Sunteți pe pagina 1din 7

CURS NR.

4
Sisteme de ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi

Cuprins
1. Noţiuni fundamentale
2. Sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare cu coeficienţi constanţi
3. Execitii

1. Noţiuni fundamentale
Fie yi(x), (i = 1,…,n), n funcţii de variabilă independentă x şi y’i = y’i(x), i = 1,…,n,
derivatele de ordinul întâi ale acestora.
Definiţia 1. n relaţii de forma
 F1 ( x, y1 ( x),..., y n ( x), y '1 ( x),..., y ' n ( x)) = 0
 F ( x, y ( x ),..., y ( x), y ' ( x),..., y ' ( x )) = 0
 2 1 n 1 n
 , (1)
 ................................................................
 Fn ( x, y1 ( x),..., y n ( x), y '1 ( x),..., y ' n ( x)) = 0

unde funcţiile Fi , i = 1,…,n, sunt definite pe domeniul D ⊂ R2n+1, definesc un sistem de ecuaţii
diferenţiale de ordinul întâi.
Sistemul (1) se numeşte forma generală a unui sistem de ecuaţii diferenţiale de ordinul
întâi. În plus, dacă sistemul (1) se poate rezolva în raport cu y’i(x), i = 1,…,n, adică
 y '1 ( x ) = f1 ( x, y1 ( x),..., y n ( x ))
 y ' ( x ) = f ( x, y ( x ),..., y ( x))
 2 2 1 n
 (2)
 .......... .......................................
 y ' n ( x ) = f n ( x, y1 ( x),..., y n ( x))

unde funcţiile fi , i = 1,…,n, sunt definite pe domeniul ∆ ⊂ Rn+1, atunci sistemul (2) se numeşte
forma normală a unui sistem diferenţial de ordinul întâi.
Definiţia 2. Se numeşte soluţie a sistemului (1), un sistem de n funcţii ϕ i = ϕ i(x), i = 1,…,n,
definite şi derivabile pe I⊂ R care, împreună cu derivatele ϕ’i = ϕ’i(x), i = 1,…,n, verifică
identic sistemul (1), adică
Fi ( x, ϕ 1 ( x), ϕ 2 ( x ),..., ϕ n ( x), ϕ '1 ( x), ϕ '2 ( x),..., ϕ 'n ( x)) = 0 , (3)
(∀) x ∈ I şi i = 1,…,n.
Definiţia 3. Se numeşte problema Cauchy relativă la sistemul (2) ansamblul format din sistemul
(2) cu condiţiile iniţiale:

1
 y1 ( x0 ) = y10

 y2 ( x0 ) = y2
0

 (4)
 .................
 yn ( x0 ) = yn0
0 0 0
şi constă în determinarea unei soluţii particulare care verifică (4), unde x0 , y1 , y2 ,..., yn sunt
numere date.
Deci, problema Cauchy pentru sisteme diferenţiale de ordinul întâi este
 y '1 ( x) = f1 ( x, y1 ( x),..., y n ( x))
 y ' ( x) = f ( x, y ( x),..., y ( x))
 2 2 1 n

 .................................................
 y ' n ( x) = f n ( x, y1 ( x),..., y n ( x))

 y1 ( x0 ) = y10 (5)

 y 2 ( x0 ) = y 20

 ...................
 y n ( x0 ) = y n0

Definiţia 4. n funcţii
 y1 = Φ 1 ( x, c1 ,..., cn )
 y = Φ ( x, c ,..., c )
 2 2 1 n
 (6)
 ...............................
 yn = Φ n ( x, c1 ,..., cn )
dau soluţia generală a sistemului (2) dacă Φ 1 , Φ 2 ,…, Φ n este soluţie a sistemului (2), (∀) c1,
c2,…, cn ∈ R, iar problema Cauchy (5) admite soluţie unică.

Exemple. Considerăm sistemul diferenţial de ordinul întâi, sub formă generală


 F1 ( x, y1 ( x), y 2 ( x), y '1 ( x ), y ' 2 ( x )) = 0
 ,
 F2 ( x, y1 ( x), y 2 ( x), y '1 ( x), y ' 2 ( x )) = 0
în necunoscutele y1(x) şi y2(x), unde F1 ( x, y1 , y 2 , y '1 , y ' 2 ) = 2 y1 + y 2 − y '1 şi
F2 ( x, y1 , y 2 , y '1 , y ' 2 ) = y1 + 2 y 2 − y ' 2 . Sau, scris sub formă normală,
 y '1 = 2 y1 + y 2
 .
 y ' 2 = y1 + 2 y 2
 ϕ 1 ( x) = e x
1. Arătăm că  este o soluţie a sistemului dat.
 ϕ 2 ( x) = − e x
 ϕ '1 ( x) = e x  e x = 2e x − e x  ϕ '1 ( x ) = 2ϕ 1 ( x) + ϕ 2 ( x )
Într-adevăr,  ⇒  ⇒  .
 ϕ '2 ( x) = − e x  − e x = e x − e x  ϕ ' 2 ( x) = ϕ 1 ( x) + 2ϕ 2 ( x)

2
 y1 = Φ 1 ( x, c1 , c 2 ) = c1e x + c 2 e 3 x
2. Arătăm că  este soluţia generală a
 y 2 = Φ 2 ( x, c1 , c 2 ) = − c1e x + c2 e 3 x
sistemului dat.
 Φ '1 ( x) = c1e x + 3c 2 e 3 x  c1e x + 3c2 e 3 x = 2c1e x + 2c 2 e 3 x − c1e x + c2 e 3 x
 ⇒  ⇒
 Φ ' 2 ( x) = − c1e x + 3c 2 e 3 x  − c1e x + 3c 2 e 3 x = c1e x + c2 e 3 x − 2c1e x + 2c 2 e 3 x
 Φ '1 ( x ) = 2Φ 1 ( x) + Φ 2 ( x)
 , adică Φ 1 şi Φ 2 sunt soluţie a sistemului.
 Φ ' 2 ( x ) = Φ 1 ( x ) + 2Φ 2 ( x )
Ca să fie soluţie generală trebuie să arătăm şi că problema Cauchy
 y '1 = 2 y1 + y 2
 y' = y + 2 y
 2 1 2

 1y ( 0 ) = 1
 y 2 (0) = − 1

admite soluţie unică.


 y1 (0) = Φ 1 (0, c1 , c2 ) = c1 + c 2 = 1
Într-adevăr,  ⇒ soluţia unică c1 = 1 şi c2 = 0
 y 2 (0) = Φ 2 (0, c1 , c 2 ) = − c1 + c 2 = − 1
⇒ unicitatea soluţiei poblemei Cauchy. Deci, Φ 1 , Φ 2 este soluţie generală a
sistemului.

Tema.  y1 = Φ 1 ( x, c1 , c 2 ) = 2c1e 2 x − c 2 e − x
Aflaţi că  este soluţia generală a sistemului
 y 2 = Φ 2 ( x, c1 , c 2 ) = c1e 2 x + c2 e − x
 y '1 = y1 + 2 y 2
 .
 y ' 2 = y1

Considerăm acum ecuaţia diferenţială de ordinul n


y(n) = f(x,y,y’,…,y(n-1)). (7)
şi introducem funcţiile necunoscute yi(x), i = 1,…,n, astfel încât
y1(x) = y, y2(x) = y’,…, yn(x) = y(n-1) . (8)
(7) şi (8) conduc la sistemul de n ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi
 y '1 = y 2
 y ' 2 = y3

 .......... . (9)
 y'n− 1 = yn

 y n = f ( x, y1 , y 2 ,..., y n )
Deci, studiul unei ecuaţii diferenţiale de ordinul n, sub formă normală se reduce la studiul
unui sistem de n ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi.
3
Invers, considerăm sistemul (2) pe care o să-l reducem la o ecuaţie diferenţială de ordinul
n, sub formă normală. Alegem, spre exemplu prima ecuaţie a sistemului (2)
y '1 = f1 ( x, y1 ,..., y n ) ,
pe care o derivăm de (n-1) ori, în raport cu x:
∂f ∂f ∂f ∂f ∂f ∂f
y1'' = 1 + 1 y '1 + ... + 1 y ' n = 1 + 1 f1 + ... + 1 f n ⇒ y1 = F2 ( x, y1 ,..., y n ) ;
''
∂ x ∂ y1 ∂ yn ∂ x ∂ y1 ∂ yn
∂ F2 ∂ F2 ∂ F2 ∂ F2 ∂ F2 ∂ F2
y1''' = + y '1 + ... + y'n = + f1 + ... + f n ⇒ y1''' = F3 ( x, y1 ,..., y n ) ;
∂ x ∂ y1 ∂ yn ∂ x ∂ y1 ∂ yn
…...
∂ Fn − 1 ∂ Fn − 1 ∂ Fn − 1 ∂ Fn − 1 ∂ Fn − 1 ∂ Fn− 1
y1( n ) = + y '1 + ... + y'n = + f1 + ... + f n ⇒ y1( n ) = Fn ( x, y1 ,..., y n )
∂x ∂ y1 ∂ yn ∂x ∂ y1 ∂ yn
D ( f1 , F2 , F3 ,..., Fn− 1 )
Dacă ≠ 0 , din sistemul
D( y 2 , y3 ,..., y n )
 y '1 = f1 ( x, y1 ,..., y n )
 ''
 y1 = F2 ( x, y1 ,..., y n )

 ..........................
 y ( n − 1) = F ( x, y ,..., y )
 1 n− 1 1 n
( n − 1)
se pot afla y2 , y3 ,..., yn în funcţie de x, y1 , y '1 ..., y1 . Înlocuind apoi pe y2 , y3 ,..., yn în ecuaţia
y1( n ) = Fn ( x, y1 ,..., y n ) rezultă
y1( n ) = ϕ ( x, y1 , y '1 ..., y1( n − 1) ) , (10)
adică o ecuaţie diferenţială de ordinul n în necunoscuta y1(x).
Din modul cum a fost obţinut sistemul (9) se vede că dacă y(x) este soluţie a ecuaţiei (7),
atunci yi(x), i = 1,…,n, este soluţie a sistemului (9) şi reciproc, dacă yi(x), i = 1,…,n, este soluţie
a sistemului (1), atunci y1(x) este soluţie a ecuaţiei (10). Deci este adevărată următoarea teoremă
Teorema 1. Rezolvarea unei ecuaţii diferenţiale de ordinul n, sub formă normală este
echivalentă cu rezolvarea unui sistem de n ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi.
Observaţia 1. În ipotezele date, în baza echivalenţei dată de teorema 1 şi a teoremei de existenţă
şi unicitate a soluţiei problemei Cauchy asociată unei ecuaţii diferenţiale de ordinul n, este
asigurată existenţa şi unicitatea soluţiei problemei Cauchy (5).

Exemple. Reducem la o ecuaţie diferenţială sistemul


 xy '1 − y 2 = 0
 ,x ≠ 0.
 xy ' 2 − y1 = 0
y1
Derivând în prima ecuaţie ⇒ y '1 + xy ' '1 − y ' 2 = 0 . Din a doua ecuaţie ⇒ y ' 2 = .
x

4
y1
Obţinem y '1 + xy ' '1 − = 0 ⇔ x 2 y ' '1 + xy '1 − y1 = 0 , adică o o ecuaţie diferenţială
x
de ordinul 2 în y1.

Tema.  1
y ' − y2 = 1
 1
x2
Faceţi acelaşi lucru pentru sistemul  ,x ≠ 0.
4
 y' + 2 y − y = x
 2 1
x
2

2. Sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare cu coeficienţi constanţi


Definiţia 5. Sistemul (2) se numeşte sistem de ecuaţii diferenţiale liniare cu coeficienţi
constanţi dacă funcţiile fi , i = 1,…,n, sunt funcţii liniare în necunoscutele sistemului, adică
 y '1 + a11 y1 + a12 y2 + ... + a1n yn = g1 ( x)
 y ' + a y + a y + ... + a y = g ( x)
 2 21 1 22 2 2n n 2
 (11)
 .......................................................
 y 'n + an1 y1 + an 2 y2 + ... + ann yn = g n ( x)

unde aij ,( i = 1,…,n, j = 1,…,n,) sunt constante reale date, iar gi(x), i = 1,…,n, sunt funcţii
continue.
Dacă există cel puţin un indice i ∈ {1,2,…,n} a.î. gi(x)≠ 0 (∀) x , (11) se numeşte sistem
diferenţial neomogen, iar dacă gi(x) = 0, (∀) i = 1,…,n, (11) se numeşte sistem diferenţial
omogen.
Aplicând teorema 1 sistemului (11), obţinem
Teorema 2. Rezolvarea sistemului (11) este echivalentă cu rezolvarea unei ecuaţii diferenţiale de
odinul n cu coeficienţi constanţi.
Există mai multe metode de rezolvare a sistemelor (11), însă vom prezenta doar metoda
reducerii care derivă din teorema 2 şi constă în reducerea sistemului (11) la o ecuaţie diferenţială
liniară de ordinul n, cu coeficienţi constanţi.

Exemple.  x' = y + t
 −t
1. Rezolvăm problema Cauchy  y ' = x + e .
 x (0) = y (0) = 1

Este vorba de un sistem liniar cu coeficienţi constanţi neomogen, în
necunoscutele x(t) şi y(t). Îl reducem la o ecuaţie diferenţială de ordinul 2, cu
coeficienţi constanţi neomogenă, o rezolvăm, iar în final vom impune condiţiile
iniţiale.

5
x' = y + t ⇒ x' ' = y '+ 1
 ⇒ ecuaţia diferenţială de ordinul 2, cu coeficienţi
y' = x + e − t 
constanţi neomogenă x' '− x = e − t + 1 .
Ecuaţia omogenă asociată x' '− x = 0 ⇒ r 2 − 1 = 0 ⇒ r1 = 1 şi r1 = − 1 ⇒
x o (t ) = c1e t + c 2 e − t .
Căutăm o soluţie particulară de forma
x p (t ) = ate − t + b ⇒ x' p (t ) = a (1 − t )e − t ⇒ x'' p (t ) = a(t − 2)e − t ⇒
1 1
− 2ae − t − b = e − t + 1 ⇒ a = − , b = − 1 ⇒ x p (t ) = − te − t − 1 .
2 2
−t 1 −t
Deci soluţia generală a ecuaţiei este x(t ) = c1e + c 2 e − te − 1 .
t

2
Din a doua ecuaţie a sistemului, y = x'− t ⇒
1
y (t ) = c1e t − c 2 e − t − (1 − t )e − t . Deci, soluţia generală a sistemului este
2
 1 −t
 x(t ) = c1e + (c 2 − 2 t )e − 1
t

 .
 y (t ) = c e t − (c + 1 − 1 t )e − t
 1 2
2 2
 x (0) = c1 + c 2 − 1 = 0
 3
Impunând condiţiile x(0) = y (0) = 1 ⇒  1 ⇒ c1 = şi
 y (0) = c1 − c 2 − 2 = 0 4

 3 t 1 1 −t
1  x(t ) = 4
e + ( −
4 2
t )e − 1
c2 = ⇒ soluţia problemei Cauchy  .
4  y (t ) = 3 t 3 1 −t
 e − ( − t )e
4 4 2
2. Determinăm soluţia generală a sistemului
 y '1 = 3 y1 − y 2 + y3

 y ' 2 = − y1 + 5 y 2 − y 3 ,
 y' = y − y + 3 y
 3 1 2 3

în necunoscutele y1 ( x), y 2 ( x), y3 ( x) .


Din prima ecuaţie y '1 = 3 y1 − y 2 + y 3 ⇒
y3 = y '1 − 3 y1 + y2 . (12)
y '1 = 3 y1 − y 2 + y3 ⇒ y ' '1 = 3 y '1 − y ' 2 + y '3 , relaţie în care înlocuim pe y ' 2 , y '3 şi
y3 cu expresiile din ecuaţiile a doua, a treia şi prima ale sistemului. Obţinem
1
y2 = ( − y ' '1 + 7 y '1 − 10 y1 ) ,
2
(13) pe care o derivăm şi înlocuim apoi pe y ' 2 cu expresia din ecuaţia a doua a

6
sistemului. Rezultă o ecuaţie diferenţială de ordinul 3 cu coeficienţi
constanţi şi omogenă, în funcţia necunoscută y1 ( x) :
y ' ' '1 − 11 y ' '1 + 36 y '1 − 36 y1 = 0
cu soluţia generală
y1 ( x) = c1e 2 x + c2 e 3 x + c3e 6 x
care înlocuită în (13) dă y2 ( x) = c2 e − 2c3e . Mai departe, din (12) rezultă
3x 6x

y3 ( x) = − c1e 2 x + c2 e 3 x + c3 e 6 x . Deci, soluţia generală a sistemului este


 y1 ( x) = c1e 2 x + c 2 e 3 x + c3 e 6 x

 y 2 ( x) = c2 e − 2c3 e
3x 6x
.

 y3 ( x) = − c1e + c 2 e + c3 e
2x 3x 6x

Tema.  x' = x − y + 3t 2
Rezolvaţi sistemul  .
 y ' = − 4 x − 2 y + 8t + 2

3. Exercitii

1. Determinaţi soluţiile generale ale sistemelor


 2
x '+ 2 x + 4 y =
 e −1
t
i)  ;
 y '− 6 x − 3 y = 3
 et − 1
 y '1 = − y1 + y 2

ii)  y '2 = − y 2 + 4 y3 .
 y' = y − 4 y
 3 1 3

 x' = 4 x + 6 y

2. Rezolvaţi problema Cauchy  y ' = 2 x + 3 y + t .
 x(0) = 1, y (0) = 0