EXTRACTIA CU FLUIDE

SUPERCRITICE

Inginerie Biochimica

2020 – 2021

1
 CUPRINS

1.CARACTERISTICILE FLUIDELOR SUPERCRITICE..................3

1.1 SCURT ISTORIC.............................................................................................................................................................3
1.2. STAREA SUPERCRITICA...............................................................................................................................................3

2. PROCEDEE DE EXTRACTIE CU FLUIDE SUPERCRITICE......6

2.1.EXTRTACTIA CU CONTACT UNIC..................................................................................................................................6
2.2 EXTRACTIA MULTIPLA .................................................................................................................................................6

3.AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE EXTRACTIEI CU

FLUIDE SUPERCRITICE COMPARATIV CU PROCEDEELE
CLASICE DE EXTRACTIE....................................................................7
3.1 AVANTAJELE UTILIZARII FLUIDELOR SUPERCRITICE.....................................................................................................7
3.2 DEZAVANTAJE..............................................................................................................................................................9

4.APLICATII ALE EXTRACTIEI CU FLUIDE SUPERCRITICE IN

BIOPROCESE.........................................................................................10
5. APLICATII IN INDUSTRIE..............................................................13
6.BIBLIOGRAFIE...................................................................................15

2
 1.CARACTERISTICILE FLUIDELOR
SUPERCRITICE

1.1 SCURT ISTORIC

Aceasta tehnica de extractie este cunoscuta de 125 de ani si a fost ignorata pana dupa cel
de-al II-lea razboi mondial, cand ia amploare in anul 1971 (Paul & Wise – prevad aplicatii
ulterioare in industria alimentara, farmacie, chimie fina), iar in anul 1979 se face prima
instalatie industriala de extractie cu CO2 a fluidelor supercritice – decafeinizarea cafelei (SUA).
[1]

1.2. STAREA SUPERCRITICA

Aceasta stare se poate reprezenta sub forma unei diagrame de faze, avand ca repere
presiunea si temperatura. (fig. 1)
In acest punct triplu sunt prezente cele trei stari lichid
solid si gazos, dar odata ce creste temperatura
menisculul dintre ele se estompeaza ajungand sa fie doar
faza lichida si gazoasa, apoi datorita presiunii si
temperaturii ridicate se face o apropiere de vapori pana
cand acel meniscul dispare, astfel putem spune ca ne
aflam in punctul critic, punct in care proprietatile gazului
sunt identice cu proprietatile lichidului si diferanta dintre
ele dispare. Exista doar o singura faza omogena numita
fluid supercritic (fig. 2 si fig. 3)
Figura 1. – diagrama de faze[3]

Figura 2. –
menisculul
vizibil dintre faze
si menisculul
estompat datorita
temperaturii[3]

3
Figura 3. –apropierea de vapori la presiune si temperatura ridicata si ajungerea in punctul critic

in care nu mai exista nicio diferenta intre faze (exista doar o singura faza omogena numita fluid
supercritic)[3]
In comparatie cu solventii lichizi, fluidele supercritice prezinta anumite caracteristici:
- Difuzivitate ridicata
- Densitate scazuta
- Vascozitate scazuta
“Sistemele supercritice combina calitatile L si G, rezultand un fluid foarte “elastic”, un
solvent cu “geometrie variabila”.” prof. dr. ing. Gavrila Lucian – Gheorghe
Proprietati de transport[2]:
Figura 4.

Solventii cei mai utilizati sunt[3]:

4
 Figura 5.
Acesti solventi se utilizeaza cel mai des deoarece prezinta o serie de avantaje ca:
- Temperatura critica este una apropiata de temperatura ambianta
- Presiunea critica nu este una prea ridicata
- Solubilitatea este foarte buna a multor subsante in acesti doi solventi
- Selectivitatea este ridicata si poate fi marita prin agenti de antrenare
- Sunt disponibili si accesibili avand un cost destul de scazut
- Sunt mai putini toxici si periculosi decat alti solventi

2. PROCEDEE DE EXTRACTIE CU FLUIDE

SUPERCRITICE

Sunt doua procedee de extractie a fluidelor supercritice:

1. Extractie cu contact unic
2. Extractie multipla

5
2.1.EXTRTACTIA CU CONTACT UNIC se face cu unul sau mai multi componenti din
amestec se solubilizeaza selectiv in fluidul supercritic, are timpul de solubilizare variabil, iar
sistemul este separat (modificand presiunea si temperatura), fluidul supercritic fiind comprimat
si recirculat.

figura 6[3]

2.2 EXTRACTIA MULTIPLA se aplica atunci cand factorul de separare are valori
scazute (selectivitate mica de separare), separarea componentilor extrasi facandu-se
prin modificarea in trepte a conditiilor de extractie si modificarea in trepte a
conditiilor de separare.

figura 7[3]

6
 3.AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE
EXTRACTIEI CU FLUIDE SUPERCRITICE
COMPARATIV CU PROCEDEELE CLASICE DE
EXTRACTIE

3.1 AVANTAJELE UTILIZARII FLUIDELOR SUPERCRITICE

Utilizarea drept solventi in diferite procese industriale si biotehnologice se datoreaza

urmatoarelor avantaje care pot fi grupate in patru categorii:
 Avantaje privind mediul inconjurator;
 Avantaje privind sanatatea si siguranta utilizarii;
 Avantaje privind conditiile de desfasuurare a proceselor;
 Avantaje legate de caracteristiucile fizico-chimice;
Beneficiile asupra mediului inconjurator sunt recunoscute la utilizarea dioxidului de carbon
supercritic si a apei supercritice. Cu toate ca SC-CO 2,alaturi de alte fluide supercritice,sunt gaze
de sera ,utilizarea sa este benefica datorita posibilitatiilor inlocuirii solventilor lichizi
organici.utilizarea SC-CO2 nu contribuie la cresterea emisiilor de CO2,existand posibilitatea
reciclarii emisiilor de CO2.(4)
Beneficiile legate de sanatate si siguranta se datoreaza faptului ca fluidele supercritice ( in
special,SC-CO2 SI SC-H2O) sunt necancerigene,netoxice ,nemutagene,neinflamabile si stabile
termodinamic.(4)
Procesele chimice desfasurate in conditiile supercritice au loc la un consum energetic
redus,acest aspect constituind un avantaj din punct de vedere economic.Avantajele referitoare la
desfasurarea procesului deriva de la proprietatiile fizice ale fluidelor supercritice :difuzivitate
termica mare,vascozitate dinamica scazuta,valori mari ale densitatii.
Avantajul deosebit al extracţiei cu solvenţi supercritici este că desi solventul este
dens,totuşi difuzivitatea compusului extras prin solvent este la fel de mare ca şi cum solventul
ar fi un gaz,deci viteza transferului de masă este mai mare decât la extracţia clasică lichid-
lichid.(7)

7
Tabel Avantajele utilizarii fluidelor supercritice (dupa Jessop,1990)
Categoria
Mediul inconjurator
Sanatate si siguranta utilizarii
Conditiile de desfasurare a
procesului
Caracteristicile fizico-chimice
Avantaje
-nu contribuie la formarea
smogului;
-nu distrug stratul de ozon;
-nu prezinta ecotoxicitate;
-nu formeaza deseuri lichide;
-necancerigen;
-netoxic;
-neinflamabil;
-nu formeaza reziduri;
-permite separarea usoara a
produselor de reactie;
-viteze de difuzie mare;
-vazcozitate scazuta;
-densitate si putere de
solvatare optima;
-pret scazut;
-miscibilitate ridicata cu
gazele;
-constanta dielectrica
variabila;
-comprensibilitate ridicata ;
-densitate mare;
-viteza de difuzie mare;
Exemple
-majoritatea fluidelor supercritice;
-majoritatea fluidelor supercritice;
-CO2,H2O;
-CO2 si alte fluide SC volatile;
-majoritatea fluidelor supercritice (cu
exceptia hexanului)
-majoritatea fluidelor dupercritice (cu
exceptia HCL,HBr,NH3);
-CO2,N2O,H2O,CHF;
-CO2 si alte fluide supercritice volatile;
-CO2 si alte fluide supercritice volatile;
-toate fluidele supercritice;
-toate fluidele supercritice;
 toate fluidele supercritice;
 toate fluidele supercritice
 toate fluidele supercritice
 toate fluidele supercritice
 toate fluidele supercritice

.
3.2 DEZAVANTAJE
Există, de asemenea, unele limitări în aplicațiile SCF , de exemplu :
 schimbarea fazei de echilibru;
 diagramă de fază a solventului
 predicție dificilă și design de condiții de extracție;
 necesitatea adăugării de impurități ca modificatori (numiți antrenori sau cosolvenți) la
SCF în cantități de până la 5 (% v / v );
 control imposibil în timp real de către cei mai mulți;
 ecuații exacte de stare,
 necesitatea de a arde vase sub presiune;
 cheltuieli inițiale mari de capitaldatorită costului ridicat al compresoarelor (7)

8
Avantajul deosebit al
extracţiei cu solvenţi
supercritici este că deşi
solventul este dens,totuşi
difuzivitatea compusului
extras prin solvent este la
fel
de mare ca şi cum
solventul ar fi un gaz,deci
viteza transferului de masă
este mai

9
mare decât la extracţia
clasică lichid-lichid.
Şi la extracţia solid-lichid
se poate beneficia de acest
avantaj,fluidul
supercritic pătrunzând
mai uşor în porii
solidului decât un
lichid.În schimb dacă
solidul nu este
poros,etapa determinantă
a vitezei procesului este
transferul la
10
interfaţa solid-fluid şi nu
transferul prin fluid,deci
aici nu avem nici
Avantajul deosebit al
extracţiei cu solvenţi
supercritici este că deşi
solventul este dens,totuşi
difuzivitatea compusului
extras prin solvent este la
fel
de mare ca şi cum
solventul ar fi un gaz,deci
11
viteza transferului de masă
este mai
mare decât la extracţia
clasică lichid-lichid.
Şi la extracţia solid-lichid
se poate beneficia de acest
avantaj,fluidul
supercritic pătrunzând
mai uşor în porii
solidului decât un
lichid.În schimb dacă
solidul nu este
poros,etapa determinantă
12
a vitezei procesului este
transferul la
interfaţa solid-fluid şi nu
transferul prin fluid,deci
aici nu avem nici
Avantajul deosebit al
extracţiei cu solvenţi
supercritici este că deşi
solventul este dens,totuşi
difuzivitatea compusului
extras prin solvent este la
fel
13
de mare ca şi cum
solventul ar fi un gaz,deci
viteza transferului de masă
este mai
mare decât la extracţia
clasică lichid-lichid.
Şi la extracţia solid-lichid
se poate beneficia de acest
avantaj,fluidul
supercritic pătrunzând
mai uşor în porii
solidului decât un
lichid.În schimb dacă
14
solidul nu este
poros,etapa determinantă
a vitezei procesului este
transferul la
interfaţa solid-fluid şi nu
transferul prin fluid,deci
aici nu avem nici
4.APLICATII ALE EXTRACTIEI CU FLUIDE
SUPERCRITICE IN BIOPROCESE

Efectul presiunii și temperaturii ridicate

asupra componentelor alimentare
1.Presiunea înaltă (100–1000 MPa)
Afectează constituenții și sistemele biologice . Mai multe proprietățile fizico-chimice ale apei
sunt modificate cum ar fi densitatea, disocierea ionică, pH-ul, și punctul de topire al gheții.
Desfășurarea, agregarea și de exemplu gelificarea proteinelor alimentare au apărut datorită
efectului asupra legături covalente și interacțiuni.
Reacții chimice, tranformari macromoleculare,modificările în structura membranei sunt
îmbunătățite sub presiune.
Mai multe dintre aceste fenomene sunt implicate în raportul ridicat de inactivare al celor mai
vegetative celule microbiene: bacterii gram negative, drojdii , virusuri complexe, mucegaiuri și
gram-pozitive bacterii, în această ordine descrescătoare a sensibilității la presiune.
15
 Alți parametri precum presiunea,timpul de menținere, temperatura și compoziția mediului
influențează această rezistență. PH-ul are puțină influență, dar concentrațiile mari de sare sau
zahăr și conținutul scăzut de apă exercită foarte mult efecte baroprotectoare.(7)

2.Recuperarea și purificarea produselor biologice

Tipurile de alimentele procesate includ: aromă , parfum, extracte de condimente și uleiuri
esențiale din plante animale și alte materiale. De fapt, apariția proceselor alimentare ca industrie
modernă a introdus utilizarea extractilor alimentare mai degrabă decât materiile prime.
Extractile alimentare din condimente, numite oleorezine, sunt utilizate în alimentele in
industria de exploatare pentru aroma lor atrăgătoare și pentru a îmbunătăți calitatea producției .
Selectivitatea extracției poate fi realizat folosind SC-CO2 .Si uleiurile esențiale de piper și
ghimbir pot fi extrase fără prea multă contaminare a materiei nevolatile prin selecția adecvată a
presiunii de extracție și temperatura CO2
În FSC de ghimbir, fracția oxigenată poate fi mult mai mare decât cea din uleiurile distilate
cu abur. Uleiurile de ghimbir dinoleorezina de ghimbir poate fi extrasă fără nici o
descompunere. Piperina poate fi extrasa cu pierderi nesemnificative si cu durata mare de
proces . Iasomia și vanilia absolutele din acest proces au note de vârf de dorit cu aromă
rotunjită și sunt superioare cele obținute prin procedeu convențional .(7)

3.Inactivarea bacteriilor legate de alimente

Aplicarea presiunii ridicate variind de la 100 la 1000 MPa este una dintre cele mai importante
metode promițătoare pentru tratamentul alimentelor și conservarea la temperatura camerei
Inactivarea E. coli rezistente la presiune a fost investigata în sucurile de fructe și în producătorii
de pH scăzut . Rezultatele arată că atât părinții cât și tulpinile mutante devin mai sensibile la
presiune ,la scăderea pH-ului și in prezenta acizilor organici. Tratamentul la presiune înaltă
timp de 5-10 minute sub 300-600 MPa la 20-50 ° C permite reducerea celulelor microbiene
vegetative cu 4-5 cicluri log. Cu toate acestea, unele enzime, în special polifenoloxidaza din
sucurile de fructe sunt mai rezistente și necesităților lor de inactivare(7)

4.Aplicarea SC-CO2 în prelucrarea citricelor

Debitarea sucurilor de citrice utilizează SC-CO2 pentru a extrage triterpenoizi amari ca

limonina din sucul de portocale în care creșterea presiunii a fost de la 2,14 la 4,28 MPa eficace
în reducerea limoninei. O modificare a pH-ului final, a vitaminei C, a conținutului de
pulpă,aminoacizilor și a procentul de acid nu au putut fi detectați(7)

Prevenirea aromelor nedorite (4)

5.Aplicația SCF ca dispersie pentru biocataliză
Avantajul utilizării enzimelor în SCF include
- finalizarea reacțiilor de sinteză în care apa este un produs;
16
-solubilitatea crescută a materialelor hidrofob;
- mai mare termo-stabilitate a biomoleculelor;
- reciclare ușoară a solventului;
-reacții biochimice integrate.

Aplicarea fluidelor supercritice în tehnologia alimentară și bioproces

561
Enzime precum alfa-amilaza, glucoza oxidaza, lipaza și catalaza au păstrat activitățile lor în
soluție. Toate metodele termice și non- metodele de stabilizare ar putea avea propriile
dezavantaje.(7)

Tratarea deșeurilor din industriile alimentare

6.Tratarea deșeurilor din industriile alimentare
Rapoartele au descris utilizarea SCF-urilor pentru tratamentul materialelor lignocelulozice,
care sunt grupul major de deșeuri din industriile alimentare, de exemplu paie și tărâțe de
porumb și cereale, frunze și tescovină de trestie de zahăr, deșeuri de fructe etc. Tratamentul
SCF permite utilizarea în continuare a materialelor lignocelulozice ca resursă pentru produse
chimice, celuloză și energie .
S-au căutat metode de pretratare pentru mutarea ligninei și pentru apermite o utilizare
ulterioară de carbohidrați conținuți în materialele lignocelulozice . Mai multe SCF (de exemplu
SC-metanol, SC- acetonă și amoniac SC) o alternativă la pretratamentele chimice, care
utilizează acizi puternici sau baze.(7)

7.Recuperarea produselor
• Extragerea și / sau concentrarea uleiurilor esențiale de citrice . Mira
Complexitatea recuperării produsului dintr-un bulion de fermentație este mai mare decât in
procesele chimice, datorită concentrării produsului, vâscozitatea și proprietățile
biomaterialelor. SCF poate oferi soluții pentru unele limitări speciale, de exemplu concentrația
produsului. SCF de CO 2 poate fi realizat la temperatura de fermentare evitându-se
astfelposibilele deteriorări termice ale produsului și economisirea costurilor(7)

8.SCF-uri: medii puissant pentru modificarea biopolimerilor

Utilizarea SCF-urilor ca suport pentru diferite tipuri de modificări ale polimerilor a fost
demonstrat . Tratamentul amestecurilor de chitosan cu glucoză sau malto-oligozaharide în SC-
CO2 a produs chitosanul ramificat, legat de imină, solubil în apă corespunzător derivate cu
grade ridicate de conversie. Tratamentul amidonului, maltodextrine, acetat de celuloză, poly
(alcool vinilic) și hârtie cu amestecurile de SC-CO 2 și O 2 (19: 1 v / v) au condus la
corespunzător materiale oxidate. (7)

9.Gazificarea paiului
Bioconversia lignocelulozicelor constă în pretratarea substratuluioconversia
lignocelulozicelor constă în pretratarea substratului cu abur de înaltă presiune (pentru

17
fracționarea în celuloză, componente hemicelulozice și ligninice), hidroliză enzimatică, urmată
de fermentarea zaharurilor eliberate în etanol.
Diverse modele tehnico-economice dezvoltate de membrii rețelei au fost utilizate pentru a
identifica schemele de proces probabile și a determina „blocaje” tehnice (6).

10.Tratarea deșeurilor
Tratarea deșeurilor este una dintre cele mai importante și urgente probleme din România si in
managementul mediului din întreaga lume. SC-oxidarea apei a atras atenția pentru tratarea
deșeurilor industriale, mai ales toxice și refractare vaste. Într-un studiu, oxidarea apei SC cu
oxid de hidrogen a fost aplicat ca oxidant la tratament a unui model de deșeuri solide municipale
care conține proteine, grăsimi, vitamine, fibre și minerale anorganice. La efectele temperaturii,
oxidant ,concentrația și timpul de reacție la descompunerea solidului deșeurile au fost
investigate într-un reactor discontinuu cu apă oxigenată peste intervalul de temperatură de 673-
823 K.(6)

11.Distrugerea deșeurilor industriale

Mai multe SCF-uri au fost testate cu succes pe deșeuri natura industrială. De exemplu, apa
SC este foarte reactivă, corozivă și miscibil cu aerul și oxigenul.(6)
12.Purificarea copolimerilor naturali activi
Metode convenționale de purificare (de exemplu, cernere moleculară, iono-cromatografia de
schimb etc.) nu sunt specifice și trebuie să fie repetate sau combinate pentru o purificare ridicată.
Deși, (imuno) procedurile bazate pe afinitate sunt rapide și specific sunt costisitoare și sunt
necesari reactivi de origine biologică. De asemenea interacțiunile implicate între produs și
suport sunt deseori puternic și implică utilizarea unor reactivi destul de daunatori (fie pentru
produs sau suportul) pentru a obține un randament eficient de desorbție .(6)

13.Formarea particulelor
Extinderea rapidă a SCF este o tehnologie nouă promițătoare pentru formarea particulelor și
ionul de distribuție al polimerului biodegradabil
Din cauza fragilității extreme ase încearcă aerogeluri organice să se dezvolte aerogeluri
anorganice. Astfel de spume polimerice microcelulare pot fi obținute direct de polimerizare într-
un diluant aproape critic și uscare SC în același vas de reactor. Diluantul este factorul cheie și se
găsește Freon-22să fie superior propanului pentru polimerizarea poli (metil metacrilat-co-etan
glicol-dimet acrilat) (6)

14.Inactivarea microorganismelor
Aplicarea supercriticii este o metodă alternativă promițătoare pentru pasteurizarea și
sterilizarea produselor alimentare (în special în fază lichidă), precum și chimic, termic și
hidrolitic presiunea forțează peretele celular și provoacă perturbarea celulei.(6)

18
 5. APLICATII IN INDUSTRIE

1.Dezasfaltarea cu propan : procedeul dezvoltat în 1936 este încă utilizat la rafinarea

uleiurilor lubrifiante.Nu este propriu-zis o extracţie cu fluid supercritic deoarece se face cu
lichid în apropierea punctului critic dar şi în zona subcritică:P=35-40bar
(Pcr=42bar),T=50-85°C (Tcr=~97°C).Totuşi chiar şi în aceste condiţii solubilitatea
hidrocarburilor grele (uleiul) este foarte mare în propan.În schimb compuşii asfaltici
precipită în propan,putând fi astfel separaţi.
Propanul este utilizat astfel:95% din propan este îndepărtat din ulei prin vaporizare şi
apoi este condensat pt recuperare în proces .Restul de 5% se separă din ulei,respectiv din
asfalt prin stripare cu abur,fiind necesară o etapă suplimentară de condensare a aburului pt a
recupera cei 5% propan.(5)

2.Tratarea reziduurilor : acest subiect a fost atins la extracţia alcoolilor şi acidului acetic
din apă.Dar pot fi şi alte aplicaţii: extracţia fenolilor policloruraţi şi a dioxinei prin oxidare într-
un proces catalitic în mediu apos,când oxigenul este în condiţii supercritice;reţinerea uleiului
din noroaiele de foraj cu bioxid decarbon,înainte de deversarea lor în mări,la platformele de
foraj marin.(5)

3.Reacţia şi fracţionarea în condiţii supercritice : polimerizarea etilenei de înaltă

presiune (la ~2700bar) este un proces chimic ce are loc în condiţii supercritice.Se obţine
o gamă largă de polimeri cu mase moleculare diferite.Se pot separa fracţiuni înguste din
acest amestec la presiuni de asemenea peste cea critică (50bar),obţinându-se astfel polimeri
cu caracteristici mecanice diferite(5)

4.Extragerea agenţilor terapeutici din plante: Compuşii chimici foarte volatile precum
aromele naturale sau unii compuşi cu efect terapeutic utilizaţi la chemioterapie se pot
extrage cu alcool etilic la temperatura camerei sau cu bioxid de carbon supercritic.În cazul
utilizării bioxidului de carbon,extractele sunt mai puţin toxice decât cele cu alcool.(5)

5.Inlocuirea hexanului cu bioxid de carbon la extracţia uleiurilor vegetale

comestibile : soia sub formă de solzi este tratată cu bioxid de carbon critic.Soluţia de bioxid
de carbon şi ulei este decomprimată,bioxidul de carbon fiind apoi recuperat şi
reutilizat.Procesul nu este deocamdată canonic deoarece este discontinuu şi ca urmare nu se

19
pot realiza capacităţi mari.Dacă soia ar fi alimentată continuu şi nu în şarje,ar putea deveni
economic.
Bioxidul de carbon a mai fost încercat şi pe alte uleiuri: de floarea soarelui,germeni
de porumb,alune.El se utilizează industrial la extracţia concentratului din hamei pt bere
şi la decofeinizarea cafelei.Se mai utilizează industrial la obţinerea chipsurilor de cartofi
fără ulei (se extrage uleiul dinchipsuri)(5)

Dezasfaltarea cu propan : procedeul dezvoltat în 1936 este încă utilizat la

rafinarea uleiurilor lubrifiante.Nu este propriu-zis o extracţie cu fluid supercritic
deoarece se face cu lichid în apropierea punctului critic dar şi în zona
subcritică:P=35-40bar (Pcr=42bar),T=50-85°C (Tcr=~97°C).Totuşi chiar şi în
aceste condiţii solubilitatea hidrocarburilor grele (uleiul) este foarte mare în
propan.În schimb compuşii asfaltici precipită în propan,putând fi astfel separaţi.

Propanul este utilizat astfel:95% din propan este îndepărtat din ulei prin
vaporizare şi apoi este condensat pt recuperare în proces .Restul de 5% se separă
din ulei,respectiv din asfalt prin stripare cu abur,fiind necesară o etapă
suplimentară de condensare a aburului pt a recupera cei 5% propan.
Procedeul îmbunătăţit însă nu face uz de stripare cu abur pt că aburul are o
oarecare solubilitate în propanul recuperat,afectându-i proprietăţile de bun solven

20
 6.BIBLIOGRAFIE

1. Hannay & Hogarth, 1879 – The Royal Society of London

2. Hann 1991
3. Cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian, accesat la data de 22.10.2020
4. https://ro.scribd.com/document/95755378/Avantajele-Utilizarii-Fluidelor-Supercritice ac
la dat de 25.1.2020
5. https://pdfslide.tips/documents/extractia-cu-solventi-supercritici.html accesat la data de
26.10.2020
6. https://www.researchgate.net/publication/44130489_Supercritical_fluids_technology_in_
bioprocess_industries_A_review accesat la data de 25.10.2020
7. https://www.researchgate.net/publication/221913291_Supercritical_Fluid_Application_in
_Food_and_Bioprocess_Technology accesat la data de 26.10.2020

21