa ciiii, intr-un punct oarecare al traseului. Profilurile tr!'1nsversalecurente aledrumurilor publice se proiecteaza pe bazacotelor
Profilurile transversale reprezentate in general la scara 1: 100 sunt definite prin liniei ro~ii calculate in profillongitudinal in fiecare pichet cu respectarea latimii necesare
pozitia lor kilometrica l?i prin numarul de ordine al pichetului respectiv, care este identic a partii carosabile (inclusiv supralargireain curbe) ?i a principiilor de proiectare specifice
cu cel din planul de situatie ~i din profilullongitudinal. pentru taluzuri, dispozitive de scurgere a apelor, lucrari de arta, piste pentru cicli?ti etc.
in general, profilurile transversale sunt importante pentru:
- prezentarea elementelor necesare executarii infrastructurii (dimensiuni, cote, , , . , . ,. Elementele profilului transversal al drumurilor
pante tfansversale, modul de amenajarea terenului natural, dispozitive pentru colectarea Elementele profilului transversal al drumurilor publice sunt: partea carosabiIa,
~i evacuarea apelor de suprafatii ~i subterane etc.); benzile de incadrare, acostamentele, platforma, taluzurile, banche.tele,dispozitivele de
- precizarea unor elemente ale suprastructurii, in special la drumuri unde se colectare $i evacuare a apelor, ampriza ?i zona drumului (fig. 11.1).
prevede grosimea structurii rutiere ~i a be"nzilorde incadrare, eventual zestrea existenta
~i a elementelor caracteristice lucrarilor de artii (podete, poduri, ziduri de sprijin etc.);
- calculul volume lor de lucriiri de infrastructurii, a suprafetei amprizei ~i zonei caii
de c;omunicape terestre ~i eventual a suprafetelor scoase temporar din circuitul agricol
sau necesare de expropriat.
Aceste profiluri transversale se numesc curente ~i se vor proiecta obligatoriu in
urmatoarele situatii:
- in punctele extreme ale caii de comunicatie;
- in punctele de schimbare a declivitatii precum ~i in punctele de schimbare a
pantei terenului natural;
- la schimbarea categoriei de folosintii a terenului (pii~une, arabil, plantatie,
psdure, etc.);
- la schimbarea earaeteristicilor geotehnice ale terenului natural;
- in axa intersee1iilor eu alte eai de comunieape;
-jn axa lucriirilor de arts (sau alte lucrsri importante).
in afara profilurilor transversale curente, fiecare proiect va conpne a~a-numitul Partea carosabila reprezintaparteadin platforma drumului specialamenajata pentru
profi/ transversal tip. Acesta evidentiazii toate elementele earaeteristice comunS circulatia vehiculelor. in acest scop pe latimea ei se proiecteaza structura rutiera a car~i
profilurilor trqpsversale eurente pentru un anumit sector pe lungimea csruia amenajarsa capacitate portantii se stabile~te functie de:caracteristicile traficului de perspectivA ~i
terenului natural nu se modifies, inclusiv detaliile de exeeupe necesare. Elementels de condipile geotehnice ~i climaterice ale regiunii respective.
geornetrice men1ionatelr:' profilul transversal sunt fixate prin tema de proieetare, funcp Pentru asigurarea scurgeril spelor de suprafata, forma partWcsroSabile nu este
 ori-- . liA. - ---la p"~" carr- .••kile 1,...,.-~tiu,..- +·1nsv-·--'~ se- le~t, • "ban

Acesta poate fi: curb (arc de parabola sau arC: , cere), sub formA de acoperi~ cu doua ol. __
.JOtala.
pante (eventual racordate 1n treimea mijlocie cu un arc de cere sau arc de parabola) sau Tn cazul rambleurilor executate pe terenuri ~ fundaRre cu Cdpacita
cu 0 singura pantA (sub forma de strea~ina): Bombamentul curb se folose~te de regula eorespunzatoare, fara pericolul pierderii stabilitab :<3ntat<:atuzului<lstedE
la pietruiri ~i pavaje, bombamentul sub forma de aeoperi~ la imbraeaminti moderne la inaltimi ale rambleului hr = 6,00 ... 10,00 m, ftj:-.:7-d de t-;nul parnJntului
executate mecanizat, iar bombamentul sub forma de strea~ina 1n curbe convertite sau pratoase sau nisipoase la pietri~uri ~i balasturil,
supra1naltate. Daea 1naltimea rambleului nu depa~e~te . ~:O IT'! se adl.'pal pe
Panta transversala a partij carosabile 1n aliniament este de 2 ... 3 %, funetie de suecesiunea de pante din fig. 11.2.a. 0 solutie p.:~::ilape'-,rru prclt1ctarea
tipul1mbracamintei rutiere.
inalte, exeeutate pe pamanturi eu caraeteristici gec:::.~nicec'_--v9spurditoare
Acostamentele sunt fa~ii/e latera Ie din platforma drumului cuprinse intre marginile
introdueerea de benne (fig. 11.2.b).
part:ii e,!rosabile ~imuehiile platformeL Tngeneral, aeostamentele indeplinese urmatoarele
roluri:
- incadreaza partea carosabiJa, protejand marginile acesteia;
- asigurA scurgerea ape lor de suprafata, cireulatia pietonilor, stationarea
accidentalA a vehiculelor; b.
,
- permit amplasarea unor elemente accesorii (borne heetometriee ~i kilometrice, '¥4'"
.,
i

stalpi de dirijare, semnalizare verticala etc.);

- permit depozitarea materialelor pentru luerari de intretinere, (de exemplu:

materia Ie antiderapante pe timp de iama);
- functie de latimea lor, pot servi'la sporirea ulterioara a latimii partii carosabiJe.
latimea acostamentelor este de 1,00 ... 3,00 m, functie de viteza de proiectare,
elasa tehnica, condipi locale etc. Panta tr~nsversala a aeestora este de 4 ... 6 % (de
Amenajarea bazei rambleului se efectueaza functie Cl~ relief ~i de ca
regula pentru acosta mente din plimant gazonat se adopta panta de 4 %) pentru a asigu'ra
pamantului de fundare. Astlel, pana la pante ale terenului dt:~1:5 sa indepar1
o scurgere rapida a apelor de suprafata.
vegetal, iar pentru pante ale terenului natural de 1:5... 1:3 Se executa trept
Fa:jia din acostament adiacenta Pa~ii carosabiJe se eonsolideaza pe latimi de cu i~altimea
. de 0,40 ... 0,80 , m ~i latimea de ·min. 1,00 m (fi~, 11.3.a). Pent:
0,25 ... 0,75 m pentru a asigura atat protejarea marginiJor partii carosabile eat ~i sporirea
mari de 1:3 trebuie luate m~suri speciale contra alunecarii k:ontrabanehete,
liitimii imbracamintei rutiere in cazul devierii accidenta'e a vehieulelor de la traieetoria
ziduri de sprijinl, (fig. 11.3.b).
normalii. Aceste fa~ii care se numesc bend de incadrare au eapacitatea portant~ ~i panta
in cazul profilurilor transversale de debleu, pentru ad!ncimi de max.
transversal~ ,identice cu cele ale benzii de circulatie adiaeente.
admitinclinsri ale taluzului de 1: 1,5 ... 1:0, 1, functie de tipul pamantului (de I
. Plilifonna drumu/ui reprezinta suprafafa care. cuprinde partea carosabila
argiloase pans la piimanturi stancoase nealterabile). Pentru roci st!ncoase n
acostamentele :ji, dupa caz, pista pentru cicli~ti ~i trotuarele.
stratificatia favorabila stabilitatii se admite taluzul vertical sau chisr 1n C.o.~l
TtI~ sunt suprafefele inclinate ale terasamentelor. Marginea inferioars
"}:'-{
Dacii debleul taie straturi de naturi diferite se adoptll pantalS taluzur
taluzului;~e,n.lJm!~t~,p~~}9rHttalu~ului, iar margine~ s.a,s4perioarii este denumita crea,~ , ."'-p'.I1' tnJ
fieciirui tip de piimant, separate de berme eu liitimi de min. 0,25 rn~" en
i .c _ •

.,. I tr'
 7. 1.2. Executare6..~)consoIA a suprastructurilor monolite
Exaeutaraa in «.;onsolaa suprastrueturilor monolite sepoate efectua prin mai mu/te
metode, aiei relinandu-se doar metoda cu carucioare - macara.
Carucioarele - maeara sunt e~afodaje metalice autodaplasabile pe orizontala.
prevazute cu dispozitive de ridicat ce servesc la executarea unui tronson nou al
suprastructurii. sprijinindu-se sau ancorandu-se pe tronsonu Iprecedent executat (fig. 7.4).

I
!
I
Tronson ce lnT'.eazii I F\alfa"mo
sl¢OOI'1i
a fi tulTd I Aatfcrmo.
inferiocra
I
Fig. 7.4. Executarea suprastructurii monolit cu carucioare - macara.
grinda se' ripeazli

.- - -/
1
- - - -- - - --,...J In acest caz, suprastructura este sub forma de chason. Platforma inferioara a
dispozitivului permite rezemarea cofrajului exterior al chesonului ~i al placii consola, iar
platforma superioara line locul cofrajului intradosului chesonului.
Pentru fiecare nou tronson, caruciorul se deplaseazli orizontal pe ultimul tronson
executat ~i se face cofrarea ~i armarea noului tronso~, dupa care se toarna betonul ~i
se face precomprimarea noului tronson cu montarea cuplajelor de prelungire.

7.1.3. Executarea in' consola a suprastructurilor din elemente prefabricate

Fig. 7.3. Montarea elementelor prefabricate
ell grhizi'de lansare.
Elementele prefabricate folosite in acest caz sa numesc bollari. Asamblarea
botJ:ariiorse poate face prin mai multe tehnologii, dintre care au fost selectate doar douli,
care se prezinta 1n continuare.
a. Executarea eu carucioare - macara (fig. 7.5) este asemanatoare cu executarea
suprastructurii din beton monolit, cu deosebirea ca aici sunt eliminate opera1ii1ede
cofrare, armare, ~i betonare descrise la punctuJ 7.1.2. Ca urmare. construqia
c~rucioarelor - macara devine mai simpla ~i este adaptat~ in special operapilor de montaj
(ridicare, centrare, fixan;) l1i ope~alii1orde preco~prjmare succesiva ~ b~'f~r.i,lor.
 145

c8nd maearaua are, .;es la fiecare deschidere a podului l?i bralul mlicaralef;~~rmlte
lridicarea grinzii pan a la nivelul de amplasare a grinzilor pe aparateJe de reazem.
Suprastructura podurilor este alcatuita dintr-un ansamblu de element ",
e care aut
principal rolul de a prelua, repartiza ~i transmite solicitarile din trafic "i eel' d ' ,,
.•• e atorate
condifiilor climaterice, prin intermediul aparatelor de reazem, la infrastructura.
Chiar daca elementele principale ale suprastructuri'i podurilor (grinzi ant
' , retoaze,
lonjeroni, placa) sunt identice la marea majoritate a poduriJor din beton sa culEe pilO
' u metal gincii care J2.
alcatuirea ~i execufia lor se poate face intr-o mare varietate de solUfii care nu pot f; monteaza
detaliate in acest curs. De exemplu, numai in cazul podurilor pe grinzi, particularitalile
suprastructurii difera functie de: schema static a a podului (grinzi simplu rezemate
continue sau simplu rezemate cu console, grinzi cu console si articulatii tip Gerbe .:
. . r, gnnZI
lncastrate In culei etc.), forma sectiunii transversale (pe grinzi: late, in forma de T, 7n
Maearaua se plaseaza paraIe! cu podul, intra pod !}i stiva cu grinzi prefabricate,
forma de dublu T, cu buzunar, casetate etc.), pozitia caii (poduri pe grinzi cu calea sus
dupa care se procedeaza la ridicarea prefabricatelor, rotirea bra):Ului macaralei ~i
~i poduri pe grinzi cu calea jos), modul de execuj:ie (grinzi executate monoHt, grinzi
asezarea lor pe infrastructura. Din aceasta pozitie, grinzile sunt deplasate transversal,
prefabricate, grinzi cu executie mixta) etc.
prin ripare, panli in pozitia proiectata, cu ajutorul ;Jnor carucioare speciale.
In aceste conditii, pentru 0 minima introducere 7n domeniul suprastructurii
b. Montarea grinzilor prin Jansari ~i ripari. In acest caz, grinzile sunt deplasate
podurilor, 7n continuare se vor prezenta succl'nt ca"t t hi"
eva e no ogll de constructje a longitudinal cu ajutorul unor carucioare speciale. tip portal, care se deplaseazape 0 cale
podurilor din beton ~i metal'.
de rulare pe tablierul deja executat (fig. 7.2.a). In deschiderea unde se monteaza grinda,
calea de rulare se amplaseaza pe doua grinzi metalice care reazema pe pile sau, acolo
7.1. Tehnofogia de construc!ie a suprastructurii poduriJor din beton unde este neeesar, pe teren sau pe pontaoane plutitoare, amplasate in interiorul
Tehnologia clasica de constructie a podurilor din beton consta 7n tu desehiderii 7n lucru (fig. 7.2.b).
' rnarea
betonului la fala locului in cofraje sustinute de e~afodaje sau cintre. TehnologiiJe A~ezarea grinzilor 7npozitia definitiva se efectueaza prin riparea acestora in profil
modeme se bazeaza pe constructia suprastructurii podurilor din elemente prefabricate. transversal, astfel 7ncat portiunea centrala pe care este amplasata calea de rulare sa
Avand In vedere ca ambele tehnologii de construcfie a suprastructurii podurilor ramana libera pentru deplasarea longitudinala a altei grinzi (fig. 7.2.cl.
au domen;; specifice de aplicare, 7n scopul intelegerii modului de conceptie s c. Montarea elementelor prefabricate cu grinzi de Jansarese folose~te in cazul
, . , e vor
prezenta aici cateva tehnoJogii de execUfie a suprastructurii podurilor din beton pe dale infrastruoturilor cu inaltimi mari. Grinda metalica de lansare este alciituita ca 0 grinda
sau pe grinzi.
metalica continua cu doua deschideri 11 ~j 12 din elemente metalice, rezemate pe cadre
metalice rigide (fig. 7.3). Doua din aceste cadre sunt a$ezate pe carucioare, iar al treilea
7.1.1. Executarea suprastructurii din grinzi prefabricate (eel din fal~il este prevazut cu un papuc de rezemare ~i reazema direct pe elevatia pilei.
Tehnologiade exeeUfiea suprastrueturii podurilor din elemente prefabricate poate Dispozitivul este prevazut, de asemenea, cu doua carucioare pentru deplasarea
:1iferifunclie de: greutatea grinzilor. utilajul din dotarea ~antierUJui,conditiile specifice longitudinala a grinzii prefabricate, carucioare care ruleaza pe grinda de lansare.
lie amplasa~entuJui, inalfimea la care se ridica grinda etc. Dupa lansarea grinzilor prefabricate din prima deschidere ~i a~ezareaJorin pozitie
a. Montarea c~ macaraJecare se deplaseazA pe teren (fig. 7.1) se poate folosi definitiva, acestea se rigidizeaza pe reazeme cu juguri, dupa care se monteaza caile de
rulare ale grinzii metalice. Grinda metalica se lanseazape aceste cai de rulare pAna cand
 aa de
:Ie nivel

J ie sa

Podul este 0 lucrare de arts care asigura continuitatea unei cai de comunicape

terestre peste obstacole naturale sau artificiale, lasand un spatiu Iiber pentru continuarea

obstacolului traversat (debitul de apa sa se scurga nestanjenit).

Podurile sunt alcatuite din doua parti principale (fig. 12.1 l:

- infrastTUctura podului este partea de constructie care sustine suprastructura

podului !;)icare transmite incarcarile la terenul de fundare. Elementele infrastructurii sunt

culeile !;)ipilete.

- suprastTUctura podului este partea de constructie care contine calea $i

suprastructura ce reprezinta elementul de rezistenta principal al podului (grinzi, arce,

tabliere meta lice etc.).

De asemenea, prin fig. 12.1 se evidentiaza 0 serie de elemente constructive $i

notiuni specifice podurilor, care vor fi prezentate in continuare.

Debu§eul podului este capacitatea de scurgere a apelor pe sub pod, astfellncat sa

asigure scurgerea flotantilor, gheturilor !}i, dupa caz, plutaritul $i navigatia.

Lumina podului (La) este distanta minima pe orizontala, masurata intre fete Ie a

dous elemente" de infrastructura consecutive. Tn functie de nivelul considerat, lumina

podului poate fi: la cuzineti (Lelia nivelul apelor extraordinare (LAEI. la etiaj (LEI $i \a
fundatii (Lf).

Lungimea podului (L) este distanta pe orizontala intre punctele extreme ale

suprastructurii podului, masurata In axa caii.

Lungimea totaM a podului (~) reprezinta lungimea Intre fetele extreme ale culeilor
podului. Tn cazul In care culeile au ziduri intoarse, lungimea podului se masoara intre

extremitatile zidurilor intoarse.

Ldfimea podului este distanta dintre felele interioare ale para pete lor , la nivelul

mainii curente.

Deschiderea podului (sau traveeal este proiectia orizontala a distantei dintre

punctele de rezemare ale structurii de rezistenla.

intillimea de constTUcfie (hcl reprezinta diferenla de nivel intre partea cea mai

ridicata a caii $i partea cea mai de jos a suprastructurii, In stare de deformatie maxima.
 "Nil
vreodata
Nil'
cinci ani
Nil"

L...

lunga de

I
f I
I I
J L,
I I
I I
L __ .-I

sprijina 1

.su rastrucfum
TRAvecAL

~--
I
- -'1,
L. ~

Fig. 12.1. Principalele elemente ale podurilor.(a - pod din beton armat; b " pod
metalic).
 Nivelul apelor extraordinare (NAE) reprezinta eel mai ridieat nivel al apelor cunoscut
vreodata.
Nivelul apelor mari (NAM) reprezinta nivelul maxim al apelor cunoscut in ultimii
cinci ani.

Etiaj (E) reprezinta nivelul mediu al celor mai scazute ape considerate pe 0 perioada

Junga de timp (10 ... 30 ani, functie de importanta poduluO.

iniilpmea liberii de trecere pe sub pod (he) reprezinta diferenfa intre nivelul eel mai
ridicat al apelor sau obstaeolului traversat ~i nivelul cel mai de jos al suprastructurii, 'in

stare de deformatie maxima.

Infrastructura unui pod este alcatuita din doua culei ~i, eventual, din una sau mai

multe pile.

Culeea este elementul de infrastructura care sustine traveea de capat a podului ~i

sprijina terasamentele de la capatul podului.

Pila este elementul intermediar al infrastructurii unui pod, realizata din alt material

deetH lemnul, avand rolul de a sustine suprastructura podului. in cazul podurilor din lemn

pila poarta numele de palee.

Orice element de infrastructura este alciituit din doua parti, ~i anume:

- jimdafia este situata sub nivelul terenului natural, putand fi realizata in diferite

moduri (directa, pe coloane, pe cheson etc.);

- elevafia este situata deasupra nivelului terenului natural. l? partea superioara a

elevafiei se gase~te bancheta cuzinetilor, care preia sarcinile prin intermediul aparatelor

de reazem.
~--
--- Cuzinefii sunt elementele pe care se a~aza aparatele de reazem ~i care transmit
.-
--
.--
~~,\

~--
~i repartizeaza la infrastructura

Paramentul culeilor are

sarcinile din suprastructura.

0 inclinare denumita fruc!, care se masoara prin tangenta

unghiului a (fig. 12.1 .b) ~i are valori de 10: 1... 5: 1.

in partea superioara a culeii, pentru anu permite pamantului din spatele acesteia
, '.

sa cad a pe bancheta cuzinefilor se realizeaza zidul de gardii. Deasupra zidului de garda,

la podurile de cale ferata, se rea/izeaza constructii din beton destinate sprijinirii balastului

din suprastructura, denumite opritoare de halast.

Racordarea terasamentelor cu fetele latera Ie ale culeilor se face cu ajutorul

 zidurilor intoarse, sferturilor de con sau aripilor din zidarie (se va reveni in partea a II-al.- Lapoduri m'

PileIe au de regula. 0 forma dreptunghiulara. dispusa cu lungimea in sensul de - contrrlV I

curgere a apelor. Considerata fata de pod. partea raului dinspre care vin apele se transversale sau II

nume~te amonte. iar inspre care curg se nume~te aval. din grinzi princi",q

Pe cuzineti se a~aza aparatele de reazem. Acestea sunt dispozitive prin care se - reteau

realizeaza transmiterea incarcarilor de la suprastructura la infrastructura. cu asigurarea transversale (antr<

mobilitatilor conform schemei statice. de a prelua aell

Suprastructura podurilor este alcatuita. in principiu. din elementele prezentate in fig. platelaj pentru un

12.2 pentru un pod din beton armat.

Pentru
prevazute cu tro

Clasific r<
utilizate crite,li' r
Antretoaza este grinda suprastructurii unui pod a carei aX8longitudinala are directia
a. Dupii n;
transversala fata de axa longitudinala a caii pe pod ~i care transmite sau repartizeaza
- pode ,(
7ncarcarile la grinzile principale. Antretoazele se dispun la capetele grinziJor. deasupra - pI 'iri r.

;1
aparatelor de reazem. numite antretoaze de reazem ~i intermediar. numite antretoaze
i
- podL "
.1 intermediare (fig. 12.1) .
- podurr r
~
j , Lonjeronul este grinda longitudinala din suprastructura podului care repartizeaza
Pode/e' S
-~~
.'.2
incarcarile pe elementele de rezistenta transversale (antretoaze). La podurile metalice de
~ - dala
~ cale ferata se dispun doi lonjeroni pe directia celor doua !}ine (distanta dintre ei este de
- boltite.
regula 1 500 mm).
1
""i
-~
~
,I

\_---------
 La poduri metalice se mai deosebesc:

- contraviintuirile care realizeaza solidarizarea grinzilor principale ~i pot fi

transversale sau longitudinale. Ansamblul unitar al unei suprastructuri metalice alcatuit

din grinzi principale solidarizate prin contravantuiri poarta denumirea de tablier;

- rereaua de grinzi, alcatuita din· grinzi longitudinale (Ionjeroni) ~i grinzi

transversale (antretoaze) este denumita platelajul grindi sau simplu p,latelaj lji are functia

de a prelua acriunile din cale $i a Ie transmite grinzilor principale. 0 solurie clasica de

platelaj pentru un pod de cale ferata este prezentata In fig. 12.3.

Pentru a permite circularia pietonilor in conditii de siguranta, podurile sunt

prevazute cu trotuare de diferite I<'itimi, marginite de parapete.

12.2. Clasificarea podurilor

Clasificarea podurilor se poate face dupa mai multe criterii. in principiu, cele mai

utilizate criterii pentru a diferentia tipurile de poduri sunt prezentate in continuare.

a. Dupii miirimea deschiderii, podurile se impart in:

- podete cu deschiderea de max. 5,00 m;

- poduri mici, care au deschiderea cea mai mare de 5 ... 20 m~

- poduri mijlocii, care au deschiderea cea mai mare de 21 ... 50 m;

- poduri mari, pentru care deschiderea cea mai mare est~ de min. 51,00 m.

Pode/ele sunt la randullor de trei tipuri:

- dalate cu suprastructura alcatuita din dale de diferite tipuri lji dimensiuni;

- boltite, cu suprastructura sub forma de bolta;

,iJ
 - tubulare. care sunt alcatuite din tuburi ce pot avea secliunea circulara. - in paliE

dreptunghiulara sau ovoidala. - in decl."

b. Dupti 1Ulturo materialului de construc/ie a suprastructurii. podurile pot fi:
- din lemn, realizate in intregirne din lemn; podului.

- din zidarie, executate din piatra naturala ~i pe scara mai redusi:i din cari:imida;' c. Dupti I

- din beton armat, realizate din beton ~i armatura; podurile pot 1

- din beton precomprimat, la care se utilizeazi:ielemente precomprimate; - cu cale

- metalice, cu suprastructura executata din otel;'

- cu structura compusa olel-beton la care se folose~te betonul, care are 0

comportare foarte buna la eforturi unitare de compresiune, in zona comprimata'~i olelul,

care are o.comportare foarte buna la eforturi unitare de intindere, in zona intinsa.
c. Dupti destinaJie sau aspectu/funcfio1Ul/ se disting urmatoarele tipu'ri de poduri: - de incr

- pasarele care sunt destinate exclusiv cireulatiei pietonilor ~i a caror dimensionare cai de coml lit

se face in consecinta;
f.D...;o
- rutiere sau poduri de ~osea, care sustin 0 cale rutieri:i; urmato~~A th
- ',,-_ at
- de cale feratii, care suslin 0 cale ferata;
- canal, care suslin 0 eale navigabita; , principal de rE

- apeduct, pentru aducpuni de apa; - el! ,:al

- pentru conducte, care sustin conducte de gaz, petroliere etc.; al suprastrOC

- viaductele sunt poduri care inlocuiesc un rambleu; construc!'''') ;

- viaducte de aeces, care fac legatura dintre terasamente ~i pod; -c c;

- viaducte de descarcare amplasate in zoneIe inundabile; principal de '

- pasaje inferioare ~i superioare. g. IUJ

Pasajul interior este un pod de eale terata care traverseaza un drum iar pasajul - dale

superior este un pod rutier care traverseaza 0 cale ferata. - 'lie

d. Dupti carocteristici/e trascu/ui ciiii de comunicaJie §i ale axelor podului se deosebesc - ~"E
urmatoarele tipuri de poduri: - cae
- normale, ale caror elemente de infrastructuri:i sunt perpendiculare pe axa articula ,sc

longitudinala a caii podului; -\ arl

--J-
- oblice, ale caror elemente de infrastructura sunt oblice fata de axa longitudinala detenT lar

a caii pe pod; const6.,tA

- in aliniament, la care axa longitudinaU!ta·ci:iii pe pod este in aliniament;' definitAdl

- in curba, la care axa caii pe pod in plan orizontal este in curba (total sau partial); intre . all
bollari;
 - in palier, daca axa caii pe pod este orizontala;
- in declivitate, daca axa caii pe pod <,ire0 anumita declivitate;
-in spinare de magar, la care cota caii pe pod cre$te de la capete pana la mijlocul

podului.
c. Dupii numiirul ciiilor pe pod, a felului acestora # a a§eziirii uneia falii de alta,
podurile pot fi:
- cu cale simpla;
- cu cale dubla; ,'i

_ combinate, care sustin un drum $i 0 cale ferata pe aceea$i suprastructura;

. combinate juxtapuse la care caile de comunicatie sunt alaturate;

. combinate suprapuse la care caile de comunicatie sllnt la niveluri diferite;

_ de incruci$are, care asigura incruci$area la niveluri diferite a doua sau mai multe

cai de comunicatie de acela$i fel.

f. Dupii pozijia ciiii faJii de axa medianii orizontalii a suprastructurii, se disting

urmatoarele tipuri de poduri:

- cu cale sus, la care calea se afla la partea superioara sau deasupra elementului

principal de rezistenta al suprastructurii;

_ cu calea jos, care au calea la nivelul inferior al elementului principal de rezistenta

al suprastructurii (In special la podurile de cale ferata pentru reducerea inaltimii de

constructie) ;
- cu calea la mijloc, a caror cale este dispusa catre mijloculinaltimii elementului

principal de rezistenta al suprastructurii.

g. Dupii schema staticii a strncturii de rezistenfd podurile se pot realiza din (fig. 12.4):
- dale sau grinzi simplu re7.:emate(fig. 12.4.a);

- dale sau grinzi cu console (fig. 12.4.b);

_ dale sau grinzi cu console $i articulatii (tip Gerber), (fig. 12.4.cl;

_ cadre cu stalpi verticali sau inclinati (fig. 12.4.f $i 12.4.g). Stalpii pot fi

articulati sau incastrap in fundatie;

_ ~rce sau bolti (fig. 14.4.h), cu articulatii sau dublu incastrate. Parametrii

determinanti ai boltii sunt: deschiderea (I), sageata (fl, li:itimea (b), care poate fi

constanta sau variabila, inaltimea la cheie, inaltimea la na~tere, pleo~tirea sau turtirea

definita de raportul f/I ~i inaltimea relativa in raport cu deschiderea, definita ca raport

intre inaltimea la cheie :?i deschidere. Bolta sau arcul se compune din a:?a-numilii

boltari;
 din cabluri inclin
hobanate era '
care' are desc...;'
rand de hobane
centralll de 8 3
fixate la margin
pe sens,:!'; J
.j
doua benzi Ot1

ale deschid"rii
624 m din ,f
d. lungime monta
- poc ri:

I
+-
• • I • • • ~

-+
I
I
rIl S tl
i
--L
sunt realizate
prevazuta
pasarela Cl dE
primul pod ru1
f. g..
sectiunile a1
- podur
rar folosit, in
Tre_Jil
-",
\
optim~_",des'
suprastrl tu
materiale cc
Ln
l. complete 3a
 - poduri suspendate. la care tablierul este sustinut prin cabluri portante !,>itiranti

(fig. 12.4). Acestea au ralul de element

principal de rezistenta, ral pe care II au

grinzile principale la podurile pe grinzi

drepte, arcele la podurile in arc sau

boltile la podurile boltite;

•1 - poduri hobanate, sau pe cabluri

Fig. 12.4. Pod. suspendat. inclinate, pentru care elementul

-+ principal de rezistenta este constituit

.~ din cabluri inclinate, numite hobane. in anul 1995, recordul de deschidere pentru podurile

hobanate era detinut de Franta prin podul Elorn (fig. 12.5.a) de pe centura Brest-Sud,

:}
- -~-j
,
care are deschiderea centrala de 400 m f,>ilungimea de 800 m (varianta cu un singur

rand de hobane fixate in axa tablieruluil f,>ipodul Normandiei (fig. 12.5.b) cu deschiderea

centrala de 856 m f,>ilungimea totala de 2141,25 m (varianta cu doua randuri de hobane

fixate la marginile tablieruluil. Podul Elorn este un pod rutier cu douB benzi de circulatie

pe sens, executat din beton precomprimat. Podul Normandie este un pod de !,>oseacu

doua benzi de circulape pe sens, cu viaductele de acces de 116 m de ambele pArti

ale deschiderii centrale executate din beton precomprimat $i cu tronsonul central de

624 m din cheson metalic, ortotrop, executat din elemente prefabricate de 19,65 m

lungime montate in consola;

- podurile pe dale suspendate reprezinta cele mai noi structuri longitudinale. Ete

sunt realizate dintr-o dala, foarte elastica, precomprimata f,>isu~penc::\ata de culei,

prevazuta cu ancoraje in teren (fig. 12.6). Prima realizare cu aceas1A solulie este 0

pasarela cu deschiderea de 27 m $i grosimea dalei de 10 cm, in Japonia (1969), apoi

primul pod rutierin Costa Rica (1973) cu 0 deschidere a dalei de 120 m f,>i146,30 intre

sectiunile de incastrare a stalpilor (fig. 12.6.b);

- podurile pe grinzi cu zabrele sunt caracteristice podurilor meta lice !}i sunt foarta

rar folosite 'in cazul betonului armat sau precomprimat.

Trebuie remarcat ca. in conditiile unui progres tehnic general, gasirea solutiei

optime (deschidere, cost, schema statica, material utilizat, estetica etc.' pentru

suprastructura podurilor de cale ferata f,>if,>osease va face pe baza analizarii principalelor

materiale consacrate (otel, beton armat f,>ibeton precomprimat) ~i eventual prin

completarea proprietatilor acestor materiale in cadrul structurilor compuse otel-baton

 400 m
800 m

I-Ionf/~ur Lt: lIarrc

sudJ (sprc nord)
~e ..•.
Ol
en

Fig. 12.5. Podurile hobanate cu record de deschidere 'in anul 1995.

(a . podul Elorn; b . podul Normandiel.
 ~
t::>
t::>

c;;
t\.) a
9l a
<::>
t::>

~
"T1 :::0
cO' t::>
() c..:,

N
~
t::>
0> ~
"'0 I\:J
0
0.
C
::!.
"0
(1)
0. I\) q
0> ~ ~ t::>
in ~ .0) ~ ~
<..."
~ a
II>
c: (;:) a a
II>
"0
(1)

0.
:J
0>
.-+
!ll
 1000
Fars a intra in detalii de proiectare a podurilor de cale ferata sau de ~osea se Ndinll}u

considers necesars prezentarea principalelor tipuri de convoaie de calcul, care intervin

deseori in terminologia utilizata de specialistul in cai de comunicape terestre (de
exemplu: vezi tabelele 1.3 ~i 1.4). Un convoi tip are vehicule identice, greutatea pe osie
fiind un numar intreg (in kN) :;Iidistanta dintre osii un n'umar rotund (in cm).

12.3.1. Convoaie pentru poduri de ~osea

Fun$:lie de importanta lor, podurile de ~osea se impart in trei clase de incarcare,
ele trebuind sa corespunda trecerii convoaie.lordin tabelul 12.1.

Clasa de incarcare Convoi de autocamioane Vehicul' special

E A 30 V 80

I A 13 S 60

II A10 S 30

Clasele de incarcare in care trebuie sa se incadreze podurile amplasate pe

drumurile publice se stabilesc in conformitate cu standardele in vigoare.
Convoiul A 30 este alcatuit dintr-un ~ir nelimitat de autocamioane, cu greutatea P
300 kN, repartizata pe cele trei osii ca in fig. 12.7.
Convoaiele A 13 P A 10 se formeaza din cate un ~ir nelimitat de autocamioane
avand fiecare greutatea P = 130 kN, respectiv P = 100 kN (fig. 12.8). in acest ~ir se
dispune in pozipa de calcul cea mai defavorabila un autocamion sup~aincBrcaJcu 30 ok, autoci ni
aviind deci greutatea pI = 169 kN, respectiv pi = 130 kN. min .• 0 <
.'--\

Osia din fata a fiecarui vehicul se incarca cu 30 % din greutatea acestuia, iar ,-~)Pe

diferenla de greutate se repartizeazauniform pe cele dauB osii din spate. efortl ile
regulA Cl

C<

autovehi
 f p'r ~ 61) (/-I

-1- /-"rc, -, I:'(i

- ~-/I

cT' _m----r
r;.·I---------------.-t~-' .. -_.
.

.
n-.---
C;:),t.:J
~
---.
.

.J_!60 ~. 6JJ.P . __ }!~q~

In cazul convoaielor sus-mentionate, podul se incarea cu atatea ~iruri de

autoeamioane eate ineap pe partea earosabila. intre ~iruri se va prevedea un spa~iu de

min. 10 em, iar carosoria vehiculelor nu va ie~i din Iatimea parW carosabile.

Pefltru a tine eont de aGtiunea dinamica a autocamioanelor asupra podului.

eforturile prod use de aeestea so multiplica eu a~a-numitul eoeficient dinamic (notat de

regula eu \.V).

COTlvoilll din I·ehiculc speciale pe raJi V 80, este aleatuit dintr-un singur ~ir eu

autovehieule pe patru osii eu ro~i dubie, fieeare osie avand greutatea de 200 kN.

I
I I
! I
)J
7"
 12.3.~.
Podurile

standardizat T
greutate de 22

(dupA cum est

12.11.a),
Pentru (

de 250 kN (fi~

Con~oaiele din vehicuJe speciale pc §e1lile S 60 $i S 10 sunt aleatuite dintr-un singur

~ir de vehieule eu greutatea totala de 600 kN, re!>peetiv 300 kN a~ezate pe 0 tungime

nelimitata (in fig. 12.10, valorile din paranteza SlInt pentru vehieulul S 30). Distanta
minima dintre vehieule este de 60 m.

podur.
// /
regulA, 18 aet
~Jo."'OL
o.?.5 fieeare dlntr

unui ~ir de v;

greutatea u

Convoaiete de vehicule speciale (pe ro~i sau :;;enilel. se eonsidera ca aetioneaza

static, deci valorile eforturilor produse de aeestea nu se vor multipliea eu eoeficientul

let. L >3
dinamie. $iruf de vehicule se va eonsidera fie in axa longitudinala a podului, fie

deseentrat, eatre bordura trotuarului (la 25 distanta de aceasta, fig. 12.9 !}i 12.10).

Pentru unele ealeute de rezistenta se aeeepta ca marginea exterioara a !}enilelor sau a

rotitor sa atinga bordura.

Ca .i
produse de
 12.3.2. Convoaie pentru poduri de ellle ferata
Podurile metalice de cale ferata cu ecartament normal sa calculeaza la convoiul

standardizat T 8,5. Acesta este compus dintr-o locomotiva cu 6 osii, avand fiecare 0

greutate de 220 kN, a!?ezata intercalat sau la extremitatea unui ~ir nelimitat de vagoane

(dupa cum este mai defavorabill. care se considera ca au 0 greutate de 85 kN/m (fig.
12.11oa).

Pentru deschideri L < 8,37 m, se va considera un convoi adi!ional cu patru osii

de 250 kN (fig. 12.11.bl.

It un singur
Lot L >8,J7rn I
I> u lungime
)\ Distanta
Ndirnifaf .1 l
220
J
220. :rl hI I •
220' 220 220
He/imila!

I pt. L ~ 8,37 m LE§:i=&~ffi~@

Iras I III
250 25"0 250 250 h'l
Fig. 12.11 Convoiul T 8,5 pentru poduri de cale ferata.

-I Podurile de cale ferata din beton armat sau beton precomprimat

regula, la actiunea convoiului tip P 10. Acesta se compune dintr-o locomotiva

se calculeaza, de

cu 5 osii;

fiecare dintre acestea avand greutatea de 250 kN, a~ezata intercalat sau la extremitatea

unui !?ir de vagoane care are greutatea de 100 kN/m (fig. 12.12.a). Daca L $ 3,33 m,

greutatea unei osii este de 300 kN (fig. 12.12.bl.

Ictioneaza

cientul
)t

ldului, fie
Ipt L > 3.J 3 rn I I pt. [6 :J.JJm I
Ii 2.10>-

!"-. sau a
lidimilal I
•. ~ ~ L Hdimilat
250 250 250 250 250[h{j
Fig. 12.12. Convoiul P 10 pentru poduri de cale ferata.

Ca ~i in cazul convoaielor pentru poduri de ~osea (A 30, A 13 $i A 10), eforturile

produse de convoaiele de cale ferata se multiplica printr-un coeficient dinamic (41).

 costa cca 13 mil. FF, din care 30 % reprezinta lucrarile de terasamente. Restul

cheltuielilor sunt repartizate asfel: 9 % pentru achizitionarea terenurilor ocupate de

autostrada, 7 % pentru proiectare!,ii organizare, 6 % pentru asanari, 14 % pentru lucrari

de arta, 23 % pentru realizarea structurii rutiere !,ii 11 % pentru echipamente specifice

autostrazii. Se remarca faptul ca pretul ere!,ite 0 data cu difieultatea reliefului. Astfel,

9 1e pentru un kilometru de autostrada pe viaduct se va cheltui de cca cinci ori mai mult, iar
it au in tunel de cca zece ori mai mult.

In general, infrastructura lucrarilor de arta supraterane (poduri, viaducte, pasaje

denivelate) este formata din elemente care sustin suprastructura $i care preiau
inearcarile de la aeeasta $i Ie transmit terenului de fundare. Elementele de infrastructura
'1 care
sunt culeile !,ii pilele, fiecare dintre acestea fiind alcatuite din fundatie :;;ielevatie.
~. Ica
Executarea lucrarilor de arta se face pe amplasamente determinate in timpul

proiecti:irii caii de comunicatie terestre, amplasamente care trebuie predate

constructorului de catre proiectant. De asemenea, proiectantullucrarii de arta are datoria
'U i l?i
sa predea constructorului proiectul trasarii !,ii aplicarea pe teren a bazei !,ii a retelei de
e fae
trasare pentru lucrarea de arta respectiva. Constructorul trebuie sa traseze elementele
m),
de detaliu ale lucrarii de arta, dupa verificarea Tnprealabil a documentatiei de trasare.
t ton

drenul
4.1. Funda!ii pentru poduri
gila
Tipul, forma !,ii dimensiunile fundatiilor la poduri depind de caracteristicile
Jlui de
mecanice ale terenului de fundare $i de adancimea la care se gase~te talpa funda!iei.
ae :Ita.
Separarea dintre fundatie ~i eleva~ie se face prin rostul elevatie-fundatie. Acesta

este recomandabil sa fie Tnpermanen!a invizibil, motiv pentru care el se amplaseaza cu

50 cm sub nivelul terenului, in cazul culeilor, respectiv cu 50 cm sub nivelul de etiaj sau,
,
mai indica!, sub nivelul fundului albiei, in cazul pilelor. La pile situate Tnalbia majora sau

la cele pentru viaducte, rostul elevatie-funda!ie se amplaseaza cu 50 cm sub nivelul

terenului.

Tipurile de fundalii pentru poduri, viaducte $i pasaje denivelate se diferentiaza,

in special, dupa adfmcimea la care se gase~te terenul de fundare sanatos, asHel:

- funda!ii de adancime mica in categoria carora se includ:

. fundatiile din beton simplu;

 · funda~ii1e din beton armat;
· funda~iile pe chesoane deschise;
- fundatii de adancime mare, care cuprind: vertic,'
· funda~iile pe chesoane deschise sau cu aer comprimat; dreap'

· f.unda~iile pe pilo~i; 4.2.cl.

· funda~iile pe coloane; pe'ln1
· funda~ii1e pe pu~uri forate; pere~i11

· fundaliile pe barete.
Tehnologia de execu~ie a funda~iei trebuie sa tina seama ~i de prezen~a sau nu
a apei pe inaltimea totala sau partiala a funda~iei. Daca apa este prezenta, este
necesara eliminarea ei pe durata executarii fundaliei.

Fundafiile din beton simplu sunt fundatii in sapatura deschisa care se recomanda

la adancimi mici de fundare (2,00 ... 3,00 m), in terenuri useate sau cu slabe infiltratii.

Inaltimea funda~iei din beton simplu este funclie de suprafa~a talpii care, \a randul ei,

depinde de capaeitatea portanta efeetiva a terenului de fundare. Acest tip de fundalie

se intalne$te la culei $i pile pentru viaduete urbane mici sau pentru pasaje denivelate $i
se executa din beton de ciment cu clasa cel putin Be 15.

Fundaliile din beton armat sunt funda~ii in sapatura deschisa care se executa in
cazul unor terenuri de fundare uscate sau cu slabe infiltratii caracterizate printr-o

presiune admisibila mica ceea ce conduce la suprafete mari ale talpii fundatiei. In aceste

conditii, fundatiile din beton armat se executa acolo unde nu se dispune de 0 inaltime

suficienta pentru a se realiza fundatii din beton simplu. De regula, coborarea mai mult
comorin
a talpii fudatiei nu spore$te presiunea admisibila pe terenul de fundare $i complica
pres ni
execu~ia (ajungerea la nivelul apelor subterane). La fundatiile din beton armat se va
patrund
prevedea 'intotdeauna, sub talpa fundatiei, un strat din beton de egalizare de 10 em,
sap~ Jr.
strat care formeaza platforma curata pe care se monteaza armatura fundatiei.

Fundaliile pe chesoane deschise sunt reeomandate la adancimi de 4,00 ... 7 ,00 m

~i pot fi situate 'in: terenuri acvifere necoezive sau plastic moi, in apa, terenuri useate

sau eu slabe infiltratii la adancimi mari (daca realizarea sprijinirilor implica un consum
mare de lemn sau laminate). Chesoanele deschise sunt elemente constructive de forma
unor eutii fara fund, cu pereti rigizi, care patrund 'in pamant prin greutate proprie, pe

masura evaeuarii pamantului din interior. Acestea se executa pe ~antier din beton armat,

fiind necesare numai pentru realizarea sapaturilor

recupereaza dupa betonarea fundatiei.
$i betonarea fundaliei.
.
Ele nu se
 Sectiunea orizontala a chesonului poate fi dreptunghiulara sau ovoidala, cu sau
fara casete lpentru eleva!ii lamelarel sau circulara lpentru stalpil. lfig. 4.1 I. In seqiune
verticala, chesoanele deschise pot avea fata exterioara a pere!ilor dreapta lfig. 4.2.a),

dreapti.i cu prag lrespectiv praguril deasupra cutitului lfig. 4.2.bl sau tronconica lfig.

4.2.c). Avantajele primei solutii constau in posibilitatea utilizarii aceluia:?i set de cofraje

pe intreaga inaltime. iar avantajele celorlalte doua rezulta din reducerea frecarilor pe

peretii laterali.

:ecomanda
e :nfiltratii.

I indul ei,

je fundatie

Partea inferioara a peretilor chesonului se amenajeaza sub forma de cutit pentru

ea. datorita presiunilor mari pe suprafata de contact cu pamantul, sa fie mai u:?orinvinsa
,··ecuti.i In
rezistenta pe care pamantul din planul ti.ilpii 0 opune la inaintarea chesonului. In acela$i
It printr-o
seop talpa cutitului poate fi protejaHi cu un profil metalic.
i. In o_..;·ste
Fundatii pe chesoane c~ aer comprimat sunt fundatii de adancime mare (max.
inaltime
20 m), Jolosite acolo unde nivelul sapaturilor coboara sub nivelul apei, Chesonul cu aer
a mai mult
comprimat este asHel executat incat sa permita crearea $i mentinerea in interior a unei
,omplica
presiuni egale cu presiunea hidrostatica la nivelul cutitelor. In aceste conditii.
'r ~t se va
patrunderea apei in interiorul chesonului este impiedicata iar muncitorii pot executa

sapatura la u~cat. Acest tip de fundatie este mai rar foJosita deoarece nu permite

mecanizarea lucrarilor de sapatura.

Fundatiile pe piloti lfig. 4.31 se folosesc la adancimi

de fundare de 8 ... 40 m. Pilotii sunt elemente cu diametrul

de max. 60 cm. care se caracterizeaza printr-o capacitate

e de forma
portanta mare pentru forte verticale. dar cu a capacitate
;>prie, pe
portanta mica pentru forte orizontale ~i pentru incovoiere, daca
,ton armat,
partea superioara. sub radier, este libera. Avi.ind in vedere ca
e nu se Fig. 4.3. Fundatie
pe piloti.
corespunzatoare ~j la forte orizontalel in teren este complicata ~i ca la poduri sunt funclie de m
posibile afuieri sub radier, funda!iile pe pilofi se evita la acest gen de lucrari. in jos pe maSt
Fundaliile pe coloane se folosesc la adfmcimi de 10 ... 40 m ~i chiar mai mult. identica eu (
Coloanele au sectiunea orizontala circulars cu diametrul de min. 60 cm ~i se executil pe coloane,
prin forare sau prin introducere prin vibro-infingere. a putului, cu I

Coloanele se utilizeaza acolo unde cu ajutorul lor se poate patrunde intr-un strat acest caz Sl f

de capacitate portanta ridicata, putin compresibil (nisipuri sau pietri!?uri indesate, argile Fundali

tari, roci semistancoase sau stancoase). in prezenta apei. De obicei se folosesc coloane Seetiunea
verticale, dar, in cazul in care fortele orizontale dau momente de incovoiere mari, se pot OAO ... l,2t 1

folosi !?icoloane inclinate (de exemplu: la culeil. Inclinarea maxima a coloanelor fata de iar sustinere;
verticala va fi de 9 ... 12 o. efectueaza l

Coloanele au, in general. diametrul de 80 ... 200 cm, dar se poate ajunge !?i la

diametre de 600 cm. Diametrul coloanelor se alege functie de adancimea la care se

introduce coloana !?i se recomanda ca acesta sa fie de 1110 din lungimea ei. In situatii In gtlll'

curente se folosesc 4 ... 6 coloane cu diametrul de 80 ... 200 cm pentru a rezema 0 pilii marime~''''1c
sau 0 culee. Dupa terminarea sapaturii, se procedeaza la introducerea carcasei de "ale materi, 31
armatura, realizata dupa criterii tehnice bine stabiJite, !?ise trece la betonarea coloanei. inaltimea ele\
Sprijinirea peretilor sapMurii se poate efectua in doua moduri: Avi d
- cu 0 manta metalica care, in general, se extrage pe masura ce se toarna betonul. culeilor St; d
Executarea sapaturii se face prin forare;

- cu ajutorul unor coloane din beton prefabricat, care sunt 'formate din tuburi

prefabricate din beton armat cu lungimea de 6,00 ... 10,00 m, asamblate fie prin sudarea
armaturii longitudinale. fie prin precomprimare. Tuburile, cu diametrul de 150 ... 600 cm, In Jr
se betoneaza dupa atingerea cotei din proiect. spatele zloul
La partea superioara a coloanelor se realizeaza, ca $i in cazul pilotilor, radierul. - C"le
Acesta este un element rigid. care asigura transmiterea incarcarilor de la elevatie la - ( Ie
teren, prin intermediul coloanelor. Coloanele vor patrunde in radier cel putin 15 em,iar - cule
inaltimea acestuia nu va fi mai mica dedit diametrul coloanei (de regula, inaltimea - filE
radieruJui este de 1,50 ... 2,00 mJ. -';)atl

Fundalii1e pe pu!uri torate se recomanda pentru adancimi de 8 .. .40 m, in terenuri de gard:- c.

uscate sau eu foarte slabe infiltraW de apa. Pu~ul are 0 sectiune transversala circulara suprastr :t
cu un diametru de 1,50 ... 6,00 m $i se executa prin forare. Saparea pUlU1ui se face fara Inalli
sprijiniri pe inaltimea admisa in terenul respectiv (cca 1,00 m) !?i apoi se realizeaza elevatie ur
sprijinirea peretilor cu inele din beton slab armat. IneJele au grosimea de 20 ... 80 cm, a grosimii (
 functie de marimea presiunii rezultate din impingerea pamantului, !;lise betoneaza de sus

in jos pe masuraavansarii sapaturii. Carcasa de armatura in cazu! pu!urilor forate este

r rnai mult. identica cu cea de la coloane. De altfel, fundatiile pe puturi forate sunt identice cu cele
s executa pe coloane, diferen!a rezultand numai din tehnologia de execU!ie a coloanei, respectiv
a putului, cu luarea in considerare a prezenlei sau nu a apei. La partea superioara $i in

acest caz se realizeaza un radier din beton armat.

ISate, argile Funda~ii1e pe barete se recomanda in acelea$i conditii ca $i funda~iile pe coloane.
:l"'~ coloane Sec~iunea transversala a baretelor este dreptunghiulara sau ovala, cu laturi de
rr ri, se pot 0,40 ... 1,20 m, respectiv 2,00 ...3,80 m. Saparea baretelor se face cu utilaje speciale,
elor fa~a de iar sustinerea pere!ilor se realizeaza cu noroi bentonitic. Betonarea baretelor se
efectueaza cu beton armat, iar la partea superioara se realizeaza radierul.

oj n situa~ii
In general, forma $i dimensiunile elevatiilor intrastructurilor· de poduri depind de
,zema 0 pila
marimea reactiuniior care se transmit de la suprastructura, de caracteristicile mecanice
c casei de
ale materialelor cu care se executa elevalia, de modul de rezemare al suprastructurii, de
inallimea elevatiei $i de structura statica a podului.

Avand in vedere faptul ca podurile pe grinzi sunt curent intalnite ~i ca elevatiile

culeilor se deosebesc de elevatiile pilelor, in continuare se vor prezenta cateva din

caracteristicile elevaliilor podurilor pe grinzi.

4.2.1. Elevalii pentru culei

In funqie de modul in care so realizeaza preluarea impingerii pamflntului din

spate Ie zidului de sprijin, principalele tipuri de culei sunt urmatoarele:

or, radierul.
- culei cu ziduri intoarse (fig. 4.4.a);
evatie la
- culei cu aripi (fig. 4.4.bl;
n 15 cm,iar
- culei inecate (fig4.4.cl;
a, ;nal~imea
• culei cu pereti subliri (fig .4.4.d).

Toate tipurile de culei conlin un zid frontal care susline suprastructura ?i un zid

de garda care are rolul de a lmpiedica patrunderea pamantului din spatele culeii spre
al circulara
suprastructura.
se face fara
Ina1timea elevatiei unei culei este definita de cota liniei ro~ii $i de cota rostului
e ealizeaza
elevatie-fundalie. Cota banchetei cuzine!ilor se obline prin scaderea din cota liniei rO$ii

a grosimii caii, inaltimii suprastructurii ~i inaltimii aparatelor de reazem.

 /
/
/

Fig.4.6. Tipuri de cutei pentru poduri pe grinzi

Fig.4.6. Tipuri de cu' : pentru poduri pe grinzi

I ..

;~~-'I==t
I I
I I
: I
I I

----~~~~_::
~-~-~~~~~~~-~~=tF
I I
J L

__ -- -1- - - - - J
_ _ c~~~L~-~~:J
.."-
~\\ -----== A I :::
"
\\\ /II
~\
\, /
,~
/,
\,'~" .. I" .. '" ,,/,,/~//

'~,~.......
, ............•..• - ",..';,"'/
"
..................... , - . --"'"- ._-' .-.'
-
-::: ..,.".,
." ;,""
.....................
- - - ~--- ~-- 1- - - -.: - ...-
-. --- - ,~. "1-·4·- > .. _" - -- --
----- '-L t· .. J-----

t~-! J
5fJJ12 .. 5,601]

TB .2- 6T
Fig. 4.5. Culee din beton simplu cu zkturi intoarse pentru poduri de cale feratA.
 Culeile cu ziduri intoarse (fig. 4.4.a) se realizeaza atunci cand taluzurile rambleLilui acestu
se termina cu sferturi de con. Un exemplu de culee din beton simplu cu ziduri intoarse fi adopt:
pentru poduri de cale ferata este prezentat in fig. 4.5. (Ia\,isl J

euleile cu ziduri intoarse au zidul frontal realizat din beton simplu cu grosimea la ':; 1:;1

nivelul rostului elevatie-fundatie de 1.20 ... 2,30 m, dar nu mai putin de 1/5 din
inaltimea elevatiei, sau din beton armat cu grosimea stabilitA la nivelul banchetei
cuzinetilor. La partea inferioara a zidului frontal se executa spre terasament 0 consola

scurta care sprijina dre'nul din spate Ie zidului care are acelea$i roluri ca $i in cazul
zidurilor de sprijin. La' partea superioara a zidului frontal. pe toata latimea lui, se miirimea
amenajeaza bancheta cuzinetilor, in care se inglobeaza cuzinetii din beton armat. Pe artii ('-")(
cuzineti se amplaseaza aparatele de reazem, prin care se transmit incarcarile de la

suprastructura la infrastructura.
Zidul de garda are grosimea de 25 em la partea superioara ~i cre~te la 50 em sub

nivelul de rezemare a placii de racordare, cota de la care grosimea lui cre?te eu acela$i

fruet ea $i zidul frontal (fig. 4.4.a).

Zidul in tors (fig. 4.4 $i fig. 4.5) se executa ca 0 consola inca strata in zidul frontal, fc
avand 0 grosime variabila, dar nu mai mica de 30 ... 40 em. Zidurile intoarse au rolul de rostului
a realiza conlucrarea dintre terasament $i culee $i sunt acoperite prin sferturile de con asigl i(
care sunt executate pe 0 fundatie proprie. Panta sfertului de con se mare$te de la 2:3 EI
la legatura cu taluzul rambleului pana la 1: 1 la legatura cu zidul intors, fapt care conduce

la mic!;iorarea lungimii zidului intors. Trecerea de la 0 panta la alta, la nivelul rostului cu solic It«
fundatia, se face printr-o curba de racordare de tip elipsa. Elevaliih
Culeile cu aripi (fig. 4.4.b) se folosesc de regula la podurile obJice, acolo unde $i la pc :el
culeile se executa oblic. Acest tip de cuJee . poata r:
• contine nuniai zidul frontal $i aripile. Zidul frontal la CE ~:

se executa in mod identic ca $i la culeile cu ziduri P

intoarse, iar aripile sunt ni$te ziduri de sprijin cu 1,00 m
ina1timea variabila, avandfundatie proprie. Aripile bete si
se executa, drepte sau oblice, din beton simplu,
cu rolul de a sprijini terasamentele din spate Ie lor. insli nE
Culeile inecate (fig. 4.4 l?i 4.6) sunt un L._ ar
economice pentru ina1limi de 8 ... 20 m. La aceste

culei sferturile de con ies in fala zidului frontal $i cuz al

se unesc cu un taluz ce se formeaza in fala armat.
 Ie ambleului aeestuia. In aeeste condilii, zidurile intoarse se redue foarte mult dar solutia nu poate
duri intoarse fl adoptata deeat in situatii in care taluzul din fata zidului frontal nu este expus spalarii
(la viaducte ~i pasaje superioarel.
I _osimea la Culeile ou pere~ subfiri (fig. 4.41 sunt eulei cu ziduri intoarse la eare elementele

,
de 1/5 din
~. ba. ,.;hetei
componente se executa din beton armat cu grosimi foarte mici.

nt 0 consola 4.2.2. E1evaW pentru pile

i i in cazul Forma, dimensiunile !;'i elementele componente ale elevatiilor de pile depind de
ir )a lui, se marimea reactiunilor pe care acestea Ie preiau de la suprastructura, de tipul lucrsrii de
In armat. Pe arta (pod, viaduct sau pasajdenivelatl ~i de inaltimea lor. Avimd in vedere aeeste
r arile de la considerente, gruparea elevatiilor de pile se poate face astfel:

- elevatii de pile pentru poduri peste eursuri de ape;

a ,0 cm sub - elevatii de pile pentru viaducte urbane, viaducte de intersectie !;'i pasaje
tl ;u acela~i denivelate;
- elevatii de pile pentru viaducte inalte.
z ul frontal, Toate tipurile de elevatii sunt incastrate la partea inferioara in fundatie, la nivelul
e au rolul de rostului elevafie-fundatie. iar la partea superioara au 0 bancheta a cuzinetilor care
tr He de con asigura 0 buna rezemare a suprastructurii.
?',_ dp la 2:3 Elevatiile pileJor la poduri peste eursuri de ape se executa, in mod frecvent,
I
:are conduce din beton simplu sau cu parament din moloane. In cazul elevatiilor de lnaltime mare ~i
J ostului cu solicitate de incarcari orizontale importante, se executa elevajii din beton armat.

Elevajiile din beton armat pot fi lamelare sau formate din unul sau mai multi stalpi legati
Ie 10 unde ~i la partea superioara printr-o rigla din beton armat. In toate cazurile, elevatia trebuie sa
t.•..de culee poata prelua incarcarile mentionate anterior, transmise pilei prin aparatele de reazem,
Zidul frontal la care se adauga solicitarile datorate cursului de apa sau sloiurilor de gheaja.
iE 3 cu ziduri Pentru pile Ie situate in albia raului, pe lnaltimea cursului de apa la care se adauga
de sprijin cu 1,00 m peste nivelul apelor maxime, sectiunea transversala a elevatiilor masive din
o ~ie.Aripile beton simplu sau lamelare din beton armat are 0 forma deosebita. astfel in cat sa perturbe
e.,)n simplu, cat mai putin scurgerea ape lor ~i deci sa reduca la maximum afuierile. Pe aceasta
, ~patele lor. inaljime, e)evajia pilei se va prevedea cu un arierbee (in avail de forma circulara ~i cu
k61 sunt un avanbec (in amontel de forma circulara, triunghiulara sau ovoidala.
m. La aeeste La partea superioara, la elevatiile masive se executa cuzinetii ~i bancheta
Ji frontal ~i cuzinetilor din beton armat, iar la elevajiile lamelare se realizeaza 0 rigla din beton
3a,di in fala armat. Aceasta rigla reazema pe elevatie ~i are console cu lungimea de pana la 2,75 m,
cu inal~ime variabila, considerate incastrate in eleva~ie. Un exemplu de pils lamelara cu

console din beton armat cu lungimea de 2,75 m este prezentat in fig. 4.7.
Pilele cu eleva~ia
SlJ ';
formata dintr-un stalp cu
rutier! este
sec~iune circulars se
recomanda pentru poduri
cu oblicitate mare, peste
rutiere irnol
cursuri de apa care nu
pentru 9 P
poarta gheturi ~i corpuri
$i pentru ad
flotante mari. Diametrul
rutiere d ,i
elevatiei este , de regula,
Pt>Je
~ :i ------- de 2,00 m. La partea

W . ~
.1.
I
:
------c
superioara se realizeaza 0

rigla din beton armat ca ~i

al calitatii
utilizate

rezolvarea
$

Ie

'
la eleva~iile lamelare.
tehn"c lC
Pentru pile viaductelor

urbane ~i pasajelor superioare, se recomanda adoptarea unor eleva~ii formate din unul

sau mai multi stalpi legati la partea superioara cu 0 rigla din beton armat~ Aceasta
solutie permite reducerea consumului de materiale inglobate in elevatie, mic~;orarea
Islimea pan
solicitarilor din greutate
executa : (
proprie trans mise funda-
puzzolanici)
in ansar ',Il
vizibiliUi~i corespunza-
p sc;
toare. Un exemplu de
stratul de :
elevatie din doi stalpi este
nume$t c(
prezentat in fig. 4.8.
Tinsl
Elevatiile pilelor

pentru viaducte inalte

(peste 20 m) se executa
, mate._~le n
I cu sectiunea transversaIa
r-'--
I hidroca '01
f=O,3) I in forma de H, casetata
c=100
,
:
I

••...~ sau sub forme speciale cu

~
variatia in trepte.
Fig. 4.8. PiJacu elevatia din doi stalpi $i rigla.
 •
l'cAnd macaraua are ac ) la fiecare deschidere a podului ~i braful macaralelpermite

~'ridicarea grinzii pana la nivelul de amplasare a grinzilor pe aparatele de reazem.

,{
Suprastructura podurilor este alcatuita dintr-un ansamblu de element
e care au
principal roluJ de a pre/ua, repartiza ~i transmite solicitarile din trafic"i '1 d
y ce e atorate
conditiilor climaterice, prin intermediul aparatelor de reazem, la infrastructura.

Chiar daca elementeJe principale ale suprastructurii podurilor (grinzi t

, an retoaze
lonjeroni, placa) sunt identice la marea majoritate a podurilor din beton ' culEe piUi
. sau metal
g-inc)i care ;;e
alcatuirea ~i executia lor se poate face lntr-o mare varietate de sol' <1-'1'1 ca ' monteazn
"'} re nu pot fi
detaliate in acest curs. De exemplu, numai In cazul poduri/or pe grinzi part'c I . _ ,
, I U anUiflle
suprastructurii difera functie de: schema statica a podului (grinzi simplu rezemate

continue sau simplu rezemate cu console, grinzi cu console si articulatii tl'p Ge b .:

. . r er, gnnzi
lncastrate in culei etc.), forma sectiunii transversale (pe grinzi: late, In forma de T, in
Macaraua se plaseaza paralel cu podul, intre pod ~i stiva cu grinzi prefabricate,
forma de dublu T, cu buzunar, casetate etc.), pozitia caii (poduri pe grinzi cu calea sus
dupa care se procedeaz8 la ridicarea prefabricatelor, rotirea bratului macaralei ~i
$i poduri pe grinzi cu calea jos), modul de exectJ1:ie (grinzi executate monolit, grinzi
agezarea lor pe infrastructura. Din aceasta pozitie, grinzile sunt deplasate transversal,
prefabricate, grinzi cu executie mixtij) etc.
prin ripare, pana in pozitia proiectata, cu ajutorul >.lnorcarucioare speciale.
In aceste conditi;, pentru 0 minima introducere in domeniul suprastructurii
b. Montarea grinzilor prin lansari ~i ripari. In acest caz, grlnzile sunt deplasate
poduri/or, In continuare se vor prezenta succint cateva tehnologii de construqie a
longitudinal cu ajutorul unor carucioare speciale, tip portal, care se deplaseaza pe 0 cale
podurilor din beton ~i metal.
de rulare pe tablierul deja executat (fig. 7.2.a). In deschiderea unde se monteazii grinda,

calea de rulare se amplaseaz8 pe doua grinzi metalice care reazema pe pile sau, acolo
7.1. Tehno'ogia de construc!ie a suprastructurii podurilor din beton unde este necesar, pe teren sau pe pontaoane plutitoare, amplasate in interiorul
Tehnologia clasica de constructie a podurilor din beton consta ·,n t deschiderii in lucru (fig. 7.2.b).
' urnarea
betonului la fata locului in cofraje sustinute de e~afodaje sau cintre. Tehnologii/e A$ezarea grinzilor in pozitia definitiva se efectueaza prin riparea acestora In profil
modeme se bazeaza pe constructia suprastructurii podurilor din elemente prefabricate. transversal, asHel incat portiunea centrala pe care este amplasata calea de rulare sa
Avand in vedere ca ambele tehnologii de constructie a suprastructurii podurilor ramana Iibera pentru deplasarea longitudinala a altei grinzi (fig. 7.2.cl,
au domenii specifice de aplicare, in scopul inte/egerii
modului de conceptl'e c. Montarea elementelor prefabricate cu grinzi de lansare se folose~te In cawl
. ,se vor
prezenta aici cateva tehnoJogii de execUfie a suprastructurii podurilor din beton pe dare infrastruoturilor cu inaltimi marL Grinda metalica de lansare este alcatuita ca 0 grinda
sau pe grinzi.
metalica continua cu doua deschideri 11 ~i 12 din elemente meta lice, rezemate pe cadre

metalice rigide (fig. 7.3). Doua din aceste eadre sunt a~ezate pe carucioare, iar al treilea
7.1.1. Executarea suprastructurii din grinzi prefabricate
(eel din fatal aste prevazut eu un papuc de rezemare !?ireazema direct pe elevatia pilei.
Tehnologia de execUfie a suprastructurii podurilor din elemente prefabricate poate Dispozitivul este prevazut, de asemenea, cu doua carucioare pentru deplasarea
diferi funcfie de: greutatea grinzilor, utilajul din dotarea ~antierului, condifiiJe specifice longitudinala a grinzii prefabricate, carucioare care ruleaza pe grinda de lansare.
ale amplaS8':Ventului, inalfimea la care se ridica grinda etc,
Dupa lansarea grinzilor prefabricate din prima deschidere ~i a$ezarea lor in pozitie
a. Montarea cu macarale care se deplaseazA pe teren (fig. 7.1) se po ate folosi definitiva, acestea se rigidizeaza pe reazema cu juguri, dupa care sa monteaza caile de

rulare ale grinzii metalice. Grinda metaliea sa lanseaza pe aceste cai de rulare pana cand
 - 146-

.----eazemul din tata ajunge \a pila urmatoare, dupa care operatiile ~~ ,epeta. 7. 1.2. Execut~ .l in conso/A a suprastructurilor mono/ite
Executareain consola a suprastructurilor monolite sepoate etectua prin mai multe
cQrucior-p<r!ul metode, aici relinandu-se doar metoda cu carucioare - macara.
grinoo re ~
monte:lza Carucioarele - macara sunt e~afodaje metalice autodeplasabile pe orizontala.
prevazute cu dispozitive de ridicat ce servesc la executarea unui tronson nou al
suprastructurii. sprijinindu-sesau ancorandu-sepetronsonul precedent executat (fig. 7.4).

:.
\

Tronson ce tnr.eo:ziJ.
a fi rumor
ill I
I
I --r
...__Pilei \
R.atfcrmo
FIatfa', mo.
Slp310ar0

inferiCXJ'a

Fig. 7.4. Executarea suprastructurii monolit cu carucioare - macara.

grinda se'ripeazQ

,--- -1- - - - - - --,

,------------....!
In acest caz, suprastructura este sub forma de cheson. Platforma inferioara a
dispozitivului permite rezemarea cofrajului exterior al chesonului :;;iat placii consol8, iar
platforma superioara tine locul cofrajului intradosului chesonului.
Pentru fiecare nou tronson, caruciorul se deplaseazaorizontal pe ultimul tronson
executat :;;i se face cofrarea ~i armarea noului tronso~, dupa care se toarna betonul :;;i
se face precomprimarea noului tronson cu montarea cuplajelor de prelungire.

7.1.3. Executarea in' consola a suprastructurilor din elemente prefabri~te

Fig. 7.3. Montarea elementelor prefabricate
ell grinzi de lansare.
Elementele prefabricate folosite In acest caz sa numesc boltari. Asamblarea
boltarilor se poate face prin mai multe tehnologii, dintre care au fost selectate doar doua,
care se prezinta m continuare.
a. Executarea cu carucioare - macara (fig. 7.5) aste asemanatoare cu executarea
suprastructurii din beton monolit, cu deosebirea ca aici sunt eliminate operatii1e de
cofrare, armaTe, ~i betonare descrise la punctul 7.1.2. Ca urmare, constructia
carucioarelor - macara devine mai simpla l?i este adaptata in special operaliilor de montaj
(ridicare, centrare, fixare) ~i operatiilor de precomprimare succesiva a bollarilor.
suprastructurilor metalice. Elementele suprastructurii se aduc la locu' ''3 montare pe

instalata pe tronsonul deja montat al tablierului sau cu ajutorul !?Iepurilor, dupa care redusa prin montareo.unui avanbec de lansare (constructie auxiliara, cu greutatea mai

elementele sunt ridicate cu ajutorul unor macarale !;i se procedeaza la montarea lor In midI decat a tablierului !?i care, aviind talpa inferioara de tip sanie, permite 0 inscriere

locul proiectat cu buloane sau nituri. mai u$oara pe rolele caruciorului de pe reazeml, precum !?i printr-o contragreutate

Ambele variante ale tehnologiei de montare a tablierului directin deschidere n~ pot amplasata la capatul din spate al tablierului.

fi aplicate decat in cazul constructiilor de poduri noi, deoarece au 0 durata de executie In cazul procedeului de constructie a tablierului alaturi de deschidere ~i riparea

mare. ulterioara in cale, tablierul se monteaza pe un e$afodaj (schell! de montare) a$ezat parale

cu axa longitudinala a podului, urmand ca, dupa terminarea montarii, tablierul sa fie ripa

(deplasat) pe schele speciale transversale panll se a$aza pe reazeme in locul prevazu

prin proiect.
Aceasta tehnologie se folose;:;te, de regula, la inlocuirea unor tabliere aflate i

lublia-r¢ P2 exploatare, unde operatiile de demontare a tablierului vechi $i de montare a celui no

orrpIoSQfTlalt
culee ar necesita inchiderea un timp indelungat a caii de comunicatie, In acest caz, dup

terminarea montarii tablierului nou, cel vechi se scoate din cale prin rip area in partE

cealalta a deschiderii, pe 0 schela montata in prealabil. Tehnologia se continua cu riparE

Tehnologia montarii tablierelor metalice prin lansare a aparut dupa anul 1950, ca tablierului nou In pozitia sa proiectata.

o necesitate de rezolvare a unor situatii deosebite (inaltimi mari de montaj care necesita Ambele cai de ripare sunt alcatuite din $ine de cale ferata montate pe chituci c
schele costisitoare, ape adanci care pericliteaza stabilitatea schelelor etc.). p:-ceasta traverse de lemn, fiind sustinute de grinzi metalice de inventar, rezemate pe palei c

tehnologie comportil montarea tablierelor in spatele unei culei ~i aducerea lor in lemn sau e~afodaje metalice dispuse direct pe sol sau fundate pe piloti din lemn sau c

deschidere printr-o deplasare In lungul axei caii. Lansarea se poate face in douB moduri: teava. Pentru ripare se utilizeaza mai des carucioare pe rulmenti, care au inaltime mi

- pe 0 cale de rulare continua dispusa longitudinal fata de axapodului. Acest ~i greutate redusa.
procedeu are avantajul ca, In timpul deplasarii sale, tablierul i~i mentine schema statics Intreaga operatie de demontare a tablierului vechi ~i de montare a celui r

~i punctele de rezemare
. .
prevazute
. in proiect. In schimb, constructia caii de lansare nu dureaza d\teva ore, timp In care circula1ia este lntrerupta.

conduce la economii semnificative de timp !?i de materiale in raport cu tehnologia Trebuie retinut faptul ca tehnologiile de montare a tablierelor metalice au evol
, - .. ,

executarii suprastructurii pe schele de montaj urmata de ripare; in timp, in concordanta cu mijloacele pe care constructorii Ie aveau la dispozi

'. . - In consola, utilizata in principal la suprastructurile alcatuite din grinzi cu inima evolutia acestor tehnologii fiind mai dinamica in ultimii 30 ... 50 ani, cand mecanizc;

f.?!ina.In acest caz, nu mai este necesara calea de rulare continua $i nici cea mai mare !?iindustrializarea executiei au influentat hotarator procedeele tehnice aplicate.

parte a paleilor intermediare (ramane eventual 0 singura palee in mijlocul deschiderilor

maril, tablierul ruland pe carucioare ancorate In eleva1iile podului $i fixate cu rolete in

sus. Pe talpa inferioara a tablierului sunt fixate $ine cu profiluri speciale, iar tragerea se

.
efectueaza cu palane actionate cu trolii manuale sau electrice, amplasate la capatul din

fa1A al podului. La capatul din spate este montat un grup de palane ~i trolii de frflOare,
\'l r. .
'
cu ajutorul caruia este permis controlul avansului tablieruluL Sageata care apare la 3 J 3 •.. )

capAtul din avans, provocatA de greutatea proprle a tablierului aflat in con soIA, este