Sunteți pe pagina 1din 524

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI


SECŢIA A II-A PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI
ŞI DE FAMILIE

DOSAR NR. 7307/2/2009


(1851/2009)
ÎNCHEIERE

Şedinţa publică de la 19.01.2011

Pe rol se află soluţI.area apelurilor declarate de către P.I.C.C.J.


-D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii: B.I., B.V., L.I., G.C., B.G.I.T., D.S., P.C.S., R.B.,
C.Ş., R.L., C.L., B.L., S.S., S.A., U.C., B.I., S.C., S.S., D.A., G.Ş., G.E., M..,
B.R.C., V.A., A.I., P.A., S.M., Ş.G.A., I.D., C.A.C.şi partea civilă P.S.,
împotriva sentinţei penale nr. 114 pronunţată la data de 03.02.2009 de
către Tribunalul Bucureşti - Secţia a-II-a Penală în dosarul nr.
13805/3/2007.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, s-au prezentat:
- apelantul-inculpat C.A.C., cercetat în stare de libertate, personal
şi asistat de avocat ales P.E., în baza împuternicirii avocaţiale nr.
319305/27.08.2009, ataşată la fila 63/dosar;
- apelantul-inculpat A.I., cercetat în stare de libertate, pentru care
se prezintă avocat ales in substituire pentru avocat L.I., în baza
împuternicirii avocaţiale nr.73/06.08.2009, ataşată la 124/dosar,
- apelantul-inculpat B.G.I.T., cercetat în stare de libertate, personal
şi asistat de avocat ales I.I.I., în baza împuternicirii avocaţiale nr.
38/11.11.2009, ataşată la 228/dosar;
- apelantul-inculpat B.I., personal şi asistat de apărători aleşi D.P.
si C.D.cu delegaţie la dosar;
- apelantul-inculpat B.V., arestat în altă cauză, personal şi asistat
de apărători aleşi D.P.si C.D., cu delegaţii la dosar;
- apelantul-inculpat B.I., cercetat în stare de libertate, personal şi
asistat de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;
- apelantul-inculpat D.S., arestat în altă cauză, personal şi asistat
de avocat ales V.M., în baza împuternicirii avocaţiale nr.
0107741/04.08.2009, ataşată la fila 5/dosar;
- apelantul-inculpat G.C., arestat în altă cauză, personal şi asistat
de avocat ales prin substituire pentru avocat P.V. în baza împuternicirii
avocaţiale nr. 226142/16.12.2009, ataşată la fila 363/dosar;
- apelantul-inculpat G.E., cercetat în stare de libertate, personal şi
asistat de avocat ales D.P.;
- apelantul-inculpat G.Ş., cercetat în stare de libertate, personal şi
asistat de apărător din oficiu C.G., cu delegaţie la dosar;
- apelantul-inculpat I.D., arestat în altă cauză, personal, aflat in
stare de arest, in altă cauză şi asistat de avocat din oficiu;
- apelantul-inculpat M.., cercetat în stare de libertate, personal şi
asistat de avocat din oficiu;
- apelantul-inculpat P.C.S., arestat în altă cauză, şi asistat de
avocat desemnat din oficiu B.V., cu delegaţie la dosar;
- apelantul-inculpat R.L. cercetat în stare de libertate, personal şi
asistat de avocat V.M., cu delegaţie la dosar;
- apelanta-inculpată S.A., arestată în altă cauză, personal şi asistat
de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;
- apelanta-inculpată S.S., cercetată în stare de libertate, personal şi
asistată de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;
- intimata-inculpată M.V.A. personal şi asistată de apărător din
oficiu S.E., cu delegaţie la dosar;

Au lipsit:
- apelantul-inculpat B.L. cercetat în stare de libertate, pentru care a
răspuns avocat ales C.C., în baza împuternicirii avocaţiale
nr.322719/08.09.2009, ataşate la fila 64/dosar;
- apelantul-inculpat B.R.C., cercetat în stare de libertate,
reprezentat de avocat ales M.E. cu împuternicire avocaţială la dosar;
- apelantul-inculpat C.Ş. cercetat în stare de libertate, pentru care
se prezI.tă de avocat din oficiu S.E. cu împuternicire avocaţială la
dosar;
- apelantul-inculpat D.A., cercetat în stare de libertate, reprezentat
de avocat ales V.I., împuternicirii avocaţiale nr. 9/03.02.2010, ataşată la
fila 191/dosar;
-apelantul-inculpat S.M., cercetat în stare de libertate, reprezentat
de avocat L.M., în baza împuternicirii avocaţiale nr.1/03.02.2010, ataşată
la fila 145/dosar- vol.III;
- apelantul-inculpat Ş.G.A., cercetat în stare de libertate,
reprezentat de avocat ales D.A., în baza împuternicirii avocaţiale nr.
109826/10.11.2009, ataşată la fila 237/dosar;
- apelantul-inculpat C.L. pentru care a răspuns apărător desemnat
din oficiu G.F.;
- apelantul-inculpat P.A., cercetat în stare de libertate şi
reprezentat de avocat ales C.D., cu împuternicire avocaţială la dosar;
- apelantul-inculpat R.B., pentru care a răspuns avocat desemnat
din oficiu C.M., în baza delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie
nr. 033372/27.10.2009, ataşată la fila 245/dosar;
- apelantul-inculpat S.S., cercetat în stare de libertate, pentru care
a răspuns avocat ales, prin substituire pentru avocat P.V., în baza
împuternicirii avocaţiale ataşată la dosar;
- apelantul-inculpat S.C., cercetat în stare de libertate, reprezentat
de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;
- apelantul-inculpat U.C., cercetat în stare de libertate, reprezentat
de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;
- apelanta-inculpată V.A. cercetată în stare de libertate, pentru care
a răspuns apărător desemnat din oficiu C.M.L., în baza delegaţiei pentru
asistenţă judiciară obligatorie nr. 035412/11.11.2009, ataşată la fila
294/dosar;
- intimatul-inculpat D.I., cercetat în stare de libertate, pentru care
a răspuns avocat din oficiu B.V., în baza delegaţiei ataşată la dosar;
- intimatul-inculpat G.F., cercetat în stare de libertate pentru care a
răspuns apărătorul din oficiu C.G., cu delegaţie la dosar
- intimatul-inculpat I.A., cercetat în stare de libertate, pentru care a
răspuns apărător desemnat din oficiu Ş.I. cu delegaţia de substituire
emisă la data de 10.02.2010, ataşată la fila 48/vol.II/dosar a av.of. Ş.C.,
în baza delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.
035412/11.11.2009, ataşată la fila 294/dosar;
- apelantul-parte civilă P.S. personal.
- intimaţii-parte vătămată M.G.şi M.M.;
- intimatul parte responsaB. civilmente S.T.
- autoritatea tutelară P.S.5.B..
- S.P.T.B..
Procedura de citare este leG.îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care
învederează instanţei depunerea la dosar a relaţiilor solicitate de la
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date
prin care se arată că apelantul inculpat R.B. si intimata parte vătămată
M.G.figurează cu acelaşi domiciliu la care au fost citaţi.
Curtea procedează la ascultarea intimatei inculpate M.V.,
declaraţia sa fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza in stare de
judecată si acordă cuvântul părţilor asupra apelurilor declarate de
P.I.C.C.J - D.I.I.C.O.T.si inculpaţii: B.I., B.V., L.I., G.C., B.G.I.T., D.S., P.C.S.,
R.B., C.Ş., R.L., C.L., B.L., S.S., S.A., U.C., B.I., S.C., S.S., D.A., G.Ş., G.E.,
M.., B.R.C., V.A., A.I., P.A., S.M., Ş.G.A., I.D., C.A.C.si de partea civilă P.S..
Curtea pune in vedere apărătorilor din oficiu ai inculpaţilor să
formuleze apărări corespunzătoare, in conformitate cu jurisprudenţa
CEDO referitor la acest aspect.
Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul Parchetului
vizează in primul rând achitarea inculpatei M. pentru comiterea
infracţiunii de aderare la un grup infracţI.al organizat iar pe de altă parte
vizează individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. si S.G.A..
Referitor la inculpata M. arată că din declaraţiile date in cursul
urmăririi penale, la instanţa de fond si la instanţa de apel (care este
conformă celor declarate anterior) rezultă că implicarea inculpatei in
tentativa recuperării sumelor de bani pe care părţile vătămate le datorau
in legătură cu acele O.ţiuni comerciale care au existat intre inculpată si
părţile vătămate privind funcţI.area fabricii de la R., in mod definitiv s-a
stabilit prin sentinţa penală nr.966/2006 a Tribunalului Bucureşti Secţia I
Penală că inculpata, având in vedere conflictele de natură comercială
sunt datorii care nu au fost contestate niciodată de organele de urmărire
penală in ceea ce priveşte debitele pe care părţile vătămate le aveau
faţă de inculpată, insă aceasta, dat fiind faptul că litigiile comerciale se
lungeau in mod justificat sau nejustificat prin prisma posibilităţilor
procedurale pe carele conferea legislaţia aplicaB. la acel moment, a
apelat la inculpatul B.I., care a format o brigadă formată din oamenii săi
de încredere cărora le-a dat ca sarcină să recupereze sumele de bani de
la părţile vătămate in virtutea unui comisI.de 30% pe care inculpatul
urma sa il primească din sumele recuperate.
Arată că toate etapele parcurse de inculpată sunt descrise
amănunţit in sentinţa penală nr.966/2006 a Tribunalului Bucureşti Secţia
I Penală. Arată că motivarea instanţei de fond cum că inculpata a fost
condamnată pentru această infracţiune iar din probatoriul administrat nu
rezultă in mod indubitabil sub aspect subiectiv, inculpata a aderat in mod
conştient la acest grup infracţI.al organizat, din probatoriul administrat,
rezultă o altă situaţie de fapt. Astfel, arată că inculpata a ştiut de la bun
început la ce se înhamă când a apelat la inculpatul B.I.. Arata ca este
adevărat că la acel moment inculpata nu a mai avut legătură cu
inculpatul B.care a coordonat grupul de intervenţie condus de G.C..
Mai arată că la instanţa de apel, când s-au admis parţial apelurile
declarate împotriva sentinţei penale nr.966/2006 a Tribunalului Bucureşti
Secţia I Penală, a făcut o apreciere foarte interesantă in ceea ce priveşte
aspectul psihic, existând toate elementele necesare pentru a o lega pe
această inculpată direct de grupul infracţI.al organizat, activităţile de la
Craiova fiind sub directa coordonare a acesteia, aceasta fiind practic cea
care a determinat modul de desfăşurare ale evenimentelor, iar faptul că
ulterior a reglat debitele si a recuperat din punct de vedere comercial
litigiile avute cu părţile vătămate nu înlătură cu nimic vinovăţia sa in ceea
ce priveşte aderarea la acelui grup infracţI.al organizat.
Referitor la modul de individualizare a pedepselor aplicate
inculpaţilor A.I. si S.G., arată că modul in care instanţa de fond, după ce
a constatat vinovăţia inculpaţilor, aplicat pedepse O.ate spre minimul
special cu suspendarea executării pedepsei. Apreciază că in acest mod
scopul pedepsei nu va fi atins niciodată si nu va avea un impact atât
asupra comportamentului inculpaţilor cat si asupra societăţii. Arată că
activitatea infracţI.ală a acestor doi inculpaţi nu este cu nimic mai prejos
de activitatea infracţI.ala a celorlalţi inculpaţi. Referitor la inculpatul A.I.
arată că pe lângă faptul că a prejudiciat activitatea infracţI.ală in
discoteca H., fiind fratele administratorului societăţii pe lângă sumele de
bani reprezentând taxa pentru a da posibilitatea prostituatelor să isi
desfăşoare activitatea acolo, erau plătiţi si ,,in natură”, aşa cum rezultă
din probatoriul administrat si din declaraţiile martorilor.
Referitor la inculpatul S.A. arată că acesta negat in mod continuu
comiterea faptei, acesta fiind cel care plasa acele prostituate la diferiţi
clienţi, acesta fiind cel care primea comisioanele pentru această
activitate, inculpatul folosindu-se de calitatea sa de angajat al hotelului,
in acest mod reuşind să isi creeze un cerc de clienţi la care plasa acele
prostituate.
Prin urmare, in baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală
solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat, desfiinţarea in parte
a hotărârii atacate si condamnarea inculpatei M. pentru săvârşirea
infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, in baza art.85 alin.1 Cod
de procedură penală, să se dispună anularea liberării condiţI.ate de 6
luni închisoare si aplicarea art.33 si următoarele Cod penal si aplicarea
unei pedepse tot cu suspendarea executării pedepsei.
Referitor la inculpaţii A.I. si S.G. solicită admiterea apelului
declarat de Parchet, desfiinţarea in parte a hotărârii atacate si
condamnarea acestora la pedepse cu executarea in regim de detenţie.
Apărătorul ales al intimatei inculpate M. solicită respingerea
apelului declarat de Parchet, hotărârea atacată fiind legală si temeinică.
Arată că această inculpată nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunii
prev.de art.7 din legea nr.39/2000. Arată că inculpata nu a urmărit să il
şantajeze pe M., existând doar contracte comerciale iar faptul că aducea
oameni la fabrică era pentru a proteja patrimoniul si nu in scopul
şantajului. Arată că acele acestea erau reale şi s-a ajuns si la executarea
lor silită in urma hotărârilor judecătoreşti civile definitive.
Apărătorul ales al apelantului inculpat A.I. solicită admiterea
apelului declarat de acesta, desfiinţarea hotărârii atacate si achitarea
inculpatului in baza art.11 pct.2 lit.a rap.la arrt.10 lit. a Cod de procedură
penală, apreciind că fapta reţinută in sarcina inculpatului nu există. Arată
că s-a reţinut că in calitate de sef de unitate la discoteca H., inculpatul ar
fi pretind si primit diverse sume de bani pentru a-si da acordul de
practicare a prostituţiei in incinta loC.lui unde isi desfăşura activitatea.
Apreciază că prin motivarea instanţei de fond, inculpatul este
apărat si nu acuzat, menţinându-se ca in acea perioadă când fraţii B.
erau de nestăvilit, si nici un comerciant nu îndrăzN.să li se opună, fiind
sprijiniţi chiar de politie si de oameni politici, inculpatul avea de a ales
intre a le interzice accesul in local a coinculpaţilor si de a suporta
repercusiunile si intre a –i accepta in anumite condiţii si să încerce sa
menţină liniştea in local, ba chiar să obţină si un profit, reţinându-se
astfel de instanţa de fond că inculpatul a ales cea de a doua varianta si
din dorinţa de a obţine cat mai mulţi bani a depăşit graniţa legalităţii,
intrând pe tărâm infracţI.al, instituind obligaţia plătii unei taxe de către
prostituatele care isi racolau clienţii in discotecă, banii fiind percepuţi sub
forma unor consumaţii obligatorii, pe care trebuiau să le facă clienţii
fetelor, fie sub forma plătii unui comisI.la părăsirea loC.lui. Arată că
există situaţii când anumite activităţi umane sunt in principiu licite si
numai când ele se subsumează intenţiei infracţI.ale, este vorba de o
ilegalitate.
Arată că pe inculpat nu il interesa cine este clientul loC.lui, ci doar
ca acesta să plătească acea sumă care prin decizia depusă la dosar a
SC C.H. in care se spuN.că urmare Ordonanţei Guvernului nr.36/20023,
si a declaraţiilor de impunere a impozitului pe spectacole, s-a dispus
obligativitatea efectuarea unui consum minim. Astfel, apreciază că
inculpatul nu a făcut altceva decât să respecte o decizie a conducerii
societăţii de obligativitate a plătii unei sume de bani.
Arată că dacă lucrurile ar fi stat aşa cum retine Parchetul,
inculpatul s-ar fi mulţumit cu soluţia instanţei de fond, dar acesta
apreciază că este nevinovat si doreşte o soluţie corectă. Mai solicită a se
avea in vedere persoane inculpatului care este o persoană serioasă,
credincioasă si are o vârstă înaintată, iar unitatea comercială La care
lucra a avut un aşa succes si datorită prestaţiei sale.
In ceea ce priveşte apelul declarat de Parchet, implicit apreciază că
se impune respingerea acestuia.
Apărătorul ales al apelantului inculpat S.G.A. apreciază
hotărârea atacata nelegală si netemeinică, având in vedere că la
instanţa de fond s-a reţinut ca acest inculpat a făcut parte din grupul
infracţI.al condus de fraţii B.si plasa in H.L., contra unui comisI., diverse
prostituate. Apreciază aceste susţineri total nereale si nu se coroborează
cu întreg probatoriul administrat in cauză. Arată că acest inculpat a fost
trimis in judecată doar pe baza unei singure convorbiri telefonice intre
acesta si C.T. din care nu rezultă faptul că ar fi avut legături cu grupul
infracţI.al. Arată că fisele de pontaj de la hotel au fost interpretate de
instanţa de fond in mod total eronat, având in vedere că la momentul
când acele fete intrau in hotel pentru a merge la trei cetăţeni italieni pe
care ii cunoşteau si nu aveau nevoie să fie plasate, inculpatul nu era de
serviciu si nu se poate concluzI.a astfel că acele fete erau racolate si
trimise acelor bărbaţi. Solicită a se avea in vedere declaraţiile martorilor
care au declarat ca niciodată nu l-au văzut pe inculpat primind sume de
bani, acesta fiind bagajist si nu a intervenit pe lângă recepţiO.r pentru a
introduce pe cineva in hotel. Arată că inculpatul nu putea interzice acelor
fete să meargă la camera la care acestea solicitau să meargă. In plus,
arată că nici un alt inculpat din dosar, nu il cunoştea pe acest inculpat.
Arată că după ce C.a dat declaraţii in legătură cu acest inculpat, dar si cu
alţii, fata de aceasta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală,
reţinându-se că a săvârşit fapta fără intenţie. Solicită astfel, admiterea
apelului declarat de inculpat si respingerea apelului declarat de Parchet.
Apărătorul ales al apelantului inculpat B.I. solicită să se aibă in
vedere motivele de apel depuse la dosar. Arată că a invocat autoritatea
lucrului judecat cu privire la această infracţiune prev. de art.7 alin.1 si 3
din Legea nr.39/2003. A solicitat achitarea inculpatului conform art.10
lit.a si c Cod de procedură penală, a invocat aspecte de nelegalitate in
legătură cu aplicarea pedepsei, apreciind ca aceasta s-a produs ca
urmare a unei interpretări total greşite a art.7 din legea nr.39/2003, fiind
forţata această interpretare, stabilindu-se pedepse in raport de toate
infracţiunile reţinute in cauză. Mai arată că s-a dispus la instanţa de fond
îndreptarea erorii materiale cu referire la recidiva prev. de art.37 lit.a Cod
penal, ceea ce era total eronat. In ceea ce priveşte confiscarea dispus
de instanţă, arată că prin motivele de apel s-a motivat faptul că aceasta
este prost făcută si trebuie înlăturată. Mai arată cu privire la deducerea
făcută de instanţa de fond, că lipseşte deducerea cu privire la o perioadă
de la 29.09.1994 la 28.11.1994, perioadă ce a fost executată de inculpat.
Referitor la autoritatea de lucru judecat invocată, arată că potrivit
art.317 Cod de procedură penală judecata se mărgineşte la fapta si
persO. arătată in actul de sesizare. Arată că Tribunalul Bucureşti a fost
sesizat anterior, in anul 2005, cu judecarea a 31 de inculpaţi, aceiaşi ca
si in cauza de fată, pentru mai multe fapte, infracţiuni ce in cauza de fata
s-au dovedit a fi infracţiuni scop. Arată că in cauza anterioara a fost
descrisă si infracţiuN.prev. de art.7 alin.1 si 3, sesizarea fiind astfel
făcută cu privire la infracţiune si la persoane, astfel că instanţa de fond ar
fi trebuit să pună in discuţie schimbarea încadrării juridice cu privire la
faptele cu care a fost sesizată in partea expozitivă, prima instanţă
pronunţându-se prin tăcere asupra acestui aspect.
Mai arată că prin decizia 53/2007 a Curţii de Apel Bucureşti s-a
tratat problema existentei unui grup infracţI.al organizat, ajungându-se ca
concluzia că este o participare ocazI.ală, date fiind raporturile de rudenie
si prietenie dintre aceştia.
Apărătorul ales al apelanţilor inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I.,
S.A. si U.C. arată că este de necontestat faptul că Parchetul prin
rechizitoriu si instanţa de fond prin modul cum motivează sentinţa penala
se raportează la grupul infracţI.al dar nu s-a pus in discuţie această
problemă de drept. Apreciază că este absurd să se dispună trimiterea in
judecată separat pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003
fată de infracţiunile scop ale grupului infracţI.al. Arată că deşi se susţine
că in cauza anterioară nu s-a luat in calcul infracţiuN.prev. de art.7 din
Legea nr.39/2003, in realitate s-a făcut judecata si pentru această
infracţiune, aşa cum reiese si din motivarea hotărârii date in acel dosar,
precum si in cuantumul pedepselor aplicate.
In ceea ce priveşte apelurile declarate de inculpaţi, arată că
formulase si o cerere de probatorii si a indicat un număr de 43 de martori
care ar fi trebuit să fie audiaţi, indicând si numele inculpaţilor ce nu au
fost audiaţi de instanţa de fond. Arată că deşi conform art.377 alin.2 Cod
de procedură penală se poate face acest lucru, apreciază că nu trebuie
ca instanţa de apel să administreze aceste probe ce nu au fost
administrate de instanţa de fond. Prin urmare, arată că nu mai susţine
această cerere si solicită casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei
spre rejudecare.
Apreciază că sunt întrunite condiţiile de nulitate prin nerespectarea
dreptului la apărare, fiind încălcată si competenta materială a instanţei.
Arată că este nepermis să se dispună schimbarea încadrării juridice a
faptelor printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale. Astfel pentru
inculpatul B.V., după 5 luni, s-a reţinut aplicarea dispoziţiilor art.33 lit.a
Cod penal, acesta fiind un motiv de casare si trimitere spre rejudecare.
Mai arată că prin hotărâre s-a omis să se menţiO.ze ca încheierea de
dezbateri face parte integrantă din hotărâre si acesta fiind un motiv de
casare, hotărârea necuprinzând elementele obligatorii prevăzute de lege.
Mai arată că pentru judecarea cauzei privind inculpatul minor C., instanţa
ar fi trebuit să fie una specializată in acest sens, neexistând nicio dovadă
că judecătorul avea competenta sa judece cauze cu minori.
Mai arată că este nepermis ca instanţa de fond să folosească
probele obţinute pentru argumentarea vinovăţiei inculpatului prin
interceptări telefonice ce au fost declarate neleG.obţinute, aşa cum a
stabilit I.C.C.J.. Apreciază că in aceiaşi situaţie se regăsesc si
convorbirile dintre inculpaţi si anchetatori, fiind încălcat dreptul la apărare
si neputând servi ca probă. Arată că instanţa de fond a încălcat
dispoziţiile art.175 Cod de procedură penală, neaudiind o serie întreagă
de martori, au fost audiat unii inculpaţi in lipsa altor inculpaţi. Astfel, prin
încălcarea dreptului de apărare, se impune casarea cauzei si trimiterea
ei spre rejudecare. Arată că aceste motive sunt comune pentru toţi
inculpaţii pe care ii asistă.
Arată că Parchetul si instanţa de fond nu au reuşit să stabilească
modalitatea in care a fost săvârşită infracţiuN.prev. de art.7 din Legea
nr.39/2003, reţinându-se doar că in perioada 2002-2004 inculpaţii au
constituit, iniţiat si sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat,
deşi trebuia să se indice care dintre laturile obiective ale aceste
infracţiuni sunt săvârşite de către fiecare inculpat in parte. De asemenea,
nu s-a reuşit să se arate nici care este infracţiuN.scop a grupului
infracţI.al, motivarea pe larg pe acest aspect regăsindu-se in concluziile
depuse la dosar.
Prin urmare, arată că infracţiuN.prev. de art.7 din Legea
nr.39/2003 nu are suport material in sensul legii si pentru instanţa de
fond nu a putut administra probele necesare reţinerii acestei infracţiuni,
solicită casarea hotărârii si trimiterea ei spre rejudecare la instanţa de
fond. In subsidiar, solicită achitarea tuturor inculpaţilor pe care ii asistă.
Referitor la infracţiuN.prev. de art.329 Cod penal, arată că este
greu de crezut că inculpatul B.V., din penitenciar, controla activitatea a
două prostituate si nu este dovedită in nici un fel, fiind astfel evident că
nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
Apărătorul ales al inculpatului D.S., arată că pedeapsa aplicată
clientului său este greşită si că susţine excepţia invocată de ceilalţi
apărători, astfel că in temeiul art.379 alin.2 lit. b Cod de procedură
penală solicită judecarea cauzei si aplicarea prevederilor art.11 pct.2 lit.a
rap. la art.10 lit.j Cod de procedură penală si să se constate incidenta
autorităţii de lucru judecat. Astfel, in acest sens, invocă practică CEDO
prin care se condamnă autorităţile care aduc o atingere gravă prezumţiei
de nevinovăţie, incitând publicul să creadă in vinovăţia unei persoane
sau se prejudiciază aprecierea faptelor de către judecător. Arată că nu
este înfrântă numai prezumţia de nevinovăţie, dar si dreptul la un proces
echitabil.
In ceea ce priveşte apelul declarat de inculpat, arată că a criticat
hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate si netemeinice in principal
pentru modul in care i-a fost aplicată pedeapsa, inculpatul trebuind sa
beneficieze de prevederile art.9 lit.b din Legea nr.39/2003 si de
prevederile art.19 din Legea 682/2002, având calitatea de martor,
declaraţiile sale fiind folosite de Parchet in susţinerea acuzării, astfel că
pedeapsa aplicată acestuia trebuia redusă la jumătate. In subsidiar, in
temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.i1 Cod de procedură penală
încetarea procesului penal, fiind o cauză de nepedepsire. Solicită a se
avea in vedere înscrisurile depuse la dosar.
Apărătorul ales al apelantului inculpat S.M. arată că grupul
infracţI.al pretins nu este stabilit clar ca roluri si funcţii, fiecare inculpat
luând o decizie întâmplătoare, neavând nici o legătură cu alţi inculpaţi.
Solicită in temeiul art.379 alin.2 lit.a Cod de procedură penală admiterea
apelului declarat de inculpat, desfiinţarea hotărârii instanţei de fond si
achitarea acestui inculpat in temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d
Cod de procedură penală, 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de
procedură penală, art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.j Cod de procedură
penală iar in subsidiar, aplicarea unei pedepse de pA. la 6 ani închisoare
pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003.
Apărătorul ales al apelantului inculpat G.E. arată că excepţia
invocată este întemeiată si să se constate că pentru faptele pentru care
inculpatul pe care il apără a fost trimis in judecată, există autoritate de
lucru judecat. Arată că există la dosar hotărârea de condamnare a
inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism in conţiN.l
căreia reiese in mod clar situaţia de fapt avută in vedere de instanţă, aşa
cum a fost descrisă si in rechizitoriul de atunci ce coincide cu situaţia de
fapt prezentată si in rechizitoriul din prezenta cauză, declaraţiile de
martor si actele prezentate fiind identice, singura diferenţă fiind
încadrarea juridică.
In ceea ce priveşte apelul declarat de inculpat, arată că instanţa de
fond in mod greşit a reţinut ca sunt întrunite elementele constitutive ale
infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, audierile neavând in
vedere strict faptele săvârşite de acesta si nu s-a A.lizat suficient situaţia
de fapt, astfel că motivarea hotărârii este generică si nu cuprinde
elementele pe care se întemeiază soluţia, nu prevede ce fapte a săvârşit
inculpatul, nu prevede in ce măsură a contribuit/participat/aderat la acest
presupus grup infracţI.al. Arată că instanţa de fond nu a avut suficiente
elemente să lămurească contrA.cţiile din declaraţiile martorilor, in
rechizitoriu punându-se accentul pe elemente de violenta care nu se
regăsesc in actele materiale reţinute in sarcina acestui inculpat. Solicită
să se constate că împotriva acestui inculpat nu există nicio plângere si
nicio parte vătămată care să il acuze de vreo faptă de constrângere,
declaraţiile fiind contrA.ctorii. In acest sens, solicită sa se aibă in vedere
concluziile scrise depuse la dosar, impunându-se achitarea inculpatului.
In subsidiar, solicită redozarea pedepsei, avându-se in vedere conduita
inculpatului, aşa cum rezulta din actele in circumstanţiere aflate la dosar,
inculpatul fiind arestat preventiv timp de un an si 6 luni, timp in care s-a
comportat in mod corespunzător si s-a reabilitat.
Apărătorul ales al apelantului inculpat B.G.I.T. arată că este de
acord cu excepţia invocată de colegii săi. Pe apelul declarat de inculpat
arată că faptele reţinute in sarcina acestui inculpat au o greşită încadrare
juridică. Astfel, arată că s-a reţinut in sarcina inculpatului săvârşirea
infracţiunii de tâlhărie si de lipsire de libertate, deşi corect era se retine
numai infracţiuN.de lipsire ilegală de libertate prev. de art.189 alin.2 Cod
penal. Prezintă situaţia de fapt retinită in hotărârea atacată si arată că
rezultă doar infracţiuN.de lipsire de libertate, având in vedere că se retine
că ulterior s-au întors inculpaţii să ia bunurile respective ce se găseau in
custodia martorei C.I.. Apreciază că pentru reţinerea infracţiunii de
tâlhărie, trebuie să intervină folosirea violenţei. Mai arată că in hotărârea
atacată, se reţin in considerente două fapte iar in dispozitiv, inculpatul
este condamnat pentru o singură faptă, astfel că instanţa de fond nu a
soluţI.at fondul cauzei, ceea ce impune conform art.379 alin.2 lit. b Cod
de procedură penală, casarea acestei hotărâri si trimiterea ei spre
rejudecare. Critică hotărârea primei instanţe si pentru greşita reţinere a
situaţiei de fapt. Arată că inculpatul a susţinut încă de la început că nu a
participat la săvârşirea unei asemeN.fapte, acuzarea bazându-se doar
pe declaraţia martorei Cegă I.care este interesată in disimularea
adevărului si care are calitate de complice la săvârşirea infracţiunii,
având o participare foarte activă in acest sens. In plus, arată că trei
martori audiaţi in cauză au arătat că la momentul săvârşirii infracţiunii,
inculpatul se afla la discotecă si nu la locul faptei. Referitor la folosirea
convorbirilor telefonice, arată că acestea au fost contestate de către
inculpat, si s-a ajuns la concluzia că nu se poate efectua o expertiză in
acest sens. Mai arată că nu se poate retine zvonul că acest inculpat ar
cunoaşte alţi inculpaţi din cauză, neputându-se baza probele pe nişte
zvonuri. Mai arată că au fost încălcate prevederile art.309 Cod de
procedură penală referitoare la conţiN.l minutei, ceea ce atrage
desfiinţarea hotărârii atacate.
Prin urmare, solicită admiterea apelului declarat de inculpat,
casarea hotărâri atacate si achitarea inculpatului conform art.11 pct.2
lit.a rap.la art.10 lit.c Cod de procedură penală. In subsidiar, solicită
micşorarea pedepsei aplicate de instanţa de fond.
Apărătorul ales al apelantului inculpat G.C. arată că pedeapsa
aplicată acestui inculpat este netemeinică având in vedere că ii sunt
aplicabile prevederile art.9 din Legea nr.39/2003 si fata de
atitudiN.inculpatului avută in cadrul urmăririi penale si in cursul cercetării
judecătoreşti. Astfel, in temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură
penală solicită admiterea apelului declarat de acesta, si aplicarea unei
pedepse mai mici. Solicită a se avea in vedere si concluziile scrise
depuse la dosar.
In ceea ce il priveşte pe inculpatul S.S., acelasi apărător, arată
că critica adusă priveşte netemeinica hotărârii atacate asupra
cuantumului pedepsei, acesta executând deja pedeapsa pentru
infracţiunile pentru care este cercetat, fiind liberat condiţI.at in acest
moment, fiind îndeplinite in cauză prevederile art.52 Cod penal referitor
la scopul pedepsei. Prin urmare, solicită admiterea apelului declarat de
inculpat si aplicarea unei pedepse mai mici.
Apărătorul ales al apelantului inculpat B.R.C. arată că
participaţia acestuia penală la faptele de care este acuzat a fost una
periferică iar din probele administrate reiese faptul că acesta nu se face
vinovat de săvârşirea acestor infracţiuni. Arată că se reţine doar că in
noaptea de 03.06.2004 împreuna cu alţi coinculpaţi ar fi răpit trei martore
ce se ocupau cu practicarea prostituţiei si ca le-ar fi lipsit de libertate.
Arată că la acel moment inculpatul era taximetrist si astfel transporta
persoane vizate de ancheta P.ului, iar declaraţia celor trei martore nu se
coroborează cu nimic altceva. Arată că in realitate martorele au participat
la o P.cere, de bună voie au întreţinut relaţii sexuale cu diverse persoane
si astfel nu se pot retine in sarcina acestui inculpat trei infracţiuni de
lipsire de libertate si de una de viol deşi pentru aceasta din urma nu s-a
formulat nici măcar plângere. Arată că in mod netemeinic instanţa de
fond a transformat meseria de taximetrist in una de acoperire pentru
faptele ce le-ar fi săvârşit. Solicită astfel admiterea apelului declarat de
inculpat si achitarea acestuia conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d
Cod de procedură penală iar in subsidiar, reducerea pedepsei aplicate
de instanţa de fond, si menţinerea deciziei de suspendare, urmând a se
avea in vedere actele in circumstanţiere aflate la dosar.
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat L.I. solicită in baza
art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală admiterea apelului declarat
de acesta, casarea hotărârii atacate si redozarea pedepsei. Arată că
acest inculpat cunoaşte numai 5 din toţi coinculpaţii si nici nu există vreo
relaţie de subordonare, deşi s-a reţinut de către Parchet că acesta ar fi
un apropiat al fraţilor B., dar nu se precizează in mod concret ce rol
ocupă. Arată că singura vină a acestuia este că a fost la acel bar si ca că
ii cunoaşte pe unii dintre inculpaţi si că avea cunoştinţă de anumite
activităţi.
Apărătorul ales al apelantului inculpat D.A., arată că nu există
dovezi in ceea ce priveşte constituirea acestui grup infracţI.al si solicită in
baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală admiterea apelului
declarat de inculpat, desfiinţarea hotărârii atacate si achitarea
inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod de procedură
penală. Arată că instanţa de fond a avut in vedere declaraţia inculpatului
I.A. de la urmărirea penală dar nu si declaraţia data in fata instanţei de
fond prin care arată că acest inculpat lucra pentru fraţii B. iar declaraţia
de la urmărirea penală a fost dată sub presiuN.anchetatorilor. In acelaşi
mod, instanţa de fond a A.lizat si declaraţiile date de inculpaţii D.S.si de
I.D.si nu s-a avut in vedere nici declaraţia inculpatului B.V. de la instanţa
de fond. Precizează ca nu s-a avut in vedere că martorii cu identitate
protejată au dat declaraţii contrA.ctorii, confundându-l pe acest inculpat
cu alte persoane si ca nu se poate retine că inculpatul era şoferul
inculpatului B.V. atâta timp cat nici măcar nu avea permis de conducere.
Depune la dosar o fotografie ce il înfăţişează pe acest inculpat la data
presupusei infracţiuni din care să se constate că acesta avea o alta
fizI.omie decât cea avută ulterior. Apreciază că s-au încălcat prevederile
art.6 din CEDO in ceea ce priveşte prezumţia de nevinovăţie si nu s-au
avut in vedere la individualizarea pedepsei si circumstanţele personale
ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si are doi
copii minori.
Apărătorul ales al apelantului inculpat I.D.solicită trimiterea
cauzei spre rejudecare, conform celor menţI.ate anterior de către ceilalţi
apărători iar in subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei in sensul
coborârii acesteia sub minimul special prevăzut de lege.
In ceea ce il priveste pe inculpatul M.I. acelaşi apărător arată că
nu se poate dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii
prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 si să se dispună achitarea acestuia,
fapta reţinută in sarcina sa fiind inexistentă. Arată că la filele 13 si 14 din
rechizitoriu nu inserat numele acestui inculpat care a fost trimis in
judecată din eroare, iar in hotărârea atacată se regăseşte o singură
referire vagă a infracţiunilor pentru care a fost deja condamnat la
pedeapsa de trei ani cu suspendare. Arată că inculpatul nu este
cunoscut cu antecedente penale si a avut o atitudine sinceră constantă.
In subsidiar, solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor din art.7 in
art.8 din Legea nr.39/2003.
Apărătorul apelantului inculpat C.A. solicită să se aibă in vedere
faptul că inculpatul nu mai are părinţi, are probleme de sănătate si
venise in acel restaurant pentru a fi alături de alţi copii si nu se poate
retine că a aderat la un grup infracţI.al. Arată că nu a fost iniţiativa
inculpatului minor să săvârşească anumite fapte si să se aibă in vedere
atitudiN.inculpatului avută in timpul cat a fost arestat, participând la
diverse activităţi educaţI.ale. Prin urmare, solicită înlăturarea sporului de
pedeapsă aplicat de instanţa de fond.
Apărătorul apelantului inculpat P.C.solicită admiterea apelului
declarat de acesta, achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii
prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, conform art.11 pct.2 lit.a rap.la
art.10 lit.a Cod de procedură penală. Arată că inculpatul a fost deja
condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate, iar faptul
că mai cunoştea alţi inculpaţi, nu înseamnă că ar fi făcut parte dintr-un
grup infracţI.al organizat. In subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei
si coborârea ei, fata de circumstanţele personale ale inculpatului,
conform art.74 lit.a si c Cod penal, care este căsătorit, are un copil minor
si un loc de muncă.
In ceea ce il priveste pe inculpatul D.I., acelaşi apărător, arată că
lasă soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei .
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat C.Ş.solicită,
admiterea apelului declarat de inculpat si trimiterea cauzei spre
rejudecare. In principal, solicită achitarea inculpatului conform art.11
pct.2 lit.a cpp rap.la art.10 lit.d Cod de procedură penală iar in subsidiar,
aplicarea unei pedepse mult diminuată fată de cea aplicată de instanţa
de fond.
Apărătorul apelantului inculpat B.L. solicită admiterea apelului
declarat de acesta, instanţa de fond dispunând in mod greşit
condamnarea acestuia. Solicită a se avea in vedere concluziile scrise
aflate la dosar si mai arată că in mod greşit s-a dat crezare unor
declaraţii inexacte. Solicită achitarea inculpatului atât pentru
infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 cat si pt cea prev. de
art.189 si 194 Cod penal .
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat C.L.solicită
admiterea apelului declarat de acesta si achitarea conform art.11 pct.2
lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală. Arată că este de acord
cu susţinerile antevorbitorilor săi cu privire la autoritatea de lucru judecat.
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat G.Ş. solicită
admiterea apelului declarat de acesta si achitarea conform art.11 pct.2
lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală, declaraţiile martorilor
fiind contrA.ctorii. Arată că inculpatul era un apropiat al familiei B.si se
ocupa de transportul copiilor acestora si nimic mai mult. In subsidiar,
solicită reducerea pedepsei aplicate acestuia sub minimul prevăzut de
lege.
In ceea ce il priveşte pe intimatul inculpat G.F., acelaşi
apărător, solicită respingerea apelului declarat de Parchet.
Apărătorul ales al apelantilor inculpati B.I., B.V. si P.A. arată că
susţine nulitatea primei hotărâri in raport de modalitatea in care s-a
pronunţat încheierea de îndreptare a erorii strecurate in minuta hotărârii,
fiind modificată de aşa natura încât nu se înţelege ce pedeapsa executa
inculpatul B.I., singurul remediu fiind casarea cauzei si trimiterea spre
rejudecare. In plus, arată că in hotărârea de condamnare, 6 persoane
sunt prezentate cu aceleaşi date de identificare. Arată că este de acord
si cu susţinerile antevorbitorilor săi cu privire la autoritatea de lucru
judecat. Apreciază că in mod greşit instanţa de fond a avut in vedere
doar cele prezentate in rechizitoriu, dar nu si solicitările apărării. Mai
arată că nu s-au avut in vedere mai multe aspecte, cum ar fi solicitarea
de restituire a cauzei la Parchet, nelegalitatea convorbirilor telefonice.
Mai arată că instanţa de fond deşi a făcut aplicarea dispoziţiilor art.327
alin.3 Cod de procedură penală, nu s-a dat citire efectiv acestor
declaraţii, încălcându-se astfel dreptul la apărare, precum si a
prevederilor art.6 din CEDO, neputându-se astfel adresa întrebări
martorilor. Apreciază că nu s-a ţinut cont de autoritatea de lucru judecat
si se impune rejudecarea cauzei pt ca judecata sa se desfăşoare intr-un
cadru corect.
Apărătorul din oficiu al apelanţilor inculpaţi R.B. si V.A. arată
că achiesează la concluziile anterioare referitoare la autoritatea de lucru
judecat. Solicită achitarea acestora conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10
lit.a Cod de procedură penală având in vedere că simplul fapt că ii
cunoştea pe alţi inculpaţi nu ii face părtaşi la constituirea unui grup
infracţI.al organizat. In subsidiar, solicită a se da o mai mare eficienta
circumstanţelor personale ale acestora prev. de art.74,76 cp. in ceea ce
o priveşte pe inculpata V.A. solicită a se avea in vedere că nu este
cunoscuta cu antecedente penale si avea o vârsta frageda la acea
vreme.
Apărătorul ales al apelantului inculpat R.L.arată că nu sunt
întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis in
judecată, neputându-se retine incidenta dispoziţiilor art.7 din Legea
nr.39/2003. Arată că inculpatul nu a făcut altceva decât ca in data de
03.03.2004 a vrut să isi facă singur dreptate. Mai arată că inculpatul este
finul inculpatului D.S.si atâta tot. Astfel, in temeiul art.379 Cod de
procedură penală solicită admiterea apelului declarat de inculpat si
achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod de
procedură penală. In subsidiar, solicită redozarea pedepsei, având in
vedere ca inculpatului ii sunt aplicabile prevederile art.9 din Legea
nr.39/2003, iar instanţa de fond nu a avut in vedere circumstanţele
personale ale acestuia care are un service auto si are un număr de peste
30 de angajaţi, are o familie, doi copii minori, fiind aplicabile prevederile
art.74, 76 Cod penal. solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare sau
sa se constate concursul de infracţiuni cu pedeapsa deja executată.
Apelantul partea civilă P.S. solicită restituirea bunurilor sale
reţinute în cursul urmăririi penale.
Reprezentantul Ministerului Public arată că faptele reţinute prin
decizia penală nr.53/A/2007 a Curţii de Apel Bucureşti se referă la un
grup organizat, şi nu la un grup infracţI.al organizat, referindu-se la
anumite infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. In plus, arată că
sintagma de autoritate de lucru judecat nu se regăseşte in Codul de
procedură penală, ci în Codul de procedură civilă, practica judiciară fiind
cea care a stabilit care sunt condiţiile în care se poate reţine autoritatea
de lucru judecat, iar I.C.C.J. prin decizia nr.38/14.12.2009 a stabilit care
sunt condiţiile pentru ca într-o cauză penală să se poată reţine acest
aspect. Arată că în prezenta cauză au existat rechizitorii prin care
inculpaţii au fost trimişi în judecată, rechizitorii ce au fost cO.xate, iar in
toate cele trei faze procesuale, fond, apel, recurs, nu există nicio soluţie
de achitare sau condamnare pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea
nr.39/2003.
Mai arată că inculpatul C.A.C.a fost singurul inculpat trimis în
judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea
nr.39/2003, iar instanţa de fond a disjuns soluţI.area cauzei privind pe
acesta. Arată că titularul acţiunii penale este P.ul, iar potrivit dispoziţiilor
art.263 alin.1 Cod de procedură penală, rechizitoriul trebuie să conţină
faptele pentru care au fost cercetaţi inculpaţii, precum şi dispoziţia
expresă de trimitere în judecată a acestora. Or, în nici unul dintre
rechizitoriile cO.xate în prezenta cauză, nu există nicio menţiuN.despre
trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din
Legea nr.39/2003 (cu excepţia inculpatului C.A.C., despre care a făcut
vorbire anterior), astfel că instanţa de judecată nu se putea pronunţa sub
acest aspect. Prin urmare, consideră că nu se poate reţine în prezenta
cauză autoritatea de lucru judecat pentru infracţiuN.prev. de art.7 din
Legea nr.39/2003 şi nu se poate face aplicarea art.10 lit.j Cod de
procedură penală.
Arată că o bună parte a activităţii infracţI.ale, a început anterior
intrării în vigoare a Legii nr.39/2003, dar potrivit legii, o infracţiune se
consideră efectuată, la momentul ultimului act material, ce este reţinut in
anul 2004, astfel că încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina
inculpaţilor, a fost una corectă.

Referitor la inculpatul A.I., apreciază apelul declarat de acesta, ca


fiind nefondat, instanţa de fond apreciind în mod corect asupra
probatoriului administrat în cauză. Arată că nu se poate reţine susţinerea
inculpatului cum că era obligatorie o anumită consumaţie minimă,
ordonanţa guvernului referindu-se la cu totul alte aspecte, respectiv la o
taxă instituită cu privire la numărul de scaune din local. Astfel, solicită
respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat.

Referitor la inculpatul Ş.G.A., solicită respingerea apelului declarat


de acesta, ca neîntemeiat. Arată că s-a solicitat achitarea acestuia
pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, dar
acesta nu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea acestei infracţiuni. în
ceea ce priveşte fapta prev. de art.329 Cod penal reţinută în sarcina
acestuia, arată că potrivit regulamentului hotelului, ce se află la dosar,
nici o persoană nu avea voie să intre în hotel fără invitaţia expresă a
persoanei la care mergea. Or, în prezenta cauză, nu s-a procedat în
acest fel.

Referitor la inculpatul B.I., solicită respingerea apelului declarat de


acesta. Arată că, într-adevăr, nu este tocmai corectă modalitatea de
îndreptare a erorii materiale făcută de instanţa de fond, dar precizează
că s-au reţinut iniţial prevederile art.37 lit.a si b Cod penal şi nu constată
nimic neleG.sub acest aspect. In ceea ce priveşte modalitatea de
desfăşurare a cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, arată că
aceasta s-a desfăşurat cu greutate, iar de fiecare dată când au fost
audiate părţi sau martori, în lipsa altor inculpaţi, au fost audiaţi sub
rezerva reaudierii şi nu s-a solicitat niciodată reaudierea acestora. În
ceea ce priveşte susţinerea că nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.327
Cod de procedură penală, cu privire la citirea în şedinţa publică a
declaraţiilor acestor martori, arată că deşi nu s-a dat citire acestor
declaraţii, instanţa de fond le-a avut în vedere la momentul soluţI.ării
cauzei. Referitor la convorbirile telefonice, arată că prin decizia
nr.53/2007 a Curţii de Apel Bucureşti s-au înlăturat acele convorbiri
telefonice cu privire la un singur inculpat, iar excepţia de
neconstituţI.alitate invocată de inculpaţi, a fost respinsă de Curtea
ConstituţI.ală, astfel că judecătorul fondului s-a conformat acestei decizii,
precum şi deciziilor CEDO sub acest aspect. În ceea ce priveşte
menţI.area în hotărârea atacată a datelor de stare civilă ca fiind aceleaşi
pentru o mare parte dintre inculpaţi, apreciază că este vorba de o simplă
eroare materială. În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, arată că
I.C.C.J. a stabilit că se are în vedere pedeapsa pentru infracţiuN.cea mai
gravă care intră în scopul pentru care s-a constituit grupul infracţI.al
organizat. Prin urmare, apreciază că instanţa de fond a făcut o
individualizare justă a pedepsei.

Referitor la inculpaţii B.I., B.V., S.C., S.S., S.A. si U.C. solicită


respingerea apelurilor declarate de aceştia, ca nefondate, instanţa de
fond A.lizând în mod corect probatoriul administrat în cauză şi nu se pot
reţine prevederile art.10 lit.a sau d Cod de procedură penală. În ceea ce
priveşte susţinerea apărării cum că nu au fost audiaţi mulţi martori, arată
că se puteau cere aceste aspecte la acel moment, astfel că apreciază că
nu s-a încălcat in nici un fel dreptul la apărare.

Referitor la inculpatul B.I., solicită admiterea apelului declarat de


acesta şi reindividualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiuN.prev. de
art.329 alin.1 Cod penal, pedeapsa aplicată de instanţa de fond fiind
nejust individualizată.

Referitor la inculpatul D.S., solicită admiterea apelului declarat de


acesta, urmând a se da eficienţă prevederilor art.9 din Legea nr.39/2003,
combinate cu dispoziţiile artt.74, 76 Cod penal, contribuţia acestuia fiind
esenţială atât în ceea ce priveşte stabilirea întreG.i palier al activităţii
infracţI.ale, cât şi a membrilor acestui grup.
Referitor la inculpatul S.M. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca nefondat, apreciind că din probatoriul administrat in cauză,
rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute în
sarcina sa.

Referitor la inculpatul G.E. menţine concluziile cu privire la


aplicarea dispoziţiilor art.10 lit.j Cod de procedură penală. În ceea ce
priveşte individualizarea pedepsei, apreciază că aceasta s-a făcut în
mod just de către instanţa de fond, astfel că apelul declarat de acesta,
apare ca fiind neîntemeiat.

Referitor la inculpatul B.G.I.T., arată că încadrarea juridică a


faptelor este corectă, nefiind vorba de folosirea de calităţi oficiale pentru
a-l obliga să dea anumite bunuri, ci este corect a se reţine dispoziţiile
art.211 Cod penal. Mai arată că nu este corectă nici susţinerea că ar fi
fost iniţial reţinute 2 fapte, iar că ulterior ar fi fost condamnat pentru o
singură faptă. Mai arată că martorii au declarat ce au vrut şi nu le-a spus
nimeni ce să declare. Prin urmare, solicită respingerea apelului declarat
de acesta.

Referitor la inculpatul G.C., solicită admiterea apelului declarat de


acesta, urmând a se da eficienţă prevederilor art.9 din Legea nr.39/2003,
combinate cu dispoziţiile artt.74, 76 Cod penal, inculpatul colaborând cu
organele de urmărire penală pentru lămurirea cauzei.
Referitor la inculpatul S.S. solicită admiterea apelului declarat de
acesta, având în vedere starea de sănătate a acestuia, aşa cum rezultă
din raportul de expertiză medico legală aflat la dosar şi faptul că a
executat deja o bună parte din pedeapsa de 6 ani închisoare.
Referitor la inculpatul B.R.C. solicită respingerea apelului declarat
de acesta, din probele administrate in cauză rezultând că acesta se face
vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Referitor la inculpatul L.I. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca nefondat, pedeapsa aplicată acestuia fiind corect
individualizată.
Referitor la inculpatul D.A. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, apreciind că din probele administrate în cauză rezultă vinovăţia
acestuia pentru faptele reţinute în sarcina sa. Mai arată că susţinerea
acestuia cum că nu avea permis de conducere, nu conduce la ideea că
nu ar fi săvârşit fapta reţinută în sarcina sa.
Referitor la inculpatul I.D. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca nefondat, pedeapsa aplicată acestuia fiind corect
individualizată, fiind deja O.ată spre minimul special.
Referitor la inculpatul M.. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca nefondat. Arată că în rechizitoriu este descrisă fapta pentru
care a fost trimis in judecată, iar instanţa de fond a făcut o bună A.liză a
probelor administrate in cauză.
Referitor la inculpatul C.A.C.solicită admiterea apelului declarat de
acesta şi înlăturarea sporului de pedeapsă ce i-a fost aplicat, având în
vedere circumstanţele personale acestuia, vârsta acestuia de la data
săvârşirii faptei şi circumstanţele reale ale comiterii faptei.
Referitor la inculpatul P.C.S. solicită respingerea apelului declarat
de acesta, ca nefondat. Arată că activitatea sa infracţI.ală este amplă,
fiind condamnat definitiv pentru 7 infracţiuni de lipsire de libertate în mod
nelegal.
Referitor la inculpatul C.Ş., solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca neîntemeiat. Apreciază că din probatoriul administrat, rezultă
vinovăţia inculpatului, pedeapsa fiind just individualizată în raport de
circumstanţele reale şi personale.
Referitor la inculpatul B.L. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca neîntemeiat, instanţa de fond făcând o A.liză justă a
probatoriului administrat în cauză.
Referitor la inculpatul C.L. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca neîntemeiat, pedeapsa aplicată fiind just individualizată în
raport de probatoriul administrat în cauză.
Referitor la inculpatul G.Ş. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, vinovăţia acestuia fiind dovedită prin probatoriul administrat în
cauză. Apreciază că pedeapsa a fost just individualizată, faţă de actele
dosarului.
Referitor la inculpatul P.A. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi
temeinică.
Referitor la inculpatul R.B. solicită respingerea apelului declarat de
acesta, ca nefondat, acesta fiind dat în urmărire generală de mult timp.
Referitor la inculpata V.A. solicită respingerea apelului declarat de
aceasta, ca nefondat, încadrarea juridică a faptelor fiind corect stabilită,
iar pedeapsa just individualizată, faţă de actele dosarului şi împrejurarea
că aceasta s-a sustras de la cercetarea judecătorească şi de la
urmărirea penală.
Referitor la inculpatul R.L. solicită admiterea apelului declarat de
acesta şi reindividualizarea pedepsei la pedeapsa de 3 ani închisoare,
urmând a se da eficienţă prevederilor art.74, 76 Cod penal.
Referitor la cererea apelantului parte civilă P.S. de restituire a
bunurilor, urmează ca instanţa să se pronunţe dacă în acest moment se
poate admite această cerere.
Referitor la cererile formulate de S.L.şi M.C.Ş., în nume propriu şi
în numele SC C. SRL, arată că din actele dosarului rezultă că imobilele
pe care s-a pus sechestru, nu mai sunt în proprietatea inculpatului D.S..
Apreciază că formal, se impune admiterea cererilor şi restituirea
acestora.
Solicită obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
Apelantul inculpat C.A.C., în ultimul cuvânt, arată că nu a avut
nicio legătură cu ceilalţi inculpaţi şi că regretă faptele săvârşite. Solicită
înlăturarea sporului de pedeapsă.
Apelantul inculpat A.I., în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat
şi nu a făcut decât să respecte reguli impuse de administratorul
restaurantului. Solicită achitarea sa pentru faptele reţinute în sarcina sa.
Apelantul inculpat B.G.I.T., în ultimul cuvânt, arată că este de
acord cu cele spuse de apărătorul său.
Apelantul inculpat B.I., în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat
şi nu a făcut parte din nici un grup infracţI.al organizat. Prezintă aspecte
legate de incidentele ivite în cursul cercetării judecătoreşti şi precizează
că el este cel tâlhărit, având în vedere că i s-au confiscat două
autoturisme care acum nu mai există. Mai arată că nu s-au prezentat
suporţii magnetici pe care s-au înregistrat convorbirile telefonice şi lasă
soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.
Apelantul inculpat B.V., în ultimul cuvânt, arată că la instanţa de
fond a solicitat audierea a doi martori, cerere ce a fost respinsă. Arată că
este nevinovat şi pedeapsa aplicată este mult prea mare. Arată că lasă
soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.
Apelantul inculpat B.I., în ultimul cuvânt, arată că a executat deja
pedeapsa pentru fapta pe care a săvârşit-o.
Apelantul inculpat D.S., în ultimul cuvânt, arată că este de acord
cu cele spuse de apărătorul său.
Apelantul inculpat G.C., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele
întâmplate şi că pedeapsa aplicată de instanţa de fond este mult prea
mare.
Apelantul inculpat G.Ş., în ultimul cuvânt, arată că a executat
deja pedeapsa pentru fapta pentru care a fost cercetat. Arată că nu are
nicio legătură cu nici un grup infracţI.al organizat.
Apelantul inculpat I.D., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele
întâmplate şi că nu are nicio legătură cu alţi coinculpaţi.
Apelantul inculpat M.., în ultimul cuvânt, arată a executat o parte
din pedeapsa ce i-a fost aplicată şi nu înţelege de ce este acuzat în
prezenta cauză.
Apelantul inculpat P.C., în ultimul cuvânt, solicită achitarea pentru
infracţiuN.reţinută în sarcina sa.
Apelantul inculpat R.L., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele
întâmplate şi că este de acord cu cele spuse de apărătorul său.
Apelanta inculpată S.A., în ultimul cuvânt, arată că nu înţelege de
ce este acuzată în prezenta cauză, deoarece este nevinovată.
Apelanta inculpat S.S., în ultimul cuvânt, arată că este s-au spus
multe neadevăruri în cauză în legătură cu copii săi. Arată că a crescut
de 7 ani copiii inculpatei S.A..
Apelantul inculpat G.E., în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat
şi nu a făcut parte din nici un grup infracţI.al organizat. Arată că are un
copil minor în întreţinere şi un loc de muncă.
Intimata inculpată M.V.A., în ultimul cuvânt, arată că nu a făcut
parte din nici un grup infracţI.al organizat şi nu are nicio legătură cu
ceilalţi inculpaţi. Arată că în prezenţa sa, nimeni nu a fost şantajat sau
ameninţat.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 03.02.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.01.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,

SEDINTA PUBLICĂ DE LA 03.02.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 18.02.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03.02.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,
SEDINTA PUBLICĂ DE LA 18.02.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 04.03.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18.02.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,

SEDINTA PUBLICĂ DE LA 04.03.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 18.03.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 04.03.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,

SEDINTA PUBLICĂ DE LA 18.03.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 01.04.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18.03.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,
SEDINTA PUBLICĂ DE LA 01.04.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 08.04.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 01.04.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,

SEDINTA PUBLICĂ DE LA 08.04.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 11.04.2011.


Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 08.04.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR. 7307/2/2009


(1851/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.123/A

Şedinţa publică de la 11.04.2011

Pe rol se află soluţionarea apelurilor declarate de către P.I.C.C.J.


-D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii: B.I., B.V., L.I., G.C., B.G.I.T., D.S., P.C.S., R.B.,
C.Ş., R.L., C.L., B.L., S.S., S.A., U.C., B.I., S.C., S.S., D.A., G.Ş., G.E., M..,
B.R.C., V.A., A.I., P.A., S.M., Ş.G.A., I.D., C.A.C. şi partea civilă P.S.,
împotriva sentinţei penale nr. 114 pronunţată la data de 03.02.2009 de
către Tribunalul Bucureşti - Secţia a-II-a penală în dosarul nr.
13805/3/2007.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 19.01.2011, fiind
consemnate in încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte
integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de
timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea la datele de
03.02.2011, 18.02.2011, 04.03.2011, 18.03.2011, 01.04.2011,
08.04.2011 şi apoi pentru astăzi, 11.04.2011, când în aceeaşi
compunere a hotărât următoarele:

CONSIDERENTE,

Asupra apelurilor penale de faţă, reţine următoarele:


Prin rechizitoriul din 18.04.2007 al P.I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., emis
în dosarul nr.147/P/2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. B.I. zis „N.C.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7
alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
2. B.V. zis „S.C." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7
alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 respectiv pentru săvârşirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 329 al.1 cu aplic. art. 41 al.2, cu aplic. art. 33 lit.
a C.pen.
3. L.I. zis „I." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art.
7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
4. G.C. zis „M." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de
art. 7 alin, 1-3 din Legea nr. 39/2003;
5. D.S. zis “F.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
6. C.Ş. zis „F." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
7. R.L. zis „R." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 d i n Legea nr. 39/2003 cu aplic, art 37 lit. „b" C.pen.
8. C.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin.
1-3 din Legea nr. 39/2003;
9. S.S. zis „N.G.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
10. S.A. zisă „A.C.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit „a" Cp.;
11. U.C. zis „U." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic, art 37 lit. a Cp.;
12. B.I. zis „C.B." , „C.I." pentru săvârşirea infracţiunii
prev. şi ped. de art 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
13. S.S. zisă „M.C." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
- art 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
14. I.D.zis „J." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art.
7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
15. M.I. zis „L." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
16. P.A. zis „L." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
17. S.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin.
1-3 din Legea nr. 39/2003;
18. R.B. zis „B." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
19. B.L. zis „L." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1 - 3 din Legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 din Cp. şi art.
189 alin. 1 şi 2 din Cp. toate cu aplic, art.33 lit."a" C.pen.
20. S.C. zis ,,G."pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003, art. 12 al. 1,2 lit."a" din Legea
678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp., ambele cu aplicarea art.33 lit. a
Cp.
21. I.A. zis „A.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
22. D.A. zis „A." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped.
de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003
-art.329 alin.1 şi 2 cu aplic. art.4l alin.2 Cp., art. 12 alin. 1 din Legea
678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cp., toate cu aplic. art. 33 lit."a" Cp.;
23. G.Ş. zis „F." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
24. G.E. zis „C.E." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
25. B.R.C.zis „R." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
26. V.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7
alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
27. P.C.S. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7
alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;
28. B.G.I.T. zis „I.B.V." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi
ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003; art. 21 1 alin. 1, 2 lit. „b"
şi al.2 1 lit. a şi c C.p.; art. 189 alin.1, 2 şi 5 Cp. (parte vătămată P.S.),
toate cu aplic. art. 33 lit. „a" Cp.
29. G.F. zis „B." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de
art.7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003; art. 211 alin. 1, 2 lit. „b"şi al.2 1 lit.
"a" şi „c"C.p.; art. 189 alin. 1, 2 şi 5 Cp. (parte vătămată P.S.), toate
cu aplic. art. 33 lit. „a" Cp.;
30. A.I. zis „N.I." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped.
de art. 329 alin. 1 din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.;
31. D.I. zis „C.T." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 329 alin.1 din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.;
32. Ş.G.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped, de art. 329 alin. 1
din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.
In ceea ce îi priveste pe inculpaţii M. V.A., cercetată pentru
savarsirea infractiunii prev. de art. 7 al 1 – 3 din Lg.39/2003 si
C.A.A.C., cercetat pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 7 al 1 –
3 din Lg.39/2003, Tribunalul a reţinut că prin incheierea de sedinta
din data de 05.05.2008, pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a
penala in dosarul nr.30869/3/2005 (dosar format vechi nr.4528/2005)
s-a constatat ca faptele care au fost retinute in sarcina lor au format
obiectul disjungerii din dosarul nr.5726/2004 si constau in acuzatia ca
inculpatii au aderat la un grup infarctI.al organizat, compus din
inculpatii B.I., B.V., L.I., G.C. si altii, persoane care ulterior au fost
trimise in judecata prin rechizitoriul nr.147/P/2007 al Parchetului de
pe langa ICCJ, cauza fiind înregistrată la Tribunalul Bucuresti-Sectia
a-II-a penala,sub nr.13805/3/2007, astfel constatandu-se ca faptele
pentru care cei doi inculpati au fost trimisi in judecata sunt cO.xe cu
cele care fac obiectul dosarului 13805/3/2007 al Tribunalului
Bucuresti-Sectia a II-a penala, pentru o buna infaptuire a justitiei a
fost inaintat dosarul nr.30869/3/2005 al Sectiei I-a Penale a
Tribunalului .......completului Sectiei a II-a Penala din cadrul
Tribunalului .......investit cu solutI.area dosarului 13805/3/2007.
La termenul din data de 13.05.2008 Tribunalul Bucureşti
Secţia a II-a penală a dispus reunirea celor doua cauze
considerându-se leG. sesizată si cu solutI.area infractiunilor
prev. de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, care au fost retinute în
sarcina inculpatilor M. V. A. si C.A.C..

Prin sentinţa penală nr.114 din 03 februarie 2009, pronunţată în


dosarul nr.13805/3/2007, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de
şedinţă din data de 19.06.2009, Tribunalul Bucureşti Secţia II-a
Penală, a hotărât următoarele:
În baza art 334 C.p.p. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de
schimbare a încadrarii juridice a faptei din infractiuN. prev.de art.7 alin .1
– 3 din Legea 39/2003, în infractiuN.prev. de art.323 C.p. formulata de
inculpatii B.I., B.V., S.S., S.A., P.A., S.C., B.I..
1. În baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.37 lit. b Cod
penal, a fost condamnat inculpatul B.I. (……….) la pedeapsa închisorii
de 13 ani.
În baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art.64 lit. a si b Cod penal pe timp de 6 ani dupa
executarea pedepsei, în conditiile art 66 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp art 71, 64 lit.a si b Cod penal.
S-a constatat ca fapta dedusă judecatii in prezenta cauza este
concurenta cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin
sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I-a
Penala,definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, precum si cu infractiunile prev. de art.211 alin.2 cu
aplic.art 37 lit.a si b Cod penal si cu infractiuN.prev. art 189 alin.1 si 2
C.p. cu aplic.art 37 C.p., pentru care a fost condamnat la pedeapsa
rezultanta de 6 ani inchisoare prin sentinta penala nr.204/07.02.2003,
definitiva prin decizia penala nr.1444/29.07.2004 a CAB.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta aplicata prin sentintele
mai sus amintite in pedepsele compO.nte, respectiv:
- 2 pedepse a cate 2 ani si 6 luni inchisoare fiecare;
- sporul de o L. si 17 zile inchisoare ;
- 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art.189
alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 lit.b C.p.
- 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de 211
alin 2 cu aplic.art.37 lit.b C.p., pedepse pe care le repune in
individualitatea lor.
In baza art 33 lit.a , 34 lit.b, 35 Cod penal au fost contopite
pedepsele principale, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea
mai grea, aceea a inchisorii de 13 ani, ca pedeapsa rezultanta
,alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementara a
interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 6 ani .
In baza art 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă prevenţia şi
durata executata, respectiv de la 12.07.2004, la zi.
A fost anulat M.E.P.I. a pedepsei de 6 ani inchisoare si s-a dispus
emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa rezultanta stabilita prin
prezenta sentinta.

2. În baza art.329 al.1 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p. ,cu


aplic.art 37 lit.b C.p., condamna pe inculpatul B.V. (………) la
pedeapsa de 5 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 lit.a si b Cod penal.
In baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5 ani, in
conditiile art 66 C.p.
In baza art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, cu aplic art.37 lit.a si b
C.p. condamna pe inculpatul B.V. la pedeapsa de 15 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.71, 64 lit.a si b Cod penal.
In baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev.de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 7 ani, in conditiile art
66 C.p.
S-a constatat că faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt
concurente cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin
sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I-a Penala,
definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa principala rezultanta si pedeapsa
complementara rezultantă aplicate prin sentinta mai sus amintita in
pedepsele compO.nte si sporul de pedeapsa de 2 ani inchisoare.
Au fost descontopite pedepsele rezultante aplicate pentru
savarsirea celor 3 infractiuni prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu
aplic.art 37 lit.a Cod penal si art 33 lit.b Cod penal, in trei pedepse a
cate 9 ani inchisoare, fiecare, si restul ramas neexecutat, de 271 zile
inchisoare din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala
nr.2089/1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia
penala nr.13/1996 a Tribunalului .......( parti vatamate U.N., C.A., C.V.).
In baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de
271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu fiecare din cele 3
pedepse de cate 9 ani inchisoare aplicate prin sentinta penala
nr.966/2005 a Tribunalului .......si cu pedeapsa de 15 ani inchisoare
aplicata prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse
a cate 9 ani inchisoare fiecare pentru infractiuN.prev de art.189 alin.1 si
2 Cod penal cu aplic.37 lit.a Cod penal si art.33 lit.b Cod penal, si o
pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata pentru infractiuN.prev de art.7
alin.1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.37 lit a si b Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 Cod penal pe lângă fiecare
dintre aceste pedepse, precum si disp art.65 Cod penal pe langa
pedeapsa aplicata in cauza de fata, respectiv aceea de 15 ani închisoare
stabilita pentru infractiuN.prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa
penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, definitiva
prin decizia penala nr.769/4.03.2008, a ICCJ, pentru infractiuN.prev de
art.189 alin 1 si 2 C.p, cu aplic.art 37 lit.a Cod penal în pedeapsa de 9
ani inchisoare si restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din
pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995
a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala
nr.13/1996 a Tribunalului .......(parte vatamata U.N.).
In baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de
271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu pedeapsa de 15
ani inchisoare, aplicata in aceasta cauza si cu pedeapsa de 9 ani
inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, pentru infractiuN.prev de art 189 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art
37 lit.a C.p., inculpatul urmand sa execute doua pedepse cu inchisoarea,
respectiv 15 ani inchisoare si 9 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 lit.a si b Cod penal pe langa
fiecare dintre aceste pedepse, precum si disp art 65 Cod penal pe langa
pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata in cauza de fata.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite
toate pedepsele mentI.ate mai sus, inclusiv sporul de 2 ani inchisoare si
pedepsele de 11 ani inchisoare, 10 ani inchisoare si 9 ani inchisoare,
aplicate pentru infractiunile prev de art.26 rap la art 211 alin 1,alin 2 lit.b
si alin.2/1 lit.a si c Cod penal, cu aplic.art 37 lit.b Cod penal; prev de
art 26 rap la art.189 alin 1 si 2 Cod penal ,cu aplic.art 37 lit.b C.p. si
prev. de art. 12 alin.1 ,2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic.art 37 lit.b si
art 41 alin.2 Cod penal, inculpatului fiindu—i dată spre executare
pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani inchisoare si 7 ani
interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b Cod penal.
În baza art 88 Cod penal si 39 alin.2 Cod penal s-a dedus din
pedeapsa retinerea si arestarea preventiva si durata executata din
pedeapsa de la 02.05.2004 la zi.
A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedepsele rezultante aplicate prin prezenta sentinta.

3. În baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat


inculpatul L.I. (……….., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b Cod penal.
In baza art.65 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod penal pe timp de 4 ani, în
condiţiile art 66 Cod penal.
In baza art.67 alin.3 Cod penal, s-a dispus degradarea militara a
inculpatului.
Se constată ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, pentru sav infr prev de art.194
alin.1 Cod penal.
In baza art 33 lit.a ,art. 33 lit.b Cod penal si art.35 Cod penal au
fost contopite pedepsele, respectiv cea de 7 ani inchisoare aplicata prin
prezenta sentinta si cea de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin
sentinta penala nr. 966/2005, a Tribunalului Bucuresti, inculpatul
urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani
inchisoare, precum si pedepsele complementare constand in
interzicerea exercitiului drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cp pe timp
de 4 ani si degradarea militara.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod penal.
In baza art.88 Cod penal, s-a dedus preventia de la 07.06.2004 la
21.04.2005.
A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

4. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art 9 alin 2


din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul G.C. (……….), la
pedeapsa de 8 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare
aplicată prin sentinta mai sus amintita în pedepsele compO.nte care au
fost repuse in individualitatea lor astfel:
- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev. de art 189 alin 1 si 2 C.p.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 221 C.p.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art.194 alin.1 C.p. si
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.75 lit.a C.p.
În baza art.33 lit.a, art 34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv 8 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultanta, alaturi
de care s-a dispus a fi executată si pedeapsa complementara a
interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la 7.06.2004 –
21.04.2005, si de la 6.03.2008 la zi.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin sentinta pronunţată in prezenta
cauză.

5. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.9


alin.2 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul D.S.
(……….), la pedeapsa de 7 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusă judecătii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta in pedepsele compO.nte
si sporul de un an inchisoare, dupa cum urmeaza :
- o pedeapsa de 11 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art.211 alin.1 , alin.2 lit.b si alin.,2/1 lita si c C.p.
(parte vatamata P.S. );
- o pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 (parte vatamata P.S.);
- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru
savarsirea infractiunii prev de art 194 alin.1 C.p. cu aplic.art 75 lit.a
C.p.(parte vatamata D.I.A.);
- o pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p.
(parte vatamata D.I.A.);
- 7 pedepse a câte 8 ani inchisoare fiecare, aplicate pentru
savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art
75 lit.c C.p. si art 33 lit.b C.p.
- o pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic art 75 lit.a si c
C.p.;
In baza art 33 lit.a , 34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 11 ani inchisoare plus sporul de 1 an inchisoare stabilit
prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......deci, în final,
inculpatului dându-i-se spre executare ca pedeapsa principala
rezultanta pedeapsa de 12 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus a
se executa si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de
art.64 lit.a si b C.p. , pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la 4.05.2004 la zi.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin sentinta pronunţată în prezenta
cauză.

6. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat


inculpatul C.Ş.(……….), la pedeapsa de 7 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta in pedepsele compO.nte,
care au fost repuse in individualitatea lor, dupa cum urmeaza:
- o pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p, cu aplic art 75 lit.a C.p.;
- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. ,cu aplic art 75 lit.a C.p.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus să
execute si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art .
64 lit.a si b C.p. , pe timp de 4 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
26.04.2004 la zi.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

7. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu aplic.art 9 alin.2


din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul R.L………), la
pedeapsa de 4 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele
compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor ,dupa cum
urmeaza:
- o pedeapsa de 3 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a C.p.
,art.74 alin.1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art. 76 alin 1 lit.e Cp.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a
C.p. ,art 74 alin 1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art 76 alin.1 lit.b
C.p.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 4 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus
executarea si a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev de
art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 3 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata
respectiv: retinerea de o zi de la data de 7.05.2004, perioada retinerii si
arestarii preventive de la data de 26.07.2004 la 24.12.2004, perioada de
la 7.03.2008 la zi.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultantă aplicata prin prezenta sentinta.

8. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat


inculpatul C.L.(……….), la pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art.67 C.p, s-a dispus degradarea militara a inculpatului .
S-a constatat ca fapta prev. de art.7 din Legea 39/2003 este
concurenta cu faptele prev. de art.189 alin.1 si 2 C.p. si art.194 alin.1
C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala
966/2005 a Tribunalului ....... la pedeapsa de 7 ani inchisoare şi respectiv
2 ani si 6 luni inchisoare.
Au fost descontopite pedepsele si repuse în individualitatea lor,
respectiv doua pedepse a câte 3 ani închisoare si 7 ani si 6 luni
inchisoare, rezultate ca urmare a revocarii gratierii conditI.ate a pedepsei
de 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2309/2002 a
Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.499/20.06.2003 a
Curtii de Apel Brasov.
In baza art.10 din Legea 543/2002 a fost revocată gratierea
conditI.ata a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin mai sus amintita
sentinta si s-a adăugat această pedeapsa la pedeapsa aplicata in
prezenta cauza, inculpatul avand de executat trei pedepse cu
inchisoarea, respectiv:
- 8 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 7 alin 1 –
3 din Legea 39/2003;
- 7 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art
189 alin 1 si 2 C.p.;
- 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1
C.p.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare
pedeapsă.
In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executarea pedeapsa cea
mai grea, respectiv 8 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala
si pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a
si b C.p. pe timp de 4 ani si degradarea militara.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 28.04.2004 la
29.04.2004 si de la data de 30.08.2004 la 21.04.2005.
A fost anulat M.E.P.I. emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

9. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat


inculpatul S.S. (…….), la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. la pedeapsa inchisorii de 6 ani.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele
compO.nte, pe care le repune in individualitatea lor ,dupa cum
urmeaza :
- 2 pedepse a cate 3 ani inchisoare fiecare pentru savarsirea a
doua infractiuni prev de art 194 alin. 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a
C.p.;
- pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea unei
infractiuni prev de art 321 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art. 75 lit.a C.p.;
- sporul de un an inchisoare .
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare ca pedeapsă rezultantă principală si
pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a
si b C.p., pe timp de 3 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 23.07.2004 la
zi.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

10. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu aplic.art 37 lit.a
C.p. a fost condamnată inculpata S.A. (………), la pedeapsa de 10 ani
inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 6 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpata a fost condamnata prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ la pedeapsa inchisorii de 6 ani.
A fost descontopită pedeapsa principala rezultanta de 12 ani
inchisoare si pedeapsa complementara rezultantă constand în
interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. pe o perioada de 5
ani, aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în
pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, dupa
cum urmează:
- 3 pedepse a câte 8 ani inchisoare, fiecare, pentru savarsirea
infractiunii prev. de art 25 rap la art 189 alin 1 si 2 Cp cu aplic.art 37 lit.la
Cp si art 33 lit.b C.p.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p, pentru savarsirea infractiunii prev
de art.329 alin 1 C.p cu aplic art 37 lit.a C C.p si art 41 alin 2 C.p;
- o pedeapsa de 10 ani inchisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p, pentru savarsirea infractiunii prev
de art.13 alin 1,2,3,4 din legea nr 678/2001 , cu aplic art 37 lit.a C C.p si
art 41 alin 2 C.p;
- o pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata prin s.p. nr
3521/28.10.1999 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.1524/27.09.2000 a CAB, gratiata conditI.at prin Legea
137/1997.
S-a făcut aplicarea disp.art 10 din Legea 137/1997 privind
revocarea gratierii conditI.ate a pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata
prin sentinta mai sus amintita si s-a adăugat aceasta pedeapsa la fiecare
dintre pedepsele aplicate inculpatei, urmand ca aceasta sa execute
pedepsele de: 12 ani inchisoare, 12 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si 3
pedepse a cate 10 ani inchisoare, fiecare.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art. 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 12 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principală si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 6 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 18.11.2004,
la zi.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

11. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu aplic.art 37 lit.a
C.p. condamna pe inculpatul U.C.(………..), la pedeapsa de 9 ani
închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 6 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin
decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J., la pedeapsa inchisorii de 10 ani.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă si pedeapsa
complementară rezultantă, aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, care au fost repuse în
individualitatea lor, precum si restul ramas neexecutat de un an si 128
zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta
penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, dupa cum
urmează:
- o pedeapsa cu închisoarea de 10 ani si 5 ani interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. aplicate pentru savarsirea
infractiunii prev de art 13 alin 1,2,3,4 din Legea 678/2001, cu
aplic.art.41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art 64 lit.a si b C.p, aplicate pentru savarsirea infractiunii prev
de art 329 alin.1 C.p. , cu aplic. art 41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;
- trei pedepse a câte 8 ani inchisoare aplicate pentru săvârşirea
infractiunii prev de art.25 rap la art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art
37 lit.a C.p. si art 33 lit.b C.p.;
In baza art 61 C.p., instanţa a contopit fiecare dintre pedepsele
principale mentI.ate mai sus cu restul de pedeapsa ramas neexecutat
de 1 an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr. 3853/2000 a Judecatoriei Sector 5
Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel
Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedepsele principale rezultante
de 9 ani inchisoare,10 ani inchisoare, 3 ani inchisoare si 3 pedepse a
cate 8 ani inchisoare fiecare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare
dintre aceste pedepse.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea
mai grea, respectiv 10 ani inchisoare, sporita cu un an, deci 11 ani
inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa
complementara si a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p.,
pe timp de 6 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 23.07.2004,
la zi.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultantă aplicata prin prezenta sentinta.
12. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe
inculpatul B.I. (……..), la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin.1 si 2 C.p., cu
aplic.art 41 alin.2 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., a fost contopită
pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata în cauza de fata cu pedeapsa de
4 ani închisoare aplicata prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principală si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 28.08.2004 –
30.04.2007.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si dispune emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.
13. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 ,cu aplic.art 74 lit.a, art 76
C.p., a fost condamnată inculpata S.S. (……….), la pedeapsa de 3 ani
închisoare.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin 1 si 3 C.p.,
cu aplic.art.41 alin.2 C.p., pentru care inculpata a fost condamnată la
pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de
art 64 lit.a si b C.p., prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 3 ani inchisoare ca pedeapsa rezultantă principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 3 ani.
In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea de 24 ore din data de
28.08.2004 .
In baza art.861, 862 C.p., a fost suspendată sub supraveghere
executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui
termen de incercare de 7 ani.
In baza art 863 C.p. i s-a pus în vedere inculpatei să respecte
obligaţiile prevazute la art.863 alin.1 literele a,b,c,d , respectiv: sa se
prezinte la datele fixate de Consilierul de Probatiune la Serviciul de
Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe langa
Tribunalul Bucuresti; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu,
resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum
si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de
existenta.
In baza art.863 alin 3 lit.d C.p., i s-a pus in vedere inculpatei să nu
intre în legatura cu coinculpatii, partile vatamate si martorii din prezenta
cauza, precum si cu coinculpatii din cauza penală nr.28733/3/2005, în
care s-a pronuntat sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti,
definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, cu exceptia
inculpaţilor B. I., B.V., S.C. si S.A..
In baza art 359 C.p.p., i s-a atras atenţia inculpatei asupra disp.art
4
86 C.p.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinţă.

14. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.9 alin.2
din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul I.D.(……….), la
pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare .
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

15. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat
inculpatul M.. (………), la pedeapsa de 5 ani si 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 02.07.2005 –
12.02.2007, când a fot liberat sub control judiciar de sub puterea MAP
nr.260/2005 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia a II-a Penala.

16. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe


inculpatul P.A. (…………), la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p.,i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art 67 C.p. s-a dispus degradarea militara a inculpatului.
S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauză este în
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la
pedeapsa rezultanta de 4 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor
prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a
ICCJ.
Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara,
rezultante, respectiv pedeapsa inchisorii de 4 ani si pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe
timp de 2 ani, în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in
individualitatea lor, si anume:
- 4 pedepse a cate 4 ani închisoare fiecare;
- 4 pedepse complementare constand în interzicerea drepturilor
prev de art 64 lit.a si b C.p pe timp de 2 ani;
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele principale si pedepsele complementare, inculpatului dându-
i-se spre executare pedeapsa rezultantă 7 ani inchisoare si
interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani,
precum si degradarea militara.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 24.05.2004 –
23.05.2008.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

17. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe


inculpatul S.M.(………), la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la
pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor
prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a
ICCJ.
Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara,
rezultante, respectiv pedeapsa închisorii de 6 ani si interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe timp de 5 ani, în pedepsele
compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, si anume:
- o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art 64 lit a si b C.p.,pentru savarsirea infractiunii prev de art.13
alin 1 din legea 678/2001;
- o pedeapsa de 5 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art. 64 lit. a si b C.p., pentru savarsirea infractiunii prev. de art
329 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p.;
- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
05.10.2004 – 24.06.2008.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.
18. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul
R.B. (………….), la pedeapsa de 8 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, în conditiile art 66 C.p.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă în pedepsele
compO.nte si restul de 182 zile inchisoare ramas neexecutat din
pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala
nr.360/23.04.2004 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penală
nr.2484/27.05.2003 a CSJ şi care au fost repusee in individualitatea lor,
si anume:
- o pedeapsa de 9 ani inchisoare ,pentru savarsirea infractiunii
prev de art 189 al. 1 si 2 C.p. ,cu aplic.art.37 lit.a C.p.
- o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii
prev de art 211 al.1 al.2 lit.b si al.2/1 lit .a si c C.p, cu aplic.art.37 lit.a
C.p.
In baza art 39 C.p., a fost contopit restul de pedeapsă de 182 zile
inchisoare din pedeapsa de 3 ani aplicata prin sentinta penala mai sus
mentI.ata cu fiecare dintre pedepsele inchisorii aplicate prin prezenta
sentinta si prin sentinta penala nr.967/2005 a Tribunalului Bucuresti,
respectiv cu pedepsele de: 8 ani inchisoare, de 9 ani inchisoare si 10
ani inchisoare, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse rezultante,
respectiv: 8 ani închisoare, 9 ani închisoare si 10 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe lângă fiecare
dintre aceste pedepse.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 10 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultantă principală
si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si
b C.p., pe timp de 4 ani.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
03.08.2000 – 21.12.2000 si perioada executată de la 28.06.2004 la
08.08.2006 data punerii în libertate a inculpatului de sub puterea M.E.P.I.
nr.404/2003 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a penală.
A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

19. In baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat


inculpatul B.L.(……….), la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
În baza art.194 alin.1 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la
pedeapsa inchisorii la 2 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
În baza art.189 alin.1 si 2 C.p., a fost condamnat inculpatul la
pedeapsa inchisorii de 7 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani închisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 3 ani.

20. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe


inculpatul S.C. (………..), la pedeapsa de 7 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, în conditiile art 66 C.p.
În baza art 12 alin 1 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2
C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzice inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p
S-a constatat că faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt in
concurs real cu fapta prev de art.329 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 41 alin
2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani
inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p.,
prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea si arestarea din data de
28.08.2004 si respectiv de la data de 18.11.2004 la data de
16.05.2006.
A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

21. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu aplic art 9 alin 2
din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul I.A. (………..), la
pedeapsa de 3 ani închisoare.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p
In baza art 81 si 82 C.p., a fost suspendată condiţI.at executarea
pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.
In baza art 359 C.p.p, i s-a atras atentia inculpatului asupra disp art
83 C.p. privind revocarea suspendarii conditI.ate a executarii pedepsei.

22. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat
inculpatul D.A. (………..), la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p
În baza art 329 alin 1 si 2 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. a fost
condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 4 ani.
Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p
În baza art 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic.art 41 alin 2 C.p.
a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii de 5 ani .
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsă rezultantă principală si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.

23. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat
inculpatul G.Ş.(………), la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este
concurenta cu fapta prev de art 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic
art 41 alin 2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de
4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a teza a
II-a si lit.b C.p. prin sentinta penala nr. 933/21.06.2007, definitiva prin
decizia penala nr.63/10.01.2008 a ICCJ.
In baza art 33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea
mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta
principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de
art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 09.03.2006
-25.11.2008.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale
nr.933/21.06.2007 a Tribunalului .......–Sectia a II-a Penala, definitiva
prin decizia penala nr.63/10.01.2008 a ICCJ si s-a dispus emiterea unui
nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin
prezenta sentinta.

24. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat
inculpatul G.E. (……….), la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
25. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat
inculpatul P.C.S.(………..), la pedeapsa de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este
concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o
pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare prin sentinta penala nr.
966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala
nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 7 ani
inchisoare mentI.ata mai sus, în pedepsele compO.nte, respectiv:
- 7 pedepse a cate 7 ani închisoare fiecare pentru savarsirea
infractiunii prev de art. 189 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.c C.p. si art
33 lit.b C.p.
- o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev
de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.a si c C.p.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea
mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta
principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de
art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
data de 18.06.2004 – 06.04.2005 si de la 06.03.2008, la zi.
A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

26. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat pe
inculpatul G.F. (………………….), la pedeapsa de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p
În baza art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 2 1 lit.a si c C.p. a fost
condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii de 7 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
În baza art.189 alin.1,2,5 C.p., a fost condamnat inculpatul la
pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 350 alin 1 C.p.p. s-a constatat ca s-a emis pe numele
inculpatului un MAP nr.222/2.06.2004 , în lipsă.

27. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat
inculpatul B.G.I.T.(………), la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p
În baza art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 2 1 lit.a si c C.p., a fost
condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 7 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
În baza art 189 alin 1,2,5 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la
pedeapsa de 7 ani inchisoare.
Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 4 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.

28. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat
inculpatul B.R.C. (………..) la pedeapsa de 5 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

29. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.99 si


urm.C.p. a fost condamnat inculpatul C.A.C.. (……..), la pedeapsa de 3
ani si 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este
concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni
inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in
pedepsele compO.nte, respectiv:
- 7 pedepse a cate 3 ani si 6 luni inchisoare fiecare pentru
savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic art 99
C.p. si art 33 lit.b C.p.
- o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev
de art. 321 alin 1 si 2 C,.p ,cu aplic.art 99 C.p. si art 75 lit.a C.p,
- o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 183 C.p. cu aplic art 99 C.p.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p. au fost contopite pedepsele,
inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea,
respectiv 3 ani si 6 luni închisoare, sporita cu 6 luni, deci 4 ani
inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principală.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
data de 01.05.2004 - 14.05.2004; 18.06.2004 – 13.12.2004; 13.12.2004
– 09.05.2005 si de la 07.03.2008 la zi.
A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

30. În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.p.p., a fost achitată
inculpata M. V.(………..), pentru savarsirea infractiunii prev.de art.7 alin
1-3 din Legea 39/2003.

31. În baza art.329 alin 1 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. a fost
condamnat pe inculpatul A.I. (…………), la pedeapsa de 3 ani
închisoare.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art.81, 82 C.p. a fost suspendată conditI.at executarea
pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.
In baza art 359 C.p.p., i s-a atras atentia inculpatului asupra disp
art 83 C.p.

32. În baza art.329 alin.1 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. a fost
condamnat inculpatul S.G.A. (………….), la pedeapsa de 3 ani
închisoare.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art.81, 82 C.p., a fost suspendată conditI.at executarea
pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.
In baza art 359 C.p.p., atrage atentia inculpatului asupra disp art
83 C.p.
33. În baza art.329 alin 1 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p.
condamna pe inculpatul D.I.(………..) la pedeapsa de 3 ani
inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art 71 , 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

34. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnată
inculpata V.A. (………..), la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art.118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpata V.A. a sumei de 350 franci elvetieni
(CHF), suma indisponibilizata prin instituirea sechestrului asigurator .
In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpatul B.I. a imobilului situat in …………. si
respectiv a imobilului situat in ………, dobandit în baza contractului de
vanzare-cumparare autentificat sub nr.1521/23.04.2003.
In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpatul B.V. a bunului imobil situat in
……….., dobandit prin contarctul de vanzare –cumparare autentificat sub
nr…….., precum si suma de 7.990.000 ROL.
In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpata S.S. a autoturismului marca ……
inmatriculat sub nr. ………,cu numar de identificare ……., carte de
identitate …., an de fabricatie ..., culoare ………
In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpata S.A. a imobilului situat in ………..
In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpatul U.C.a imobilului situat in …….. .
În baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p., s-a
dispus confiscarea de la inculpatul D.S.imobilului situat in ………..,
numai în cota de 50%, acesta fiind in indiviziune cu S.L., dobandit in
baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub
nr.2309/30.06.2003; a imobilului situat ……, dobandit in baza
contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr………, precum si
suma de 40 euro.
In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a
dispus confiscarea de la inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben,
inscriptI.ate pe fata cu „50 PESOS , 37,5 gr.ORO PURO , 1821-1947” ,
iar pe verso inscriptI.ate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr
257, lot „…”.
A fost admisă în parte actiuN.civila a partii civile P.S.si in baza
art.357 alin 2 lit.e C.p.p. s-a dispus restituirea către partea civila P.S. a
urmatoarelor bunuri: bijuterii – grup 243, lot „P.” constand in inele din
metal alb (aur) cu mai multe pietre mici de culoare alba si atasate trei
lantisoare din zale conice cu bulbi in terminatie, masa brută -9,71
grame ; inel din metal galben (aur) cu piatră mare de culoare albastru,
masa bruta -3,23 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur)
cu sistem de prindere în formă alungită si încovoiată, masa brută -
3,38 grame ; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem
de prindere în formă de triunghi cu câte două filigrame în lateral,
masa brută -2,32 grame ; o pereche de cercei din metal de culoare
alb (aur) cu sistem de prindere în ax. care prezintă câte două
lănţişoare cu terminaţie bulb, masa brută - 2,73 grame ; un cercel din
două piese din metal de culoare alb (aur) şi respectiv galben (aur) cu
sistem de prindere, masa brută - 1,47 grame. „
Bijuteriile descrise mai sus au fost ridicate în vederea
indisponibilizării cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la data
de 25.04.2004, la adresa din ……….., domiciliul inculpatului C.Ş..
Au fost mentinute masurile asiguratorii dispuse în cauză.
Au fost mentinute masurile de siguranta privind confiscarea
speciala a bunurilor la care s-a făcut referire în cuprinsul sentintei
penale nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-sectia I-a penala, astfel
cum au ramas definitive prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ
care se refera la inculpatii din prezenta cauza, pentru a fi avute in
vedere disp.art.35 alin 4 si 5 C.p. la emiterea noilor mandate de
executare a pedepsei.
In baza art 349 rap la art.191 C.p.p. au fost obligaţi inculpatii la plata
cheltuielilor judiciare catre stat.
In baza art 192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare pentru inculpata
M. V. au ramas in sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în fapt,
următoarele:
Gruparea infracţI.ală condusă de inculpaţii B.I. zis „N.C.” şi B.V. zis
” S.C.”, structurată pe principiile unui grup criminal organizat, de-a lungul
timpului şi-a extins sfera de influenţă în cadrul lumii interlope a
municipiului Bucureşti, având pretenţia să obţină beneficii materiale de
pe urma oricăror activităţi infracţI.ale care erau derulate de membrii
grupării sale ori de către persoanele care ajungeau să se afle sub
controlul său. Modurile de acţiune ale grupării condusă de cei doi
inculpaţi erau:
- în sfera proxenetismului şi a traficului de persoane
- în sfera taxelor de protecţie
- în sfera faptelor de tâlhărie, înşelăciune, şantaj (inclusiv
recuperări de datorie)
- parazitarea sistemului de justiţie.
Datorită influenţei câştigate pe parcursul timpului în lumea
interlopă, fraţii B.I. şi B.V. au ajuns să medieze conflictele existente între
diverşi interlopi, întreţinând sau creând în unele situaţii conflicte de
asemeN.natură tocmai pentru a le putea ulterior media, activităţi de
mediere pentru care, fără excepţie, le reveneau diverse sume de bani ori
beneficii de altă natură.
1. B.I.
În sarcina inculpatului B.I. zis „N.C.” s-a reţinut că alături de fratele
său, B.V., este un fondator al grupării infracţI.ale organizate, unul din cei
doi conducători ai ei, persO. căreia îi erau datori toţi membrii acesteia, pe
de o parte să-i dea ascultare, iar pe de altă parte să-i plătească o cotă
parte din foloasele materiale pe care la rândul lor le obţineau din
derularea diferitelor activităţi ilicite.
Aparent, B.I. era uN.l lider al grupării infracţI.ale a „C.”, însă s-a
reţinut că probele administrate au relevat aspectul că împărţea această
poziţie cu fratele său, B.V., fiecare având o sferă în domeniul infracţI.al
în care se manifesta, ceea ce nu însemna că nu se consultau sau nu-şi
solicitau ajutorul în activitatea lor infracţI.ală, interferându-se în cadrul
„afacerilor”, astfel încât reuşeau să coordO.ze şi să acţiO.ze împreună cu
gruparea lor, ca un nucleu. Preponderent, „N.C.” era O.at în activitatea
lui infracţI.ală, spre săvârşirea infracţiunilor de violenţă, de recuperare de
datorii, de cămătărie şi mai puţin spre comiterea infracţiunilor de
proxenetism, în timp ce fratele său, „S.C.”, avea o altă aplecare, în
speţă, spre coordonarea şi exploatarea traficului de persoane, săvârşirea
infracţiunilor de proxenetism şi mai puţin spre săvârşirea infracţiunilor de
violenţă. Prin sentinţa penală cu nr.966/2004 a Tribunalului Bucureşti,
inculpatul B.I. zis „N.C.” a fost condamnat pentru implicarea sa în
comiterea diferitelor fapte comise cu violenţă în scop de tâlhărie sau
recuperare de datorii.
În ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi lipsire de
libertate în dauna părţii vătămate P.S., aceasta a fost pusă în executare
de inculpatul B.V., D.S. şi de echipa formată de aceştia doar după ce au
obţinut acordul inculpatului B.I..
Astfel, la data de 07.09.2003, ora 14:59, a avut loc următorul dialog
între inculpaţii B.I. şi B.V.: „Bă, N., tu cunoşti vreun jiD.Ş. ? . . Te-am
întrebat. Am vrut să ştiu eu dacă e din antuR., dacă e ceva...”
În acest sens, martora C.E.I., a declarat că după comiterea
tâlhăriei şi împărţirea unora dintre bunurile sustrase, restul bunurilor au
fost duse la hotelul inculpatului B.I. zis „N.C.”, care, după ce le-a
examinat, a concluzI.at că sunt nesemnificative ca valoare: „N. mi-a spus
să stau liniştită şi a minimalizat valoarea prejudiciului creat lui P.,
afirmând: lasă, măi, m-am uitat şi eu în lucrurile acelea şi nu era cine ştie
ce”.
Inculpatul G.C. zis „M.” a declarat: „După mai multă vreme, nu pot
preciza data, într-o discuţie pe care am avut-o cu S., mi-a relatat că unul
din ceasurile luate de la victimă i l-a dat fratelui său N..”
Recuperea de datorie, prin şantaj şi lipsire de libertate în legătură
cu fabrica de zahăr de la R. a fost realizată tot la comanda inculpatului
B.I., sens în care au fost administrate următoarele probe:
- declaraţia inculpatului G.C. zis „M.” care a arătat: „Am înţeles că cele
două femei s-au adresat lui „N.C.” în calitate de recuperator .“ „N.C.” mi-
a spus că cele două au fost „perpelite de unul … în sensul că au fost
înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să văd care e situaţia şi
să mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie era evident că
rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani de la acel
individ”. „După întâlnirea din 10.12.2003 de la fabrica de zahăr R., când
l-am cunoscut pe M.M., am fost la hotelul lui „N.C.” unde i-am confirmat
faptul că într-adevăr M. are de achitat o datorie către M.V., acesta
spunându-mi să mă ocup în continuare de recuperarea banilor,
spunându-mi că, dacă reuşim să recuperăm banii, M. ne va da 30% din
suma recuperată.”
- declaraţia martorului S.I.zis „M.” a declarat că în L. decembrie 2004 s-
a deplasat la fabrica din R. cu un autotir pentru a ridica o cantitate de
zahăr, iar după ce a discutat cu M.M. a lăsat autotirul pentru a fi încărcat
şi a plecat. După scurt timp a fost sunat de martorul L.C., care i-a spus
că „au venit mai mulţi indivizi cu săbii şi pistoale, care au spus că fabrica
este a lor şi le-au interzis să ia zahărul”. Solicitând să discute la telefon
cu unul dintre aceşti indivizi, inculpatul G.C. zis „M.” i-a comunicat
telefonic martorului că „este fabrica lui N. şi că nu mai ia nimeni zahăr de
acolo” şi i-a indicat să ia legătura cu inculpatul B.I. zis „N.C.”. În
continuare, martorul S.I.zis „M.” a relatat: „am sunat la numărul de
telefon indicat şi am vorbit cu un bărbat care a spus că el este N.. L-am
întrebat care este problema, iar el mi-a spus că o femeie avea o datorie
de 400.000 de Euro la el şi că îi face acte de vânzare, iar fabrica este a
lui şi că nu mai ia nimeni zahăr de acolo. I-am răspuns că fabrica poate
este a lui, dar zahărul este al meu. Am ridicat amândoi tonul, iar persO.
cu care discutam s-a enervat şi a închis telefonul”...”În discuţia purtată
cu N. la telefon acesta mi-a precizat că femeia care avea datorie la el
era patrO. fabricii din R. şi că i-a vândut-o lui”. În dialogul purtat de
martorul S.I.zis „M.” la data de 23.12.2004 cu P.ul, acesta a afirmat că îşi
menţine declaraţia dată, precizând totodată că la telefon persO. care s-a
recomandat a fi „N.” i-a comunicat „că a împrumutat 400.000 pe o tipă,
care e acţI.ar acolo, principal. Şi ... e fabrica lui. După ce ... rezolvă
treaba să mă duc să-mi iau zahărul. Trebuie să-şi ia ei banii.”...”I-am
spus că am de luat zahăr de acolo şi a zis că din clipa asta tot zahărul îl
va lua el. Deci până îşi recuperează banii.”
Implicarea inculpatului B.I. zis „N.C.” în recuperarea de datorii prin
intimidare, utilizarea de violenţe sau ameninţări şi rolul acestuia de
conducător al diferitelor brigăzi care acţiO.ază în această sferă în numele
său a rezultat şi din ansamblul probelor care au fost administrate în
raport cu fapta de şantaj comisă de inculpatul S.S. zis „N.G.”, în dauna
părţii vătămate G.G.A.. Astfel, inculpatul B.I., în cadrul discuţiei avute
cu inculpatul H.R., cu referire la incidentul P.cut la loC.l C.N., în
condiţiile în care acesta din urmă intervenise pentru a o proteja pe partea
vătămată împotriva acţiunii recuperatorilor inculpatului B.I., a afirmat că
recuperarea a fost efectuată în numele său.
Împrejurarea că inculpatul B.I., în afară de faptul că era la
conducerea unei grupări infracţI.ale, avea pretenţia să-şi exercite
dominaţia şi cu privire la alte persoane care acţI.au în sfera recuperărilor
de datorii sau în sfera furnizării de servicii de protecţie împotriva unor
recuperatori, aşa cum a rezultat şi din faptul că odată ce inculpatul H.R.
C. şi martorul C.I.s-au făcut „vinovaţi” în faţa inculpatului B.I. pentru că
au furnizat protecţie unei persoane care era ţinta şantajului comandat de
„N.C.”, acesta le-a imputat celor doi suma de bani datorată de partea
vătămată G.G.A.. În acest sens, inculpatul P.(fost H.) R.C. a declarat:
”Am fost sunat pe numărul de telefon ………, aparţinând lui C.I.. La
început discuţia a avut loc între B.I. şi C.I., discuţia continuând ulterior
între mine şi B.I. că la incidentul din 17.06.2003 au fost banii săi la mijloc
iar eu şi C.I.ar trebui să-i dăm noi banii. B.I. mi-a spus să-i transmit
acelaşi lucru şi fraierului de R.”
Structura, funcţI.area, grupării infracţI.ale „C.C.”, precum şi rolul
inculpatului B.I. în cadrul grupării dar şi în raport cu lumea interlopă a
municipiului Bucureşti, a fost descrisă de următorii martori, învinuiţi ori
inculpaţi audiaţi în cauză, respectiv:
- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L., membru al grupării fraţilor B.şi
persoană în măsură să cunoască organizarea şi funcţI.area grupării, a
declarat: „Era vorba de o grupare organizată având că lider necontestat
pe B.I., alături de fratele său, B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se
aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G.,
I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H..” „Fraţii B.şi membrii C.acestora
savârşeau următoarele genuri de infracţiuni: proxenetism, lipsire de
libertate, şantaj, înşelăciuni, tâlhării, furturi”. „De acordarea
împrumuturilor cu camătă se mai ocupau şi alte persoane din acest grup
infracţI.al organizat, însă, la solicitarea lui N.C., aceştia erau obligaţi să-i
plătească un procent din cametele percepute, fapt ce demonstrează că
N. era un lider al acestui grup şi nimeni nu avea cuR.ul să-i conteste
deciziile. În situaţia în care persoanele care împrumutaseră bani de la
membrii acestiui grup nu aveau posibitatea să returneze sumele la
timpul potrivit, fraţii B. îşi trimiteau oameni de încredere din
subordiN.acestora, care prin violenţă şi ameninţări, încercau
recuperarea sumelor de bani sau a bunurilor cu care se garantase
împrumutul. De asemenea, existau situaţii când la N.C. apelau diverse
persoane solicitându-i să le recupereze diverse sume de bani de la
datornici, urmând că acesta să opreacă un procent din suma recuperată;
în aceste condiţii N.C. trimitea la astfel de recuperări tot oameni de
încredere din brigada sa, iar din banii obţinuţi în acest fel, aşa cum am
arătat mai sus, N.C. îşi oprea un procent din care îi plătea şi pe oamenii
folosiţi la această recuperare”. „Atunci când oameni din antuR.ul lui N.C.
pregăteau comiterea unei activiţăţi ilicite îl informau mai întâi pe N.C.
despre planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiunile lor aduc
atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N. sau pentru a primi
protecţia acestuia. În situaţia în care N. era de acord cu acest lucru şi îşi
dădea aceptul cu privire la acete acţiuni ilicite, erau obligaţi să-i
plătească acestuia o cotă parte din banii obţinuţi”
- martora C.E.I., o persoană apropiată de fraţii B., în condiţiile în care a
fost chiar implicată în tâlhărirea cetăţeanului străin P.S., a declarat la
data de 30.08.2005: „Fraţii B.să recupereze sumele de bani de la
datornici folosind violenţa, ameninţarea şi şantajul cu ajutorul oamenilor
din subordiN.lor.Fraţii B.şi aceşti oameni din atuR.ul lor au lăsat tot
timpul impresia că alcătuiesc un grup organizat, având ca lider pe N.C.L.
Referitor la aceste recuperări, arăt că întreaga activitate era coordonată
atât de S., cât şi de N.C., în funcţie de persO. care avea de recuperat
banii. În asemeN.situaţii, cei doi fraţi aveau următorul mod de O.re :
dacă persO. datornică întârzia să restituie împrumutul sau dobânda, cei
doi fraţi trimiteau mai întâi două sau trei persoane să contacteze
datorN.l şi să-l determine să-şi achite datoria, dar fără a folosi violenţa.
În cazul în care persoanele trimise nu rezolvau nimic, era anunţat
imediat N. sau S.C., care, la rândul lor, desemnau alte persoane care să
se deplaseze la datornic şi, prin violenţă şi ameninţări, să-i determine să
restituie împrumutul sau bunurile cu care garantase acele împrumuturi
(maşini,imobile, etc.).” „Din suma pe care N. o primea, plătea şi
persoanele care se ocupau strict de recuperarea acestor sume de bani”.
„Referitor la amendă, precizez că era aplicată atât de S., cât şi de N.
persoanelor din antuR.ul acestor, sau chiar persoanelor străine care
greşeau faţă de ei.” „Erau aplicate aceste amenzi persoanelor din
antuR.ul lor în cazul în care nu supravegheau afacerile acestora în
derulare, sau în cazul în care unul din membrii grupului făcea o
„combinaţie” fără că N. şi S. să cunoască aceste aspecte. Un exemplu
concret este amenda aplicată de către S.C. lui S., un alt membru al
acestei grupări, întrucât avusese ca sarcină să coordO.ze în Spania
activitatea mai multor prostituate, urmând ca banii obţinuţi să fie trimişi în
ţară lui S.C.. Însă, S. nu a reuşit să supravegheze aceste fete, care au
fugit, motiv pentru care i s-a aplicat „amenda”. „N. C.patrona toate
afacerile ilicite despre care în L.jul folosit de gruparea lor le numeau
„combinaţii” ; înţelegeau prin aceste combinaţii atât unele fapte de
înşelăciune, furturi, proxenetism, cât şi perceperea taxelor de protecţie.”
„În perioada când B. V. s-a aflat în penitenciar A. apela pentru sprijin la
B.I., zis „N.”, care o proteja prin oamenii săi, chiar dacă acesta nu era de
acord întotdeauna cu intervenţiile în forţă la solicitarea A..”
- la data de 25.08.2005, inculpatul G.C., un apropiat al inculpatului B.I.,
a declarat: „(n.n. inc. B.I.)...apela la alte persoane din antuR.ul său care
urmau să contacteze persO. datornică şi prin violenţă şi ameninţări să
încerce să recupereze sumele de bani. În asemeN.situaţii era folosit cu
precădere D.S. zis „F.” care şi acesta la rândul lui avea formată o
brigadă pe care o folosea ori de câte ori era nevoie să se intervină în
forţă.” „B.I. era cunoscut şi de alte persoane din afara grupului, care îi
solicitau să-i ajute să recupereze anumite sume de bani împrumutate
sau bunuri furate de alţi membrii ai lumii interlope. Astfel, N.C. îşi trimitea
oamenii de încredere la recuperări ,iar din banii obţinuţi prin folosirea
violenţei şi ameninţărilor încasa un procent ,stabilit de comun acord cu
persO. care îi solicitase ajutorul; acesta la rândul său din suma primită îi
plătea şi pe oamenii care participaseră la acea recuperare.” „Toate
„combinaţiile” care urmau să fie făcute de oamenii din antuR.ul lui N.
erau aduse la cunoştinţa acestuia şi în cazul în care cineva făcea vreo
„arsură” fără ştirea lui N., iar ulterior acesta afla, respectivul era
„amendat” de N., fiind obligat să-i plătească acestuia un comisI..
AsemeN.evenimente se P.ceau destul de rar, deoarece ,aşa cum am
mai arătat, toţi îi ştiau de frică lui N. şi evitau să aibă un conflict deschis
cu acesta. N. era informat pentru ca victima „arsurii” să nu fie un protejat
al lui.” „Pe lângă genurile de infracţiuni amintite mai sus, grupul infracţI.al
organizat condus de fraţii B. a mai săvârşit şi infracţiuni de tâlhărie,
înşelăciuni, şantaj, furturi...”
- martorul cu identitate protejată A.V.a declarat: „Din anul 1995-1996
fraţii N. şi S.C. au început să ceară taxe de protecţie de la patronii
buticurilor, magazinelor, atelierelor, restaurantelor din cartier, folosind
următorul mod de O.re: persoane din grupul lor de infractori făceau
scandaluri sau ameninţau direct patronii firmelor. Unii din patroni apelau
direct la N. sau S., solicitându-le protecţie, deoarece ştiau că aceştia
sunt liderii grupului de infractori, iar la cei care nu-i cunoşteau mergeau
direct fraţii C.şi le cereau bani în schimbul protecţiei. Bani obţinuţi în
acest mod, precum şi banii obţinuţi din alte infracţiuni(tâlhării, furturi,
înşelăciuni) erau rulaţi mai departe de către N. şi S.C. prin acordare de
împrumuturi cu camătă.” „Dintre cei care au aderat la gruparea lor
exemplific pe următorii: N., D.S., I., I.B., N.G., ...”„Existau situaţii în care
diferite persoane apelau la N.C., solicitându-i să le recupereze tot prin
ameninţări şi violenţe sumele de bani pe care aceştia le împrumutaseră.
În vederea recuperării N.C. îşi trimitea oamenii de încredere, iar din banii
recuperaţi în acest fel, A.că prin violenţă şi ameninţări acesta îşi oprea
aproximativ 50%. Din aceşti bani N. îşi plătea oamenii folosiţi la
recuperare”. „Din anul 2003 oamenii din antuR.ul C.C.aveau sarcini bine
stabilite, în funcţie de afacerile fraţilor C.. Aşa cum am arătat anterior,
B.I. era considerat un lider necontestat al acestui grup organizat
infracţI.al, motiv pentru care orice membru al acestei grupări, ori de câte
ori plănuia să săvârşească o infracţiune, îi cerea mai întâi acceptul lui N..
În cazul în care acesta era de acord, urma să primească o cotă parte din
sumele rezultate din săvârşirea infracţiunii. De asemenea, membrii
grupării, înainte de a săvârşi o infracţiune, cereau detalii despre
următoarea victimă, pentru a nu fi vreuna din persoanele protejate de
N..” „Din poziţia pe care o avea în lumea interlopă N.C., aplica „amenzi”
persoanelor care îl deranjau sau persoanelor cunoscute ca având sume
mari de bani, în sensul că le impuN.prin ameninţări sau violenţă să-i
achite o sumă de bani stabilită de acesta. N.C. aplica „amenzi” chiar şi
oamenilor săi de încredere, în cazul în care săvârşeau o infracţiune fără
să-i aducă la cunoştinţă lui N..”
- martorul cu identitate protejată C.V., un apropiat al grupării „C.C.”, a
declarat: „N.C. ştiu că era un lider al lumii interlope, care avea ambiţia
să controleze şi să tragă foloase din alte activităţi ilicite care se derulau
în zona sa de influenţă. În acelaşi sens N. acţI.a şi pentru a determina
diverse persoane cu afaceri legale să-i plătească diverse sume de bani
ori să-l ia că asociat, pentru ca să nu le strice afacerea. Sfera de
influenţă a lui N.C. se întindea în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale
Bucureştiului, în funcţie de unde avea oameni care i se supuneau lui.
Astfel cum erau organizaţi, N. şi cei care i se supuneau, fie că fac parte
din persoanele care le-am enumerat mai sus (n.n. N., L.I. zis I., G.F. zis
B., N.G.), fie că erau alţi interlopi, aceştia îl contactau pe N. atunci când
preconizau comiterea unei activităţi ilicite, cum ar fi: înşelăciune, tâlhărie,
şantaj, şi îl informau despre planurile lor, cu scopul de a afla dacă prin
acţiuN.lor aduc atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N., sau
pentru a solicita protecţia lui N.. În mod obligatoriu cei care îl consultau
pe N. cu privire la aceste acţiuni ilicite erau obligaţi să-i plătească
acestuia o cotă din banii pe care îi obţineau.
„La la N.C. apelau diverse persoane cu solicitări ca N. să le recupereze
prin ameninţări şi violenţe sumele de bani pe care le dădeau cu camătă.
În vederea recuperării sumelor de bani N. întotdeauna avea oameni
dispuşi care să formeze echipe sau brigăzi, care să acţiO.ze la
intimidare sau cu violenţe în vederea recuperărilor solicitate. Din toate
recuperările care erau efectuate prin intermediul lui N. o parte din banii
recuperaţi îi reveneau lui N. care la rândul său îşi recompensa oameni.
Astfel cum erau organizaţi locotenenţii lui N., unul dintre rolurile acestora
era să vină cu propuneri de „arsuri” sau „combinaţii ” la N.C..”
- martorul cu identitate protejată A.A., deasemeN.un apropiat al
grupării „C.C.”, a declarat: „Atunci când preconizau comiterea unei
activităţi ilicite „locotenenţii” lui N.C. îl informau despre planurile lor cu
scopul de a afla dacă prin acţiunilor lor aduc atingere unor persoane
aflate sub protecţia lui N. sau pentru a primi acceptul acestuia. În
această situaţie ,dacă N.C. îşi dădea acceptul cu privire la aceste acţiuni
ilicite, erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din banii obţinuţi.”
„...Persoanele care împrumutau cu camătă sume de bani de la fraţii
B.nu reuşeau întodeauna să returneze în termenul stabilit sumele
datorate, motiv pentru care fraţii B.îşi trimiteau oamenii de încredere din
subordine care ,prin violenţe şi ameninţări, încercau recuperarea sumelor
de bani.” „...Existau situaţii în care la N.C. apelau diverse persoane cu
solicitări ca N. să le recupereze tot prin ameninţări şi violenţă sume de
bani pe care aceştia le împrumutaseră. În vederea recuperării N.C.
întotdeauna avea oameni dispuşi pentru a fi trimişi la astfel de recuperări
,iar din banii recuperaţi în acest fel, A.că prin violenţă şi ameninţări,
acesta îşi oprea aproximativ 50%, bani din care îşi plătea oamenii folosiţi
la recuperare.”
- la data de 13.08.2005 inculpatul D.S., a declarat: „...N.C. le dădea
sarcini precise (n.n. locotenenţilor săi) pentru derularea „afacerilor”.
Acest lucru era cunoscut de toate persoanele din antuR.ul lui N. şi acest
„hotel” era recunoscut în lumea interlopă ca un adevărat „punct de
comandă” al grupării.”
- martorul cu identitate protejată T.I., a declarat: „B.I. zis „N.C.” era
persO. care controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele
R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureşti-ului, în funcţie de zO.le ori
cartierele în care avea acoliţi. La N.C. apelau tot felul de persoane din
lumea interlopă, care îi propuneau diverse, aşa zise, combinaţii,
solicitând protecţia acestuia. Prin „combinaţii” înţeleg să spun că acestea
erau fapte în sfera ilicitului: furturi, tâlhării, înşelăciuni, recuperări de
datorii prin şantaj. În general, dacă făceai parte din antuR.ul lui N.C.
şi intenţI.ai să faci o astfel de combinaţie, aveai datoria să-l informezi şi
să te consulţi cu N.C. astfel încât, că după combinaţie, să poţi beneficia
de protecţia lui N.. Totodată, această consultare se impuN.şi pentru ca
să nu fie atinse şi prejudiciate interese ale fraţilor C.. Pentru orice astfel
de consultări ori solicitări de protecţie acoliţii lui N.C. erau obligaţi să-i
dea acestuia o parte din banii obţinuţi din activităţile ilicite cu privire la
care s-au consultat.
- martorul cu identitate protejată S.Z., în declaraţia din data de
16.05.2006, a declarat următoarele: ,,Dupa cum am mai aratat, un alt
mod de a obţine venituri era acordarea imprumuturilor baneşti cu
camată. Persoanele care obţineau astfel de venituri erau obligate sa
garanteze cu bunuri de valoare, cum ar fi imobile, autoturisme etc. Au
fost situaţii când, deşi işi primeau dobânzile L.re, fraţii B.vindeau mai
departe bunurile cu care se garantase, fară că proprietarul să ştie acest
lucru. Părţile vătămate în aceste condiţii nu puteau depune plângeri,
deoarece erau ameninţaţi că vor avea de suferit. În cazul în care
persoanele respective se prezentau la poliţie pentru a depune plângere
împotriva acestora ,erau anunţaţi de poliţie, fapt pentru care unii din
membrii ,,brigazii”, prin ameninţări, îi determinau să nu mai depună
plângere. Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în
termenul stabilit, N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi
pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi
ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V.,
G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi
primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece
întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma
împrumutată. Daca existau informaţii că datorN.l ar putea raspunde tot
prin violenţă, erau desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi
„F.”. Ultimul avea şi el o brigada formata din finul său R., C., B., F. şi
P..” ,,Dupa ce S. şi N. au devenit cunoscuţi în lumea interlopă, multe
persoane le-au solicitat ajutorul în recuperarea diverselor sume de bani
împrumutate. După ce se asigurau că acele persoane nu fac parte din
antuR.ul lor şi că nu sunt susţinuţi de alţi membri din lumea interlopa,
acţI.au în forţa, dupa cum am aratat mai sus, prin intermediul oamenilor
din subordiN.lor.” ,,La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o
,,combinaţie” în sensul că avea înformaţii despre un individ care
săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă
de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o
săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului
Mall din Vitan şi l-au transportat la hotelul lui N. pentru a-l determina să
le dea o sumă de bani. În prima faza ,dupa ce l-au dus intr-o cameră din
hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a
apărut la faţa locului, a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut
10000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt
pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina spunându-i că-l vor preda
poliţiei pentru infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie individul
în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea
banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a
oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte
1000. În urma acestui mod de a împărţi banii S. s-a considerat
nedreptăţit şi nu a mai vorbit o perioada cu N.”.
- martorul cu identitate protejată O.L. declara la 08.06.2006: ,,Aşa
cum am arătat mai sus, atât S. cât şi N. acordau împrumuturi băneşti cu
camătă, bani pe care îi obţineau din alte activităţi ilicite (proxenetism,
taxe de protecţie, etc.) În situaţia în care persoanele împrumutate nu
reuşeau să returneze banii în perioada stabilită, atât N. cât şi S. îşi
trimiteau oamenii din subordine, care prin violenţă şi ameninţări încercau
recuperarea banilor împrumutaţi.” „În cazul în care se reuşea
recuperarea banilor prin violenţă ,toţi participanţii primeau un procent din
suma recuperată deoarece de fiecare dată persO. care era datoare
achita o sumă mult mai mare decât împrumutase.”
- martorul C.N., la data de 28.03.2006, a declarat următoarele: ,,În
decursul anilor am rămas în relaţii de prietenie cu B.I. şi chiar l-am vizitat
la vila lui din S.de mai multe ori. În cursul verii din anul 1997 sau 1998 nu
mai reţin exact data, cunosc faptul că B.I. însoţit de aproximativ 80 de
indivizi s-au deplasat cu autoturismele în zona Pantelimon pentru a
„rezolva” un conflict apărut între N.N., care era susţinut de B.I. şi N.G.,
sprijinit de C.C..” „ Acolo ne-am întâlnit cu membrii grupării adverse
aproximativ 30 de indivizi din acest grup; am recunoscut pe membrii
C.C.şi pe un individ pe care îl ştiu sub numele de Seif. Din discuţiile
purtate cu B.I. am înţeles că acest conflict izbucnise între N.N.şi N.G. din
cauza spaţiilor comerciale din C.ul Europa. N.N.fiind în inferioritate atât
financiar cât şi fizic a apelat la B.I. pentru a-i asigura protecţie”.
- martorul F.V.la data de 08.03. 2006, a declarat: ,,N. i-a promis că îi va
acorda protecţia sa lui G.împotriva lui M., astfel că l-a chemat şi pe
acesta la discuţii şi i-a atras atenţia să-l mai păsuiască cu datoria,
deoarece din acel moment se află sub protecţia sa.…Pe parcursul
acestor discuţii am tras concluzia că în spatele lui M. şi prietenilor săi era
tot N.”.
Împrejurarea că inculpatul B.I. se implica în majoritatea activităţilor
infracţI.ale derulate de subordonaţii săi din cadrul grupării şi că juca un
rol de mediator, în urma căruia, fără excepţie îi reveneau diverse foloase
materiale rezultă şi din modalitatea în care a acţI.at, în înţelegere cu
inculpaţii D.S. şi B.V., în raport cu fapta de înşelăciune comisă în dauna
părţii vătămate V.R.
Înţelegerea dintre cei trei inculpaţi viza crearea unei situaţii pentru
partea vătămată V.R. în care acesta să-şi piardă imobilul pe care-l
deţinea, situat în M., ………, în favoarea inculpatului D.S.. Astfel, partea
vătămată împrumutase de la inculpatul D.S. suma de 110.000 dolari
USA cu o dobândă de 4% pe lună, oferind drept garanţie, pe baza unor
acte juridice care simulau în fapt un contract de vânzare-cumpărare cu
clauză de răscumpărare la un termen fixat de 6 luni a imobilului menţI.at
mai sus. Având în vedere că cele 6 luni stabilite pentru răscumpărarea
imobilului se apropiau de termenul de expirare, partea vătămată, pentru
a nu pierde proprietatea imobilului, care de altfel era de o valoare mult
mai mare decât suma împrumutată de la inculpatul D.S., a găsit
cumpărători pentru imobilul pe care-l deţinea, urmărind să obţină un preţ
suficient de mare cât să-l îndestuleze şi pe inculpatul D.S., cât şi să
rămână cu o sumă consideraB.. În aceste condiţii, partea vătămată a
apelat la inculpatul B.I. pentru a împrumuta o sumă de bani pe care să o
remită inculpatului D.S. pentru stingerea datoriei, astfel încât să poată
proceda la vânzarea imobilului către clientul pe care l-a găsit. Cunoscând
că valoarea imobilului deţinut de partea vătămată este mult mai mare,
inculpatul D.S. nu dorea să se mulţumească doar cu restituirea
împrumutului şi a dobânzilor cămătăreşti, ci s-a înţeles cu inculpaţii B.I. şi
B.V. ca aceştia să o menţină în eroare pe partea vătămată cu
promisiuN.unui împrumut, iar la expirarea termenului de 6 luni menţI.at
mai sus să refuze împrumutarea sumei, urmând ca imobilul să revină, în
baza prevederilor contractuale, inculpatului D.S., iar în baza înţelegerilor
infracţI.ale intervenite cu fraţii B., aceştia să fie recompensaţi pentru că
au menţinut-o în eroare pe partea vătămată şi că nu şi-au îndeplinit faţă
de aceasta promisiuN.de a-i acorda un împrumut bănesc.
Pentru comiterea acestei fapte de înşelăciune, inculpaţii B.I., B.V.
şi D.S. au fost condamnaţi prin sentinţa penală cu nr. 966/2005 a
Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală la pedepse cuprinse între 6-11
ani închisoare. În apelul formult de către parchet, prin decizia 53 din data
de 07.02.2007, Curtea de Apel Bucureşti i-a achitat pe cei trei inculpaţi,
apreciind că s-a săvârşit o faptă care nu este prevăzută de legea penală.
- inculpatul I.D., a declarat: „Astfel, N.C.avea o brigadă formată din M.,
N., F.B.l, I. L.şi G.. Aceşti indivizi se ocupau în special de şantaje şi
recuperări”.
- martora C.E.I. a declarat: “Tot în această perioadă, am constatat că
N.C. era însoţit în permanenţă de mai multe persoane despre care am
aflat că sunt oamenii de încredere ai acestuia, lăsând tot timpul impresia
că aceştia se subordO.ază în mod direct lui N.C.l. De asemenea, şi N.C.
avea un comportament de lider faţă de aceste persoane, care îl ascultau
şi executau orice ordin dat de acesta. Dintre aceste persoane de
încredere a lui N., menţiO.z: L.I., zis „I.”, D.S. zis „F.”, G.C., zis „M.”, G.F.
zis B., D.C., M., N., S.H..”
,,…Fraţii B.să recupereze sumele de bani de la datornici folosind
violenţa, ameninţarea şi şantajul cu ajutorul oamenilor din
subordiN.lor.Fraţii B.şi aceşti oameni din atuR.ul lor au lăsat tot timpul
impresia că alcătuiesc un grup organizat, având ca lider pe N.C..
Referitor la aceste recuperări, arăt că întreaga activitate era
coordonată atât de S. ,cât şi de N.C., în funcţie de persO. care avea de
recuperat banii. În asemeN.situaţii, cei doi fraţi aveau următorul mod de
O.re : dacă persO. datornică întârzâia să restituie împrumutul sau
dobânda, cei doi fraţi trimiteau mai întâi două sau trei persoane să
contacteze datorN.l şi să-l determine să-şi achite datoria, dar fără a folosi
violenţa. În cazul în care persoanele trimise nu rezolvau nimic, era
anunţat imediat N. sau S.C., care, la rândul lor,, desemnau alte
persoane care să se deplaseze la datornic şi, prin violenţă şi ameninţări,
să-i determine să restituie împrumutul sau bunurile cu care garantase
acele împrumuturi (maşini,imobile, etc.).”
- martorul cu identitate protejată A.A. a declarat: „Aşa cum am
declarat, atât B.I. cât şi fratele acestuia B.V. în acţiunile violente îl
foloseau pe D.S. zis „F.”, care avea deja formată o brigadă compusă din:
R., C., B., R.şi S.M.., care acţI.au de fiecare dată la cererea fraţilor B..
Aceştia aveau în permanenţă asupra lor săbii, bâte, cuţite, lanţuri şi le
foloseau împotriva persoanelor care trebuiau intimidate”.
- inculpatul G.C. a declarat: „Datorită prieteniei mele cu L.I. am devenit
un om de încredere al lui N., ajungând în situaţia în care acesta mă
trimitea la diverşi datornici să încerc să-i recuperez sumele datorate, dar
nu prin forţă, ci prin vorbă frumoasă şi la bună înţelegere. În situaţia în
care datornicii refuzau să achite împrumutul din diferite motive, îl
anunţam pe N. , care apela la alte persoane din antuR.ul său, care prin
violenţe şi ameninţări acţI.au pentru recuperarea sumelor de bani. Era
folosit cu precădere „F.” care şi acesta la rândul lui avea formată o
brigadă...”
- inculpatul G.C. a declarat: ,,Cunosc faptul că şi celelalte persoane din
brigada acestora ofereau împrumuturi băneşti cu camătă ,însă aşa cum
le impusese N.C., erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din
camăta încasată.
În mod concret cunosc faptul că, în momentul în care „T.„ a
solicitat de la „F.” o sumă de bani cu camătă, acesta l-a întrebat mai întâi
pe N. dacă T.prezintă datorii. N. i-a adus la cunoştinţă lui „F.” faptul că
T.este un om de încredere şi chiar mai mult, garantează pentru această
sumă de bani.Pentru acest fapt „F.” i-a plătit lui N.C. în fiecare lună un
procent din dobânda pe care acesta o încasa de la T.în fiecare lună.”
- martorul cu identitate protejată, numitul C.V. a declarat: „Astfel, în
zona ……… omul de încredere al lui N.C. era un anume B.. Acesta, prin
diverse acţiuni violente şi de ameninţare ,percepea taxe de protecţie de
la diverşi comercianţi din zona ……….. La rândul său B., în schimbul
protecţiei pe care o primea de la N., îi dădea acestuia cotă parte din
banii obţinuţi prin şantaj. În situaţiile în care B. se confrunta cu diverse
situaţii în care pentru obţinerea taxelor de protecţie era necesară
folosirea violenţei, iar B. nu putea face faţă singur prin oamenii pe care îi
avea şi din care făcea parte şi D.C.”, apela la N.C..”
În completarea acestui aspect, martorul cu identitate protejată,
A.A. a declarat următoatele: „Din dobânda încasată în urma
împrumuturilor băneşti B. (n.n. martorul P.C.) îi oferea un procent lui
B.I. ,întrucât acesta îl ajuta să recupereze sumele de bani împrumutate
de la persoanele rău platnice”.....fapt confirmat şi de un alt martor cu
identitate protejată, numitul O.L.care a declarat: „Atunci când N. sau
S. aflau că persoane din subordiN.lor au făcut o ,,combinaţie” fără ştirea
acestora şi fără a primi vreo sumă de bani ,îl chemau pe acel individ
la ,,şedinţă”, ocazie cu care era bătut şi ,,amendat” cu o sumă de bani pe
care era obligat să o achite în scurt timp.”
„În acest sens amintesc corecţia pe care a primit-o R. de la N.,
întrucât solicitase în numele acestuia o sumă de bani de la patronul unui
restaurant din Bucureşti.
Patronul respectiv i-a adus la cunoştinţă acest lucru lui N., fapt
care l-a determinat să-l cheme pe R., să-l bata şi să-l amendeze cu
suma de bani pe care o ceruse patronului....”
- audiat la data de 14.05.2005, inculpatul D.S. zis „F.” a declarat:
„Pentru a avea supremaţie ştiu că am avut conflicte cu alţi lideri ai lumii
interlope, fraţii B.ieşind învingători şi în acest fel, în timp, şi-au impus
autoritatea asupra membrilor lumii interlope. Consultarea lui „N.C.” în
prealabil săvârşirii unor fapte de recuperare, înşelăciune sau alte
infracţiuni, devenise o uzanţă de la care nu se abăteau acoliţii lui N. şi
era menită să preîntâmpine situaţiile în care se ajungea la păgubirea
unei alte persoane aflate de asemeN.în antuR.ul lui N. sau sub protecţia
acestuia. De asemenea, ştiu cu certitudine că odată consultat N., dacă
acţiuN.ilicită era săvârşită, cel care o comitea era obligat să-i dea lui N. o
cotă parte din beneficiul obţinut.”
La data de 10.07.2003, numita R.E.- administrator al S.C. „R.T.I.”
S.R.L. Bucureşti s-a deplasat la platforma „A.” S.A. situată în localitatea
…………., aparţinând S.C. „S.P.” S.R.L. şi le-a cerut angajaţilor să
părăsesecă incinta birourilor. Întrucât aceştia nu au dat curs cererii,
susnumita în urma unui telefon, a chemat mai multe persoane (circa
patruzeci) care au început să agreseze gardienii cât şi angajaţii S.C.
„S.P.” S.R.L. Incidentul s-a stins prin intervenţia forţelor de ordine.
Ulterior a rezultat că agresorii erau condusi de numitul B., care a pretins
că este omul lui „N.C.”. După cum a rezultat din convorbiri telefonice
acesta nu a ştiut de faptul că i se foloseşte numele la A., însă ulteruior a
speculat acest aspect pentru obţinerera de foloase materiele, situaţie în
care îl ameninţa el pe B. că trimite cinci-şase oameni să-l bată pe acesta
şi oamenii lui (a se vedea convorbirile dintre B.I. şi B.V.).
Implicarea inculpatului B.I. în faptele de exploatare a unor
prostituate, comise de către subordonaţii săi, a rezultat din probatoriul
administrat sub forma unor declaraţii. Astfel, au fost retinute declaratiile
- martorului cu identitate protejată P.M.- „În activitatea sa A. se
folosea de numele fraţilor săi S. şi N.C., precizând în fiecare ocazie că
persoanele care îi creau probleme sau nu se supuneau voinţei ei, vor fi
supuşi la violenţe din partea C.C..”
- martora P.L., confirmă prin declaraţia sa faptul că: ”A.era respectată în
Discotecă (n.n. H.) pentru faptul că era sprijinită de fraţii săi N. şi S.C..”
De asemenea, martora cu identitate protejată G.D.a declarat:
„Era de asemeN.cunoscut faptul că hotelul din ………, apartinand lui
N.C., era utilizat în activitatea de proxenetism şi prostitutie de catre
proxenetii care erau în brigada lui A.C., respectiv U., J., G.S.zis S.şi
altii…Hotelul lui N.era folosit pentru prostitutie cu precadere de
prostituatele care fie nu aveau acte, fie datorita faptului că erau minore şi
nu aveau astfel acces ]ntr-un alt hotel. De asemenea, la hotelul lui N.C.
mai mergeau prostituatele şi atunci cand clientul nu dorea sa figureze
inregistrat la un hotel în cadrul caruia se practicau astfel de inregistrari,
conform uzantelor legale. Arat că din cele constatate de mine stiu că la
hotelul lui N.era în fiecare noapte un flux de prostituate carora li se
dadeau camere. Tariful pe care-l plateau fetele ori clientii acestora la asa
zisa receptie a hotelului, era de 20 de dolari sau echivalentul în lei.”
Un alt martor cu identitate protejată, numita „N.P.” a declarat:
„L-am indicat pe un anume „A.”, despre care cunosc că în perioada în
care am început să mă prostituez în discoteca H., era şoferul lui S.C. şi
N.C. şi se ocupa totodată de prostituatele acestora, în sensul că le
transporta la discotecă, le asigura protecţia şi se ocupa ca banii obţinuţi
de fete din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la N. ori la S.C..
Ştiu că N.C., când am început eu să frecventez discoteca H., avea şi el o
prostituată, însă despre N. ştiu că ulterior a avut fete care au fost plasate
în alte locuri, considerate mai selecte.”
De asemenea, convorbirile telefonice, interceptate în mod
autorizat, au condus la concluzia că faptele de proxenetism şi trafic de
persoane derulate de membrii grupării infracţI.ale „C.C.” se făceau cu
ştiinţa şi cu implicarea inculpatului B.I., căruia îi şi reveneau o parte din
sumele de bani obţinute din exploatarea tinerelor care fie că au fost
constrânse, fie au acceptat să practice prostituţia.

2.B.V. zis „S.C.”


Inculpatul B.V., alături de fratele său, inculpatul B.I., au fost cei
care au pus bazele grupării infracţI.ale organizate, „C.C.”. Urmare
cercetărilor efectuate de parchet cu privire la activitatea grupării
infracţI.ale „C.C.”, inculpatul B.V. a fost trimis în judecată şi condamnat
pentru următoarele:
- pentru implicarea sa în comiterea faptelor de tâlhărie şi lipsire de
libertate în dauna părţii vătămate P.S.. Cu privire la această faptă, rolul
inculpatului B.V. a fost de a planifica acţiunea, de a coordona, prin
intermediul telefonului, acţiunile inculpatei C.I., martora in prezenta
cauza, persO. care a ademenit-o în locuinţă pe partea vătămată, de a
coordona acţiunile lui D.S., persoană care, împreună cu inculpaţii R.B.,
G.F. şi B.I.au executat deposedarea, prin violenţă, a părţii vătămate de
bunurile pe care le avea asupra sa, ocazie cu care au şi lipsit-o de
libertate. Pentru rolul său în tâlhărirea părţii vătămate P.S., inculpatul
B.V. a fost condamnat la 11 ani închisoare prin sentinţa penală
nr.966/2004 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, pedeapsă redusă
în apel la 9 ani cu ]nchisoare prin decizia 53/07.02.2007 a Curţii de Apel
Bucureşti, soluţia rămA.nd defintivă pe data de 04.03.2008.
- pentru implicarea sa în faptele de lipsire de libertate săvârşite în dauna
părţilor vătămate U.N., C.A.şi C.V., în condiţiile în care cele trei părţi
vătămate au fost răpite pentru că proxenetul acestora, inculpatul M.P.zis
„T.” nu a achitat taxele de protecţie la care era obligat faţă de „C. C.”, în
schimbul permisiunii de a derula activităţi de proxenetism în cadrul
discotecii H.. Pentru cele trei fapte de lipsire de libertate, inculpatul B.V.
a fost condamnat prin sentinţa penală nr.966/2004 a Tribunalului
Bucureşti – Secţia I Penală la câte 10 ani închisoare, pedeapsă redusă
în apel la 9 ani închisoare prin decizia 53/07.02.2007 a Curţii de Apel
Bucureşti .
- pentru implicarea sa în comiterea faptei de înşelăciune în dauna părţii
vătămate V.R. G., cand inculpatul D.S. în complicitate cu inculpaţii B.I. şi
B.V. au indus şi menţinut în eroare pe partea vătămată V.R. G.cu ocazia
derulării unui antecontrat de vânzare-cumpărare, cauzând acestuia un
prejudiciu de 100.000 de USD. La menţinerea în eroare a părţii vătămate
cu privire la buna sa credinţă în executarea obligaţiilor reieşite din
antecontractul de vânzare-cumpărare, respectiv vânzarea imobilului
către partea vătămată, inculpatul D.S. a beneficiat de ajutorul nemijlocit
al inculpaţilor B.V. şi B.I. care i-au întărit părţii vătămate convingerea că
inculpatul D.S. va fi de acord să vândă imobilul (către acel cetăţean
italian sau către partea vătămată), astfel încât termenul stabilit pentru
onorarea acestei obligaţii a expirat. Pentru rolul său în săvârşirea acestei
infracţiuni, inculpatul B.V. a fost condamnat la 10 ani închisoare prin
sentinţa penală 966/2004 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală însă,
în apel, prin decizia 53/07.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti, s-a dispus
achitarea inculpatului cu privire la aceasta fapta, solutia ramA.nd
definitiva prin d.p. nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J.
-pentru implicarea sa în faptele de trafic de persoane şi proxenetism
Pe parcursul mai multor ani B.V. a recrutat, cazat şi a primit mai
multe persoane de sex feminin pe care le-a găzduit într-un imobil
proprietatea sa unde li se impuN.că în timpul zilei să facă activităţi de
menaj, iar seara erau duse la Discoteca H., de către mai multe persoane
de încredere ale acestuia, pentru practicarea prostituţiei. Pentru rolul său
în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane inculpatul B.V. a fost
condamnat la 10 ani închisoare, iar pentru săvârşirea infracţiunii de
proxenetism la 5 ani închisoare prin sentinţa penală 966/2004 a
Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, însă Curtea de Apel Bucureşti a
admis apelul declarat de inculpat în urma caruia, prin decizia
53/07.02.2007 a dispus achitarea inculpatului cu privire la infractiune de
proxenetism, raminind însă neschimbata pedeapsa de 10 ani inchisoare
pentru savirşirea infractiunii de trafic de persoane.
Activităţi derulate de inculpatul B.V. în sfera proxenetismului, a
traficului de persoane, taxe de protecţie solicitate de la alţi proxeneţi şi
acţiuni de sancţI.are a persoanelor care refuzau sau întârziau cu plata
taxelor de protecţie (acţiuni, de regulă, prin care diverse persoane erau
lipsite de libertate, sechestrate pe motivul că fie acestea, fie proxenetul
lor omitea să plătească taxele de protecţie în schimbul permisiunii de a
derula activităţi de proxenetism pe raza municipiului Bucureşti).
- inculpatul I.D., a declarat următoarele: ,,Precizez că în mediul lumii
interlope şi în special a proxeneţilor, activitatea de proxenetism din H.
era cunoscută că fiind „şmecheria” lui S. şi N.C.l, în sensul că nici un
proxenet nu-şi putea aduce prostituatele în această locaţie decât cu
acordul lor şi al surorii acestora, A.C.l.
Pentru a obţine acest acord, respectivii proxeneţi trebuiau să
achite o taxă L.ră de protecţie fraţilor C.. Unii dintre aceştia, precum
G.Ş.îi plăteau această taxă A. C., iar alţii precum fraţii E.şi G.V.precum
şi T. îi plăteau direct lui S.C..
În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa
de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai
multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma
achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.
Un exemplu în acest sens îl constituie sechestrarea a trei
prostituate aparţinând lui T., de către U.C., M.., G.Ş.şi M..
Aceştia, în urma dispoziţiilor lui S.C., le-au răpit pe cele trei tinere,
sechestrându-le ulterior pe parcursul unei nopţi şi, eliberându-le a două
zi dimineaţa, numai după ce S.C. a negociat cu T. răscumpărarea lor.”
- inculpatul G.C., un apropiat al inculpatului B.I., a declarat: „În
activitatea ei infracţI.ală A.era sprijinită de fraţii B.şi S.C. dar cu
precădere de la doilea, care interveN.în forţă ori de câte ori era solicitat
de A.”.
- martorul O.A., a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de
proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi
anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D.. Această
grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa 20 de
prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el menţinând
legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi pe care-i cunosc cu
numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul D.A.) ...”
„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între S.C.
şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul
lor, că la dispoziţia lui S.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani
încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui S.C. ...”
Totodată, martorul a relatat modalitatea în care inculpatul B.V.
percepea taxe de protecţie de la grupările rivale de proxeneţi sau
proxeneţii care acţI.au individual şi a precizat modalitatea în care
inculpatul B.V. sechestra prostituatele acelor proxeneţi care întârziau sau
omiteau să plătească taxele de protecţie.
În situaţia în care aceşti proxeneţi refuzau să plătească aceste
sume (n.n. lui B.V.) aceştia obişnuiau să sechestreze una sau două din
prostituatele lor iar apoi le determinau pe acestea să practice prostituţia
şi să le plătească lor sumele pe care le încasau de la clienţi, iar în alte
cazuri îi determină pe proxeneţii acestora să le răscumpere, în schimbul
eliberării lor, în acest caz sumele încasate reprezentând răscumpărarea
prostituatelor, fiind cuprinse între 500 – 1000 dolari sau euro. Acest mod
de O.re era folosit şi de …B.V., care se folosea de sprijinul unui cetăţean
italian…care contacta telefonic prostituata aparţinând proxeneţilor care
refuzau să plătească ,,taxele pretinse”, prezentându-se acesteia drept
client…prostituata respectivă…pleca împreună cu el având
reprezentarea că va fi condusă la o locaţie …pentru a întreţine cu el
raporturi sexuale contra cost. În realitate italianul o transporta pe pe
aceasta la locuinţa lui S.C. …unde o preda acestuia.”
- inculpatul I.A., a declarat: ,În condiţiile în care devenisem un om de
încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.”
plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui
A.C.. Unii dintre aceşti proxeneţi, dintre care enumăr pe S., plăteau taxe
de protecţie atât A. C., cât şi lui S.C.. Din câte îmi amintesc, banii care
mi s-au plătit mie de diverşi proxeneţi pentru S.C. erau cuprinşi între 200-
500 de dolari.
,,Arăt că am fost de faţă, în zona ……….., când S.C., după ce a
ademenit câte o prostituată a unui anume D., F.şi a lui C.B., le-a cerut
acestora să plătească o sumă de bani pentru a-şi răscumpăra
prostituatele. Arăt că am fost de faţă şi cunosc că proxeneţii pe care îi
cunosc cu numele de D. şi F.i-au plătit lui S. sumele solicitate de acesta.”
La data de 10.05.2006, fiind audiat, inculpatul I.A. a declarat:
„În perioada 2000 – 2002, am fost unul din oamenii de încredere al
lui B.V., ajutându-l cu precădere în activitatea de proxenetism pe care o
desfăşura”.
„Eram folosit de S. atât la transportul prostituatelor, cât şi pentru
colectarea diferitelor sume de bani”
„Am fost ajutaţi în această activitate de F. (n.n. inculpatul G.Ş.) şi
D.(n.n. A. D.)”
„D.ra desemnat să stea în parcarea discotecii H. pentru a
supraveghea prostituatele şi uneori ... încasa banii de la prostituate pe
care-i dădea lui „S.C.”.
- martora R.C.a declarat: „Despre G.Ş. zis ,,F.” cunosc că era unul dintre
oamenii de încredere ai lui S.C., încă din perioada anilor 1998, alături de
I.A. zis ,,A.” şi A. D.. În perioada 1998-2004, G.Ş. zis ,,F.”, alături de cei
doi mai sus-menţI.aţi l-au sprijinit pe S.C. în activitatea de proxenetism,
în sensul că la solicitarea lui S., cei trei indivizi transportau prostituatele
de la domiciliu în diverse discoteci şi cluburi, dar şi încasau sumele de
bani obţinuţi de acestea din practicarea prostituţiei, pe care apoi le
predau lui ,,S.C.”. Spre deosebire de ceilalţi doi, G.Ş. chiar şi după
arestarea lui S. în anul 2004, a continuat să coordO.ze activitatea de
prostituţie a numitei R.M., iar banii obţinuţi ajungeau în cele din urmă la
familia lui S.. Precizez că, deşi arestat, prin intermediul telefonului mobil
B.V. îl coordona pe G.Ş., trasându-i sarcini concrete referitoare la
această activitate de proxenetism.
Încă din acea perioadă B.V., cu ajutorul lui A. şi a lui F. coordona
activitatea de prostituţie a mai multor fete, desfăşurată în discoteca B-
O..”
„La scurt timp S. a deschis un club în aceeasi zonă, continuând să
coordO.ze activitatea de proxenetism tot prin intermediul celor trei
indivizi”.
În completarea probatoriului A.lizat mai sus, martora C.E.I. a
declarat: „S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi tâlhării,
împreună cu : P.A., zis „L.”, I.B.V., P., D.S.. În activitatea de proxenetism
omul de bază a lui S.C. era P.A., zis „L.”, care se ocupa cu transportarea
prostituatelor, racolarea clienţilor şi încasarea sumelor de bani de la
aceştia, care în cele din urmă ajungeau la S.C.. Cu ocazia unei vizite în
locuinţa lui S. am cunoscut trei dintre aceste prostituate care locuiau într-
o cameră de la un etaj superior. Ştiu că erau strigate C., A.şi M.. Dintr-o
discuţie cu S. am aflat că într-adevăr sunt prostituatele lui, că fuseseră în
Spania pentru a practica prostituţia, dar întrucât nu făcuseră bani, le-a
adus înapoi în ţară şi le trimitea să se prostitueze prin intermediul unui
anume A., în discoteca H.”.
După eliberarea lui S. din penitenciar în decembrie 2002, acesta a
renunţat la majoritatea prostituatelor pe care le avusese în legătură
înainte de arestare, oprind una singură, pe nume M., pe care a mutat-o
în vila sa de pe ………... La începutul anului 2003 S. a racolat noi
prostituate pe care le-au găzduit în aceeasi vilă de pe ………..şi cu
ajutorul celor trei oameni de încredere pe care i-a rechemat, A.că A., A.
şi F., au R.at activitatea de proxenetism.”
- martora R.M. a declarat: „S. mi-a spus ... că banii obţinuţi din prostituţie
să-i împart jumătate cu el … obţineam 600 euro pe săptămână”.
„S. se ferea să pună mâna direct pe banii obţinuţi din prostituţie ... lucru
pentru care îl trimitea pe F. care veN.zilnic ... şi lua de la mine partea de
bani care-i reveN.lui S.”. Martora a mai relatat că exploatarea sa de către
inculpatul B.V. a fost realizată şi după ce „S.C.” a fost arestat, de
exploatarea sa în concret ocupându-se martora R.C., coordonată de
inculpatul B.V. şi prin intermediul telefonului, iar o parte din bani
ajungeau la „S.C.”, prin intermediul inculpatului G.Ş..
- inculpatul G.C. zis „M.”, a declarat: „Cunosc că inculpatul B.V. era
implicat în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane în mod direct
sau prin persoane interpuse, racola diverse persoane pe care le obliga
să se prostitueze, existând situaţia ca unele dintre acestea să fie trimise
şi în Spania” (aspectul privind transportarea în Spania a prostituatelor
coroborandu-se şi cu cele declarate de martora C.E.I.).
- partea vătămată S.C.a confirmat prin declaraţia sa:,S.C. m-a chemat
în sufrageria apartamentului, unde a început să mă supună la mai multe
întrebări în legătură cu faptul dacă am proxenet şi cine m-a adus în
discoteca H.. Eu i-am spus acestuia că nu sunt în legătura vreunui
proxenet, lucrez pe cont propriu, aspect pe care el mi l-a reproşat,
spunându-mi cum îmi permit să lucrez singură întrucât toate fetele din
discotecă se prostituează în interesul lui.
S.C. a început să mă agreseze fizic cu pumnii şi picioarele pentru
a mă determina să accept să-i plătesc din sumele obţinute de la clienţi
,,taxă” (n.n. taxă de protecţie).
Mi-am dat seama din modul cum ele au fost abordate de S.C. (n.n.
alte două prostituate) că au fost aduse în locuinţa lui pe motiv că
proxeneţii lor nu au plătit acestuia taxele pretinse”
- la data de 21 septembrie 2004 martorul M.P.zis „T.” a afirmat
următoarele: „Un alt grup de proxeneţi care aveau prostituate în H. era
format din M.S., L. şi T.. Şi acest grup plătea taxe de protecţie C.C..”
„In cursul anului 2002 am cunoscut o fată pe nume V.C.care era
prostituată în H. si pe această fată o protejam. În cursul primăverii anului
2003 am primit un telefon de la V.C.care mi-a spus că se află
sechestrată, fiind răpită din Discoteca H.. Mi-a spus telefonic să iau
legătura cu S.C. pentru a discuta condiţiile răscumpărării si m-am
deplasat la S. acasă care a fost de acord să le elibereze cu condiţia că
eu să-i achit suma de 300 USD.”
Activitatea de proxenetism a fost descrisă şi de martorul cu
identitate protejată S.Z., care a declarat: „Arăt că, încă de atunci,
proxenetismul era principala ocupaţie a fraţilor B., pe lângă săvârşirea
altor genuri de infracţiuni cum ar fi: furturi, şantaje şi tâlhării. După anul
2000, S.C. cu ajutorul unor oameni de încredere ca „F.” şi „A.” a
continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare
a clienţilor în special discoteca H.. Un om de baza în activitatea de
proxenetism coordonată de S.C. era A. zis „L.” care la rândul sau
coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi
minore, profitul obţinut de acesta revenind în mare parte lui S.C..
Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor
reprezentativ pentru S. C., il constituie actiuN.intitulata de acesta ,,L.,,
denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de
autoritati. Astfel, S., dorind sa-şi innoiasca lotul de prostituate, a dat
dispozitii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să
meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneti,
locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în
autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la
vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat
în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai multe prostituate,
pe care le-au transporta în mai multe rinduri la vila din ……….,, unde
erau asteptati de S. care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe
măsură ce erau aduse la vila din ………, prostituatele erau intrebate de
B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic
placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o
alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva, care nu
corespundeau din punct de vedere fizic, au fost eliberate. Precizez că, în
timpul transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a
nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse.”
Fiind audiat martorul cu identitate protejată A.A. a declarat:
,,Despre S.C. cunosc că pe lângă preocupările în sfera împrumuturilor
băneşti acordate cu camătă, acesta era implicat şi în activităţi de
proxenetism şi trafic de persoane, în sensul că trăgea foloase materiale
de pe urma unor prostituate a căror activitate o coordona prin intermediul
omului său de încredere ,pe nume L., precum şi prin intermediul numitei
S.A., sora acestuia. Aşa cum am arătat, L. era persO. care se ocupa de
prostituatele lui S., în sensul că le căuta clienţi pentru a întreţine relaţii
sexuale, le transporta în locurile unde urmau să se întâlnească cu
aceştia şi le asigura protecţia,spunând tot timpul că sunt femeile lui S..
Cunosc faptul că B.V. prin intermediul unor apropiaţi printre care
M., L. şi „C.” au trimis mai multe fete în Spania în vederea practicării
prostituţiei ,urmând ca banii obţinuţi să fie trimişi în ţară lui B.V..”
Un alt martor cu idetitate cu identitate protejată A.V.a declarat:
„Încă din perioada 1997-1998 B.V. avea mai multe fete care se
prostituau pentru acesta, pe care le plasa în discoteca din incinta
cinematografului L.”
Martorul cu identitate protejată O.L.a declarat: ,,Pe parcurs,
devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura
activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care
aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Arăt că S. în această
perioadă exploata aproximativ zece prostituate, pe care le caza fie într-
un imobil din ………, fie în diverse apartamente din zona P.S.. Au fost
situaţii când unele dintre prostituatele lui S. au încercat să fugă, însă au
fost găsite de oamenii acestuia, bătute şi obligate să se prostitueze în
continuare.”
Declaraţia inculpatului D.S., zis ,,F.” a venit in completarea celor
de mai sus: „Majoritatea sumelor de bani provenite din proxenetism se
duceau către B.V., iar locotenenţii acestuia şi subordonaţii primeau
diverse sume de bani ce reprezentau partea fiecăruia din implicarea lor
în aceste infracţiuni”
Fiind audiată martora C.E.I. a declarat: „Referitor la aceste taxe
de protecţie, arăt că erau percepute de fraţii B.şi oamenii acestora atât
de la oamenii de afaceri din zona lor de influenţă, cât şi de la alte
persoane din lumea interlopă ,care se ocupau cu activităţi ilicite, gen
proxenetism. În acest sens, un exemplu concret, pe care îl ştiu personal
de la S.C. ,este taxa de protecţie pe care acesta o solicita şi o încasa de
la proxeneţii care acţI.au în afara ţării, în special în Spania. Acesta mi-a
spus că urma să încaseze o sumă de bani drept taxă de protecţie de la
un anume C.C., care avea mai multe prostituate şi pe care le exploata
în Spania.
Aşa cum am mai arătat, aceste taxe de protecţie erau aplicate unor
oameni de afaceri, care nu erau de acord să accepte serviciile agenţilor
de pază de la firma G. În această situaţie N. şi S. îşi trimiteau oamenii
din grupare la locurile unde aceştia îşi desfăşurau activitatea, care
provocau diferite pagube sau nu achitau consumaţia pe care o făceau în
aceste locuri. Dacă nici în aceste condiţii aceşti oameni de afaceri nu
erau de acord să beneficieze de serviciile firmei de pază, fraţii
B.impuneau taxă de protecţie pentru a opri aceste acţiuni de
agresivitate.
În acest mod a procedat cu patronii discotecii B.şi B., A.că
cetăţeanul italian J.şi C.B., până când i-a determinat să accepte oamenii
acestuia ca agenţi de pază.”
Martorul cu identitate protejată A.A., a declarat:
,,De fapt întreaga activitate de proxenetism era coordonată de B.V.
şi B.I. ,prin intermediul numitei S.A., care percepea chiar şi taxe de
protecţie şi comisioane de la ceilalţi proxeneţi din această discotecă
pentru ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea în această
locaţie,;cea mai mare parte din taxele de protecţie încasate de
A.ajungeau la S. şi N.C.”.
Inculpatul I.A., a declarat: „Precizez că în mediul lumii interlope şi
în special al proxeneţilor, activitatea de proxenetism din H. era cunoscută
că fiind „şmecheria” lui S. şi N.C.l, în sensul că nici un proxenet nu-şi
putea aduce prostituatele în această locaţie decât cu acordul lor şi al
surorii acestora, A.C.l.
Pentru a obţine acest acord, respectivii proxeneţi trebuiau să achite
o taxă L.ră de protecţie fraţilor C.. Unii dintre aceştia, precum G.Ş.îi
plăteau această taxă A. C., iar alţii precum fraţii E.şi G.V.precum şi T. îi
plăteau direct lui S.C..
În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa
de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai
multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma
achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.
Arăt că unele dintre taxele de protecţie plătite de proxeneţii din „H.”
se achitau lui S.C. prin intermediul meu. În câteva ocazii, la solicitarea lui
S.C., am luat bani de la S., E., S., reprezentând taxe de protecţie, pe
care i-am dus lui S.. În schimbul acestor taxe de protecţie, proxeneţii din
discoteca „H.” primeau permisiuN.să deruleze activităţi de proxenetism,
fără să fie stânjeniţi de S. ori A.C..”
De asemenea, fiind audiat, inculpatul D.S. zis ,,F.”, a declarat:
,,Uneori pentru obţinerea acestor taxe (n.n. taxe de protecţie)fraţii
B.foloseau chiar şi violenţa fiind ajutaţi de persoanele care stăteau pe
lângă aceştia.
Pentru a avea supremaţie în cartier ştiu că au avut conflicte şi cu
alţi lideri ai lumii interlope, fraţii B.ieşind învingători şi în acest fel şi-au
impus autoritatea asupra membrilor lumii interlope atât din cartier, cât şi
din alte zO. ale Bucureştiului.”
Martorul S.M.a declarat următoarele: ,,De la M.S. am înţeles că
A.R., pentru a scăpa de datoria pe care o avea la mine, a intervenit la
B.V. şi B.I. pentru ca aceştia să-şi trimită oamenii lor recuperatori să mă
intimideze ca să renunţ la banii pe care mi-i datora Romitto.”
Cu ocazia audierii, martorul cu identitate protejată P.M. a
declarat: ,,In cadrul acestor întâlniri i-am auzit pe N. şi pe S.C. plănuind
să intre înarmaţi cu pistoale şi săbii, peste nişte persoane, al căror nume
nu mi-l amintesc, în scopul de a le jefui sau a obţine recuperarea unor
datorii. Arăt în continuare că în cursul lunii iulie 1994 l-am auzit pe S.
povestindu-i lui N. şi altor indivizi din antuR.ul său cum a intrat în locuinţa
unei persoane, împreună cu alţi doi prieteni înarmaţi cu pistoale,
ameninţând propietarul cu moartea în scopul de a obţine recuperarea
unor datorii mai vechi.
MenţiO.z că atât N., cât şi S. aveau în permanenţă câte un grup
format din 3-4 indivizi, pe care-i puneau să ne însoţească pe noi fetele şi
care îi ajutau şi la comiterea altor infracţiuni.”

Obţinerea de bani şi foloase materiale de către B.V. de la


persoanele din cadrul grupării care i se subordonau în virtutea poziţiei
avute a fost dovedita cu urmatoarele mijloace de proba:
- declaraţia inculpatului I.D. care a arătat: ,,Prin anul 2000-2001, unul
dintre cumnaţii mei de la acea dată, a achiziţI.at de la M., fiul lui S.C.l, un
autoturism BMW, legătura dintre cei doi realizându-se prin mine. Din
preţul de vânzare de 3.000 de euro, pe parcurs s-au plătit circa 2.000 de
euro, rămânând o datorie de 1.000 de euro, care nu a mai fost plătită de
cumnatul meu. Prin anul 2004, pe fondul acestei datorii, S.C. m-a
chemat la o discuţie prin intermediul lui U.C., precizând că dacă nu mă
prezint ,voi fi bătut. Urmare a poziţiei pe care o avea S. în lumea
interlopă, m-am prezentat la hotelul lui N.C., unde m-am întâlnit cu S..
Motivând că eu l-am pus în legătură pe cumnatul meu cu M., S.C.l mi-a
învederat pe un ton imperativ că eu va trebui să achit întreaga
contravaloare de 3.000 de euro a autoturismului, fără să mai recunoască
sumele plătite până la acea dată, punându-mă să plătesc câte 200 de
euro pe săptămână, până la concurenţa sumei de 3.000 de euro.”
- inculpatul I.A. a declarat: ,,Cunosc că persoanele din antuR.ul lui S.
se consultau cu acesta atunci când vroiau să facă o recuperare prin
şantaj ori o faptă de înşelăciune pentru a beneficia de protecţia lui S. şi
pentru a se asigura că nu aduc atingere unor alte interese ale fraţilor B..
În aceste situaţii, cei care îl consultau pe S. erau obligaţi să îi dea şi
acestuia o parte din banii sau profitul obţinut din activitatea ilicită
respectivă. Aceste persoane, mai ales când era vorba de obţinerea unor
profituri mai mari, nu omiteau nici o dată să se consulte fie cu S., fie cu
N.. În unele situaţii, când se mergea la recuperări, fie toţi banii erau luaţi
de S. şi împărţiţi după aceea participanţilor la recuperare, fie era trimis
cineva care lua toţi banii, după care îi dădea o parte lui S..”
- martorul cu identitate protejată C.V.a declarat: ,,Aşa cum U. este
sclavul A. C.,ştiu faptul că L. este sclavul lui S.C.. Pentru a beneficia de
protecţia lui S.C. şi pentru a se putea folosi de numele acestuia ,L. era
obligat să-i plătească lui S. o parte din banii pe care îi obţiN.din
proxenetism”.
- martorul cu identitate protejată T.I. a declarat: ,,În schimbul protecţiei
pe care „L. o primea de la S.C.” şi în schimbul dreptului de a se prezenta
ca fiind „omul lui S.C.”, A. P.zis „L.” era obligat să-i dea acestuia o parte
din banii pe care îi obţiN.din activităţile de proxenetism.”
3. L.I. ZIS ,,I..”
Inculpatul L.I. - alt membru marcant al acestei grupari infracţI.ale,
fiind considerat sfătuitorul şi omul de încredere a lui B.I., zis “N.C.”, a
făcut totodată o echipa redutaB. cu inculpatul G.C. în sfera recuperărilor
de datorii reale sau pretinse, la cererea liderului acestui grup infractI.al
sau chiar în nume propriu. Rolul său era acela de om de încredere al lui
„N.C.”, dar nu numai de execuţie ci şi de sfătuitor, de a avea iniţiativa în
cazul în care mergea împreună cu inculpatul G.C. la solicitare lui „N.C.”
pentru a reaL.o recuperare în bune condiţii, fiind cel care în
asemeN.situatii recurgea la ameninţări asupra părţii vătămate. Ca şi alţi
membri ai grupării infracţI.ale, inculpatul nu avea alte venituri decât cele
pe care le obţiN.din procentele, şi care nu erau minimale, (de exemplu
1500 de euro în urma săvârşirii unui şantaj, în anul 2004) pe care i le
aloca „N.C.” în urma efectuării unei recuperări.
Prin rechizitoriul 343/P/2004 inculpatul a fost trimis în judecată
pentru savirsirea infractiunilor de santaj, în sarcina acestuia reţinându-se
că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe
şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi
M.G.să restituie o sumă de bani. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost
condamnat la o pedeapsa de 2 ani şi 6 luni inchisoare, menţinută în apel.
Astfel în cursul anului 2003 inculpata M.V.A.a apelat la serviciile
inculpatului B.I. zis „N.C.” în scopul recuperării unei sume de bani de la
părţile vătămate M.M. şi M.G., prin recurgerea la acţiuni din intimidare
îndreptate împotriva acestora, situatie în care inculpatului B.I. zis „N.C.”
şi celorlalţi membri ai grupului desemnaţi să se ocupe de acest caz le-ar
fi revenit un procent de 30% din suma totală ce era de recuperat. În
schimbul acestui comisI., membrii grupului infracţI.al al cărui lider era
inculpatul B.I. zis „N.C.” au primit de la acesta misiuN.să determine pe
părţile vătămate să restituie suma pretinsă, iar pentru executarea acestor
activităţi a fost desemnat inculpatul G.C. zis „M.”, prezent şi el la
discutiile preliminare.
Pentru aducerea la îndeplinire a scopului propus, inculpatul G.C.
zis „M.” a apelat şi la alţi membri ai grupului infracţI.al organizat şi anume
inculpaţii L.I. zis „I.”, C.L. şi B.L. F., toţi aceştia făcând parte din
antuR.ul inculpatului B.I. zis „N.C.”, iar în anumite situaţii (cum s-a
întâmplat în ziua de 22.12.2003) şi la alţi indivizi rămaşi neidentificaţi,
capabili însă să se strângă şi să se deplaseze într-un timp scurt acolo
unde erau solicitaţi.
Tot în scopul intimidării părţilor vătămate şi a personalului de la
fabrică, inculpatul G.C. zis „M.” nu s-a deplasat niciodată singur la fabrica
de zahăr din R., ci numai însoţit de persoanele sus menţI.ate, care erau
bodyguarzi sau foşti sportivi, cu o constituţie fizică de natură a impresI.a
şi de a zădărnici o eventuală împotrivire. De altfel, în declaraţia sa,
inculpatul L.I. zis „I.”, precizează că: ”Există posibilitatea ca fizicul
meu să-l fi impresI.at (n.n., pe M.M.)”
Ca o metodă practică şi directă de intimidare, inculpaţii G.C. zis
„M.” şi L.I. zis „I.” au folosit încă de la prima întrevedere cu părţile
vătămate atât tonul ridicat, cât şi o atitudine în mod voit extrem de
degajată, total improprii în condiţiile în care aceştia se aflau, teoretic, în
calitate de oaspeţi în biroul acestora. Relevantă sub acest aspect a fost
declaraţia inculpatului L.I. zis „I.”, care precizează: „Referitor la tonul
folosit de G.C. în discuţie, arăt că în mod obişnuit acesta are un timbru
vocal mai dur….şi admit că persoanele care nu-l cunosc ar putea
interpreta tonul lui drept ameninţător” .
În ceea ce priveşte rolul inculpatului L.I. zis „I.” şi prezenţa acestuia
la discuţiile purtate de către inculpatul G.C. zis „M.” cu părţile vătămate
M.M. şi M.G., s-a menţI.at faptul că acesta se afla într-o relaţie apropiată
de prietenie cu inculpatul B.I. zis „N.C.”, iar din declaraţiile părţilor
vătămate a rezultat că acesta afişa un aer de superioritate faţă de
inculpatul G.C. zis „M.”, atrăgându-i atenţia asupra faptului că, în situaţia
în care nu va duce la bun sfârşit misiuN.pentru care a fost desemnat, va
fi înlocuit cu altul mai dur. De asemenea, rolul de „supervizor” deţinut în
această activitate de către inculpatul L.I. zis „I.”, în calitate de apropiat al
liderului grupării infracţI.ale organizate, deci care nu se ocupa de
executarea propriu-zisă a actelor de ameninţare, a fost reliefat şi de
împrejurarea că acesta a adus la cunoştinţă părţilor vătămate faptul că
le-a verificat şi a constatat că acestea nu au nici un fel de sprijin, situaţie
în care ei vor fi cei care vor rezolva problema.
Referindu-se la preocupările grupului infracţI.al condus de
inculpatul B.I. zis „N. C.”, în aceeaşi discuţie înregistrată audio-video
inculpatul G.C. zis „M.” a aratat că membrii acestui grup „mai mult se
ocupau de recuperări”:
La data de 24.08.2005 a fost audiat şi inculpatul R.L.în legatura
cu activitatea infractI.ala a gruparii conduse de fratii B., ocazie cu care a
declarat următoarele : „ Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru
unele intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din
imediata apropiere a lui N. din care pot exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi,
cu care eu nu am avut de -a face.
Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare
organizată ,având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său, B.V.,
iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”,
L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H..”
Fiind audiată la data de 30.08.2005, martora C.I.E.a declarat
următoarele:
„Tot în această perioadă, am constatat că N.C. era însoţit în
permanenţă de mai multe persoane ,despre care am aflat că sunt
oameni de încredere ai acestuia, lăsând tot timpul impresia că aceştia
se subordO.ază în mod direct lui N.C.l. De asemenea, şi N.C. avea un
comportament de lider faţă de aceste persoane, care îl ascultau şi
executau orice ordin dat de acesta. Dintre aceste persoane de încredere
a lui N. menţiO.z : L.I., zis „I.”, D.S.,, zis „F.”, G.C., zis „M.”, G.F. zis B.,
D.C., M., N., S.H..”
,,Aşa cum am arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi
S.C. să meargă la datornici şi să-i determine să restituie împrumutul,
însă fără a folosi violenţa, şi aici amintesc: L.I., zis I., G.C. zis M., F.B. şi
alte persoane pe care deocamdată nu mi le amintesc. Referitor la
această firmă de pază „G.” cunosc că N.C. coordona activitatea acestei
firme, la început prin L.I., zis I., iar ulterior prin intermediul altei persoane
de încredere din antuR.ul acesteia, pe nume G.F. zis B.. Asa cum am
arătat şi mai sus, inculpatul (n.n. inc. L.I.) era omul de încredere a lui
“N.C.”, rolul său în această grupare fiind acela de a recupera în numele
lui “N.” diferite sume de bani de la persoanele datornice”.
Cu ocazia audierii la data de 14.09.2005, inculpatul I.D.a declarat
următoarele: “Astfel, N.C. avea o „brigadă” formată din „M.”, „N.”, „F.-
B.l”, „I.”-L.şi G.. Aceşti indivizi se ocupau în special de şantaje şi
recuperări. ”
Cu ocazia unei discutii purtate de P. cu inculpatul I.A. la data de
04.07.2005, acesta din urma a făcut următoarele afirmaţii : „P.: Cine erau
locotenenţii lui N.? I.A.: Păi nu pot să-i pronunţ numele. Erau deja
şmecheri B., I.. Sunt băieţi din cartier.”
Fiind audiat, la data de 17.08.2005, martorul cu identitate
protejata A.V.a declarat următoarele: „Fraţii C.nu se mai implicau în
acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea
acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis
F., R., I.B.V..”
La data de 07.06.2005 a fost audiat şi martorul cu identitate
protejata C.V., ocazie cu care a declarat următoarele:
„Dintre oamenii de încredere ai lui N.C., pe care i-aş caracteriza ca
locotenenţi ai acestuia îi enumăr pe următorii: N., L.I. zis I., G.F. zis B.,
fraţii H., A., P.C. zis „B.”, N.G., O., „F.”, P., F., B., D.C., iar pe alţi îi voi
preciza în viitor.
Astfel cum erau organizaţi, N. şi cei care i se supuneau, fie că fac
parte din persoanele care le-am enumerat mai sus, fie că erau alţi
interlopi, aceştia îl contactau pe N. atunci când preconizau comiterea
unei activităţi ilicite, cum ar fi: înşelăciune, tâlhărie, şantaj, şi îl informau
despre planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiuN.lor aduc
atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N., sau pentru a solicita
protecţia lui N..
Spre exemplu, la diverse restaurante se deplasau persoane cum
ar fi: M., L.I., G. şi alţii, unde provocau diverse scandaluri, ori acţI.au
pentru a-i determina pe ceilalţi clienţi să plece şi să-i demonstreze
patronului că ar avea nevoie de o anumită protecţie pentru a-şi continua
afacerea. După una sau mai multe acţiuni de acest gen îşi făcea apariţia
N. sau trimitea pe cineva care îi solicita patronului diverse foloase
materiale, cum ar fi: mese festive organizate pe gratis, ori chiar sume de
bani în numerar, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se
storceau bani de la comercianţi .
L.I. zis „I.”, de asemeN.om de încredere al lui N.C., avea rolul de a
veni cu combinaţii la N.. În perioada 2003-2004, L.I. frecventa şi făcea
diverse combinaţii la Restaurantul O.. L.I.ică se cunoştea cu patronii
restaurantului, precum şi cu A., cel care a fost ucis. I. era trimis de N. la
cazinouri pentru a da bani cu camătă în numele lui N., avându-se în
vedere vadul bun pentru camătă care se găseşte într-un cazino. De
asemenea, când se dorea obţinerea unor sume de bani de la diverşi
comercianţi I. era trimis să facă deranj.”
G.C. zis „M.” împreună cu L.I. şi B. îl însoţeau în mod frecvent pe
N., cei trei fiind nedespărţiţi de N. când mergea cu antuR.ul la restaurant.
Aceste aspecte au fost confirmate şi de către martorul cu
identitate protejata A.A., care la data de 16.08.2006, a declarat
urmatoatrele: „În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se
afla B.I. zis N.C., iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii
oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B., D.S. zis „F.”,
G.C. zis M., N.G., M., S.H., M., C., I.B.. B.I. veN.aproape în fiecare seară
la restaurantul C.şi atunci când veneau ceilalţi membri ai C.dispunerea
lor era următoarea: B.I. stătea la masă cu I., S., N., M. şi M.. În
apropierea lor, dar la altă masă stătea „F.” cu brigada lui.”
Inculpatul D.S.mai declarat la data de 14.05.2005 următoarele: ”I.
(n.n.inculpatul L.I.), care anterior fusese ospătar, era în relatii foarte
apropiate cu “N.” şi s-a ocupat de constituirea firmei ,,G.” alături de B. şi
un actor, fost cascador, S.C.. Acesta facea parte din brigada de
recuperatori de datorii. Arăt în acest context că recuperarile se făceau
uneori prin ameninţări şi violenţe.”
Fiind audiat la data de 09.08.2005, martorul cu identitate
protejata T.I. a declarat următoarele: „B.I. zis „N.C.”, era persO. care
controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele R.şi F., dar şi în
alte zO. ale Bucureştiului, în funcţie de zO.le ori cartierele în care avea
acoliţi. Locotenenţii şi oamenii de încredere ai lui N.C. erau următorii: N.,
M., L.I., B., I.B.V., H.. „F.”.”
Martorul N.D. a declarat, la data de 10.02.2006, urmatorele: ,,În
aceste condiţii, chiar în acea zi, am luat legătura cu L.I. zis I.şi C.B.,
cărora le-am adus la cunoştinţă despre ceea ce-mi ceruse N., fiind de
acord să ne ajute. Fiind în subordiN.lui B.I. zis N.C., L.I. şi B.C.au mers
la acesta şi i-au adus la cunoştinţă ceea ce eu îi rugasem, A.că să
recupereze o sumă de bani a unui prieten de al meu. Arăt faptul că
oamenii desemnaţi de N.C. să se ocupe de această „combinaţie” au fost
L.I. zis I., C.B. şi M.A., finul lui Bucur.”
La data de 16.05.2006, a fost audiat martorul cu identitate
protejata, numitul S.Z., ocazie cu care a declarat următoarele: „Atunci
când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit, N. şi S.
îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să
recupereze sumele de bani prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi
pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.” , G.,
N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un
procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la
datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată.
La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie”, în
sensul că avea înformaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu
carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub
presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I.,
M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului Mall din Vitan şi
l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de
bani. În prima faza, dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut
suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului,
a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10000 de euro. Acel
individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi
l-au băgat în maşina, spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru
infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie, individul în cauza şi-a
dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi.
Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de
euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000. În
urma acestui mod de a împărţi banii S. s-a considerat nedreptăţit şi nu a
mai vorbit o perioada cu N.”
La data de 03.04.2006, a fost audiat martorul cu identitate
protejata O.L., ocazie cu care a declarat următoarele: „Atât persoanele
din antuR.ul lui S., cât şi cele din antuR.ul lui N. veneau cu diverse
,,combinaţii” prin care se urmărea obţinerea unor sume de bani din
afaceri ilegale.
Respectivele persoane se interesau mai întâi dacă viitoarea
victimă este din antuR.ul fraţilor B.deoarece exista riscul că acea
persoană să fie un protejat al acestora, situaţie în care nu mai putea fi
,,ars”.
Dintre persoanele care veneau cu combinaţii la N. îi amintesc pe
I.Z., I.B.V., L.I. zis ,,I.”, N., S.H., M. A., M., R., O., B., N. a lu G.şi alţii. ”

4. G.C. zis ,,M.”


Inculpatul G.C. - alt membru al acestei grupari infracţI.ale
considerat ca fiind unul dintre locotenentii fratilor B., folosit de acestia cu
precadere în sfera recuperarilor de datorii prin santaje, amenintari şi
violenta. Acesta se afla în imediata apropiere a liderului „N.C.”, în cadrul
grupului de crimă organizată, fiind la dispoziţia acestuia ori de câte ori
era nevoie de el, sau chiar oferindu-şi serviciile singur. Sub stricta
coordonare a liderilor acestei grupari, inculpatul a savirsit mai multe
infractiuni pentru care a fost trimis în judecată dupa cum urmeaza:
- prin rechizitoriul 109/P/2004, inculpatul G.C. a fost trimis în judecată
împreună cu alte persoane, pentru savârsirea infractiunii de primire de
bunuri obtinute din săvârşirea unei infractiuni de catre membri unei
grupari infracţI.ale, constind în aceea că în noaptea de 07/08.09.2003
inculpatul a participat la împărţirea bunurilor sustrase de la partea
vătămată P.S. de catre alţi membri ai grupării şi a primit suma de 900
USD din banii luaţi de la aceasta, cunoscând că provine din săvârşirea
unei tâlhării. Astfel, după ce inculpaţii D.S., G.F., B.G.I.T.zis ,,I.”, C.E.I.,
si R.B. au savirsit infractiuN.de tilharie asupra partii vatamate P.S., s-au
deplasat la un imobil situat în …………, imobil ce-i apartiN.inculpatului
D.S., pentru a inventaria şi a impartii bunurile sustrase. La scurt timp, la
fata locului a apărut şi inculpatul B.V., persO. care a coordonat intreaga
actiune prin telefon, insotit de inculpatul G.C., care au participat
împreună cu ceilalti inculpati la impartirea bunurilor. După ce a evaluat
bunurile, inc. B.V. a împărţit între persoanele prezente numai suma de
bani găsita în portmO.u, iar bijuteriile au fost date spre pastrare
inculpatului D.S.. Deşi ştia de unde provin bunurile şi sumele de bani,
inculpatul G.C. a fost de acord sa primească suma de 900 USD de la
inculpatul B.V., deoarece participase la impartirea respectiva. Pentru
aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la pedapsa inchisorii de 3 ani
prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......Sectia 1 Penala,
menţinută în apel si ramasa definitiva prin d.p. nr.769/4.03.2008 a
I.C.C.J.
- prin rechizitoriul 3/D/D/2005, inculpatul G. C. a fost trimis în judecată
împreună cu inculpatul C.M.pentru savirsirea infractiunii de santaj în
dauna partii vatamate A.M., constind în aceea că în toamA. anului 2003,
cei doi inculpati au constrâns-o pe partea vătămată A.M.să remită o
sumă de bani pretinsă de martora D..pentru a obţine astfel un folos
material injust respectiv o cotă-parte din suma de bani ce trebuia să fie
restituită de către partea vătămată martorei. Pentru aceasta fapta
inculpatul G.C. a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoare de 3 ani
prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......Sectia I Penala, de
asemeN.menţinută în apel si ramasa definitiva prin d.p. nr.769/4.03.2008
a I.C.C.J.
In fapt s-a stabilit ca in vara anului 2002, partea vătămată A.M.a
primit mai multe bunuri aduse din Turcia de la numita D..zisă ”T.J.”, cu
scopul de a le vinde. Întrucât numita D..zisă ”T.J.” recuperase doar o
parte din banii datoraţi de la partea vătămată A.M., l-a angajat pe
C.M.zis ”N. T.” pentru a recupera şi restul sumei datorate, respectiv
2.000 USD, promiţându-i acestuia că îi va da jumătate din această sumă.
În toamna anului 2003, în timp ce se aflau la hotelul inculpatului
B.I. zis ”N.C.”, situat în ………., martorul C.M.zis ”N. T.” a propus
inculpatului G.C. zis ”M.” să meargă cu el la aceasta „recuperare”, lucru
cu care acesta din urma a fost de acord. În urma înţelegerii, martorul
C.M.zis ”N. T.” şi inculpatul G.C. zis ”M.” s-au întâlnit la cofetăria ”T.-T.”,
situată în …….., cu D..zisă ”T.J.”, la întâlnire participând un al treilea
individ de origine rromă, (neidentificat) adus de martorul C.M., ocazie cu
care au stabilit că în cazul în care vor recupera suma de bani, să
primească jumătate din suma în cauză.
Astfel, numita D..zisă ”T.J.”, inculpatul G.C. zis ”M.”, martorul C.M.zis ”N.
T.” şi individul de origine rromă, după ce au bătut puternic la uşa locuinţei
părţii vătămate, au dat buzna în apartament, ocupând poziţii strategice şi
limitând astfel posibilitatea liberă de mişcare a celor prezenţi, împotriva
voinţei lor, timp de aproximativ o ora. Amenintarile adresate, poziţia şi
comportamentul celor doi inculpati - membri ai grupării, au creat celor
prezenţi, cât şi părţii vătămate A.M., o stare de temere, urmare a acestui
aspect intervenind şi starea de leşin a numitei D.A., prezenta în locuinta.
Inculpaţii au parasit locuinta numai după ce partea vătămată a
promis că le va returna datoria în cel mai scurt timp.
Pentru aceasta fapta inculpatul (martor in cauza de fata) C.M.a fost
condamnat la o pedeapsa cu inchisoare de 3 ani, prin sentinta penală
nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, iar în calea de
atac a apelului s-a făcut aplicarea disp. art.86 1 C.p., relativ la
suspendarea pedepsei sub supraveghere.
- prin rechizitoriul 343/P/2004 inculpatul G.C. a fost trimis în judecată
împreună cu alţi membrii ai grupului infracţI.al pentru savirsirea
infractiunilor de lipsire de libertate şi santaj,în sarcina acestuia reţinându-
se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de
violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M.
şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de 05.01.2004, împreună
cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de
libertate pe partea vătămată D.T.. Pentru a săvârşi fapta, inculpatul şi-a
organizat un grup compus din persoane cu o constituţie fizică
impresI.antă, cum sunt inculpaţii C.L., B.L.şi L.I., a căror simplă prezenţă
creează temeri persoanelor care îi întâlnesc, dovedind astfel o elaborare
a planului infracţI.al până la cele mai mici detalii. Un aspect inportant de
retinut cu privire la savirsirea acestor infractiuni a fost acela că inculpatul
G.C. a actI.at la cererea liderului acestui grup infracţI.al şi anume a
inculaptului B.I. zis N.C., care i-a solicitat sa recupereze suma de bani de
la partile vatamate, urmand sa primeasca în schimb aproximativ 30% din
suma recuperata. Pentru aceasta fapta inculpatul G.C. a fost condamnat
la două pedepse cu inchisoare de 3 ani, respectiv 7 ani, prin sentinta
penala 966/2005 a Tribunalului .......Sectia I Penala, pedepse menţinute
în caile de atac. Alături de L.I. cu care reaL.o echipă si se completau
reciproc, inculpatul era omul căruia „N.C.” îi spuN.să meargă înaintea
echipei de executare, în scopul de a convinge datorN.l să-şi
îndeplinească obligaţiile de bună voie; era apreciat de lider pentru că ştia
modalitatea de abordare a victimei, realizând de multe ori executarea
obligaţiilor fără a mai fi nevoie de acţiuni în forţă. Ca manieră de
comandă, N. îi spuN.ce să facă, aspect rezultat din probatoriul
testimonial susţinut de convorbirile telefonice faţă de alţi locotenenţi de-ai
săi pe care îi aborda cu o altfel de comandă, subordonându-se direct lui
N.C., care îl aprecia datorită calităţilor oratorice, nu atât aspectului fizic,
care nu e de intimidare, ca în cazul altor membri ai grupării. Atunci când
însă i se dădea autoritatea necesară de către N., inculpatul se comporta
ca un adevărat lider. Relevant în acest sens este exemplul speţei care
cuprinde fapta în dauna părţilor vătămate M.M., M.G.şi D.T., pentru care
inculpatul a constituit un grup din câţiva oameni de execuţie de-ai lui
N.C. cu care s-a dus în Dâmboviţa pentru realizarea unei recuperări.
Relevante în sensul probării activităţii sale infracţI.ale, în cadrul
grupului de crimă organizat, au fost şi declaraţiile inculpatului. Astfel,
cu ocazia audieii la data de 25.08.2005, inculpatul G.C. a recunoscut că
în momentul în care a devenit un om de încredere pentru inculpatul B.I.,
a fost desemnat de acesta sa recupereze diferite sume de bani de la
datornici: ,, Principala preocupare a lui N.C. era acordarea de sume
băneşti cu camătă. Pe parcurs, datorită prieteniei mele cu L.I., am
devenit un om de încredere al lui B.I., ajungând în situaţia în care acesta
mă trimitea la diverşi datornici să încerc să-i recuperez sumele
împrumutate, dar nu prin fortă, ci prin vorbă frumoasă şi la bună
înţelegere. În situaţia în care datornicii refuzau să achite împrumutul din
diverse motive, îl anunţam pe N. de aceste aspecte, care apela la alte
persoane din antuR.ul său care urmau să contacteze persO. datornică şi
prin violenţă şi ameninţări să încerce să recupereze sumele de bani.”
Inculpatul D.S., persoană în măsură să cunoscă întreaga
activitate infractI.ală a inculpatului G.C., a declarat la data de
14.05.2005, următoarele : ,,C. ,,M.” a fost initial în antuR.ul lui „S.”,
ulterior apropiindu-se de N.. M. se ocupa cu proxenetism, recuperari şi
alte activitati „delicate” la solicitarea personala a lui N., despre care eu nu
aveam cunostinta. Despre M. stiu că avea asupra sa mai tot timpul un
cutit tip B., format mare. În toate situatiile, M. profita de orice ocazie
pentru a se da drept omul lui N.C., iar prin felul sau de a se purta şi a
vorbi, era cea mai abila persO. sa se impuna în cadrul unei recuperari”.
La data de 24.08.2005 a fost audiat şi inculpatul R.L.în legatură
cu activitatea infractI.ală a grupării conduse de fraţii B., ocazie cu care a
declarat următoarele: „Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o
grupare organizată având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele
său B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele
persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”,
M., N.G., S.H.. ”
Fiind audiata, la data de 30.08.2005 martora C.I.E., o persO.
apropiată fraţilor B., a declarat următoarele :
,,Tot în această perioadă, am constatat că N.C. era însoţit în
permanenţă de mai multe persoane despre care am aflat că sunt oameni
de încredere ai acestuia, lăsând tot timpul impresia că aceştia se
subordO.ază în mod direct lui N.C.l. De asemenea, şi N.C. avea un
comportament de lider faţă de aceste persoane, care îl ascultau şi
executau orice ordin dat de acesta. Dintre aceste persoane de încredere
a lui N., menţiO.z: L.I. zis „I.”, N.S.zis „F.”, G.C. zis „M.”. Aşa cum am
arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi S.C. să meargă la
datornici şi să-i determine să restituie împrumutul, însă fără a folosi
violenţa, şi aici amintesc: L.I. zis I., G.C. zis M., F.B. şi alte persoane pe
care deocamdată nu mi le amintesc.”
Cu ocazia audierii la data de 14.09.2005, inculpatul I.D.a
declarat următoarele: „Astfel, N.C. avea o „brigadă” formată din „M.”,
„N.”, „F.B.l”, „I.”-L.şi G.. Aceşti indivizi se ocupau în special de şantaje şi
recuperări. ”
Cu ocazia audierii la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., unul
dintre oamenii de încredere ai lui S.C., a declarat următoarele: ,,Cu N.C.
nu prea am avut contact, însă ştiu că locotenenţii acestuia erau
următorii: N., B., I., M., B.şi alţii.”
Din declaraţia martorului E.A., care a fost în apropierea lui N.C.
cu ocazia solicitării unei recuperări de datorie, reiese cu certitudine faptul
că inculpatul G.C. era persO. desemnata de B.I. sa recupereze sumele
de bani de la datornici chiar şi atunci cind la acesta veneau diferite
persoane care îi cereau ajutorul în acest sens: ,,În aceeaşi zi, eu,
împreună cu prietenul meu „G.B.”, am mers la vila lui B.I., situată în
cartierul F., unde are şi grădina zoologică, unde am fost primiţi de către
„N.” pentru a discuta condiţiile în care urmau să se recupereze banii
prietenului meu. În acel moment „N.C.” l-a sunat pe un individ, pe nume
„M.”, pe care l-a chemat să discute cu noi despre recuperarea banilor.
Ajuns la vila lui „N.”, „M.” a discutat cu prietenul meu „G.B.”, modul de
recuperare al banilor şi cât îi reveN.acestuia din suma recuperată. Eu nu
am asistat la discuţiile dintre „M.” şi „G.B.” deoarece B.I. mă invitase să-i
văd animalele. De la „G.B.” am înţeles că lui „M.” îi reveN.30% din
suma recuperată de la „C.”. Din discuţia din acea zi dintre B.I. şi acest
„M.” mi-am dat seama că acesta din urmă era omul de încredere şi de
bază în recuperări al lui „N.C.”.
De la prietenul meu „G.B.”, am înţeles că îl însoţise pe „M.” de mai
multe ori la domiciliul debitorului „C.” pentru a face presiuni asupra
acestuia în vederea restituirii sumei de bani.
Tot de la „G.B.” cunosc faptul că „M.” a reuşit să-i recupereze o
parte din bani de la „C.”.
La data de 07.06.2005 a fost audiat şi martorul cu identitate
protejata C.V., ocazie cu care a declarat următoarele :
„Spre exemplu, la diverse restaurante se deplasau persoane cum
ar fi: M., L.I., G. şi alţii, unde provocau diverse scandaluri, ori acţI.au
pentru a-i determina pe ceilalţi clienţi să plece şi să-i demonstreze
patronului că ar avea nevoie de o anumită protecţie pentru a-şi continua
afacerea. După una sau mai multe acţiuni de acest gen îşi făcea apariţia
N. sau trimitea pe cineva care îi solicita patronului diverse foloase
materiale, cum ar fi: mese festive organizate pe gratis, ori chiar sume de
bani în numerar, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se
storceau bani de la comercianţi.”
,,G.C. zis „M.” împreună cu L.I. şi B. îl însoţeau în mod frecvent pe
N., cei trei fiind nedespărţiţi de N. când se mergea cu antuR.ul la
restaurant. „M.” la rândul său îi propuN.lui N. diverse combinaţii, iar când
N. avea nevoie de oameni la vreo recuperare îşi manifesta întotdeauna
disponibilitatea din dorinţa de a câştiga bani. Din anumite discuţii cunosc
faptul că M. i-ar fi solicitat lui S. să-l ajute să-şi bage câteva prostituate la
un bar aparţinând unui anume L.. Despre M. ştiu faptul că obişnuia să
poarte armă de foc atunci când mergea la o recuperare.”
Fiind audiat la data de 16.08.2006, martorul cu identitate
protejata A.A. , a declarat următoarele : ,,În vârful acestei organizări cu
preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C., iar în antuR.ul apropiat al
acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B.,
P.C. zis B., D.S. zis „F.”, G.C. zis M..
B.I. veN.aproape în fiecare seară la restaurantul C.şi atunci când
veneau ceilalţi membri ai C.dispunerea lor era următoarea: B.I. stătea la
masă cu I., S., N., M. şi M.. În apropierea lor, dar la altă masă stătea „F.”
cu brigada lui.”
La data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejata T.I., a
declarat următoarele: ,,B.I. zis „N.C.”, era persO. care controla activităţile
ilicite care se desfăşurau în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale
Bucureştiului, în funcţie de zO.le ori cartierele în care avea acoliţi.
Locotenenţii şi oamenii de încredere ai lui N.C. erau următorii: N., M.,
L.I., B., I.B.V., H..”
Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate
protejata S.Z., o persO. din antuR.ul liderilor acestei grupari, în masura
sa cunoasca activitatea infractI.ala a acestora, a declarat:
,, Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul
stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru
asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani, prin violenţă şi
ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V.,
G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi
primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece
întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma
împrumutată.
La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie” în
sensul că avea înformaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu
carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub
presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I.,
M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului Mall din Vitan şi
l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de
bani. În prima faza ,dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut
suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului a
considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10000 de euro. Acel
individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi
l-au băgat în maşina, spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru
infracţiunile săvârşite. Ajuns în faţa secţiei de poliţie, individul în cauza
şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi.
Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de
euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000.
În cursul anului 2001 în timp ce se afla în Spania, N. a aflat că E.,
prietena sa, se întâlnise cu un lăutar pe nume C.. Pentru acest lucru N. a
hotarat să-l pedepsească pe lăutar, în sensul de a-l bate şi a-i lua
autoturismul drept amenda. Astfel i-a dat dispoziţie lui N., „M.” şi A. să
meargă la restaurantul C.unde cânta C.. Cei trei l-au dus într-o incintă a
restaurantului unde l-au bătut pe C., iar în timp ce-l loveau A.l-a sunat
pe N. şi a ţinut telefonul pe speaker pentru ca acesta să audă strigătele
de durere ale lui C.. Dupa ce l-au bătut, cei trei i-au luat cu forţa maşina,
care a intrat în posesia lui N.. La scurt timp N. i-a vândut respectivul
autoturism lui „M..”

5-6. B.G.I. T. zis,, I.B.V. ” si G.F. zis” B.”


Inculpatul B.G.I.T. - membru al grupării infracţI.ale, una dintre
persoanele cunoscute cu manifestari violente, motiv pentru care acesta
era dispus tot timpul la savirsirea de infractiuni fie din proprie initiativa, fie
la cererea liderilor grupului, B.V. şi B.I.. Acesta, alături de alte persoane,
a participat la savârsirea infractiunilor de lipsire de libertate şi tâlharie
comise asupra cetateanului israielian P.S., actiune ce a fost coordonata
de inculpatul B.V. prin intermediul telefonului mobil.
Începând din anul 2000, după ce martora C.I. l-a cunoscut pe
inculpatul B.V. zis „S.C.”, a renunţat să mai practice prostituţia cu diferiţi
clienţi găsiţi ocazI.al şi a început să-i selecteze cu atenţie, aceştia
devenind ulterior victimele ei.La sfârşitul lunii august 2003, prin
intermediul inculpatului P.A., „persoană aflată în antuR.ul lui S.” (inc.
B.V.), l-a cunoscut pe P.S. cu care în scurt timp a ajuns să aibă relaţii
intime, (declaraţie de martor C.E.I.). P.S., cetăţean israelian, persoană
de aproximativ 50 ani purta tot timpul asupra sa un număr foarte mare
de bijuterii din aur despre care martora C.E.I. l-a informat pe inculpatul
B.V. în cursul zilei de 07.09.2003, comunicându-i acestuia faptul că, în
mod obişnuit, P.S. posedă o sumă importantă de bani, respectiv
aproximativ 200.000 USD.
Împreună cu inculpatul B.V., martora C.E.I. a stabilit că în noaptea
respectivă s-o invite partea vătămată P.S. în locuinţa sa, iar după ce
acesta adoarme să-l deposedeze de unele dintre bunuri, cu ajutorul altor
persoane pe care urma să le trimită inculpatul B.V.. Momentul realizării
acţiunii a fost ales pentru noaptea de 7/8.09.2004, întrucât cei doi
inculpaţi erau invitaţi la o nuntă organizată la R.C., iar evenimentul le-ar fi
asigurat un foarte bun alibi. Inculpatul B.V. zis „S.C.” a sunat-o pe C.E.I.
şi i-a cerut să procedeze conform planului, stabilind toate detaliile prin
telefon, cu ocazia celor 4 convorbiri purtate cu aceasta între orele 19:22
şi 21:42.
Începând cu ora 22.00, martora C.E.I. l-a sunat în mai multe
rânduri pe P.S. şi a insistat că acesta să vină la apartamentul ei din
str.V.e, sectorul 4, Bucureşti. Conform înţelegerii, în jurul orei 22.30, P.S.
s-a deplasat cu un taxi până în faţa blocului martorei, unde s-a întâlnit cu
aceasta. După ce au ajuns în apartament, P.S. a pus genţile pe care le
avea pe cA.peaua din sufragerie şi pentru a se face comod s-a
dezbrăcat de cele trei veste cu care era îmbrăcat şi pe care le-a pus
peste genţi. În buzunarul interior al uneia din veste, se afla un portofel
din piele, ce conţiN.suma de 13.800 USD, 20 milioane lei (ROL) şi un
clips din aur în greutate de 34 grame ce era destinat pentru a fixa
bancnotele, însă era folosit la fixarea cărţilor de vizită pe care le avea
asupra sa. La gât avea 6 lanţuri din aur de 18 K. P.S. şi-a scos de la gât
lanţul cu medalI.ul „Steaua lui David” şi cel cu medalI.tip ochi, pe care le-
a atârnat de cheia de la un dulăpior – vitrina din sufragerie.
În jurul orei 00.00, după ce a consumat 3 sandwich-uri pe care i le-
a pregătit C.E.I., partea vătămată a simţit o ameţeală, motiv pentru care
martora i-a oferit două pastile, susţinând că îi vor face bine, însă i-au dat
părţii vătămate o stare puternică de somnolenţă. Pentru aceasta martora
C.E.I. l-a condus în dormitor, unde acesta s-a dezbrăcat şi după ce s-a
întins în pat, a adormit profund. După ora 01.30, în timp ce P.S. dormea,
inculpata C.E.I. a fost sunată în mai multe rânduri de inculpatul B.V. zis
„S.C.”, care se afla în R.C., la nunta lui „P.” – martorul B.A.. Din acest
moment, inculpatul B.V. zis „S.C.” a coordonat prin telefon întreaga
acţiune, fără a se deplasa personal la locul faptei.
Fiind speriată să nu se trezească partea vătămată, în jurul orei
2:00, martora C.E.I. l-a sunat disperată de 3 ori (la interval de un minut)
pe inculpatul B.V. zis „S.C.”cerându-i că să se grăbească persoanele
trimise de acesta. Înţelegerea a fost că după ce partea vătămată
adoarme, să fie transportat în această stare în locuinţa sa din
……………..
Astfel, inculpatul D.S.însoţit şi de inculpatii R.B. şi B.G.I.T.zis ,,I.”,
precum şi inculpatul G.F., s-au deplasat spre locuinţa martorei C.E.I.
unde erau aşteptaţi de aceasta.
Face precizarea că deşi a participat la nunta respectivă, inculpatul
B.G.I.T. a plecat mai devreme, drept pentru care a fost luat de pe traseu,
din ………, aflată destul de aproape de ……….., de către inculpatul D.S.
care îl mai avea în maşina sa pe inculpatul G.F.. Ştia însă de fapta la
care urma să participe, întrucât din conţiN.l convorbirilor telefonice se
constată că era întocmit un plan concret, deoarece inculpatul nu a avut
deloc curiozităţi cu privire la desfăşurarea ulterioară a evenimentului.
Din materialul probator existent în cauza rezultă cu certitudine că şi
inculpatul G.F. şi inculpatul B.G.I.T. au făcut parte din echipa care a
savârsit aceasta infractiune, fiind prezenţi atât în locuinta unde se afla
partea vătămată, cât şi în imobilul inculpatului D.S., unde au fost
împartite bunurile sustrase partii vatamate.
Relevantă în acest sens a fost şi declaraţia inculpatului
D.S.care, la data de 15.09.2006, a învederat următoarele: „Pe drum, de
la B. (n.n. inculpatul G.F.) am aflat că, de fapt, împreună cu S., I.B.V. şi
cu C.E.I. stabiliseră să-l deposedăm de o sumă mare de bani pe
cetăţeanul israelian P.S., concubinul lui C.E.I. care în aceea noapte se
afla la domiciliul acesteia.” Astfel, inculpatul B.G.I. a ştiut încă de la
început de planul de actiune, rolul său fiind acela de a-i conduce pe
ceilalţi inculpati la domiciliul numitei C.E.I. unde erau aşteptaţi de
aceasta.
Acest aspect a mai fost cuprins în declaratia inculpatului D.S.care
detaliază: „Deoarece nu ştiam unde stă C.E.ne-am întâlnit cu “I.B.V.” în
zona Tineretului pentru a ne conduce la adresa acesteia, constatând că
şi I. cunoştea planul de acţiune. Până a ajunge în ……… am discutat
telefonic cu C.E., B.V. şi “I.B.V.” (n.n. inc. B.G.I.T.) detalii ale faptei ce
urma să o săvârşim”.
Întreaga activitate era coordonată prin telefon de inc. B.V., care
dădea indicaţii cu privire la modul de acţiune, respectiv inculpatul G.F.
împreună cu B.G.I.T.să îl scoată pe P.S. din locuinţă, iar inculpatul
D.S.să aibă grijă de inculpata C.E.I. „să nu tireze ceva lucruri”.
Brigada lui „F.”, compusă din inculpatul B.G.I. şi inc.G.F. împreună
cu inc.D.S., s-au prezentat la uşa imobilului situat în ………., dându-se
drept poliţişti, trezind-o pe partea vătămată, pretinzându-i sub acest
pretext să meargă cu ei la Poliţia Capitalei pentru cercetări, pentru un
presupus trafic de droguri. După ce au reuşit să-l scoată din bloc pe
P.S., inculpatii B.G.I.T.şi R.B. l-au urcat într-un autoturism marca
Mercedes, la volanul căruia se afla inc. G.F. şi l-au transportat pA. în
……., în fata restaurantului ,,L.M.” unde l-au abandonat. In acest sens a
fost şi declaraţia martorei C.I. care susţine aspectele declarate de alţi
participanţi la faptă.
La scurt timp inculpatul B.G.I. împreuna cu persoanele care
transportaseră pe partea vătămată s-au deplasat la un imobil situat în
………….., aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit pentru împărţirea
bunurilor), unde au fost impartite bunurile sustrase. Ulterior la acesta
adresa a venit şi B.V. însotit de inculpatul G.C., care au participat şi ei la
împartirea bunurilor.
Aceste aspecte au fost sustinute atit de martora C.I., cât şi de
inculpatul D.S., în declaraţiile lor.
Cu privire la aspectele prezentate inculpatul G.C. a declarat
următoarele: ,,Precizez că S. mi-a spus despre faptul că I.are un ,,fraier”
care are 200.000 de dolari şi o să-l faca în seara asta. B.V. zis S. C. mi-a
spus că a trimis în seara asta o brigada formata din: B., I. (n.n.B.G.I.T.),
“F.”, iar pe mine nu m-a trimis deoarece m-a vazut că sunt cu sotia la
masa.” Inculpatul G.C. a mai declarat că în momentul în care a ajuns la
imobilul din ……….. împreună cu B.V. a constatat că la faţa locului,
printre alte persoane, se mai aflau şi inculpaţii G.F. şi B.G.I. care au
participat şi ei la impartirea bunurilor sustrase partii vatamate, însă nu
mai poate preciza ce suma de bani sau ce bunuri le-au revenit acestora.
Înainte de a părăsi locuinţa, martora C.I. a constatat că-i lipseste
telefonul mobil, motiv pentru care, în momentul în care a ajuns în
…………, la magazinul de piese auto aparţinând inculpatului D.S.(locul
stabilit pentru împărţirea bunurilor), martora C.E.I. a apelat telefonul său
cu nr. ……….. şi a constatat că aparatul se afla la G.F., în aceste
împrejurări reintrând în posesia lui.
După ce inculpaţii G.F. şi R.B. l-au scos pe P.S. din locuinţa
martorei C.E.I., inculpatul D.S.l-a trimis pe inculpatul B.G.I.T.după
aceştia cu cheile de la apartamentul părţii vătămate, actele de identitate
ale acestuia precum şi unul din telefoanele mobile aparţinând lui P.S. cu
nr.de apel ………… şi pe care acesta îl folosise în cursul zilei pentru a o
apela pe martora C.E.I..
Dintre celelalte telefoane mobile rămase, ce au aparţinut lui P.S.,
un singur aparat (marca Nokia Comunicator) a fost păstrat de către
inculpatul G.F., iar restul au fost înstrăinate în cursul dimineţii.
În ce priveşte pistolul cu gaze marca RECK KING-COBRA 9 mm,
acesta a fost aruncat, inc. D.S.comunicându-i lui B.G.I.T. că „trăgaciul l-
am aruncat”.
Un alt mijloc de probă din care a rezultat participarea unora dintre
inculpaţi la comiterea infracţiunilor l-a constituit procesele-verbale de
prezentare pentru vizualizare a planşelor foto.
Fiindu-i prezentate planşe cu fotografiile mai multor persoane cu
fizI.omii asemănătoare cu cele ale persoanelor suspecte că ar fi
participat la tâlhărirea acestuia, partea vătămată a recunoscut pe
inculpaţii D.S. şi G.F., iar martora C.I. şi inculpatul G.C., l-au indicat pe
inculpatul B.G.I.T. ca fiind unul dintre participanţii la faptă, respectiv acel
„I.”. Nu s-a efectuat recunoaşterea după planşe care conţin fotografii
judiciare, de către partea vătămată, P.S., întrucăt până la data de
14.10.2004, inculpatul B.G.I.T. a fost urmărit general. În prezent, această
recunoaştere nu s-a mai efectuat, întrucât după aducerea la cunoştinţă a
învinuirii, intervenită la data de 11.09.2006, trecuse un interval de timp
de 3 ani, fapt care a condus la ideea că o asemeN.probă ar fi cel puţin
dubitativă, întrucât partea vătămată nu l-a recunoscut la data de
03.07.2004, datorită stării de somnolenţă avută în cursul nopţii în care a
fost tâlhărit, neavând astfel posibilitatea de a-i vizuaL.exact pe toţi
participanţii.
Inculpatul B.G.I. nu a recunoscut savirsirea acestei fapte, cum
dealtfel inculpatul, nu a recunoscut apartanenţa sa la grupul de batăuşi
al lui „F.”, în ciuda probatoriului administrat care demonstreaza fara
indoiala că s-a aflat în locuinta martorei C.I. în momentul savarşirii
acestor infractiuni asupra partii vatamate P.S.. Cu ocazia punerii la
dispoziţie a dosarului în vederea prezentării materialului de urmărire
penală, inculpatul a propus mai multe probe în apărarea sa, respectiv 3
martori pe situaţia de fapt, în persO. numitelor M.S.I., V.F.şi P.M.,
precum şi expertizarea tehnică a CD-urilor care conţineau interceptări
telefonice şi expertiza sa psihiatrică. Proba testimonială i-a fost
încuviinţată, iar martorele au fost audiate, în prezenţa apărătorului ales al
inculpatului care a devenit astfel şi apărătorul lor ales.
Fiind audiată numita P.M., concubina inculpatul în acea perioadă
(toamna anului 2003), a declarat că în L. septembrie 2003, de comun
acord cu inculpatul, au luat hotararea de a merge în discoteca M., însa
datorită faptului că acesta trebuia să meargă mai întâi la nunta unui
prieten pe nume “P.”, au stabilit sa se intâlneasca ulterior în acea
discotecă. Invinuita a mai declarat că în seara respectivă s-a deplasat la
discotecă împreuna cu două prietene pe nume M.S.I.şi V.F., iar
inculpatul a ajuns în discoteca în jurul orelor 01.30 unde au ramas
împreună până în jurul orelor 05.00.
Desi a trecut mult timp de la acest eveniment, invinuita a redat cu
precizie intervalul orar în care s-a aflat cu inculpatul, interval de timp în
care au fost comise infractiunile de tilharie şi lipsire de liberatate asupra
cetateanului israelian, la care a participat şi inculpatul. Invinuita a solicitat
totodată testarea cu aparatul poligraf pentru a demonstra, potrivit
declaratiei sale,că cele declarate corespund cu adevarul. Asfel la data de
25.09.2006 invinuita a fost testata cu aparatul poligraf, ocazie cu care i s-
a stabilit o conduită nesinceră în raport de principalele întrebări. Avându-
se în vedere materialul probator existent în cauza, precum şi rezultatele
testului poligraf, la data de 20.10.2006 s-a dispus inceperea urmaririi
penale impotriva invinuitei P.M. pentru savitsirea infractiunii de marturie
mincinuoasa.
Cea de-a două martoră propusă de inculpat, respectiv V.F., a
sustinut că în L. septembrie 2003 împreună cu celelale două invinuite, s-
a deplasat în discoteca M., unde s-au intilnit cu inculpatul, care şi-a făcut
aparitia în jurul orelor 01.00. Aceasta a mai sustinut că tot în acea seara
a aflat de la invinuita P.M. că iubitul acesteia veN.de la o nunta. În urma
solicitarii personale a acesteia, a fost testata cu aparatul poligraf fiind
diagnosticata, potrivit Raportului de Constatare Tehnico-Stiintifica
nr.184560, din data de 20.10.2006, ca fiind nesincera. Şi impotriva
acesteia a fost inceputa urmarirea penala pentru savirsirea infractiunii de
marturie mincinoasa.
Fiind audiată şi învinuita M.S.I.a sustinut cele declarate de
celelalte două invinuite solicitând totodată testarea sa poligraf. Intrucât
învinuita nu a mai sustinut aspectele şi în prezenţa specialistului
psiholog, acesta a stabilit că nu mai face obiectul unei testari cu aparatul
poligraf, deoarece revenise asupra declaraţiei. Cu ocazia reaudierii însă
învinuita a revenit şi a susţinut afirmatiile făcute cu ocazia primei audieri,
motiv pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru savârsirea
infractiunii de mărturie mincinoasă.
Inculpatul B.G.I.T. s-a sustras, în prima fază cercetărilor, motiv
pentru care la data de 14.10.2004 a fost dat în urmărire generală. A fost
depistat, o zi mai târziu, adus la parchet unde a fost audiat şi i s-a adus
la cunoştinţă învinuirea. Profitând de faptul că a fost lăsat să aştepte,
inculpatul a plecat din sediul parchetului, fără a mai reveni în zilele
următoare. Se precizeaza că inculpaţii B.V., D.S., R.B., G.C., C.I.,
fuseseră trimişi în judecată pentru participaţia lor la aceeaşi faptă, în
stare de arest preventiv. Dintr-o neglijenţă a organelor de urmărire
penală, nu s-a mai solicitat o nouă dare în urmărire generală, (cea de-a
doua), lucru constatat la data de 28.04.2006, când s-a formulat o nouă
cerere, însă organele de poliţie, din eroare, nu au înregistrat în evidenţa
O.tivă respectiva solicitare. În tot acest timp inculpatula fost citat, de mai
multe ori, însă nu a răspuns citaţiei.
S-a precizat că nu a fost o omisiune vădită a organelor de urmărire
penală, în ceea ce-l priveşte pe inculpat, însă acesta a ştiut foarte bine
să profite de erorile din urmărirea penală, cât şi de C.itatea cauzei în
ansamblul său, care a avut ca rezultat aproximativ 10 rechizitorii, întrucât
atunci când B.G.T.I., s-a prezentat la parchet a încunoştinţat organele de
poliţie despre faptul că nu a fost O.tă darea sa în urmărire în evidenţele
respective.
La data de 11.09.2006 a fost prezentat organelor de urmărire
penală de către apărătorul său ales, ocazie cu care s-a dispus faţă de
inculpat măsura obligării de nu părăsi ţara, pR.ngită ulterior, până la data
de 08.03.2007, când nu a mai fost pR.ngită datorită terminării urmăririi
penale şi prezentării materialului de urmărire penală.
În faza urmării penale, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea
faptelor, având o atitudine ostilă, recalcitrantă şi de negare totală a
participaţiei sale, nefiind vorba de faptul că s-a scurs un interval mare de
timp de la data săvârşirii infracţiunilor, ci de modul prin care inculpatul a
înţeles să-şi formuleze apărările. S-a arătat că, deşi a ascultat
interceptările telefonice, a refuzat să le comenteze, solicitând
expertizarea lor. Aşa cum au fost încuviinţate şi alte probe, (martori pe
situaţia de fapt, testarea la poligraf, a martorilor pe situaţia de fapt)
probabil ar fi fost încuviinţată şi aceasta, dacă nu ar fi rezultat intenţia
vădită a inculpatului de a tergiversa procesul penal, în vederea întârzierii
trimiterii sale în judecată, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
ţara expirând după 1 an, în faza urmăririi penale.
Inculpatul B.G.I. şi inculpatul G.F. zis „B.” erau membri de baza în
aceasta grupare fiind desemnati de cele mai multe ori de fratii B.sa
recupereze diferite sume de bani sau alte bunuri de la datornici împreună
cu alţi membrii cunoscuti cu manifestari violente.
În cadrul grupării infracţI.ale, inculpatul B.G.T.I. era o persoană cu
iniţiativă, sub directa coordonare a fraţilor B., fiind datorită atitudinii sale,
de a se remarca, dispus să participe la săvârşirea infracţiunilor de
violenţă. Avea un rol similar cu al inculpatului L.I. sau cu al inculpatului
G.C., însă nu era de calibrul acestora. Ca şi ceilalti membri ai grupării,
inculpatul B.G.I. primea în mod direct ordine de la fratii B.(”ce faci
N.le..”) fiind totodată obligat sa vina cu diferite ,,combinaţii” din care sa
se obţină beneficii financiare sau materiale.
De cele mai multe ori, inculpatul, beneficiind de protectia fratilor B.,
săvirsea diferite infractiuni în nume propriu, însă de fiecare data era
obligat să-i anunte şi sa le dea o parte din beneficii fratilor B..
Fiind audiată la data de 30.08.2005, martora C.E.I. a declarat
următoarele:,, S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi
tâlhării, împreună cu : P.A. zis „L.”, I.B.V., P., D.S..”
La data de 25.08.2005, inculpatul G.C., persoană în măsura să
cunoască activitatea infractI.ală a acestei grupari, acesta a declarat
următoarele: ,,Toate „combinaţiile” care urmau să fie făcute de oameni
din antuR.ul lui N., erau aduse la cunoştinţa acestuia şi în cazul în care
cineva făcea vreo „arsură” fără ştirea lui N. iar ulterior acesta afla,
respectivul era „amendat” de N., fiind obligat să-i plătească un comisI..”
,,Ştiu că I.B.V. a făcut o „arsură” fără ştirea lui N., iar când a aflat
acesta a vrut să-l bată pe I., care a fugit şi multă vreme nu a mai venit pe
la Hotel.”
,,I.B.V., era un apropiat al lui S., ştiu că a participat la tâlhărirea lui
P.”.
O alta persO. în masura sa cunoasca modul de organizare al
acestei grupari precum şi activitatea infracţI.ală, este şi inculpatul D.S.,
principalul locotenent al fratilor B., care la data de 14.05.2005 în urma
unei discutii cu P.ul a făcut următoarele afirmaţii:
„I. ăsta se ducea şi făcea măgării. Eu nu ştiu, în numele lui sau
poate cu acordul lui S., nu ştiu. Şi veN.şi-l cinstea. „Uite, ia şi tu două
telefoane, să ai şi tu, trei perechi de blugi. Şi el îşi oprea şi le vindea
după aia. Şi lumea ce zicea, C.. Că îşi zicea I. C.şi nicidecum I., cum îl
cheamă pe el. I. C.. I. C.. Şi pe lângă ăsta mai erau şi alţii, toţi care i-a
ţinut acolo se umflase muşchii pe ei. Şi se ducea şi în numele lor făceau
măgării prin discoteci, prin alea.. Mese rezervate, bea degeaba whisky
sau ….. ”
Inculpatul D.S.mai declarat: În momentul când am R.at relatiile cu
fratii B., am cunoscut în antuR.ul acestora şi alte persoane cu care
desfasurau activitati infracţI.ale din care exemplific: - I.B.V., anterior i se
spuN.“I. C.” pentru că se afla foarte des în antuR.ul lor. Acesta se ocupa
cu santajuri, trafic de autoturisme furate şi actiuni violente comandate de
fratii B.. Intr-una din ocazii, I.B.V. împreuna cu alte persoane mi-au lăsat
amanet în schimbul unei sume de bani un utilaj mecanic de tip ,,F”.
Acesta spuN.că utilajul a fost luat de la o firma, deoarece patronul era
dator cu o suma de bani, iar ,,F era luata în schimbul acelei sume de
bani. Acest I. a fost implicat şi în tâlharia comisa asupra lui P.S..”
Martorul cu identitate protejată A.V., a declarat la data de 17.08
2005 următoarele: ,,Această stare de prosperitate a fost de natură să le
crească prestigiu în lumea infractorilor, iar unii dintre ei au aderat ulterior
la gruparea lor. Dintre cei care s-au apropiat de fraţii C.erau cunoscuţi
mai vechi care au aderat la gruparea lor ştiind că cei doi fraţi au şi
influenţă la autorităţi. Dintre cei care au aderat la gruparea lor exemplific
pe următorii: N., D.S., I., I.B., N.G., S.H., A., V. de la V.V.T, B.,
C..” ,,Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004
dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în
acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..”
Un alt martor cu identitate protejata şi anume C.V. care, potrivit
declaratiei acestuia, a fost o persO. apropiata fratilor B., a declarat în
legatura cu inculpatul la data de 07.06.2005, următoarele: ,,I.B.V. este
sclavul lui N. şi al lui S.C., cam de aceeaşi categorie cu M.. B.era sub
protecţia lui N.C. şi fiind trimis de acesta, comitea furturi din locuinţe şi
era folosit la recuperări de datorii prin violenţă şi ameninţări. Ştiu că
I.B.V. a participat la fapta reclamată de cetăţeanul israelian P.S.”.
Martorul cu identitate protejata A.A. a declarat la data de
16.08.2005 următoarele: ,,În vârful acestei organizări cu preocupări
infracţI.ale se afla B.I. zis N.C. iar în antuR.ul apropiat al acestuia se
aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B.,
D.S. zis „F.”, G.C. zis M., N.G., M., S.H., M., C., I.B..”
,,I.B. a fost un apropiat al lui S.C. până când acesta a fost închis,
s-a apropiat apoi de N.C., participând la solicitarea acestuia alături de
ceilalţi membrii ai grupării la săvârşirea infracţiunilor cu violenţă. I.B.V.
alături de G., fratele mai mic al fraţilor B., era mai tot timpul prin
restaurantul O. şi discoteca B. la solicitarea lui N.C. pentru a-l ţine la
curent cu persoanele care frecventează aceste locaţii şi pentru a asigura
o bună desfăşurare a activităţilor de proxenetism desfăşurate de
prostituatele fraţilor C..”
La data de 09.08.2005 a fost audiat martorul cu identitate
protejata T.I., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,B.I. zis „N.C.”, era
persO. care controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele
R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureştiului, în funcţie de zO.le ori
cartierele în care avea acoliţi. Locotenenţii şi oamenii de încredere ai lui
N.C. erau următorii: N., M., L.I., B., I.B.V., H., „F.”.
La data de 16.05.2005 a fost audiat martorul cu identitate
protejata S.Z., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,Începând cu
anul 2000 la această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane,
dintre care amintesc pe: I.B.V., L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, „F.” , C.” (actI.a
la ordinul lui “N.” în ………), „N. a lu G.”, G., R. , L.zis ,,L.,,, F. T.”, “B..
,,Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul
stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru
asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi
ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V.,
G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti
indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece
întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma
împrumutată.”
,,Un alt gen de infractiuni savârşite de această grupare infracţI.ală
erau tâlhăriile. Un exemplu concret în acest sens este tâlhăria comisă
asupra cetaţeanului israelian P.S. planificata şi organizata de S. C..
Cunosc că la această tâlhărie au participat C.I., „F.”, B., B., P., I.B.V., iar
în momentul în care s-au împarţit bunurile provenite din această
infracţiune a participat şi „M.” împreună cu S..”
La data de 03.04.2006 a fost audiat martorul cu identitate
protejata O.L., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,Persoanele din
subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu violenţă erau R.,
„F.”, I.B.V., M. şi B..”
,,Intre persoanele care veneau cu combinaţii la N. îi amintesc pe
I.Z., I.B.V., L.I. zis ,,I.”, N., S.H., M. A., M., R., O., B., N. a lu G.şi alţii. „
Un exemplu concret referitor la modul de actiune în sfera
recuperarilor efectuate de către inculpatul B.G.I., a avut loc în cursul
anului 2003, când, la cererea inculpatului B.V., unul dintre liderii
grupului, a incercat recuperarea unor fotografii compromitatoare.
În perioada 2000-2003, martorul S.M.a lucrat ca sofer la un
cetatean italian pe nume R.A., director comercial la societatea A.M.S..
Fiind o persO. de încredere pentru cetăţeanul italian, martorul S.M.avea
acces în locuinţa acestuia, ocazie cu care a observat mai multe poze cu
familia sa, dar şi cu amanta din acea perioadă, luând hotărârea de a
fotografia acele poze însă, potrivit declaratiei acestuia, fără un scop
anume. Martorul S.M.mai declara că la începutul anului 2004, cetateanul
italian îi datora suma de 1.300 USD pentru prestarea mai multor servicii,
însa acesta a refuzat în mai multe rânduri să-i achite datoria, motivând
că vor sta de vorba când se va întoarce din Italia. Văzând că nu-şi
primeste banii, martorul a trimis cetăteanului italian la receptia hotelului
în care locuia, un plic conţinând fotografiile pe care le facuse în locuinta
sa, pentru a-i demonstra că se afla în posesia acelor fotografii
compromitatoare şi a-l determina să-şi achite datoria faţă de el. În aceste
conditii, concubina cetateanului italian pe nume “O.”, a luat legatura cu
inculpatul B.G.I. cu care era în relatii bune, cerându-i să-l ajute pe
concubinul său, în sensul de a încerca recuperara acelor fotografii
compromitătoare de la martor, în schimbul unei sume de bani.
Intrucât exista regula ca nici un membru al grupării să nu faca vreo
combinatie fără ştirea liderilor, inculpatul B.G.I. a luat legatura cu
inculpatul B.V. pentru a se stabili un plan de recuperare a acelor
fotografii. Fiind de acord cu acest lucru, B.V. l-a desemnat pe B.G.I. sa
se deplaseze la domiciliul martorului, insotit de alţi membrii ai grupării,
pentru a se incerca intimidarea acestuia şi recuperarea fotografiilor.
La data de 20.02.2004, inculpatul B.G.I., insotit de mai multi indivizi
s-au deplasat la domiciliul martorului, ocazie cu care s-a prezentat ca
fiind nepotul lui “S. C.”, cerindu-i totodată să-i predea fotografiile cu
cetateanul italian. Martorul a refuzat acest lucru spunindu-le că nu are
nici o fotografie, dar însă doreste sa vorbeasca personal cu “S. C.”.
Imediat inculpatul B.G.I. l-a sunat pe telefonul mobil pe B.V. care a fost
de acord sa vorbeasca cu martorul.
Fiind audiat la data de 24.08.2005 în legatura cu activitatea
infracţI.ală a acestei grupări, inculpatul R.L., o persO. în masura să
cunoasca aceste aspecte datorita pozitiei sale pe care o ocupa în cadrul
brigăzii conduse de D.S., principalul locotenent al fratilor B., a declarat
următoarele: “Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru unele
intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din imediata
apropiere a lui N. din care exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi, cu care eu
nu am avut de-a face.
Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare
organizată, având ca lider necontestat pe B.I., alături de fratele său B.V.,
iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”,
L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.. “
O altă persoană care a confirmat faptul că inculpatul a făcut parte
din gruparea infractI.ală condusă de fratii B.a fost şi martora C.I.E., care
la data de 30.08.2005, a declarat următoarele: ,,Aşa cum am arătat mai
sus, erau persoane desemnate de N. şi S.C. să meargă la datornici şi
să-i determine să restituie împrumutul, însă fără a folosi violenţa, şi aici
amintesc : L.I., zis I., G.C., zis M., F.B. şi alte persoane pe care
deocamdată nu mi le amintesc. Dintre persoanele care acţI.au cu
violenţă, în asemeN.situaţii, la comanda fraţilor B., amintesc : G.F. zis
B., „F.”, care şi la rândul său avea formată o brigadă pentru
asemeN.acţiune, G.C., zis „M.”, precum şi agenţi de pază angajaţi la
firma „G.” al cărei patron era B.I..
Referitor la această firmă de pază „G.” cunosc că N.C. coordona
activitatea acestei firme, la început prin L.I., zis I., iar ulterior prin
intermediul altei persoane de încredere din antuR.ul acesteia, pe nume
G.F. zis B.. ”
Inculpatul G.C., de asemeN.un membru al grupării infracţI.ale
conduse de fratii B.a declarat, la data de 25.08.2004, următoarele: „ Pe
F.B. îl cunosc din copilărie şi ştiu că este hoţ de buzunare, fiind
condamnat de mai multe ori pentru astfel de fapte. Are o ţinută atletică.
Ştiu că avea o legitimaţie şi o insignă de la o fundaţie antidrog pe care
scria „agent special”. Era un om de încredere al lui N. şi s-a ocupat,
cred că în calitate de director de firmă la „G.”.
Probatoriul testimonial continuă cu declaraţia din data de
17.08.2005, a martorului cu identitate protejata A.V.care a declarat
următoarele: ,,Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003
şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi
folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..
Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu
manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut
sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când
interveneau foloseau atât violenţa verbală cât şi fizică. La fiecare acţiune
de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu: bâte, săbii,
cuţite, lanţuri.
N.C. şi-a făcut o firmă de pază , G., pe numele soţiei sale, M.. De
această firmă s-a ocupat F.B., G. şi un antrenor de lupte V..”
Martorul cu identitate potejată C.V., la data de 07.06.2005, a
declarat următoarele:,,Dintre oamenii de încredere ai lui N.C., pe care i-
aş caracteriza ca locotenenţi ai acestuia, îi enumăr pe următorii: N., L.I.
zis I., G.F. zis B., fraţii H., A., P.C. zis „B.”, N.G. , O., „F.”, P., F., B.,
D.C., iar pe alţi îi voi preciza în viitor. G.F. zis „B.” era considerat
nucleul şi pumnul de fier al grupării de bodyguarzi care se adunau atunci
când se preconiza un scandal. Şi B. era folosit cu precădere la
recuperarea unor sume de bani prin violenţă. B. umbla înarmat cu armă
de foc şi ştiu că acesta a fost implicat în fapta reclamată de cetăţeanul
israelian P., când B. şi-a declinat falsa identitate de poliţist.”
Martorul cu identitate potejata A.A., la data de 16.08.2005, a
declarat următoarele: „În vârful acestei organizări cu preocupări
infracţI.ale se afla B.I. zis N.C., iar în antuR.ul apropiat al acestuia se
aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B.. F.B. a
contribuit la înfiinţarea firmei G., unde am auzit că a investit şi el nişte
bani. Ştiu despre acesta că a fost hoţ de buzunare şi era trimis de N. în
mod frecvent la recuperări, deoarece şi acesta avea o ţinută atletică şi
se manifesta violent. Cunosc că între N. şi B. au fost unele discuţii legate
de profitul firmei G.. F.B. avea o legitimaţie cu insignă metalică din care
rezulta că este agent antidrog. F.B. avea asupra lui armă de foc, dar fac
precizarea că astfel de arme aveau toţi membrii clanului.”
La data de 16.05.2006, fiind audiat în legatura cu rolul inculpatului
G.F. în cadrul grupării, martorul cu identitate protejata S.Z. a declarat
următoarele: ,,Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în
termenul stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi
pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi
ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V.,
G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi
primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece
întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma
împrumutată. La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o
,,combinaţie”, în sensul că avea informaţii despre un individ care
săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă
de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o
săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului
Mall din Vitan şi l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le
dea o sumă de bani. În prima faza, dupa ce l-au dus intr-o cameră din
hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a
apărut la faţa locului a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut
10000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt
pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina, spunându-i că-l vor preda
poliţiei pentru infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie individul
în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea
banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a
oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte
1000”.
Un alt martor, respectiv martorul cu identitate protejata O.L., a
declarat următoarele: „Persoanele din subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate
pentru acţiunile cu violenţă erau R., „F.”, I.B.V., M. şi B.”.

7. D.S.zis “F.”
În decursul a doi ani, respectiv în perioada 2003-2004, inculpatul
D.S.zis “F.” a săvârşit mai multe infracţiuni, cele mai multe dintre acestea
fiind infracţiuni contra patrimoniului sau contra libertăţii persoanei,
caracteristica comună a acestora fiind faptul că permanent inculpatul a
urmărit atât sporirea veniturilor sale în mod ilicit, astfel încât a ajuns nu
doar să detină o situaţie materială remarcaB., ci să se şi impună ca un
adevărat lider în rândul grupului său de apropiaţi. Aşadar la
origiN.cămătăriei sale, inculpatul avea capitalul constituit din sumele de
bani provenite din săvârşirea infracţiunilor arătate. Ca şi liderul grupului,
B.I., acorda împrumuturi cu dobânzi cămătăreşti, iar un loc de
„ convingere” a datornicilor era imobilul situat în …………, din …….., un
loc de întâlnire cu oamenii din subordiN.sa.
Pentru aceste fapte inculpatul a fost trimis în instanta prin mai
multe rechizitorii împreună cu alţi membrii ai acestei grupări infracţI.ale,
dupa cum urmeaza:
- prin rechizitoriul nr.109/P/2004 inculpatul a fost trimis în judecată
împreună cu alte persoane pentru savirsirea infractiunii de lipsire de
libertare şi santaj în dauna partii vatamate D.I.A..
Astfel la data de 03.03.2004, în timp ce partea vătămată era
agresata în barul „La Ţaca” de inculpaţii R.L., C.Ş. şi alţi indivizi ramasi
neidentificati, pentru a-l detemina sa achite o suma de bani, a apărut
inculpatul D.S. zis „F.” , care dupa ce s-a interesat despre ce este vorba
s-a implicat în mod direct în acest conflict purtindu-se chiar ca un lider
fata de persoanele prezente. Totodată, inculpatul D.S. zis „F.”, a fost cel
care a avut iniţiativa ducerii părţii vătămate la imobilul din str. ............,
sub pretextul că acolo vor găsi un avocat sau notar care să îi ajute la
rezolvarea litigiului. În încăperea din acest imobil, inculpatul D.S. zis „F.”
a fost cel care a lovit-o pe partea vătămată cu pumnii în cap şi cu
planetara la tălpi, anterior spunându-i unuia dintre ceilalţi agresori să
pună dopul la cadă şi să dea drumul la apă, întrucât s-ar putea ca
victima să leşine. De asemenea, tot inculpatul D.S. zis „F.” a fost cel care
a determinat-o pe partea vătămată să scrie chitanţa prin care se obliga
să plătească inculpatului A.V.R.suma de 5.500 USD şi a forţat-o să bea
vodcă.
Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la pedeapsa cu
inchisoarea de 10 ani prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului .......- Secţia I Penală, redusă, în apel la 8 ani închisoare.
Tot prin rechizitoriul nr. 109/P/2004 inculpatul D.S.fost trimis în
judecată împreună cu alţi inculpati pentru savirsirea infractiunilor de
tâlhărie şi lipsire de libertate în dauna partii vatamate P.S. fiind
condamnat la pedeapsa cu inchisoarea de 10 ani prin aceeasi sentinţă,
redusă de către instanţa de apel la 9 ani închisoare. Cu privire la aceasta
infractiune s-a spus că inculpatul D.S. a fost liderul activităţii execuţI.ale,
a coordonat de la faţa locului activitatea infracţI.ală, implicându-se în
mod direct în aceasta, el fiind cel care a ţinut legătura telefonic cu
inculpatul B.V., aflat la P.cerea acelei nunţi.
- prin rechizitoriul nr.362/D/P/2004 au fost trimişi în judecată inculpaţii:
D.S. zis „F.”, Ş.M.., P.C.S. şi inculpatul minor C.A.C.pentru infracţiunile
de lipsire de libertate în mod ileG.şi ultR. contra bunelor moravuri şi
tulburarea liniştii publice, reţinându-se că în L. februarie 2004 au
provocat scandal public în incinta restaurantului „B.” şi au impus
personalului de serviciu şi membrilor formaţiei muzicale să continue
programul împotriva voinţei acestora, supunându-i totodată la umilinţe şi
la acte de agresiune.Pentru faptele mentI.ate mai sus inculpatul
D.S.fost condamnat la pedeapsa inchisorii de 10 ani prin sentinta penala
966/2005 a Tribunalului .......- Secţia 1 Penala, pedeapsă modoficată în
calea de atac a apelului la câte 7 pedepse a câte 8 ani închisoare.
- prin rechizitoriul 3/D/P/2005 inculpatul D.S.împreună cu inculpaţii B.V.
şi B.I. au fost trimisi în judecată pentru savirsire infractiunii de inselaciune
în dauna partii vatamate V.R. G.. Planul celor trei inculpaţi avea în
vedere ca, prin inducerea şi menţinerea în eroare a părţii vătămate, să o
pună în imposibilitate de a acţI.a în vederea apărării drepturilor sale
asupra imobilului, cu alte cuvinte, s-a urmărit a pune partea vătămată în
poziţia de a nu avea câştig de cauză nici în eventualitatea unui proces
civil. Astfel, conform planului, inculpatul B.I. zis „N.C.” trebuia să o
asigure pe partea vătămată că îi va pune la dispoziţie suma de 150.000
USD „cash” pentru a o remite inculpatului D.S. zis „F.”, în situaţia în care
acesta ar fi refuzat în ultimul moment realizarea tranzacţiei cu clientul
italian sub pretextul că nu ar fi de acord cu virarea banilor în cont, de fapt
urmând să îi comunice acesteia „în ultima secundă” că nu mai dispune
de această sumă.
Pentru aceasta faptă, inculpatul D.S.fost condamnat la o
pedeapsa de 11 ani. prin sentinta penală 966/2005 a Tribunalului
Bucuresti-Secţia 1 Penală, achitat în apel, solutia ramA.nd definitiva. -
prin rechizitoriul 265/P/2004, inculpatul D.S.fost trimis în judecată
împreună cu P.C., R.B. şi P.C.pentru faptele de lipsire de libertate şi
santaj comise în dauna partii vatamate D... În fapt, s-a retinut că la data
de 28.01.2003, inculpatul D.S.împreună cu mai multi indivizi, printre care
inculpatul P.C.S. şi inculpatul R.B. l-au condus cu forţa pe partea
vătămată în restaurantul C.şi apoi intr-un imobil ce-i apartiN.inculpatului
D.S.,unde l-au lipsit de libertate şi l-au lovit de mai multe ori pentru a-l
determina sa achite o datorie mai veche sau sa semneze o chitanţă prin
care sa garanteze datoria cu un imobil care îi apartinea. Deşi s-a
remarcat, în ceea ce priveşte primele fapte reţinute în sarcina sa ca fiind
un apropiat al inculpatilor B.V. şi B.I., un executant al ordinelor acestora,
paralel şi treptat, inculpatul D.S. şi-a sporit propria influenţă, încercând
să-şi delimiteze foarte clar teritoriul său de acţiune.

Asa cum a rezultat din declaraţiile martorilor precum şi din


convorbirile telefonice existente în cauză inculpatul D.S. şi-a format
propria sa brigadă cu care actI.a fie în nume propriu,fie la solicitarea
fratilor B., respectiv urmatorii inculpati: R.B. zis B., R.L.zis R., C.S.zis F.,
P.C.S..
Deşi la începutul urmării penale, inculpatul a avut o atitudine de
negare a faptelor sale, ulterior a fost printre primii inculpaţi din interiorul
grupului de crimă organizată care a explicat structura, modul de
organizare al acestuia, dar şi rolul fiecărui membru, fapt verificat prin
celelalte mijloace de probă care vin în completarea declaraţiilor sale şi cu
care se coroborează. Astfel:
- la data de 14.09 2005, cu ocazia audierii, inculpatul I.D.a declarat
următoarele: ,,S.C.l coordona o „brigadă” compusă din „F.”, „L.”, „A.”,
A.R., „I.B.V.”. MenţiO.z că „F.” răspundea de echipele de bătăuşi şi
recuperatori ale C.C., fiind supranumit şi „Generalul M.ţilor”,
dezvoltându-şi la rândul lui, o „brigadă proprie”, din care menţiO.z pe
P.C., C.Ş., zis „F.”, R.B., zis „B.”, „B.”. „
- la data de 04.07.2005, cu ocazia audierii, inculpatul I.A. a declarat
următoarele: ,,Despre „F.” pot spune, dacă cei enumeraţi au fost
catalogaţi „locotenenţi”, că era un „căpitan” în cadrul C.C.. „F.” avea şi el
câteva prostituate la barul „O.”, împrejurare pe care o cunosc deoarece
frecventam barul respectiv. „F.” era loial C.C.şi ştiu că într-o ocazie, la
solicitarea A. C., a venit în parcarea discotecii pentru a participa la o
confruntare violentă care se prefigura între brigada A. şi alţi proxeneţi,
rolul lui „F.” fiind de a impune, prin violenţă, ordiN.dorită de A..”
- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L., finul inculpatului D.S., a
declarat umatoarele: ,,După nuntă m-am apropiat mai mult de naşul
meu D.S. şi cu acestă ocazie am aflat că şi el dispuN.de sume mari de
bani, deoarece dădea bani cu camătă. Era o persoană care folosea
deseori violenţa atunci când era provocat sau când avea divergenţe cu
diferite persoane inclusiv datornici. Ştiu că era în relaţii bune cu N.C. şi
cu fratele acestuia şi deseori apelau la el când aveau nevoie de unele
„intervenţii în forţă”. Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru
unele intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din
imediata apropiere a lui N. din care pot exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi,
cu care eu nu am avut de a face. Pe parcurs am constatat că de fapt
era vorba de o grupare organizată având ca lider necontestat pe B.I.
alături de fratele său B.V. iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau
următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B.,
P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.. „
S-a mai reţinut că fraţii B.îl foloseau la acţiunile violente pe D.S.
care se ocupa şi el, cu împrumuturi cu camătă.
- la data de 30.08.2005, cu ocazia audierii, martora C.E.I., a declarat
următoarele: ,,Despre D.S., zis „F.”, cunosc că era un om foarte
important în acest grup infracţI.al organizat, şi aşa cum am arătat
anterior, era folosit cu precădere de către fraţii B.la acţiunile cu violenţă,
întrucât avea propria „brigadă”, din care ştiu că făceau parte şi R.B., zis
B., precum şi alţi romi pe care personal nu-i cunosc.”
,,O altă activitate desfăşurată de „F.” era acordarea împrumuturilor
băneşti cu camătă. Cunosc că acesta făcea recuperări chiar şi în nume
propriu.”
,,Dintr-o discuţie purtată cu M., am aflat că „F.” a împrumutat o
sumă de bani cu camătă unui văr de-al său pe nume O., însă datorită
dobânzilor mari impuse de „F.”, O. nu a mai putut restitui aceste dobânzi,
motiv pentru care „F.” l-a obligat să-i dea un imobil situat în
strada ............, imobil care valora mult mai mult decât împrumutul
contactat de la acesta. Însă de frică, cunoscând că este un om violent şi
făcând parte din antuR.ul fraţilor C., a fost de acord să-i cedeze acest
imobil.”
- inculpatul G.C. la data de 25.08.2005, acesta a declarat următoarele :
„În situaţia în care datornici refuzau să achite împrumutul din diverse
motive îl anunţam pe N. de aceste aspecte, care apela la alte persoane
din antuR.ul său care urmau să contacteze persO. datornică şi prin
violenţă şi ameninţări să încerce să recupereze sumele de bani. În
asemeN.situaţii era folosit cu precădere D.S. zis „F.” care şi acesta la
rândul lui avea formată o brigadă pe care o folosea ori de câte ori era
nevoie să se intervină în forţă. Arăt că nu numai B.I. apela la serviciile lui
„F.” pentru recuperarea unor datorii prin violenţă, dar şi B.V.”.
- la data de 17.08.2005, martorul cu identitate protejată A.V.a declarat
următoarele: “Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003
şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi
folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R. (n.n. martorul R. R. C.),
I. B. (n.n. inculpatul B.G.I.T.). Unii din aceştia aveau propriile „brigăzi” şi
exemplific în acest sens pe D.S.”.
- martorul cu identitate protejată A.A., la data de 16.08.2005, a
declarat: ,,Aşa cum am declarat, atât B.I., cât şi fratele acestuia ,B.V.,
în acţiunile violente îl foloseau pe D.S. zis „F.”, care avea deja formată o
brigadă compusă din: R., C., B., R.şi S.M.., care acţI.au de fiecare dată
la cererea fraţilor B.. Aceştia aveau în permanenţă asupra lor săbii, bâte,
cuţite, lanţuri şi le foloseau împotriva persoanelor care trebuiau
intimidate. În cazul când persoanele agresate de D.S. şi oameni săi
depuneau reclamaţii la autorităţi, interveN.B.I. prin intermediul lui P.C.
zis “B.”, pentru a se muşamaL.cazul respectiv. Ca şi în cazul fraţilor B.,
„F.” îşi recupera bani daţi cu camătă folosind violenţa şi ameninţări şi în
mai multe cazuri tot prin violenţă şi înşelăciuni a deposedat aceste
persoane de mai multe imobile în schimbul sumelor datorate, mai pot
preciza că „F.” şi anumite persoane din brigada acestuia au participat la
săvârşirea tâlhăriei asupra cetăţeanului israelian P.. Uneori pentru a
intimida persoanele agresate de „F.” şi oameni lui era depusă o
reclamaţie la Poliţie împotriva victimei lor, afirmând că victima a încercat
să-i înşele sau i-a înşelat, motivând în cest fel acţiunile lor violente.”
- martorul cu identitate protejată S.Z. la data de 16.05 2006, a declarat
următoarele: „Dacă existau informaţii că datorN.l ar putea răspunde tot
prin violenţă erau desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi
„F.”. Ultimul avea şi el o brigadă formată din finul său “R.”, C., “B.”, “F.” şi
P..”
„Din discuţiile pe care le-am avut cu diverse persoane din antuR.ul
fraţilor B.am aflat că în cursul anului 2003, „F.”, împreună cu C.„B.” şi
oamenii din subordiN.sa, l-au sechestrat pe “T.” pentru a-l determina să
le achite o datorie pe care o avea faţă de aceştia.”
,,Cunosc faptul că T.a fost ţinut într-un imobil ce aparţiN.lui „F.”,
fiind păzit în permanenţă de R.B. zis ,,B.,. A două zi, l-au dus pe “T.” la
restaurantul C.şi pentru a-l determina să-şi achite datoria, au încercat să-
l bage într-un frigider.”
,,Revin şi arăt că şi “F.” avea mai mulţi indivizi în subordiN.sa care îi
ascultau dispoziţiile răspunzând pozitiv ori de câte ori acesta le solicita
să intervină în cazul unor recuperări sau acţiuni cu violenţă. Dintre
aceste persoane le amintesc pe : R.L. zis ,,R.”, C.Ş. zis ,,F.”, P.C.şi R.B.
zis ,,B.”.”
- la data de 07.03 2006 martorul P.V. a declarat următoarele:
,,Aşa cum am mai arătat, o activitate de bază al lui „F.” era
acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. În situaţia în care persO.
care se împrumuta la „F.” nu mai avea posibilitatea să-i returneze acea
sumă era căutată de acesta şi oamenii săi care prin violenţă şi
ameninţări încercau să-i determine fie să returneze suma împrumutată,
fie să se achite faţă de acesta cu un bun de valoare (locuinţă,
autoturism, etc). În aceste situaţii „F.” solicita o sumă mult mai mare
decât cea împrumutată şi din această sumă le dădea şi băieţilor din
brigadă o cotă parte pentru serviciile aduse, întrucât de fiecare dată în
asemeN.situaţii era însoţit de aceşti băieţi care interveneau în momentul
în care „F.” solicita acest lucru.”
,,În cazul în care constata că aceste persoane nu au nici o
susţinere din partea altor membrii ai lumii interlope îi „ardea” în sensul că
le vindea aceste bunuri fără ca proprietarii să ştie acest lucru.
Dacă aceste persoane ripostau în momentul în care aflau ce se
întâmplase cu bunurile lăsate garanţie „F.” îşi trimitea oamenii din
brigadă peste aceştia şi prin violenţă şi ameninţări îi determinau să
renunţe la despăgubiri sau să depună plângere la poliţie. „
,,La fiecare recuperare la care participau, oamenii din brigadă
primeau diferite sume de bani de la „F.” pentru serviciile aduse, acesta
fiind motivul principal pentru care aceşti indivizi se aflau în subordiN.sa şi
ascultau de ordinele lui „F.”.
,,Fiind o persO. violentă şi cunoscută în lumea interlopă ca un
„locotenent” al fraţilor C.era căutat de alţi membrii ai lumii interlope, însă
cu influenţă mai mică pentru a le rezolva diverse conflicte. Pentru aceste
servicii „F.” primea diverse sume de bani de la ambele părţi.
Referitor la relaţia care a avut-o cu fraţii N. şi S.C. arăt că erau „ca
fraţii” şi răspundea ori de câte ori cei doi fraţi îi cereau ajutorul.
Cunosc de la „F.” faptul că de câte ori urma să „ardă” pe cineva îl
suna fie pe N., fie pe S. pentru a-i întreba dacă viitoarea victimă făcea
parte din antuR.ul lor. Însă acest lucru se întâmpla dacă victima se lăuda
că ar fi sub protecţia lor.”
- la data de 06.03.2006, martorul S.M.. a declarat următoarele:
,,În aceste condiţii, devenind o persoană apropiată acestuia, am
constatat că are pe lângă el mai multe persoane de încredere care-l
ascultau şi-l însoţeau ori de câte ori „F.” solicita acest lucru. Pot spune că
era un fel de brigadă aflată sub conducerea lui „F.”, brigadă în care, pe
parcurs, am fost acceptat şi eu.”
,,Existau situaţii în care persoanele care împrumutau sume de bani
de la acesta să între într-o criză financiară şi să nu mai aibă posibilitatea
să-i plătească dobânzile sau să-i returneze suma împrumută, motiv
pentru care, „F.” şi oamenii săi încercau recuperarea prin violenţă şi
ameninţări.”
,,D.S. zis „F.” era o persoană violentă, ceea ce a dus de foarte multe
ori la izbucnirea unor conflicte cu diferite persoane din Bucureşti, motiv
pentru care, de multe ori, atât mie ,cât şi celorlalţi băieţi din brigadă, ne
solicita ajutorul pentru a rezolva aceste conflicte, în sensul că mergeam
să ne batem cu persoanele în cauză.”
Totodată, inculpatul a desfăşurat şi activităţi de proxenetism
având mai multe prostituate care foloseau ca loc de racolare al clienţilor
barul „O.”, infractiune pentru care a fost trimis în judecată alături de mai
multe persoane.
- la data de 25.08.2005, inculpatul G.C., a declarat următoarele : ,,D.S.
zis „F.” se ocupa, aşa cum am mai arătat, cu acţiunile violente
comandate de fraţii C.. Uneori acesta acţI.a pentru afacerile şi „arsurile”
sale despre care însă erau informaţi fraţii C.. „F.” desfăşura şi activităţi
de proxenetism, plasându-şi prostituatele la barul O.. D.S. îşi avea
propria sa brigadă.”
- la data de 24.08.2005 inculpatul R.L., finul inculpatului D.S.şi membru
al brigăzii conduse de acesta, a declarat umatoarele: „D.S. avea câteva
prostituate, care frecventau Clubul O. şi le plasa în mod obişnuit la
diferite „relaţii” ale sale, pentru obţinerea anumitor facilităţi. Cunosc că a
plasat astfel de prostituate şi la unii poliţişti.”

Inculpatul D.S.şi-a câştigat poziţia în lumea interlopă bucureşteană


şi cu ajutorul oamenilor săi, respectiv P.C., R.B., C.Ş., R.L., iar sporA.c şi
mai ales la început, şi în baza lui R. R.-C. şi M.F.. Primii patru - persoane
deloc de neglijat, au fost participanţi la săvârşirea unor infracţiuni de
lipsire de libertate, de şantaj sau de tâlhărie, iar ultimii dintre ei au ieşit
de sub tutela inculpatului, fie aderând la alte grupări (ex.„C.S.), fie
aparent au renunţat la activitatea infracţI.ală (ex.M.F.).
Inculpatul D.S., principalul locotenent al fraţilor B., avea la rândul
său mai mulţi indivizi în subordiN.sa care răspundeau la solicitarea
acestuia ori de câte ori era nevoie să se acţiO.ze în forţă. Nu se făcea
gratuit acest aport, ci şi membrii brigăzii lui „F.” aveau propriile beneficii
materiale din săvârşirea de infracţiuni. Toate persoanele din
subordiN.inculpatului D.S.erau cunoscute ca persoane violente, fiind
solicitate de acesta atunci când se preconizau scandaluri, recuperari de
datorii sau savârsirea de infractiuni.

8. P.C.S.
Un membru important al acestei ,,brigazi” a fost şi inculpatul P.C.S.
- fost practicant de arte marţiale care şi-a impus respect în rândul
membrilor grupării, fiind cunoscut ca o persoană violentă. Astfel:
- prin rechizitoriul nr.362/D/P/2004, inculpatul P.C.S. împreună cu
inculpaţii D.S., S.M.. şi inculpatul minor C.A.C.au fost trimişi în judecată
pentru infracţiunile de lipsire de libertate în mod ileG.şi ultR. contra
bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, reţinându-se că în L.
februarie 2004 au provocat scandal public în incinta restaurantului „B.” şi
au impus personalului de serviciu şi membrilor formaţiei muzicale să
continue programul împotriva voinţei acestora, supunându-i totodată la
umilinţe şi la acte de agresiune. Astfel, în noaptea de 22/23.02.2004,
D.S., însotit de aproximativ 25 de persoane, dintre care unsprezece
minori, s-a prezentat în incinta restaurantului B. pentru a serba ziua de
naştere a fiului său. Desi programul restaurantului trebuia să se încheie
la ora 01:00, membrii grupului lui D.S.din care facea parte şi inculpattul
P.C., prin amenintare, au obligat formaţia muzicală să cânte în
continuare, peste program. În jurul orelor 3:30 dimineaţa, formaţia
muzicală a refuzat să mai cânte, moment în care D.S., împreună cu
P.C.şi ceilalţi membrii ai grupării, au început să lovească cu picioarele şi
pumnii pe şeful formaţiei, scoţându-l afară din restaurant. În acest
moment, inculpatul P.C.şi inculpatul D.S., au început să-i agreseze
verbal şi fizic şi pe cei din personalul de serviciu şi pe membrii formaţiei
muzicale prin expresii jignitoare şi obscene, determinând indignarea
acestora. Toate aceste manifestari au scandalizat întreaga asistenţă,
deoarece în local se aflau şi copii, aducând astfel atingere bunelor
moravuri. Grupul condus de inculpatul D.S.început să strige să nu mişte
nimeni, că nu mai pleacă nimeni din local, că restaurantul se va închide
când spune ,,F.”. InfractiuN.de lipsire de libertate în mod ilegal,
concretizată în aspectele prezentate mai sus a rezultat din imposibilitatea
personalului de serviciu şi a membrilor formaţiei de a se deplasa şi de a
acţI.a în conformitate cu propria voinţă.
Inculpatul P.C.S. fiind sub influenţa băuturilor alcoolice a fost una
dintre cele mai violente persoane, contribuind din plin la crearea stării de
panică în rândul persoanelor aflate în restaurant.
Pentru faptele menţI.ate mai sus, inculpatul P.C.S. a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 8 ani prin sentinta penală
nr.966/2005 a Tribunalului .......- Secţia 1 Penală, redusă în apel la 7 ani
închisoare.
- prin rechizitoriul nr.265/P/2004, inculpatul P.C.S. a fost trimis în
judecată împreună cu P.C., R.B. şi D.S. pentru faptele de lipsire de
libertate şi santaj comise în dauna parţii vătămate D.., reţinându-se că
partea vătămată a fost lipsită de libertate şi supusă la violenţe repetate
pentru a fi determinată să semneze o procură privind vânzarea unui
imobil în contul unei datorii bănesti pe care o avea faţă de D.S.şi P.C..
În fapt, la data de 28.01.2003 inculpatul D.S.însoţit de mai multe
persoane din subordiN.sa, printre care şi inculpatul P.C.S. s-a deplasat
la domiciliul părţii vătămate D.. cu scopul de a recupera sumele de bani
pe care acesta le datora inculpatului D.S.şi numitului P.C.. Acestia l-au
obligat pe partea vătămată să-i însoţească la restaurantul C., unde a fost
amenintat în mai multe rinduri de aceste pesoane pentru a o determina
sa restituie imprumuturile. Intrucit loC.l era aglomerat partea vătămată a
fost dusa impotriva vointei sale intr-un imobil ce îi apartiN.inculpatului
D.S., loc unde a fost bătută de toti membrii grupării iar apoi fortata sa
bea vodca în scopul de a o determina fie sa restituie imprumutul, fie să
semneze în alb o procură prin care garanta împrumutul cu un imobil ce îi
apartinea.
S-a reţinut că inculpatul P.C.S., a savirsit aceste infractiuni
împreună cu membri acestei grupari dar şi cu şeful grupului, inculpatul
D.S.fapt ce dovedeste că intr-adevar exista un grup organizat pentru a
savirsi infractiuni sub conducerea inculpatului D.S.care şi acesta la rindul
sau se subordona fratilor B..

9. R.B.
Un alt membru al acestei grupării a fost şi inculpatul R.B. care,
alături de ceilalţi, era dispus sa intervina în forţa atunci cind se preconiza
savirsirea unei infractiuni din care se putea obtine beneficii ilicite şi
pentru a se impune în fata celorlalti membrii ai lumii interlope.
- prin rechizitoriul 109/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în judecată
pentru savirsirea infractiunii de lipsire de libertate şi tilharie comise
asupra partii vatamate P.S., constind în aceea că în noaptea de
07/08.09.2003 împreună cu mai multe persoane constituite intr-un grup
organizat l-a lipsit de libertate şi l-au deposedat de mai multe bijuterii şi
alte bunuri pe partea vătămată, dupa care l-au transportat şi abandonat
în zona P.A.i. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o
pedeapsa de 10 ani cu inchisoarea prin sentinta penala 966/2005 a
Tribunalului .......- Sectia I Penală, menţinută în apel.
Faptul că în acea perioada inculpatul figura ca urmărit general, nu
l-a impiedicat să participe alături de ceilalti inculpaţi la săvârşirea acestei
infracţiuni, fiind unul dintre cei care şi-au declinat falsa calitate de politişti
în prezenta părtii vătămate, înainte de a-l transporta cu forţa şi abandona
în zona P.A.i. Şi inculpatul R.B. a participat la inpartirea bunurilor
sustrase, împarţire care a avut loc într-un imobil ce-i apartiN.inculpatului
D.S., situat în ………….
- prin rechizitoriul 265/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în judecată
împreună cu P.C., P.C.S. şi D.S. pentru faptele de lipsire de libertate şi
santaj comise în dauna partii vatamate D.., reţinându-se că partea
vătămată a fost lipsita de libertate şi supusa la violente repetate pentru
a fi determinata sa returneze un imprumut pe care il avea faţă de D.S.şi
P.C. sau să semneze o procură privind vânzarea unui imobil în contul
acestei datorii. Asocierea inculpatului la grupul infracţI.al nu a fost un act
spontan, ci unul elaborat, acesta urmărind obţinerea de foloase materiale
din participarea sa la săvârşirea acestor fapte, reclamându-se
participarea mai multor persoane pentru a anihila voinţa părţii vătămate,
iar modalitatea în care s-a implicat dovedeşte periculozitatea sa, faptul
că s-a încadrat perfect în grupul constituit, asumându-şi şi achitându-se
în mod corespunzător de rolul primit. Asocierea perfectă a inculpatului la
grupul infracţI.al a fost dovedită şi de comportarea ulterioară în faţa
autorităţilor, pe tot parcursul procesului penal inculpatul respectând
„legea tăcerii”, prin nerecunoaşterea faptelor şi a apartenenţei sale la
grup.

10. C.Ş.
Cel de-al treilea membru al grupării lui „F.” a fost şi inculpatul C.Ş.,
un om pe care inc. D.S. se putea baza. Astfel, prin rechizitoriul
109/P/2004 inculpatul C.Ş. a fost trimis în judecată alături de alte
persoane pentru savirsirea infractiunii de lipsire de libertate şi santaj, în
sarcina acestuia reţinându-se că la data de 03.03.2004, împreună cu mai
multe persoane, a lipsit de libertate şi constrâns prin folosirea de acte de
violenţă şi ameninţări pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin
care aceasta recunoştea o datorie inexistentă de 5.500 USD.
Astfel, partea vătămată a precizat că inculpatul C.Ş. „era în
legătură cu toţi cei care au fost prezenţi în acel bar” unde a fost bătut,
fiind totodată una dintre persoanele care l-au lipsit de libertate şi l-au lovit
împreună cu ceilalti inculpati în gaR.ul ce-i apartiN.inculpatului D.S.. Cu
privire la acelaşi inculpat, partea vătămată a mai precizat că acesta este
cel care a fost trimis de inculpatul D.S. să cumpere o sticlă de vodcă din
care apoi a fost obligat să bea pentru a-l determina să semneze o
chitanţă din care reiesea că partea vătămată îi datora inculpatului
A.V.R.suma de 5.500 USD.
Inculpatul C.Ş. a asistat la toată acţiuN.şi, deşi partea vătămată nu
poate preciza dacă a fost lovit şi de către acesta, l-a văzut ţinând tot
timpul, în mână, o bară metalică.
Tot din declaraţiile părţii vătămate mai rezultă că în timp ce era
bătută în imobilul din ……., inculpatul C.Ş. râdea, iar la un moment dat,
ceilalţi inculpaţi l-au îndemnat să întreţină relaţii sexuale orale cu partea
vătămată, însă acesta a refuzat, motivând că îi este jena.
Prezenţa inculpatului C.Ş. la locul faptei a fost confirmată şi de
învinuitul A.V.R., care a precizat că în încăperea în care a fost bătută
partea vătămată se mai aflau inculpaţii R.L., D.S. zis „F.” şi C.Ş..
Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa
cu inchisoarea de 8 ani prin sentinta penala 966/2005 a
Tribunalului .......- Sectia 1 Penală, redusă în calea de atac a apelului la
7 ani închisoare.
S-a reţinut că inculpatul a fost un alt membru al ,,brigăzii” aflată
sub conducerea inculpatului D.S., aspect recunoscut chiar de acesta cu
ocazia unei declaratii din data 31.03.2006.

11. R.L.
Un alt membru al acestei grupari infracţI.ale a fost şi inculpatul
R.L., fiind unul dintre subordonatii şi totodată finul de cununie al
inculpatului D.S., principalul locotenent al fratilor B..
Prin rechizitoriul 109/P/2004 inculpatul R.L.a fost trimis în
judecată alături de alte persoane din această grupare infracţI.ală printre
care şi inculpatul D.S.pentru săvârşirea infracţiunilor de lipsire de
libertate şi santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că la data de
03.03.2004, împreună cu mai multe persoane a lipsit de libertate şi
constrâns prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări pe partea
vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care aceasta recunoştea o
datorie inexistentă de 5.500 USD. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost
condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 3 ani prin sentinta penala
966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, menţinută în apel.
Astfel, în cursul anului 2003 invinuitul A.V.R.a achizitI.at un
autoturism marca Mercedes în condiţiile în care persO. care figura ca
fiind proprietar era decedata inca din anul 2002. Pentru rA.erea acestui
autoturism inculpatul a apelat la numitul B.S..prin intermediul caruia
ulterior l-a cunoscut pe partea vătămată D.I.A., pe care l-a recomandat
că se ocupa de înmatriculări autoturisme. Acestuia i-a solicitat să-l ajute
să obţină actele necesare pentru rA.era autoturismului în cauză,
arătându-i faptul că proprietarul din acte este decedat. În acest sens
partea vătămată a falsificat o procură prin care invinuitul A.V.R.era
imputernicit de proprietar să rA.eze autoturismul. Cu această procură şi
alte documente necesare, inculpatul s-a prezentat la S.E.I.P. Călăraşi şi
a solicitat rA.erea autoturismului, însă lucratorii de politie au identificat
procura falsă, motiv pentru care s-a dispus indisponibilizarea
autoturismului până la finalizarea cercetarilor. Văzându-se în
imposibilitatea de a intra în posesia autoturismului, invinuitul A.V.R.l-a
considerat răspunzător pe partea vătămată, hotărând să-l detemine prin
amenintari şi violenta să-i achite contravaloarea autoturismului.
Fiind prieten cu inculpatul R.L., martorul i-a cerut ajutor acestuia
pentru a-l determina pe partea vătămată să-i achite suma de bani
solicitata, astfel că la data de 03.03.2004 inculpatul R.L.împreună cu mai
multe persoane l-au imobilizat pe partea vătămată şi l-au transportat
impotriva voinţei sale intr-un bar situat în …………... Aici, partea
vătămată a fost lovit în mod repetat cu pumnii şi picioarele în zona
superioara a corpului de catre aceste persO. aflate sub coordonarea
inculpatului R.L.. La scurt timp a apărut şi inculpatul D.S. care a lăsat
impresia că se implica în rezolvarea acestui conflict, însă, la solicitarea
acestuia, partea vătămată a fost transportata intr-un imobil care îi
apartinea, situat în …….. şi împreună cu inculpaţii R.L.şi C.Ş. l-au
torturat pentru a-l determina sa semneze o chitanţă din care rezulta că-i
datoreaza învinuitului A.V.R.suma de 5.500 USD.
Fiind audiat la data de 07.03.2006 martorul P.V., o persO. de
încredere pentru liderul acestei brigazi, a declarat următoarele: ,,Astfel
era o onoare pentru el (n.n. D.S.) să se laude că şi-a format o „brigadă”
din care făceau parte următoarele persoane: R., care era finul lui „F.”, B.,
F., M., P.C.. Persoanele enumerate mai sus sunt foşti infractori care
erau dispuşi în orice moment să răspundă la violenţă.”
În aceste situaţii „F.” solicita o sumă mult mai mare decât cea
împrumutată şi din această sumă le dădea şi băieţilor din brigadă o cotă
parte pentru serviciile aduse, întrucât de fiecare dată în asemeN.situaţii
era însoţit de aceşti băiaţi care interveneau în momentul în care „F.”
solicita acest lucru.
Dacă aceste persoane ripostau în momentul în care aflau ce se
întâmplase cu bunurile lăsate garanţie „F.” îşi trimitea oameni din
brigadă peste aceştia şi prin violenţă şi ameninţări îi determinau să
renunţe la despăgubiri sau să depună plângere la poliţie.
Mai cunosc faptul că „F.” şi brigada acestuia au fost implicaţi în mai
multe scandaluri cu diferite persoane din alte cartiere, participând la
multe bătăi lucru cu care acesta se lăuda foarte mult.”
Martorul S.M.., un alt membru al acestei brigazi, în măsură să
cunoască modul de organizare şi rolul fiecarui membru al brigazii, a
declarat la data de 06.03.2006,următoarele: „În aceste condiţii,
devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că are pe lângă el
mai multe persoane de încredere care-l ascultau şi-l însoţeau ori de câte
ori „F.” solicita acest lucru. Pot spune că era un fel de brigadă aflată sub
conducerea lui „F.”, brigadă în care, pe parcurs, am fost acceptat şi eu.
Dintre persoanele care făceau parte din brigadă, amintesc pe R.L.zis
„R.”, „F.”, „B.”, P.C.şi M.F.. Existau situaţii în care persoanele care
împrumutau sume de bani de la acesta să intre într-o criză financiară şi
să nu mai aibă posibilitatea să-i plătească dobânzile sau să-i returneze
suma împrumută, motiv pentru care, „F.” şi oamenii săi încercau
recuperarea prin violenţă şi ameninţări.
Fiind audiat la data de16.05.2006, martorul cu identitate
protejata S.Z., a declarat următoarele: „Dacă existau informaţii că
datorN.l ar putea raspunde tot prin violenţă erau desemnaţi cu precădere
să recupereze banii G., N. şi „F.”. Ultimul avea şi el o brigada formata din
finul său R., C., B., F. şi P..
Revin şi arăt că şi „F.” avea mai mulţi indivizi în subordiN.sa care îi
ascultau dispoziţiile răspunzând pozitiv ori de câte ori acesta le solicita
să intervină în cazul unor recuperări sau acţiuni cu violenţă. Dintre
aceste persoane le amintesc pe : R.L. zis ,,R.”, C.Ş. zis ,,F.”, P.C.şi R.B.
zis ,,B.”.
Fiind audiat la data de 17.08.2005, martorul cu identitate
protejata A.V.a declarat următoarele: ,,Unii din aceştia aveau propriile
„brigăzi” şi exemplific în acest sens pe D.S., care avea următorii oameni
de încredere: S.M.., finul său R.L., R.B. zis B., C.Ş. zis F., S.zis „S.”, „D.”
din …….., P.C.şi alţi.
Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu
manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut
sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când
interveneau foloseau atât violenţa verbală, cât şi fizică. La fiecare
acţiune de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu
bâte, săbii, cuţite, lanţuri.”
La data de 16.08.2005, martorul cu identitate protejata A.A., a
declarat următoarele: „Aşa cum am declarat, atât B.I., cât şi fratele
acestuia, B.V., în acţiunile violente îl foloseau pe D.S. zis „F.”, care avea
deja formată o brigadă, compusă din R., C., B., R.şi S.M.., care acţI.au
de fiecare dată la cererea fraţilor B.. Aceştia aveau în permanenţă
asupra lor săbii, bâte, cuţite, lanţuri şi le foloseau împotriva persoanelor
care trebuiau intimidate.
Uneori pentru a intimida persoanele agresate de „F.” şi oameni lui
era depusă o reclamaţie la poliţie împotriva victimei lor, afirmând că
victima a încercat să-i înşele sau i-a înşelat, motivând în cest fel acţiunile
lor violente.”
La data de 08.06.2006, martorul cu identitate protejata O.L., a
declarat următoarele: „Aşa cum am precizat, un om de bază în acţiunile
cu violenţă solicitate de fraţii B.era ,,F.”, care al rândul său avea
propria ,,brigadă”, din care făceau parte P.C., M., B. şi R..
Fiind audiat la data de 31.03.2006 în legatura cu conţiN.l acestei
convorbiri telefonice, inculpatul D.S.liderul acestei brigazi a declarat
următoarele: „ P.” mi-a comunicat că-i dăduse acestui individ suma
de 4.000.000 lei, însă acesta mai solicita o sumă pentru a-şi retrage
plângerea, aşa cum am arătat mai sus, lucru cu care „P.” nu era de
acord. În aceste condiţii, „P.” mi-a propus să-mi dea mie 3.000.000 lei şi
„să-l ardem pe fraier”, în sensul de a interveni şi a-l determina, fie prin
violenţă, fie prin ameninţări, să nu mai solicite altă sumă de bani.
Astfel, am stabilit să-i trimit băieţii în faţa stA.onului 23 August şi în
schimbul acestui serviciu urma să primim suma de 3.000.000 lei aşa
cum afirmase „P.”.
Despre aceşti băieţi arăt că erau persoane din antuR.ul meu şi aici
amintesc pe finul meu R.L.zis „R.”, pe C.Ş. zis „F.”, R.B. zis „B.”, P.C.şi
M..
În cursul aceleasi zile l-am sunat pe S.M.. şi i-am comunicat să-i
caute pe M.şi pe C. şi împreună să se deplaseze în zona ………. pentru
a ne intilniţi cu P..
Totodată, i-am spus care era motivul întâlnirii cu „P.” şi de
asemeN.l-am învăţat ce urma să vorbească C. cu individul care urma să
fie agresat.

12,13. C.L.şi B.L. zis L.


Inculpatul C.L. – persoană care s-a subordonat lui „N.C.”, în
cadrul grupului infracţI.al organizat, fiind folosit la recuperări şi trimis în
linia întâi atunci când era necesar să se săvârşească infracţiuni de
violenţă. Se impuN.datorită alurii sale de forţă, întrucât practica artele
marţiale ca sport preferat şi datorită faptului că în cazul altercaţiilor era
agresiv.
Prin rechizitoriul 343/P/2004 inculpatul C.L.a fost trimis în judecată
împreună cu alţi membrii ai grupului infracţI.al pentru savirsirea
infractiunilor de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina acestuia
reţinându-se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin
folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile
vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de
05.01.2004, împreună cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup
organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T..
În fapt s-a reţinut că, în perioada noiembrie-decembrie 2003,
martora M.V.A.pe margiN.derulării unui contract, a început să facă
presiuni asupra părţilor vătămate M.M. şi M.G., solicitându-le să
plătească suma de 400.000 USD. Având în vedere că părţile vătămate
nu au achitat datoria pretinsă, în această perioadă, martora M.V.A.a
apelat, prin intermediul prietenei sale, martora T.M., la inculpatul B.I. zis
“N.C.” despre care stia că este un membru marcant al lumii interlope şi
se poate ocupa de recuperarea acestei sume de bani.Inculpatul B.I. zis
“N.C.” l-a chemat la această întâlnire şi pe inculpatul G.C. zis „M.”,
explicându-i acestuia faptul că cele două femei au de recuperat nişte
bani şi spunându-i să se ocupe de acest caz.
În declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul G.C. zis
„M.” a precizat referitor la discuţiile purtate cu ocazia acestei întâlniri:
„Am înţeles că cele două femei s-au adresat lui „N.C.” în calitate de
recuperator”. „N.C.” mi-a spus că cele două au fost „perpelite de unul …
în sensul că au fost înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să
văd care e situaţia şi să mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie
era evident că rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani
de la acel individ”.
La data de 22.12.2003, martora M.V.A.s-a deplasat la fabrica de
zahăr din R., însoţită de inculpatul G.C. zis „M.” şi inculpatul B.L. F..
Aceştia au observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu
făină, fapt pentru care inculpatul G.C. zis „M.” i-a reproşat pe un ton
ameninţător părţii vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor în
condiţiile în care acesta le datorează bani, exprimându-se: ”tu îţi baţi joc
de noi?”, „păi noi îţi luăm gâtul”. Tot cu această ocazie, inculpatul G.C.
zis „M.” a insistat ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti,
pentru a semna actele de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei. În
faţa refuzului exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. zis „M.” a
solicitat telefonic să îi fie trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că
din fabrică nu va mai ieşi nici un mijloc de transport încărcat cu marfă.
Astfel, după aproximativ două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei
autoturisme, din care au coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa
lor, au sporit starea de temere creată de inculpaţi părţilor vătămate.
Printre aceştia a fost remarcată de către partea vătămată M.M. prezenţa
inculpatului C.L.. În timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. zis „M.” a
observat în incinta fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei
cantităţi de zahăr şi a dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate.
Pentru a nu avea probleme, martorul S.I.cel care urma sa ridice cantitate
de zahar, a dat dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără
a mai lua zahărul.
La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatul G.C. zis „M.”,
inc.M.V.A.şi inculpatul B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care sosiseră
ulterior.
În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatul
G.C. zis „M.” s-a deplasat din nou la R., însoţit de data aceasta de
inculpatul C.L. şi de inculpatul B.L. F.pentru a le pune din nou în vedere
partilor vatamate sa-şi achite datoria. Desi prezente în fabrica, partile
vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv pentru
care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica în acel
moment. Tot atunci inculpatul G.C. zis „M.” a dat dispoziţie ca pe poarta
fabricii să nu mai între şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe
inculpatul C.L. şi pe inculpatul B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia
rămânând în autoturismul ….. aparţinând inculpatului C.L., până în jurul
orelor 18,00-19,00.
Prezenţa acestora în zona fabricii a indus părţilor vătămate o stare
de temere, fapt pentru care acestea au ieşit din fabrică pe poarta
secundară, cu un autoturism pus la dispoziţie de martorul M.S..
În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatul G.C.
zis „M.”, inc. C.L. şi inculpatul B.L. au revenit la fabrica de zahăr aflând
de la pazN.l fabricii că M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate
acestea cei trei inculpati l-au luat cu forţa pe pazN.l D.T. care a refuzat
să le permita accesul, ducându-l în incinta fabricii pentru a verifica dacă
M.M. este în unitate.
Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei
indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate,
afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de
mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii . Fiind nemulţumiţi de
faptul că nu au găsit-o pe partea vătămată M.M. în fabrică, inculpatul
C.L. a început să adreseze injurii părţii vătămate D.T. şi a prins-o de
reverele hainei, lovind-o de uşile metalice ale clădirii.
Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile
martorilor oculari Z.M., M.I.şi S.D., care se aflau în acel moment în
cabina de la poarta fabricii.
Conform declaraţiei martorei Z.M., cei trei „au luat pazN.l de mână
şi l-au dus forţat în fabrică”; „la circa 10 minute pazN.l a revenit cu
geaca ruptă şi a spus că a fost bătut …” .
De asemenea, martora M.I.a relatat că „cei trei au intrat cu forţa
peste paznic, l-au luat pe sus (unul de un braţ, altul de celălalt braţ) şi l-
au dus în fabrică să-l caute pe dl. M.”. „După puţină vreme a revenit
pazN.l după lanternă. Era în stare de agitaţie, tremura, geaca cu care
era îmbrăcat era ruptă, afirmând că a fost bătut de cei trei şi că el nu mai
vine că-l omoară şi-i rămân copiii pe drumuri” .
Totodată, martora S.D. a precizat: ”Indivizii au crezut că dl. M.
este ascuns în fabrică, au vrut să intre, pazN.l nu le-a dat voie, dar l-au
luat de braţ şi au ieşit din încăperea în care stăteam . După scurt timp,
pazN.l s-a reîntors, afirmând: ”Aoleu, îmi rămân copiii pe drumuri, eu nu
mai stau aici, a luat o lanternă şi a plecat” .
Martorul C.L., care la data respectivă a rămas să înnopteze în
cabina portarului, a arătat referitor la acest aspect: ”Am aţipit şi în jurul
orelor 22:00 a venit la mine D.T., care era speriat, mi-a spus că au
pătruns în fabrică nişte indivizi care l-au lovit şi au rămas în incinta
fabricii” .
Martorul P.G., care în dimineaţa zilei de 06.01.2004 a pR.at tura la
serviciul de pază de la partea vătămată D.T., a declarat că acesta „era
foarte agitat, speriat şi palid la faţă. Mi-a spus că în timpul nopţii au venit
nişte indivizi care l-au luat pe sus: „Nici nu-mi atingeau picioarele de
pământ”, l-au bătut aruncându-l de o uşă metalică, toate acestea pentru
a-l determina să spună unde sunt patronii” .
În cele din urma inculpatul G.C. zis „M.”, inculpatul C.L. şi
inculpatul B.L. F.au reusit sa stea de vorba cu partea vătămată B.A.R.
(fiica părţii vătămate M.G.), într-unul din birourile clădirii. Cu aceasta
ocazie, inculpatul G.C. i-a comunicat părţii vătămate că deţine
documente din care reiese că ei sunt proprietarii fabricii, invitând-o
totodată la autoturismul cu care se deplasase la faţa locului pentru a-i
arăta actele respective.
Un aspect important ce a rezultat din declaraţiile martorei
B.A.R.a fost acela că inculpaţii G.C. zis „M.” şi C.L. purtau arme pe sub
gecile cu care erau îmbrăcaţi, observându-le atunci când primul i-a oferit
geaca, iar în cazul celui de-al doilea, în momentul în care acesta
gesticula faţă de martorul R.I.care a incercat sa le explice că în acel
moment partile vatamate M.M. şi M.J.nu sunt în incinta fabricii. Întrucât
martora B.A.R.a fost de acord să vadă documentele, s-au deplasat
împreună cu cei trei la poarta fabricii, unde inculpatul G.C. zis „M.” a
urcat pe bancheta din spate a autoturismului …….., care îi aparţiN.şi a
invitat-o pe martoră să urce pentru a-i arăta actele, deschizându-i
cealaltă portieră. În acelaşi timp, inculpatul B.L. F.s-a deplasat lângă
autoturism cu intenţia de a urca la volan, iar inculpatul C.L. s-a postat în
spatele martorei. În acest moment, la poarta fabricii şi-au făcut apariţia şi
martorii B.A.V.(fratele martorei) şi R.I., iar primul dintre aceştia a mers
lângă autoturism şi a luat-o pe martoră de mână, spunându-i să se ducă
în curtea fabricii. După ce martora a plecat, martorul B.A.V.le-a
spus celor trei că a chemat poliţia, situaţie în care inculpatul C.L. a
afirmat că ei sunt de la poliţie, arătându-i totodată pistolul pe care îl purta
pe sub geacă. De asemenea, tot la indicaţia inculpatului C.L., inculpatul
B.L. F. a luat din maşină o legitimaţie cu insignă şi a arătat-o martorilor
de la distanţă.
Inculpatul G.C. zis „M.” i-a ameninţat pe cei prezenţi, adresându-li-
se: ”astăzi aţi scăpat, dar de mâine nu veţi mai scăpa”, după care cei trei
au plecat cu autoturismul …....
La scurt timp de la acest incident, dându-şi seama de gravitatea
faptelor sale, inculpatul G.C. a încercat să ia legătura cu martorii prezenti
la faţa locului care în schimbul unor sume de bani le-a cerut, că în cazul
în care vor fi chemaţi în instanţă să declare că nu au văzut când a fost
bătut pazN.l.
Relevant în acest sens a fost şi declaratia martorei S.D. care a
relatat următoarele: ”M-a întrebat dacă am văzut că l-a bătut pe paznic,
eu i-am spus că am văzut doar când l-a luat de mână şi a plecat cu el din
încăpere. Acesta a scos o bancnotă de 500.000 lei pe care nu am vrut
să o iau, dar a insistat şi am luat-o. Individul a scos o legitimaţie …
cineva a spus că este legitimaţie de poliţist. … După ce individul a
plecat, m-am gândit că mi-a dat banii pentru că dacă o să fiu chemată la
tribunal să spun că nu am văzut când a fost bătut pazN.l”.
Martora P.S.precizat că a primit şi ea suma de 500.000 lei de la
inculpat, crezând că sunt banii cuveniţi pentru munca depusă la fabrica
de zahăr.
Tot astfel, în declaraţia dată, martora S.E.a arătat: ”Acesta i-a dat
suma de 500.000 lei lui S.D. că să spună că nu l-a văzut pe paznic, dar
S.D. i-a răspuns că într-adevăr ea nu l-a văzut pe paznic când a fost
bătut dar l-a văzut când a venit tremurând, afirmând că a fost bătut de
acei indivizi” .
Pentru această faptă, inculpatul C.L.a fost condamnat la două
pedepse cu închisoare de 2 ani şi 6 luni, respectiv 7 ani, prin sentinta
penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală. În final, are de
executat pedeapsa cea mai grea, de 7 ani, sporită până la 8 ani
inchisoare, redusă în apel la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni inchisoare.
Astfel, modul în care au acţI.at inculpaţii, ca „locotenenti” ai unei
„brigăzi” conduse de inculpatul G.C., aşa cum acesta din urmă a definit
grupul pe care l-a condus, faptul că acestea au purtat armă, au avut o
atitudine intimidantă, prin modul de manifestare (au stat pe parcursul
unei zile întregi la poarta fabricii, au prezentat legitimatii false de ofiteri
de poliţie) face ca activitatea acestora infracţI.ală să fie privită ca una a
unor membri ai unei grupări cu caracter mafiot, nefiind de conceput ca
astfel de asocieri de persoane să desfăşoare activităţi de genul celor
arătate, fără a ţine seama de regulile de convieţuire socială, de existenţa
unor forţe de ordine chemate să asigure respectarea acestora.
Inculpatul C.L.a fost o persO. de încredere pentru liderul acestei
grupări infracţI.ale fiind apreciat de acesta datorita rezultatelor
inculpatului pe plan sportiv care a practicat o perioada lunga de timp arte
martiale. Inculpatul era cunoscut ca o persoană violentă care
impuN.respect şi prin aspectul fizic, fapt pentru care era solicitat de liderii
grupării atunci când se preconizau acţiuni în forţă sau prin intimidare, aşa
cum au fost prezentate mai sus.
La data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V., o
persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului
C.L., a declarat următoarele: ,,R., C.L., B. sunt sportivi care erau chemaţi
atunci când se preconiza o bătaie sau încăierare, aceştia fiind chemaţi la
nevoie de „F.”. Cei trei sportivi pe care i-am menţI.at în caz de nevoie
puteau la rândul lor să solicite prezenta altor persoane dispuse să
participe la bătăi. ”
Inculpatul B.L.F. a fost unul dintre oamenii de încredere ai
liderului acestui grup infracţI.al, fiind o persoană apreciată de acesta
datorită faptului că răspundea cu promptitudine ori de câte ori era
solicitat, dar şi datorită rezultatelor pe care inculpatul le avea pe plan
sportiv, fiind practicant de arte marţiale. Acesta, împreună cu inculpatul
C.L., un alt sportiv de performanta, aveau o pozitie privilegiata în cadrul
grupului, în sensul că se subordonau în mod direct inculpatului B.I.,
având chiar posibilitatea să se antreneze în sala de sport pe care acesta
o amenajase la domiciliul său.
De altfel, acesta a fost motivul pentru care inculpatul G.C. a apelat
la cei doi în cazul săvârşirii şantajului în dauna părţilor vătămate M.M. şi
M.G., precum şi la săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în dauna
părţii vătămate D.T.. Inculpatul C.L. şi inculpatul B.L., au fost de acord
având în vedere faptul că întreaga acţiune a fost comandată de B.I..
La data de 16.05.2006, cu ocazia audierii, martorul cu identitate
protejată S.Z., a făcut următoarele precizări: „Începând cu anul 2000 la
această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane dintre care
amintesc pe : „N. a lu G.”, G., R., L.zis ,,L.”.
În mod constant inculpatul s-a sustras urmăririi penale, motiv
pentru care a fost trimis în judecata in lipsă în această cauză. De altfel,
din verificările organelor de poliţie a rezultat că a plecat din România,
imediat după ce au fost O.te primele arestări în această cauză.

14. S.S. zis „N. A LU G.”


Inculpatul S.S. zis „N.G.” - membru marcant al grupării infracţI.ale,
a fost considerat o persoană de temut datorită violenţei cu care acţI.a în
sfera recuperărilor de datorii şi a şantajelor, fiind un „mic” interlop, chiar
dacă şi-a arogat o poziţie de lider în lumea infracţI.ală a capitalei. Avea
câţiva oameni în subordine cu care acţI.a, însă nu au fost identificaţi.
Este pe o poziţie de oarecare independenţă, în sensul că împreună cu
oamenii săi aveau propriile „combinaţii” (înşelăciuni de case şi terenuri,
împrumuturi cămătăreşti recuperate apoi prin presiuni fizice), însă că un
apropiat al lui „N.C.”, se asigura, în prealabil că viitoarea victimă nu se
afla sub protecţia acestuia sau chiar dacă era, îi plătea lui B.I. o parte a
beneficiului obţinut că acesta să nu intervină. Şi invers se proceda, însă
nu în mod similar, deoarece S.S. era un subordonat, iar „N.C.” apela la
acesta pentru recuperări de bani de la adevăraţii sau prezumtivii
datornici, sens în care mai jos este detaliată fapta de şantaj săvârşită de
inculpat la cererea liderului grupului faţă de partea vătămată G.G.A.C..
Astfel, prin rechizitoriul 3/D/P/2005, inculpatul S.S. zis „N. AL LU’
G.” a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infractiunilor de santaj şi
ultR. contar bunelor moravuri, constând în aceea că la data de
17.06.2003, împreună cu mai multe persoane, prin folosirea de violenţe
şi ameninţări, a constrâns pe partea vătămată G.G.A. C. să plătească o
datorie pretinsă, împrejurare în care provocat un scandal prin care a
tulburat grav liniştea şi ordiN.publică în zona restaurantului „C.N.”. În
fapt, în cursul lunii mai 2002, partea vătămată G.G.A. C. a împrumutat
de la C.D.suma de 20.000 USD cu dobândă de 50% pe lună, fără a
încheia vreun act. Partea vătămată a achitat în aproximativ 10-11 luni
suma totală de 60.000 USD, considerând că şi-a achitat integral
obligaţiile de plată faţă de C.D.(suma împrumutată plus dobânzi), lucru
cu care acesta din urma nu a fost de acord solicitind o suma de bani mult
mai mare.
Pe fondul refuzului partii vatamate de a mai achita vreo suma de
bani, în cursul lunii aprilie 2003 a fost apelat la telefon de un individ pe
care nu-l cunoştea şi care s-a recomandat a fi „N. AL LU’ G.”, acesta
solicitându-i că în termen de o săptămână să achite suma de 40.000
USD lui C.D.. După câteva zile, văzând că partea vătămată nu a dat nici
un raspuns, individul care s-a recomandat a fi „N. AL LU’ G.”, identificat
ulterior în persO. inculpatului S.S., a sunat din nou pe partea vătămată şi
i-a solicitat să-i aducă banii atrăgându-i totodată atenţia că în caz contrar
îl va „distruge”. La un interval de câteva zile, inculpatul S.S. zis „N. AL
LU’ G.” a pus în vedere părţii vătămate, tot într-o discuţie telefonică, că
în cazul în care îi va remite lui personal suma de 20.000 USD, nu îl va
mai deranja nimeni. În ziua de 17.06.2003 partea vătămată a fost
apelată din nou de inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” , care i-a solicitat să
vină cu cei 20.000 USD la ora 13:00 pe terasa restaurantului „C.N.”,
situat în zona B.N..
Fiind în compania părţii vătămate numitul P.R.C. - care în acea
perioada era agent de poliţie, a aflat de problemele pe care acesta le
avea, oferindu-se totodată sa incerce sa stea de vorba cu inculpatul şi
să-l determine sa renunte la suma pe cate acesta o solicita. În acest
sens numitul P.R.C., i-a interzis partii vatamate să meargă la acea
întâlnire spunându-i că se va deplasa el să vadă despre ce este vorba.
Ajuns la faţa locului însotit şi de alţi prieteni, numitul P.R.C. a constatat
că inculpatul se afla deja la locul întâlnirii fiind însoţit de mai multi indivizi
care se aşezaseră la o masă separată.
Pe fondul discuţiilor contrA.ctorii referitoare la suma de bani pe
care inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” o pretindea de la partea vătămată
G.G.A. C., a izbucnit o altercaţie în urma careia inculpatul S.S. zis „N. AL
LU’ G.” l-a lovit cu un cuţit în zona gâtului pe agentul principal de poliţie
P.(fost H.) R.C..
În urma cercetarilor s-a stabilit că de fapt inculpatul S.S. a actI.at
la cererea inculpatului B.I. zis „N.C.” - liderul acestei grupări infracţI.ale,
care ulterior a încercat să-l determine pe numitul P.R.C. să nu-l
recunoască pe inculpatul S.S. ca agresor în faţa organelor de cercetare
penală, reproşându-i faptul că ,,s-a băgat peste şmecheria lui” în sensul
că suma de bani de la care a pornit altercaţia de pe terasa restaurantului
„C.N.” făcea obiectul intereselor sale.
Inculpatul, din săvârşirea de infracţiuni îşi asigura existenţa sa şi a
familiei sale, pentru acesta contând suma obţinută, oricât de mică ar fi
fost ea.
O altă modalitate de obţinere a unor foloase materiale de către
inculpatul S.S. a fost şi aceea că impuN.„taxe de protecţie” oamenilor
de afaceri, cetăţeni străini, promiţându-le protecţia lui în raport de
acţiunile violente ale altor interlopi, pericol care în realitate nu exista.
Dacă omul de afaceri străin nu înţelegea să plătească de bună voie îl
ameninţa personal sau prin interpuşi cu acţiuni violente împotriva lor sau
a familiilor lor, astfel încât în final comerciantul străin tot plătea suma
cerută. Unii, însă au preferat să nu plătească şi să sesizeze organele de
poliţie, cum a fost şi cazul lui M.Y.J., atrăgând în acest mod răspunderea
penală a inculpatului.
Se descriu astfel de fapte, precum cea din rechizitoriul arătata mai
sus, prin care inculpatul S.S. a fost trimis în judecată pentru savirsirea
infractiunii de santaj în dauna părtii vatamate M.Y.J., cetăţean libanez,
constând în aceea că în perioada mai – iunie 2003, prin folosirea de
ameninţări, a constrâns pe partea vătămată să plătească împotriva
voinţei sale o sumă de bani (“taxă”) sub pretextul protejării afacerilor
acesteia, având ca urmare crearea unei stări de temere părţii vătămate.
Astfel, în mai multe rânduri, inculpatul s-a deplasat însoţit de
diferite persoane din antuR.ul său la sediu firmei parţii vătămate pentru
a-l determia să-i platească o sumă de bani drept taxă de protecţie pentru
a-l proteja de acţiunile comunităţilor turce şi kurde, acţiuni care în
realitate nu existau.
Insistenta inculpatului, dar şi ameninţările adresate în mod direct
sau prin intermediul angajaţilor, i-a insuflat o mare temere părţii
vătămate, fapt ce l-a determinat să-şi trimită întreaga familie în ţara de
origine.
Pentru aceste fapte, inculpatul a fost condamnat la pedepsele cu
inchisoarea de 5 ani, respectiv 3 ani prin sentinţa penala nr.966/2005 a
Tribunalului .......Sectia I Penală definitivă prin retragerea apelului. În
final, s-a dispus ca inculpatul S.S. să execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv pedeapsa închisorii de 5 ani, sporită la 6 ani închisoare .
Faptul că inculpatul era un om de bază al acestei grupări
infracţI.ale este susţinut şi de declaraţia inculpatului D.S., o persoană în
măsură să cunoască aceste aspecte prin prisma poziţiei pe care o ocupa
în această grupare, care la data de 14.05.2005, a declarat următoarele:
„S.S. zis ”N. A Lu’ G.” era de asemeN.o figura importanta în cadrul
lumii interlope, fiind o persO. apropiata de „N.C.”. S.S. conducea o
brigada pe care o utiL.la recuperari şi la alte actiuni cu violenta şi de
intimidare.
Cunosc cu certitudine faptul că S.S. atunci cind avea o recuperare,
o,,arsura”sau o combinatie de făcut se adresa lui „N.” pentru a se
consulta cu acesta cu privire la savirsirea actiunii ilicite. Consultarea lui
„N.” în prealabil savarsirii unor fapte de recuperare, inselaciuni sau alte
infractiuni, devenise o uzuanta de la care nu se abateau acolitii lui N.şi
era menita sa preintampine situatiile în care se ajungea la pagubirea
unei alte persO.e aflata deasemeN.în antuR.ul lui N.sau sub protectia
acestuia. S.S. a fost implicat şi intr-o recuperare de camioane.”
Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identiate
protejată S.Z., a declarat următoarele: ,,Începând cu anul 2000 la
această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane dintre care
amintesc pe : I.B.V. ( n.n. inc. B.G.I.T.), L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, „„F.””,
C.” (actI.a la ordinul lui N.în zona …….), „N. a lu G.”
O persoană de bază a lui N. pe linia recuperărilor şi a perceperii
taxelor de protecţie era ,,N. a lu G.”, cunoscut că un personaj violent
care scoate repede cuţitul.”
La data de 08.06.2006, martorul cu identitate protejată O.L.a
declarat următoarele: „Dintre persoanele care veneau cu combinaţii la N.
îi amintesc pe I.Z., I.B.V., L.I. zis ,,I.”, N., S.H., M. A., M., R., O., B., N.
a lu G.şi alţii.”
Relevante în acest sens, susţinând probatoriul testimonial, au fost
şi convorbirile telefonice, purtate de inculpat cu diferite persoane, din
care a rezultat activitatea infracţI.ală desfăşurată de acesta.
Cu privire la convorbirea telefonică din 15.06.2004, martorul P.M..
a declarat la data de 02.03.2006 următoarele: ,,Acesta mi-a spus (n.n.
T.N.) că imprumutase o persO. cu suma de 20.000 USD, iar respectiva
persO. refuza să-i mai returneze imprumutul. M-a intrebat daca cunosc
vreo persO. care poate să-l ajute în recuperarea imprumutului. În acest
sens am contactat telefonic o cunostinta pe care o stiam sub numele de
N. A LU G.. Din motivele aratate mai sus l-am contactat pe acesta (n.n.
S.S.) în ziua de 15.06.2004 spunandu-i despre problema prietenului meu
T.N., intrebandu-l totodată daca il poate ajuta pe acesta sa recupereze
suma de bani.”N. a lu’ G.” a fost de acord cu conditia sa i se plateasca
un comisI.de 35% din suma recuperată.”
Cu privire la convorbirea telefonica din data de 15.06.2004
martorul E.S., a declarat la data de 07.07.2006, următoarele: „ În
continuarea convorbirii i-am transmis lui S.S. că m-a sunat „B.”, fratele
său, care îmi propusese să mă bage într-o „combinaţie”, în care era
nevoie de o sumă de bani pe care eu trebuia să o aduc. Acest „B.” îmi
ceruse suma de 100.000 euro, sumă de care eu nu dispuneam. Cu
această sumă de bani, S.S. urma să se deplaseze în Franţa la Paris şi
să i-o înmâneze unui cetăţean libanez pe nume V.S.după care la scurt
timp să-l deposedeze prin violenţă de acea sumă de bani. În paralel, în
România, prietenii lui V.S.trebuiau să înmâneze lui A.fiul lui S.S., B.
fratele lui S.S. şi unui anume Vali suma de 130.000 de euro
reprezentând suma predată de S.S. lui V.S.la Paris plus un comisI.de
30%. În prealabil B. vorbise cu V.S.pe care îl lăsase să creadă că suma
de bani pe care urma să o primească proveN.din Franţa. Acestă
tranzacţie îi conveN.lui V.S., deoarece el nu ar fi putut să scoată din
România suma de 100.000 euro, întrucât aceştia nu puteau fi justificaţi
legal. ”
Faptul că era o persO. de încredere pentru liderul grupării i-a
conferit un statut aparte inculpatului C.M.zis „T.” implicindu-se în
diverse activitati ilicite la cererea inculpatului B.I. şi chiar la medierea
unor conflicte între diverse persoane din lumea interlopă fiind sigur de
protecţia pe care i-o garanta liderul acestei grupări infracţI.ale.
Martorul S.I.a declarat la data de 27.02.2006, următoarele: „ Arăt
în continuare faptul că sunt prieten cu un tânăr pe nume Colciu R.care
are aproximativ 30 ani şi locuieşte în zona ………. . În cursul lunii
august 2003 R.m-a contactat spunându-mi că a fost căutat la domiciliul
său de mai mulţi indivizi însă nu a vrut să stea de vorbă cu aceştia ,
motiv pentru care a dat drumul câiN.i în curte pentru a-i determina pe
acei indivizi să plece . În continuare mi-a spus că bănuieşte că acei
indivizi erau trimişi de „N. T.”, deoarece avusese cu acesta un conflict
în sensul că avusese o relaţie cu fiica acestuia pe care nu a dorit să o
mai continue . După o anumită perioadă am luat legătura cu „N. T.” şi i-
am solicitat să-l lase pe R.în pace . După această discuţie pe care am
avut-o cu „N. T.” am fost contactat de B.I. zis „N. C.” care mi-a solicitat
să-l las pe „N. T.” în pace, întrucât este un apropiat al acestuia afirmând
că „umblă cu el pe stradă „ . Tot de la B.I. am aflat că acei indivizi care
s-au deplasat la domiciliul lui R.fuseseră trimişi de N. pentru a încerca
să aplaneze conflictul dintre el şi „N. T.”.”
Inculpatul C.M.„T.”, era şi un bun executant de-al lui „N.C.” şi nu
numai cel care dădea ideea unei activităţi infracţI.ale de pe urma căreia
se căuta obţinerea unui beneficiu material. Mai mult decât atât apare
predominanţa lui „N.C.” care în interceptări apare că un lider, omul cu
care se consulta, cel căruia îi cerea părerea înainte de a trece la acţiuni.
Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate
protejată S.Z., persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a
acestei grupări, a declarat următoarele: ,,Despre T. pot preciza că se
afla tot timpul la hotelul lui N.situat pe strada Merişani, venind de multe
ori cu diverse combinatii (n.n. o înşelăciune, infracţiuni de violenţă, chiar
şi un furt) şi afaceri ilegale şi era persO. desemnată de N.să ţină
legătura cu cetaţenii de etnie kU.din antuR.ul acestora (n.n. cetăţenii
turci de origine kU.pe care N.C. a încercat să-i împace cu nişte cetaţeni
de origine rromă, în cadrul conflictului pe care-l aveau de recuperare a
unui presupus ceas furat dintr-un autoturism). „

15. S.A. zisă „ A.C.”


Activitatea infracţI.ală a inculpatei S.A. a fost structurată pe două
paliere diferite, primul referindu-se la săvârşirea infracţiunilor de
proxenetism şi trafic de persoane, iar al doilea la impunerea de taxe
de protecţie, lipsire de libertate şi şantaj. Dând dovadă de
perseverenţă în comiterea acestor infracţiuni şi urmărind dobândirea de
foloase materiale injuste inculpata S.A. (beneficiind de sprijinul şi sub
coordonarea fratelui său B.V.), şi-a dezvoltat o adevărată reţea de
prostituate pe care o ţiN.sub control prin exercitarea de violenţe şi pe
care o exploata în vederea obţinerii de profituri maxime. Din aceste
profituri, deşi în aparenţă inculpata acţI.a cu o anumită autonomie în
cadrul grupului organizat, o parte le remitea inculpatului B.V., fratele său,
care avea un ascendent ocult asupra „afacerilor” din Discoteca H., fără
sprijinul căruia inculpata nu ar fi reuşit să obţină controlul asupra celorlalţi
proxeneţi din discoteca susmenţI.ată. S-a precizat faptul că B.V. obţinea,
în mod direct, taxe de protecţie de la anumiţi proxeneţi mai vechi, de
exemplu V.E..
Totodată, S.A., ajutată de principalul ei colaborator U.C. şi cu
sprijinul unor acoliţi atraşi tocmai în acest scopuri (B.I., S.C., I.D., M..,
G.Ş.dar şi alţii), s-au implicat alături de inculpatul B.V. în impunerea
unor „taxe de protecţie” celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în
discoteca H.. Inculpatul U.C. a fost omul de omul de încredere şi
principalul ajutor al A. C.pe linia proxenetismului şi traficului de persoane,
acţI.ând în discoteca H..
Încă din cursul anului 1994, S.A. şi U.C. au racolat mai multe
persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării
prostituţiei, au înlesnit această activitate şi au tras foloase de pe urma ei,
fapte pentru care au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 3521/1999
a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr.
1524/27.09.2000 a Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a ilustra metodele de tip mafiot şi totala sfidare a legii
manifestate în raport cu actul de justiţie, de persoanele din antuR.ul
inculpaţilor, dar şi de celelalte persoane care fac parte din aceeaşi
grupare infracţI.ală, s-a menţI.at că la judecarea cauzei privind faptele de
proxenetism din anul 1994 a fost sustras dosarul penal aflat pe rolul
instanţei, iar o serie de martori au fost determinaţi să-şi retracteze
declaraţiile date în faza de urmărire penală şi să facă afirmaţii
mincinoase în faţa instanţei de judecată.
Dând dovadă de perseverenţă în comiterea de infracţiuni şi
urmărind dobândirea de foloase materiale injuste sub coordonarea
inculpatei S.A., inculpatul U.C. împreună cu alte persoane s-au constituit
într-un grup infracţI.al organizat, dezvoltându-şi în continuare o
adevărată reţea de prostituate pe care o ţineau sub control prin
exercitarea de violenţe şi pe care o exploatau în vederea obţinerii de
profituri maxime.
Cei doi inculpaţi, în dorinţa lor de a exercita un control strict asupra
prostituatelor şi de a le determina să obţină cât mai mulţi bani, le
supuneau la umilinţe, violenţe şi le aplicau lovituri chiar cu bâte de
„baseball”, astfel încât toate prostituatele aflate sub controlul inculpaţilor
S.A. şi U.C. erau cunoscute pentru urmele de violenţe pe care le aveau
pe corp.
În cursul anului 2001, acţI.ând în vederea realizării scopurilor
propuse şi anume de a obţine foloase materiale din activitatea de
racolare a unor persoane de sex feminin pentru practicarea prostituţiei,
inculpatul U.C. împreună cu numitul E.M.zis „B.”, au răpit-o de pe ringul
de dans al discotecii „F.” pe partea vătămată J.M., minoră de 16 ani în
aceea perioadă. După răpire minora a fost dusă la o locuinţă situată pe
……, unde se mai aflau 12 fete, unde a fost ţinută cu forţa de către
inculpata S.A., iar în perioada care a urmat a fost constrânsă de aceasta
să practice prostituţia, sens în care a fost transportată de inculpatul U.C.
la discoteca H. în vederea racolării de clienţi cu care să întreţină raporturi
sexuale contra unor sume de bani. Toţi banii obţinuţi din prostituţie de
către minora J.M., circa 200-300 de dolari sau euro pe noapte, erau
însuşiţi de către inculpaţii S.A., U.C. şi S.S..
O altă minoră care a fost traficată de inculpaţii S.A. şi U.C. a fost şi
partea vătămată D.A.G.. Această minoră, în perioada anului 2001, având
la acea dată vârsta de 13 ani, a fugit de la locuinţa părinţilor săi,
ajungând să practice prostituţia după ce a fost traficată de diferite
persoane neidentificate până în prezent, cunoscute cu prenumele de „R.”
şi „R.”.
În cursul lunii iulie 2002, la vârsta de 14 ani, partea vătămată
D.A.G. a fost vândută invinuitului V.E., în vederea exploatării pentru
prostituţie, iar în perioada care a urmat, timp de circa o lună de zile,
partea vătămată a practicat prostituţia racolându-şi în acest scop clienţi
din discoteca H., banii obţinuţi fiind însuşiţi de către V.E.. Pe fondul unor
nemulţumiri privind comportamentul invinuitului V.E., partea vătămată
J.M. a fugit de sub controlul acestuia şi a ajuns la inculpata S.A. prin
intermediul unei anume „C.” şi a inculpatului U.C., care a şi transportat-o
pentru a fi exploatată ca prostituată.
Ajungând sub controlul inculpaţilor S.A. şi U.C., minorei de 14 ani i
s-a restrâns libertatea de a-şi exprima voinţa, nu i s-a mai permis să
plece şi a fost ţinută cu forţa în acelaşi apartament în care erau lipsite de
libertate în mod ilegal, fiind ţinute sub cheie şi prostituatele R.şi „M.”
(minora J.M.) şi obligată să practice prostituţia, racolând clienţi cu care
să întreţină raporturi sexuale în discoteca H.. Transporturile la discotecă
şi la clienţii prostituatelor erau efectuate în principal de inculpatul U.C.,
iar banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale erau însuşiţi de
către acesta şi de către inculpata S.A..
Minorele J.M. şi D.A.G. au fost lipsite de libertate în mod ileG.şi
constrânse să practice prostituţia până la data de 18.10.2002, când,
profitând de faptul că uşa de acces în locuinţa în care erau ţinute
prizonierea fost lăsată descuiată, dintr-o eroare a inculpatului U.C., au
reuşit să fugă, iar cu ajutorul unui taxi, au plecat din municipiul Bucureşti
şi s-au refugiat la părinţii minorei J.M..
De asemenea, minora B.N.S.(parte vătămată) a fost traficată de
inculpaţii S.A. şi U.C.. Cunoscând că are vârsta de 15 ani, minora
B.N.S.fost pR.ată în vara anului 2003, de inculpatul U.C., în vederea
exploatării pentru prostituţie, de la un anume „M.” neidentificat până în
prezent. În continuare minora a fost găzduită atât de inculpatul U.C., cât
şi de inculpata S.A., împreună cu alte fete care de asemeN.erau
exploatate ca prostituate: E., V., C., V., I., A., F.şi „P.”, de
asemeN.minore.
Animaţi de dorinţa de a obţine cât mai mulţi bani într-un timp cât
mai scurt din traficul de persoane şi prostituţie şi acţI.ând pentru a obţine
un control cât mai strict şi pentru a preveni eventuale acte de indisciplină
ori încercări de evadare din partea prostituatelor, inculpaţii S.A. şi U.C.
au dat dovadă de o cruzime ieşită din comun, maltratând persoanele pe
care le exploatau. În acest sens, minorele care erau exploatate erau
supuse la multiple violenţe, umilinţe, ameninţări, erau bătute cu bâtele de
„base-ball” atunci când nu obţineau suficienţi bani din prostituţie, iar o
prostituată cunoscută cu numele de „I.” a fost ţinută împotriva voinţei ei
în pivniţa unui imobil şi cu ocazia unei încercări de evadare a fost rasă în
cap.
Pentru faptele menţI.ate inculpaţii U.C. şi S.A. au fost trimişi în
judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2005 fiind condamnaţi prin sentinţa
penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, la 11 ani şi
respectiv 12 ani închisoare. Ulterior, prin decizia nr.53/07.02.2007 Curtea
de Apel Bucureşti a dispus schimbarea încadrării juridice a inculpatei
S.A., însă pedeapsa a rămas aceeaşi. Tot prin aceeaşi decizie
inculpatului U.C. i-a fost redusă pedeapsa cu un an de zile, urmând să
execute în final 10 ani închisoare.
Probatoriul administrat, atât sub aspectul testimonial, cât şi sub
aspectul convorbirilor telefonice, a demonstrat activitatea infracţI.ală a
inculpatei.
Astfel, martorul O.A., a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai
importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită
din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa, A..... fratele lor, S.C., U.C., B.I. şi
I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a
circa 20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el
menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi, pe care-i
cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul
D.A.) ...”
„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între „S.C.”
şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul
lor, că la dispoziţia lui „S.” pR.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani
încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui „S.C.” ...”
De altfel, cu ocazia audierii, inculpatul I.A., unul dintre cei indicaţi
de către martor (inculpatul fiind o persoană în măsură să cunoască în
detaliu activitatea infracţI.ală a A.S., întrucât a fost unul din apropiaţii ei),
a declarat: „Cunosc faptul că A.C. avea constituită o brigadă din oamenii
apropiaţi ei şi că solicita ca ceilalţi proxeneţi din discoteca „H.” să-i
plătească taxe de protecţie în schimbul permisiunii de a veni cu
prostituate la discotecă. Chiar eu am fost de faţă la unele discuţii, când
A.C. le spuN.celorlalţi proxeneţi că dacă nu se supun voinţei ei şi nu
achită taxele de protecţie, îl va suna pe fratele ei, S.C., pentru ca acesta,
prin metode violente să impună taxele de protecţie.
Am fost de faţă când A.C. dădea dispoziţii care erau şi puse în
aplicare de către persoanele din brigada ei, dispoziţii prin care
A.spuN.că unii dintre proxeneţii din discotecă să fie aduşi la ea „la
discuţii”, indiferent unde se aflau. Persoanele chemate la discuţii erau
aduse prin metode violente, uneori erau transportaţi în portbagajele
autoturismelor.
În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc
că o parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui
S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C..”
Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I.,
U.C., R., M., J., I.L. şi alţii.”
O altă martoră, respectiv, R.M., fiind audiată la data de
12.05.2005, a declarat următoarele: ,,Dintre proxeneţii de la discoteca H.
îi amintesc pe următorii: gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.”
erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi
coordonau la rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere
cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din
aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în
buzunarul lui „S.C.” prin intermediul surorii sale „A.”.
Martorul cu identitate protejată T.I., la data de 09.08. 2005, a
declarat: „Unii din proxeneţii din discoteca H. plăteau taxe direct lui B.V.,
iar alţii beneficiau de protecţia A. C.sau a lui G., protecţie în schimbul
căreia, plăteau o parte din banii obţinuţi din activităţi în sfera
proxenetismului.
,,În dorinţa de a-şi impune controlul asupra proxenetismului din
Bucureşti, S.C. comanda răpirea unor prostituate care nu aveau
proxenet ; unele dintre aceste acţiuni de răpire erau derulate prin
intermediul A. C.şi ale brigăzii acesteia.”
,,Din brigada A. C.făceau parte: U.C., S.C. zis „G.”– fratele
acesteia, „B.C.”, „J.”, „P.” şi alţii.”
Fiind audiat martorul cu identitate protejată S.Z., a confirmat:
„A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea
reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era
frecventată numai de cetăţeni străini .”
„În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet,
poreclit „S.”, S.C. împreună cu sora sa A.şi fratele său „G.” au hotărât să
trimită un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se
puteau astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost
transportate de către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate, iar ulterior
„G.” împreună cu „J.” au mai transportat alte câteva fete. În Elveţia
activitatea de prostituţie era coordonată de „G.” şi A..”
Un alt martor cu identitate protejată C.V. a declarat: ,,Fetele A. şi
ale lui S. erau ţinute într-o adevărată sclavie, li se permiteau să se spele
la program şi erau organizate milităreşte. Totodată erau folosite şi pentru
a face curăţenie în casele A., ale lui S. şi M..
Principalul loc unde erau duse fetele pentru a practica prostituţia
era Discoteca H.. A.C. mergea în fiecare zi la discotecă şi percepea taxe
de protecţie de la toţi proxeneţii care acţI.au acolo. Era imposibil ca o
fată să practice prostituţia racolându-şi clienţi la Discoteca H. fără să
aibă un proxenet. În lumea proxeneţilor din H., A.era cunoscută ca o
persoană violentă şi care le bătea atât pe prostituate, cât şi pe proxeneţii
recalcitranţi. În activitatea ei infracţI.ală A.C. era sprijinită de către fraţii ei
care interveneau prin mijloace violente ori de câte ori era nevoie. Cunosc
faptul că din activităţile de proxenetism derulate la Discoteca H. şi din
taxele de protecţie încasate de A.C., o parte din bani ajungeau şi la S.C..
În perioada anilor 2001-2002 a fost derulată activitate de
proxenetism de către A.C. şi sclavul ei U. şi la Discoteca F., până când
s-au certat cu patronul acestui local.
Ştiu că au fost derulate activităţi de proxenetism de către A.şi V.R.
la barul T.în perioada anului 2001.
În toate activităţile de proxenetism pe care le-au derulat A.şi cu S.,
aceştia au acţI.at împreună în mod coordonat chiar dacă uneori doar
A.era cea care ieşea în faţă.”
Fiind audiat, la data de 11.12.2004 martorul V.R. G. a declarat
următoarele: „A.a început să frecventeze barul meu (n.n. barul T.- se
coroborează cu decl. lui C.de mai sus), pentru a coordona şi
supraveghea activitatea prostituatelor, fiind ajutată de alţi doi proxeneţi
pe nume U. şi G..”
Martora Ş.C., o fostă prostituată în discoteca H., a declarat:
„Precizez că iniţial, până în anul 2000, când activitatea de proxenetism şi
prostituţie a început să fie controlată în totalitate de „A.C.”, sora lui
„S.C.”, au mai fost situaţii în care diverse fete practicau prostituţia fără a
avea un proxenet. După apariţia, însă, a A. C., care şi-a arogat în scurt
timp, prin violenţă, statutul de şef şi coordonator al întregii activităţi de
prostituţie şi proxenetism, s-a exclus posibilitatea ca vreuna din fete să
practice prostituţia fără să aibă un proxenet. La rândul lor, precizez că,
după apariţia A. C.în discotecă, aceasta a acţI.at împreună cu brigada
pe care şi-o constituise pentru a-i determina, prin violenţă şi ameninţări,
pe toţi ceilalţi proxeneţi să-i plătească o taxă proporţI.ală cu numărul de
fete pe care le aveau şi pe care le exploatau ca prostituate.”
Inculpatul I.D. (persoană care a făcut parte din ,,brigada” A. şi
totodată e şi finul acesteia) a declarat: „Am început să frecventez
discoteca H. la sfârşitul anului 2003, datorită unei prietene pe nume R.,
care practica prostituţia în această discotecă. În această perioadă R.i s-a
interzis intrarea în această discotecă, de către unul din proxeneţii de
acolo, pe nume „C.B.”.
Întrucât îl cunoşteam pe acest „C.B.”, am intervenit pentru a o lăsa
pe R. în continuare să practice prostituţia. Acesta mi-a promis că mă va
ajuta şi a luat legătura cu A.C., despre care ştiam că era coordonatoarea
întregii activităţi de proxenetism şi prostituţie din discoteca H..
A.a fost de acord să-i permită accesul R.în discotecă, cu condiţia
că aceasta să-i plătească L.r o taxă de protecţie în valoare de 600 de
USD.
În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu
A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M..,
M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor
infracţI.ale din discotecă.
Nici un proxenet nu-şi putea aduce prostituatele în această locaţie
(n.n. discoteca H.) decât cu acordul lor şi al surorii acestora, A.C.l.
Pentru a obţine acest acord, respectivii proxeneţi trebuiau să
achite o taxă L.ră de protecţie fraţilor C.. Unii dintre aceştia, precum
G.Ş.îi plăteau această taxă A. C., iar alţii, precum fraţii E.şi G.V.şi T., îi
plăteau direct lui S.C..
În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa
de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai
multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma
achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.
Un exemplu în acest sens îl constituie sechestrarea a trei
prostituate aparţinând lui T., de către U.C., M.., G.Ş.şi M..
Aceştia, în urma dispoziţiilor lui S.C., le-au răpit pe cele trei tinere,
sechestrându-le ulterior pe parcursul unei nopţi şi, eliberându-le a două
zi dimineaţa, numai după ce S.C. a negociat cu T. răscumpărarea lor.”
Martora C.E.I. a declarat: „O altă persoană de bază a lui S.C. în
această activitate de proxenetism, era sora acestuia, S.A., care la rândul
său era ajutată de mai multe persoane printre care un anume U..
În acea perioadă, în care mă înţelegeam foarte bine cu S., am
asistat la o discuţie între acesta şi P.A. din care am aflat că A. trimisese
mai multe fete să se prostitueze în Elveţia, însă nu mai reţin pe cine
trimisese să le însoţească şi să coordO.ze această activitate, însă este
posibil, din câte îmi amintesc, să-l fi trimis cu acestea pe fiul lui S., M.,
care trăia cu una din prostituate.
Tot de la S. şi din discuţii cu alte persoane am aflat că S.A. era un
lider în discoteca H., referitor la activitatea de proxenetism, în sensul că
nu puteau fi introduse alte prostituate în această discotecă, sau alţi
proxeneţi, fără ştiinţa acesteia. Ba mai mult, era cunoscută ca o
persoană violentă şi de temut de toate persoanele care frecventau
această discotecă, şi aici mă refer la prostituate şi proxeneţi, percepând
chiar şi taxe de protecţie impuse celorlalţi proxeneţii din această
discotecă pentru a-i lăsa să desfăşoare în continuare activităţi de
proxenetism în această locaţie.
În cazul în care ceilalţi proxeneţi refuzau să-i plătească acea taxă
de protecţie, aceştia erau bătuţi de către A.şi de către oamenii ei şi li se
interziceau să mai desfăşoare activităţi de proxenetism în această
discotecă. În cazul în care aceşti proxeneţi ripostau şi refuzau să
părăsească discoteca, A.apela la fraţii acesteia şi la oamenii din brigada
lor.
În perioada când B. V. s-a aflat în penitenciar, A.apela pentru
sprijin la B.I., zis „N.”, care o proteja prin oamenii săi, chiar dacă acesta
nu era de acord întotdeauna cu intervenţiile în forţă la solicitarea A.. Din
câte cunosc, o parte din banii proveniţi din taxele de protecţie percepute
de A.în discoteca H., ajungea şi la S.C.L.”
Cu ocazia audierii din data de 25.08.2004, inculpatul G.C. zis
,,M.” (unul din oamenii de încredere ai fraţilor B.) a declarat următoarele:
„În perioada cât am fost în relaţii apropiate cu N.C., am cunoscut şi pe
ceilalţi membrii ai familiei acestuia după cum urmează:
S.A., sora fraţilor C., despre care ştiu că se ocupa cu
proxenetismul în sensul că trăgea foloase materiale de pe urma
practicării prostituţiei de mai multe fete pe care le găzduia într-un imobil
situat pe aceeaşi stradă cu locuinţa mamei sale.
Ştiu că în anul 2003 sau 2004, data nu o cunosc exact, S.A.
împreună cu U.C. au fost în Elveţia, fiind însoţiţi de mai multe tinere pe
care le-au obligat să se prostitueze. Autorităţile elveţiene i-au descoperit
şi ştiu că S.A. a fost reţinută pentru o scurtă perioadă.
Cunosc faptul că A.era o persoană violentă şi care încerca să-şi
impună autoritatea în Discoteca H.; în acest sens A., pentru a controla
întreaga activitate de proxenetism din Discoteca H., a impus taxe de
protecţie celorlalţi proxeneţi din această discotecă pentru a li se permite
să deruleze în continuare activitatea de proxenetism.
În activitatea ei infracţI.ală A.era sprijinită de fraţii B.şi S.C. dar cu
precădere de al doilea, care interveN.în forţă ori de câte ori era solicitat
de A.”.
Fiind audiata, la data de 13.05.2005, martora cu identitate
protejată G.D. a declarat următoarele: ,,Stiam că şi A.C. avea în
discoteca mai multe prostituate aflate sub controlul total al acesteia, a
caror activitate de prostituitie era supravegheata atat de ea, cat şi de U.
C..
Am cunoscut că A.C. atunci cand vreo una dintre prostituatele ei
fugea de sub controlul ei sau al lui U.C.şi chiar daca acestea intentI.au
sa faca acest lucru erau agresate fizic şi pot spune chiar intr-un mod
deosebit, aceasta pentru a le intimida şi a reusi sa le exploateze prin
prostitutie în folosul lor material.
Declar că au existat imprejurari cand anumite prostituate, ai caror
proxeneti au refuzat sa plateasca taxa de protectie lui A.C., au fost
sechestrate iar apoi eliberate doar în momentul în care proxenetii
acestora erau de acord şi achitau sumele pretinse drept taxa de
protectie. Stiu că intr-una din ocazii, A.C., U.C.şi acolitii acestora au rapit
un numar de trei prostituate rusoaice sau moldovence, la momentul cand
plecau din discoteca, pe care le-au eliberat doar dupa ce proxenetul a
intervenit şi a platit pentru eliberarea lor.
Precizez faptul că proxenetii din Discoteca H.se supuneau vointei
lui A.în sensul de a achita taxe de protectie, deoarece le fusese impusa
şi o teama fata de fratii sai, respectiv S. şi N.C..
Cunosc faptul că U. şi A.în cursul anului 2004 au transportat mai
multe fete şi în Elvetia în vederea exploatarii acestora ca prostituate.
Acestia isi constituisera o adevarata retea de prostituate în Elvetia dupa
urma carora trageau foloase materiale. Prostituatele au fost transportate
personal de catre U. şi A.în Elvetia cu ajutorul unui autoturism care-i
apartiN.lui A.şi care era condus de catre U..”
Un alt martor, respectiv martorul cu identitate protejată O.L., cu
ocazia audierii, la data de 08.06. 2006, a declarat următoarele:
,,Tot în discoteca H. desfăşura activităţi de proxenetism şi sora
fraţilor C., A.care rândul ei avea şi ea o ,,brigadă” proprie în subordine.
Prostituatele pe care aceasta le exploata erau ţinute la domiciliul
acesteia din .................. sau la locuinţa mamei sale S., situată pe
aceeaşi stradă. Cunosc că şi S.ajuta pe A.în activitatea de proxenetism
cazând prostituatele (unele minore) şi supraveghindu-le pentru a nu fugi.
Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U., ,,C.” B.,
,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J.. În discoteca H. acţI.au şi alţi proxeneţi în mod
individual, dintre care îi amintesc pe E., G., S., C. C., care aveau cu toţii
obligaţia de a achita în mod regulat lui S. şi N.C., prin intermediul A. o
taxă de protecţie, pentru a li se permite să desfăşoare activităţi de
proxenetism în discoteca H..
Astfel, cunosc în mod concret că în perioada cât a fost S. închis în
penitenciarul ......, la cererea acestuia, A.a strâns de la proxeneţii
menţI.aţi suma de 18.000 mii de dolari pentru a sponsoriza construirea
unei săli de forţa la penitenciarul amintit.
În cazul în care nu plăteau aceste sume de bani erau determinaţi
prin violenţă şi ameninţări să-şi scoată prostituatele din discotecă”.
Fiind audiat la data de 16.08. 2005, martorul cu identitate
protejată A.A. a declarat: „De fapt întreaga activitate de proxenetism era
coordonată de B.V. şi B.I. prin intermediul numitei S.A. care percepea
chiar şi taxe de protecţie şi comisioane de la ceilalţi proxeneţi din
această discotecă pentru ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea în
această locaţie; cea mai mare parte din taxele de protecţie încasate de
A.ajungeau la S. şi N.C.. În cazul în care anumiţi proxeneţi refuzau să
plătească aceste taxe de protecţie S.A. solicita ajutorul fraţilor săi, care
interveneau prin mijloace violente ori de câte ori era nevoie”.
Cu ocazia audierii din data de 17.06.2005, martora cu identitate
protejată N.P., a declarat următoarele: „Despre A.C. cunosc faptul că în
activităţile ei infracţI.ale era sprijinită de fraţii ei, S. şi N.. A., folosindu-se
de brigada pe care şi-o formase în acest scop, solicita şi obţiN.taxe de
protecţie de la ceilalţi proxeneţi pentru ca să le permită să-şi aducă
prostituatele la loC.l respectiv. A.C. îi ameninţa pe cei care nu i se
supuneau, că vor fi supuşi la violenţe din partea fraţilor ei şi din partea
celorlalţi oameni pe care aceştia-i aveau.
Din brigada A. făceau parte: „C.B.”, U., „J.”, Ş.„S.”, „R.”.
A.se folosea de această brigadă pentru a-şi impune faţă de
proxeneţi, prin violenţe şi ameninţări, taxa de protecţie. A.era violentă, le
bătea pe fete şi avea aproape tot timpul o bâtă de baseball. Şi acoliţii ei,
despre care am vorbit, erau persoane violente.
Ştiu că C.G., fratele A., avea o prostituată pe nume I.. Chiar I. mi-a
spus acest lucru. Această I. a fost supusă, în mai multe ocazii, la
violenţe de neimaG.t. A fost rasă în cap, ţinută în pivniţă, încătuşată şi
bătută bestial cu bâta de baseball de către A..
Prin iarna anului trecut, în parcarea discotecii a avut loc o
încăierare între gruparea A. şi a lui E., ocazie cu care, cei care au ieşit la
bătaie şi-au scos săbiile şi s-au ameninţat reciproc.
Cu acea ocazie, C.G., l-a lovit pe E.cu un autoturism la volanul
căruia s-a urcat şi pe care l-a pus în mişcare. Dorinţa lui G. era să-i
provoace leziuni lui E..
Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi
N.prostituata lui G.a lui B., au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele
au fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus
de A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de
lângă H., însă nu au intervenit ca urmare a faptului că la autovehiculul lor
s-a deplasat C.B. şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte
bani, după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau. Chiar dacă
Ş.S.era un om al A. s-a procedat la răpirea unei prostituate a acestuia
pentru că a greşit cu ceva faţă de A..”
Cu ocazia audierii din data de 17.12.2004 martora cu identitate
protejată T.L.a declarat următoarele: ,,Ştiu că o parte din proxeneţii care
acţI.au în discoteca ,,H.” trebuiau să plătească din sumele de bani pe
care le câştigau din activitatea prostituatelor o cotă parte numitei
A.zisă ,,C.”. În schimbul aşa zisei taxe de protecţie „A.C.” interveN.la
organele de poliţie atunci când se organizau razii”.
Fiind audiată la data de 16.09.2004, martora C.I.C., a declarat
următoarele: ,,Dintre proxeneţii care au prostituate în discoteca H. îi ştiu
pe următorii: A., sora fraţilor N. şi S.C., despre care ştiu că comanda la
toţi ,,peştii” din discotecă, cărora le percepea diverse sume de bani, iar
în cazul în care aceştia nu plăteau, C. puneau alte persoane să îi
bată…”.
Fiind audiată la data de 06.12.2004 martora B.N.S., a declarat
următoarele: ,,A.C. în toată perioada cât am frecventat discoteca ,,H.”, a
impus tuturor proxeneţilor din discotecă să-i plătească săptămânal câte
150 de euro pentru fiecare fată pe care o aveau în discotecă drept ,,taxă”
(n.n. taxă de protecţie).
Cu ocazia audierii din data de 17.08.2005, martora cu identitate
protejată N.P., a declarat următoarele:
,,Despre S. şi N.C. cunosc că pe lângă preocupările în sfera
împrumuturilor băneşti acordate cu camătă şi a infracţiunilor cu violenţă,
aceştia erau implicaţi şi în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane,
în sensul că trăgeau foloase materiale de pe urma unor prostituate a
căror activitate cei doi o coordonau prin intermediul numitului P.A. zis L.
şi a numitei S.A., sora acestora.
După ce acesta (n.n. B.V.) a fost arestat, întreaga activitate de
proxenetism a fost pR.ată şi coordonată de N.C., fiind ajutat de sora
acestuia, S.A..
Aşa cum am mai arătat, L., S.A. şi G. erau persoanele care se
ocupau de prostituate, în sensul că le căutau clienţi pentru a întreţine
relaţii sexuale, le transportau la locul de întâlnire cu aceştia şi încasau
banii, din care o mare parte ajungeau în cele din urmă la S. şi N.C..”
Fiind audiat la data de 09.12.2004, martorul B.D. (n.n. angajat al
discotecii H.) a declarat următoarele: „Toţi proxeneţii independenţi
trebuiau să-i achite o taxă de protecţie la intervale regulate lui A.C..”
În perioada în care S.A. s-a sustras urmăririi penale, aceasta a
continuat să ţină legătura cu unii membrii ai grupării infracţI.ale pe care o
coordona, cu scopul de a se informa asupra modului în care se
desfăşura ancheta şi a influenţa cursul acesteia în favoarea ei.

16. U.C.
Acest inculpat o cunoştea pe S.A. încă de la începutul anilor 1990,
ulterior desfaşurând amândoi aceeaşi activitate infracţI.ală, pentru care
au fost condamnaţi prin hotarari definitive. În afară de faptul că era
mâna dreaptă a „A. C.” şi omul ei de încredere, avea ca sarcini în cadrul
grupului racolarea de tinere în vederea practicării prostituţiei în favoarea
C.C., răpindu-le pe acestea sau cumpărându-le de la alţi proxeneţi. Le
mai transporta pe acestea de la/la discotecă, colectând banii încasaţi de
fete, pe care-i preda „A. C..” Pentru „efortul” lui depus, inculpata S.A. îi
permitea să păstreze sumele de bani obţinute de către una (din cele 15-
20) din prostituatele grupului. Era totodată şi omul care-i îi transmitea
informaţii despre activităţile desfăşurate în Discoteca H. lui B.V., care era
forţa de comandă a grupului care acţI.a în „H.”.
De altfel, inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală
966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a Penală, la 11 ani
închisoare.
În caracterizarea inculpatului, martorii au declarat că era un individ
violent, care se ocupa de „corecţia” fetelor atunci acestea nu atingeau
plafonul de 100 u.s.d. pe noapte, impus de S.A.. Metodele inculpatului,
ca şi ale A. C., erau de a le maltrata fizic pe fete. De asemenea, stabilea
cu inculpatul A.I.zis ”N.I.” numărul de prostituate care îşi puteau
desfăşura activitatea în discoteca H., nivelul acestora (să arate bine) şi
maniera în care patronii discotecii, „B.” şi „N.I.”, percepeau sub formă de
taxă pentru prostituarea fetelor echivalentul unei sticle de şampanie
(1.500.000 de ROL) pentru fiecare client racolat, independent de
numărul acestora.
În acest sens, denunţul inculpatului U.C. formulat la data de
27.07.2006 în care acesta a precizat: „În decursul anului 2000…am
început să frecventez discoteca H., unde m-am ocupat cu activităţi de
proxenetism. În vederea acestei activităţi am colaborat cu patronul
discotecii, numitul A.I., care a fost de acord ca fetele pe care le
coordonam să se prostitueze la discoteca H.. În momentul în care am
decis să colaborăm, subsemnatul şi patronul discotecii am stabilit o serie
de reguli…
…Precizez că patronul discotecii avea colaborări şi cu alţi
proxeneţi, cărora le-a impus aceleaşi reguli ca şi mie. Aceşti proxeneţi
sunt ,,C.B.”, ,,C.E.”, ,,E.”, G.” şi ceilalţi inculpaţi, care sunt cu mine în
acelaşi dosar.
…Precizez că cel la care am făcut referire ca fiind patronul
discotecii se numeşte A.I.zis ,,N.I.”.
În continuare, probatoriul administrat atestă atât faptele pentru care
a fost condamnat inculpatul,cât şi apartanenţa şi rolul acestuia în cadrul
grupului de crimă organizată. Astfel, la data de 09.08.2005, martorul cu
identitate protejată T.I. a declarat: „Din brigada A. C.făceau parte:U.C.,
S.C. zis „G.” – fratele acesteia, „B.C.”, „J.”, „P.” şi alţii.”
Fiind audiat la data de 17.08.2005, un alt martor cu identitate
protejată A.V.a declarat: ,,S.A. era ajutată la rândul ei în această
activitate de proxenetism de un anume U., fiind şi acesta la rândul său
tot un proxenet.
Principalele locuri unde aceste fete erau duse pentru a practica
prostituţia erau Discoteca H. şi Discoteca F..”
Fiind audiat la data de 16.08.2005, martorul cu identitate
protejată A.A., a declarat următoarele: „În cazul în care anumiţi
proxeneţi refuzau să plătească aceste taxe de protecţie, S.A. solicita
ajutorul fraţilor săi, care interveneau prin mijloace violente ori de câte ori
era nevoie. La rândul său, S.A. era ajutată în această activitate de
proxenetism de U., în sensul că se ocupa de racolarea clienţilor şi de
transportarea prostituatelor la locul de întâlnire cu clienţi.”
Martorul cu identitate protejată C.V., la data de 04.06.2005, a
declarat că: „În perioada anilor 2001-2002 a fost derulată activitatea de
proxenetism de către A.C. şi sclavul ei U. şi la Discoteca F., până când
s-au certat cu patronul acestui local.”
De asemenea, martora cu identitate protejată G.D., la data de
13.05. 2005, a declarat următoarele: „Prin iarna anului 2002, inca fiind
minora, am fost racolata de un alt proxenet din Discoteca H., cunoscut
sub numele de U., iar mai tarziu, afland că se numeste U. C.,. desi i-am
spus şi acestuia că eram minora, a accepetat sa fie proxenetul meu, el
oferindu-mi gazduire intr-un apartament inchiriat, transport, în schimbul
unui procent de 50% din sumele de bani pe care eu le incasam de la
barbatii pe care-i racolam în Discoteca H.şi cu care intretineam raporturi
sexuale contra cost.
Despre U.C.doresc sa precizez că era un foarte bun apropiat al
unei alte proxenete în cadrul Discotecii H., cunoscuta sub numele de
A.C.. Mai mult decat atat, am remarcat şi faptul că între acestia existau
şi raporturi de „colaborare” în ceea ce privea supravegherea şi
coordonarea a unui numar important de prostituate în cadrul acestei
discoteci. De asemenea, U. avea fata de A.C. o pozitie de subordonare,
el executand toate dispozitiile acesteia în ceea ce privea activitatea de
proxenetism pe care o desfasurau în aceasta discoteca. Referitor la
acest aspect arat că stiam că şi A.C. avea în discoteca mai multe
prostituate aflate sub controlul total al acesteia, a caror activitate de
prostituitie era supravegheata atat de ea, cat şi de U. C..
Am cunoscut că A.C. atunci cand vreo una dintre prostituatele ei
fugea de sub controlul ei sau al lui U.C.şi chiar daca acestea intentI.au
sa faca acest lucru, erau agresate fizic şi pot spune chiar intr-un mod
deosebit, aceasta pentru a le intimida şi a reusi sa le exploateze prin
prostitutie în folosul lor material.
Declar că au existat imprejurari cand anumite prostituate a caror
proxeneti au refuzat sa plateasca taxa de protectie lui A.C., au fost
sechestrate iar apoi eliberate doar în momentul în care proxenetii
acestora erau de acord şi achitau sumele pretinse drept taxa de
protectie. Stiu că intr-una din ocazii, A.C., U.C.şi acolitii acestora au rapit
un numar de trei prostituate rusoaice sau moldovence, la momentul cand
plecau din discoteca, pe care le-au eliberat doar dupa ce proxenetul lor
(n.n. inc. M.P.zis T.) a intervenit şi a platit pentru eliberarea lor.
Doresc sa mai precizez faptul că A.C. şi U. C., în unele situatii
procurau pentru prostituatele care erau minore acte de identitate false ori
un set de acte de identitate care apartineau în fapt altei persoane, pentru
ca aceste prostituate sa-şi poate face accesul în diferite hoteluri în
vederea intretinerii de raporturi sexuale cu clientii pe care-i racolau.
Era de asemeN.cunoscut faptul că hotelul din strada ……..,
apartinand lui N.C. , era utilizat în activitatea de proxenetism şi prostitutie
de catre proxenetii care erau în brigada lui A.C., respectiv U., „J.”,
G.S.zis „S.” şi altii, în sensul că prostituatele persoanelor enumerate, cu
stiinta personalului din hotel, veneau la acesta şi obtineau camere în
vederea intretinerii de raporturi sexuale contra unor sume de bani, fara
ca pentru obtinerea camerelor, prostituatei ori clientului acesteia, sa li se
solicite un act de identitate ori sa i se elibereze chitanţă în schimbul
sumei platite pentru camera.
Cunosc faptul că U. şi A.în cursul anului 2004 au transportat mai
multe fete şi în Elvetia în vederea exploatarii acestora ca prostituate.
Acestia isi constituisera o adevarata retea de prostituate în Elvetia dupa
urma carora trageau foloase materiale. Prostituatele au fost transportate
personal de catre U. şi A.în Elvetia cu ajutorul unui autoturism care-i
apartiN.lui A.şi care era condus de catre U.. Cunosc faptul că fetele care
au fost exploatate ca prostituate în Elvetia sunt următoarele: A.M.pe care
am indicat-o şi din plansa foto, V., V., P., E., C. şi altele. Sub
coordonarea lui U. în Elvetia s-a prostituat şi V.A., concubina acestuia.”
Cu ocazia audierii la data de 08.06.2006, a martorului cu
identitate protejată O.L., acesta a declarat că: „Dintre persoanele care
se subordonau A. le amintesc pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J..”
Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate
protejată S.Z. a afirmat: „A.coordona o vastă reţea de prostituţie la
discoteca H.… În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U.,
„J.”, M., I.„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina
şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.
Precizez că toate aceste persoane aveau trasate sarcini concrete,
activitatea acestora constând în racolarea clienţilor transportarea
prostituatelor la discotecă sau diverse locaţii solicitate de clienţi, precum
şi încasarea sumelor de bani de la prostituate, bani care în cele din urmă
ajungeau la A.şi la S.C..
În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet poreclit
„S.”, S.C. împreună cu sora sa A.şi fratele său „G.” au hotărât să trimită
un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se puteau
astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost transportate de
către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate…”
La data de 19.04.2005, martora P.C. a afirmat următoarele: „Cea
care pretindea taxă de protecţie pentru activitate de prostituţie din„H.”
era A.C., care îl avea drept susţinător pe „S.C.”, fratele ei. Cunosc faptul
că A.nu ar fi putut impune celorlalţi proxeneţi, de asemeN.persoane
violente, o taxă de protecţie pentru activitatea lor ilicită, fără să aibă
susţinerea C.„C.” format din fraţii S. şi N.. De asemenea, A.era sprijinită
în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe
care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R.,
I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A.
C.pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de
protecţie.
În situaţiile în care ceilalţi proxeneţi nu plăteau pentru prostituatele
pe care le aduceau în „H.”, în funcţie de numărul acestora, brigada
condusă de A.le sechestra pe prostituatele acestora şi nu ezita nici să le
aplice câte o bătaie. Suma cerută drept taxă de protecţie ştiu că era
cuprinsă între 300-400 de USD pe lună, dar şi în funcţie de numărul
fetelor. Ştiu că A.i-a pretins lui E.suma de 500 USD pentru că avea mai
multe fete.
Ştiu faptul că prin anul 2003, două prostituate din Republica
Moldova ale lui „T.” (n.n. inc. M.P.zis T.) au fost răpite de A.şi de brigada
ei pentru faptul că „T.” nu şi-a plătit taxa de protecţie.
Inculpatul I.D., în declaraţia sa din data 14.09.2005, a declarat
următoarele: ,,În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la
timp taxa de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una
sau mai multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în
urma achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.
Un exemplu în acest sens îl constituie sechestrarea a trei
prostituate aparţinând lui T., de către U.C., M.., G.Ş.şi M..
Aceştia, în urma dispoziţiilor lui S.C., le-au răpit pe cele trei tinere,
sechestrându-le ulterior pe parcursul unei nopţi şi, eliberându-le a două
zi dimineaţa, numai după ce S.C. a negociat cu T. răscumpărarea lor.”
De asemenea, referitor la lipsirea de libertate a prostituatelor lui
,,T.”, una dintre acestea, respectiv martora C.V., fiind audiată la data de
23.04.2005, a declarat următoarele: ,,Astfel cum am mai declarat, după
ce eu, C.A.şi N.am fost răpite şi duse cu forţa într-un apartament din
cartierul ………, pe strada …….., apartament în care se mai aflau: U.C.,
M.., G.Ş.şi „M.”, persoane care au exercitat violenţe asupra noastră şi
care ne-au ţinut cu forţa, împiedicându-ne să plecăm din apartament.”
În continuare, martora J.M. (declaraţia din data de 29.07. 2004),
reliefează modalitatea în care U.C., împreună cu alţi membri ai grupării
infracţI.ale, recrutau prostituatele folosind violenţa:
,,În timp ce dansam în acea discotecă (n.n. F.) s-au repezit la mine
doi bărbaţi, despre care am aflat ulterior că se numesc U.C. şi M.. B.,
care m-au scos cu forţa din discotecă, obligându-mă prin violenţă şi
ameninţări să urc într-un autoturism parcat în apropiere. Am fost
condusă de aceştia la o casă din str. ............ despre care am aflat că-i
aparţine A. C.. Odată ajunşi aici, A.mi-a spus că de acum încolo voi fi
,,femeia ei” şi că va trebui să mă prostituez pentru ea”.
Fiind audiată la data de 18.06.2005, martora P.L. a declarat
următoarele: „Pe la începutul lui 2004 am fost apelată de mai multe ori la
telefon din Elveţia de către U.C. Şi A.C. care mi-au propus să mă duc în
Elveţia unde să practic prostituţia sub coordonarea lor. Arăt că U. şi cu
A.se aflau în Elveţia unde au dus mai multe fete pentru ca să obţină bani
din activitatea practicată de acestea, respectiv întreţinerea de raporturi
sexuale cu diferiţi bărbaţi contra unor sume de bani.”
Cu ocazia audierii, martora cu identitate protejată P.M., în
declaraţia din data de 17.06.2005, a declarat următoarele: „Cu privire la
Discoteca H. precizez că era imposibil ca o fată să practice prostituţia
acolo fără să aibă pe cineva care să o protejeze, respectiv un proxenet.
Dacă apărea o fată nouă U. şi cu S.se interesau imediat a cui este, iar
dacă nu avea proxenet era răpită, sechestrată şi determinată să se
prostitueze în continuare pentru ei sau pentru A.în sensul că banii
obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale erau luaţi de proxeneţii
amintiţi. Chiar şi eu într-una din ocazii am fost răpită de persoane din
gruparea A..
M-am prostituat până în anul 2004 timp în care am observat că în
Discotecă erau în principal două grupări de proxeneţi. Una dintre aceste
grupări era formată din: E.şi G.a lu’ B., Ş., care este fratele V., despre
care am spus mai sus cine este, cei doi copii ai lu Ş., pe nume L..şi V., o
altă persoană pe nume N. C.şi alţii. Cea de a două grupare aparţiN.C. şi
era condusă de A.. Din acest grup făceau parte: U., B.C., J., Ş.S.şi alţii.
În activitatea sa A.se folosea de numele fraţilor să,i S. şi N.C., precizând
în fiecare ocazie că persoanele care îi creau probleme sau nu se
supuneau voinţei ei vor fi supuse la violenţe din partea C.C.. Precizez că
A.C. pretindea şi obţiN.taxe de protecţie de la mai toţi proxeneţii din
Discotecă.”
Fiind audiat la data de 24.08.2005, inculpatul R.L. a declarat
următoarele: „Fiind finul lui „F.” şi în antuR.ul acestuia, am luat la
cunoştinţă şi despre alte persoane aflate în antuR.ul fraţilor C.: U.C.
desfăşura activităţi de proxenetism, fiind şoferul lui S.A.”
O alta martoră, I.F.A.a declarat următoarele: ,,Am observat că în
discoteca „H.” erau mai mulţi proxeneţi, iar fiecare dintre aceştia
exploatau mai multe tinere care practicau prostituţia, obişnuind să le
supravegheze din parcarea discotecii.
Dintre aceşti proxeneţi cei mai importanţi erau „A.C.” şi „U.” care
aveau cele mai multe prostituate, peste 10-12, practicând proxenetismul
în această discotecă de peste 12 ani.
Despre „A.” şi „U.” cunosc faptul că erau deosebit de violenţi,
bătându-şi în mai multe rânduri prostituatele.”
Martora R.M., fiind audiată la data de 12.05.2005, a declarat
următoarele: ,,Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe
următorii: Gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”,
„Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la
rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere cărora le luau
aproape toţi banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani
reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui
„S.C.” prin intermediul surorii sale „A.”. Am observat, din discuţiile cu
celelalte prostituate, ca şi din comportamentul lui „S.C.” faţă de ceilalţi
proxeneţi că acesta era considerat un lider al lor, care fizic apărea foarte
rar în discotecă, obişnuind să conducă toată activitatea din umbră.
De asemenea, din discuţiile avute cu concubina lui „U.” pe nume
„A.” am aflat că toţi proxeneţii erau obligaţi să-i plătească lui „S.C.”, prin
intermediul lui „A.”, o taxă de protecţie pentru a-şi putea păstra
prostituatele în discotecă. În cazul în care aceşti proxeneţi refuzau să
plătească acea „taxă şmecherească”, „A.C.”, împreună cu oamenii ei,
sechestrau unele prostituate aparţinând altor proxeneţi rivali grupului,
obligându-i pe aceştia să le răscumpere cu diverse sume de bani.”
Fiind audiat la data 14.09.2004, inculpatul G.E. zis ,,C.E.” (n.n.
persoană care a făcut parte din gruparea condusă de S.A. şi U.C.) a
declarat următoarele:
„În discoteca H. acţI.au mai mulţi proxeneţi care formau două
grupări rivale care se luptau pentru supremaţie.
Prima grupare era condusă de A.C. şi era compusă din: U., G.
(fratele A.), J. şi Ş.zis S..”
La data de 02.12.2004 martora P.I.N. a afirmat următoarele: „În
perioada în care am frecventa discoteca H., această locaţie era
frecventată de foarte multe prostituate a căror activitate era coordonată
şi supravegheată de mai mulţi proxeneţi. Cu privire la proxeneţii la care
m-am referit mai sus, i-am cunoscut pe A.C., U.C., acesta din urmă fiind
un apropiat al acesteia, el coordonând activitatea de prostituţie a
prostituatelor sale, cât şi a acelora pe care A.C. le avea.
Cunoşteam şi faptul că aceşti doi proxeneţi împreună cu S.C.
aveau în discoteca H. un număr semnificativ de prostituate aceştia
deţinând controlul şi asupra altor proxeneţi în cadrul acestei discoteci.”
Fiind audiat, la data de 09.12.2004 martorul B.D. a declarat
următoarele: ,,Ştiu că A.(n.n. S.A.) era lidera grupului de proxeneţi, fiind
ajutată în coordonarea proxeneţilor respectiv şi a prostituatelor pe care
aceştia le aveau în legătură de către U.C., care era principalul ei
colaborator.…Toţi proxeneţii independenţi trebuiau să-i achite o taxă de
protecţie la intervale regulate lui A.C..”
Fiind audiat, martorul O.A., a declarat:
„Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul
discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa
A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D..
Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a
unui număr de circa 20 de prostituate, majoritatea dintre acestea fiind în
legătura lui S.A. şi U.C..
…Aceştia (n.n. S.A. şi U.C.) obişnuiau să ruleze frecvent
prostituatele pe care le aveau, în sensul că o parte dintre acestea au fost
trimise de A.C. şi U.C. începând cu anul 2003 în Elveţia pentru a
practica prostituţia;… după trimiterea acestora în această ţară au
procedat la racolarea de noi prostituate.”
Fiind audiat, la data de 08.12.2004, martorul B.A. a declarat
următoarele: ,,Despre U., C.I., Ş.şi A.precizez că aceştia formau un grup
distinct faţă de ceilalţi proxeneţi.”
La data de 08.12.2004, martorul M.L.a declarat următoarele:
,,MenţiO.z că majoritatea acestor fete (n.n. prostituate) erau protejate de
diverşi proxeneţi. Liderii cestor proxeneţi erau un anume U., împreună
cu A.C. şi C.I..”
Martora C.E.I., fiind audiată la data de 08.12. 2004 a declarat
următoarele: „U. era omul de încredere al A. şi cei doi se purtau foarte
urât cu prostituatele lor, unele dintre acestea fiind minore şi ţinute cu
forţa la locuinţa A..”
Martorul V.R.-G. a declarat următoarele:
,,Arăt că A.C. şi S.C. aveau mai multe prostituate în discoteca H.. Ştiu că
de aceste prostituate aveau grijă U.C., B.I. zis ,,C.” şi alţi indivizi…”
Procesul-verbal de confruntare din 06.10.2005 dintre I.D. zis
,,J.” şi G.E. zis ,,C.” (ambii proxeneţi din gruparea A.S.), reliefează
următoarele:
I.D.: ,,Arăt că proxeneţii din gruparea A.C. acţI.au unul în interesul
altuia şi pentru a le recupera pe prostituatele care îndrăzneau să fugă.
In baza discuţiilor şi înţelegerii care existau între noi, proxeneţii din
gruparea A. C., noi acţI.am şi eram uniţi atunci când descopeream vreo
prostituată fugită de la oricare dintre ceilalţi membri ai grupării. Între noi
era o înţelegere că oricare dintre noi, atunci când găsim una dintre fetele
fugite, fie să le oprim, fie să-i contactăm pe ceilalţi membri ai grupării
pentru a se reaL.readucerea prostituatei respective în sfera de influenţă
a proxenetului de la care fugise.
…Din brigada A. C.mai făceau parte următoarele persoane: ,,C.B.,
U., M., G.Ş., R.…
…La începutul anului 2004 U.C. se afla în relaţii intime cu una
dintre prostituatele lui ,,C.E.”, pe nume C.. A.C. i-a interzis acestei
prostituate să mai vină la H.…Motivul pentru care A.era împotriva
prezenţei acestei C. era dat de faptul că U. nu-şi mai îndepliN.obligaţiile
de a le supraveghea pe fete, ci era preocupat să P.acă cât mai mult timp
cu această C..
A.nu era de acord ca U. să-şi piardă vremea cu diverse fete, în
condiţiile în care avea atribuţii clare cu privire la transportul şi
supravegherea prostituatelor.”
Procesul-verbal de confruntare din data de 03.12. 2004 dintre
O.A. zis ,,S.” şi U.C.:
,,Începând cu perioada 1995 – 1996 l-am cunoscut pe U.C. la
discoteca H., unde avea 4-5 prostituate cărora le coordona activitatea…
În perioada ce a urmat, cunosc că U.C. s-a constituit într-un grup
organizat împreună cu alţi proxeneţi şi anume: S.A., B.I. zis C., I.D. zis
J., iar după anul 2000, la acest grup a aderat şi S.C. zis G..
În mod concret U.C., în cadrul grupului avea rolul de a coordona
activitatea atât a prostituatelor sale, cât şi a celor aparţinând lui S.A., pe
care le transporta la şi de la discotecă, respectiv imobilele unde acestea
se deplasau cu clienţii…
Un alt rol al acestuia a mai fost şi acela că, din banii pe care
prostituatele sale şi ale A.S. îi încasau de la clienţi, colecta drept
comisioane un procent de 50% de la fiecare prostituată, sume pe care
apoi le împărţea cu S.A.”.
În declaraţia din 14.09. 2005 inculpatul I.D. a mai declarat că:
„A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere în Elveţia, pentru a practica
prostituţia;…în acest sens în L. martie sau aprilie (n.n. 2004) A.împreună
cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ……….”.
Fiind audiat la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., a declarat
următoarele: ,,Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane:
Ş.S., B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii. U.C. era omul de bază al A., bun la
toate, se ocupa de mituirea poliţiştilor, de transportarea prostituatelor,
era folosit şi la intervenţii cu violenţă şi îndepliN.orice fel de însărcinări.
Persoanele folosite la răpiri şi violenţe din brigada A. erau
următorii: M., Ş.S., U.C., J. şi alţii.
Discuţiile cele mai importante care aveau loc în brigada A. se
purtau doar între aceasta, U. şi C.B..”

17. B.I. zis „C.B.”


Inculpatul B.I. este un alt proxenet acre acţI.a în discoteca H. şi
care avea prostituate pe care le exploata sexual. În condiţiile în care
discoteca H. era un loc frecventat de mai mulţi proxeneţi şi prostituate,
iar dorinţa de dominare şi de control asupra lumii interlope a membrilor
compO.nţi ai C.C.era în plină expansiune, acest local i-a atras pe
inculpaţii S.A. şi U.C. („prepuşi” ai inculpatului B.V. zis „S.C.”) care şi-au
creat o serie de acoliţi din rândul proxeneţilor din discotecă, alături de
care acţI.au pentru a-şi impune voinţa şi exercitau presiuni pentru a
impune tuturor celor implicaţi în activităţi ilicite obligaţia achitării unor
taxe de protecţie şi pentru a institui regula potrivit căreia fiecare
prostituată trebuia să plătească inculpaţilor B.V., S.A. şi U.C., o parte din
banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi.
Unul dintre acoliţii inculpaţilor S.A., S.C. şi U.C. era şi inculpatul
B.I. zis „B.C.” alături de numiţii G.Ş.zis „Ş.S.L”, M.. zis „L.”, I.D. zis „J.”
şi alţii.
Prin rechizitoriul nr.367/P/2004 din 26.11.2004, s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului B.I., pentru săvârşirea infracţiunii de
proxenetism în formă continuată, constând în aceea că, în perioada
cuprinsă între anii 2000-2004, acţI.ând în baza aceleiaşi rezoluţii
infracţI.ale, a racolat diferite persoane de sex feminin pentru practicarea
prostituţiei, le-a înlesnit această activitate şi a tras foloase materiale din
ea. Locul în care prostituatele îşi racolau clienţii cu care să întreţină
raporturi sexuale contra unor sume de bani cuprinse între 100 şi 150 de
dolari sau euro era loC.l discotecii H., iar transportul acestora la
locuinţele ori camerele de hotel ale clienţilor era asigurat de către numitul
S.G.zis „G.” sau„G.”, un fin al inculpatului B.I..
În ultima perioadă, înainte de a fi depistat, inculpatul B.I. a
coordonat activitatea următoarelor prostituate: „G.” şi Sitinschi Ala zisă
„A.” din banii obţinuţi de acestea în urma întreţinerii de raporturi sexuale
cu diferiţi bărbaţi, în sumă de câte 100-150 de dolari sau euro, o cotă de
50% reveN.inculpatului în schimbul protecţiei pe care o oferea.
Prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia 1
Penală, inculpatul B.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani,
pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, pedeapsă menţinută în
apel prin retragerea acestei căi de atac.
În cadrul grupului de crimă organizată, inculpatul B.I., acţI.a ca un
veritabil lider în discoteca H., susţinând-o pe S.A. care, fără sprijinul
acestuia şi al lui U.C., aflat însă sub nivelul ei, nu ar fi reuşit să-şi
desfăşoare activitatea de proxenetism în loC.l susmenţI.at. Se situeaza,
deci, pe acelaşi palier infracţI.al cu inculpata S.A., iar despre el se stie că
percepea taxe suplimentare prostituatelor noi care veneau în discoteca
H..
In declaraţia din data de 14.09.2005 a inculpatului I.D., acesta
arata ca: ”O altă prostituată din discoteca H., cu care la un moment dat
am avut o relaţie, era „V. N.”. Iniţial, aceasta îi plătea lui „C.B.” o sumă
de bani la intrarea în discotecă, respectiv îi dădea lui „C.B.” jumătate
din banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale. La un moment dat,
în cursul anului 2004, auzind că „V. N.” are o relaţie cu mine, şi pe
fondul refuzului ei de a-i mai da bani lui „C. B.”, acesta i-a interzis să
mai între în discotecă”.
De asemenea, la data de 17.09.2004 cu ocazia prezentării mai
multor planşe foto martorei C.A., aceasta a declarat în legătură cu
persO. recunoscută din planşa foto nr.18 la pozitia nr.5: ”Despre persO.
de la poziţia 5 ştiu că i se spune C.B.”…
”Cunosc, că acesta era unul dintre oamenii apropiaţi ai lui S.C. şi
sora acestuia,A., în ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţilor
de proxenetism şi prostituţie care aveau loc în discoteca H.. Acesta
cunoştea absolut tot ce se întâmpla în această discotecă, mai precis în
legătura cărui proxenet se aflau prostituate ori dacă existau prostituate în
discotecă care nu erau în legătura unui proxenet. C.B., în ultima
perioadă, până să fie arestat, m-a abordat în câteva rânduri, vorbindu-mi
pe un ton foarte agresiv,: „tu ce cauţi aici în discotecă întrucât nu plăteşti
nici o taxă şi să pleci”. În acelaşi mod le-a vorbit şi altor fete
(n.n.prostituate), care de teama lui nu le-am mai văzut prin discotecă”.
Era un bun cunoscător a tot ceea ce se întâmpla în discotecă, fiind
un proxenet care nu plătea taxă A. C.. Faptul că familia B.( S.) îl tolera în
maniera aceasta în discoteca H., se explică prin aceea că inculpatul
cunoştea, în prealabil, eventualele intervenţii ale organelor de poliţie din
oricare structură ar fi fost ele, respectiv Secţia 2 de Poliţie şi Poliţia
Municipiului Bucureşti, în respectiva discotecă aplanând constatările
acestora., „ în mod amiabil”. Evident că imediat ce lua cunoştinţă de
apariţia poliţiştilor, îi anunţa pe ceilalţi proxeneţi să le plece prostituatele
din zonă.
În acest sens a fost şi declaraţia martorei cu identitate protejată,
din data de 17.06.2005, N.S.P., care a declarat:
” Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi
N.prostituata lui G.a lui B. au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au
fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de
A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă
H., însă nu au intervenit ca urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a
deplasat C.B. (n.n. B.I. ) şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat
nişte bani, după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau. Chiar
dacă Ş.S.era un om al A., s-a procedat la răpirea unei prostituate a
acestuia, pentru că a greşit cu ceva faţă de A.”.
Activitatea inculpatului a fost ilustrată de următorul probatoriu.
Astfel, la data de 03.12.2004, martorul O.A. declara : „Aceste
grupuri organizate de proxeneţi au acţI.at la nivelul discotecii (n.n. H.) în
mod constant începând cu perioada anului 1995-1996 şi până în vara
anului 2004”…
„În acest sens cunosc că gruparea cea mai importantă din cadrul
acestei discoteci şi care a acţI.at pe toată perioada la care m-am referit,
a fost constituită din C.„C.” şi anume S. „C.”, sora sa A.„C.”, la care a
aderat în ultima perioadă şi fratele lor S.C., respectiv U.C., B.I. zis „C.” şi
I.D. zis „J.” ,(declaraţie aflată în volumul XVI dup la fila 648).
La data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I.,
declara : „În dorinţa de a-şi impune controlul asupra proxenetismului din
Bucureşti, S.C. comanda răpirea unor prostituate care fie nu aveau
proxenet, fie se dorea ca proxenetul acesteia să plătească taxă de
protecţie. Unele dintre aceste acţiuni de răpire erau derulate prin
intermediul A. C.şi ale brigăzii acesteia.
Din brigada A. C.făceau parte: U.C., S.C. zis „G.”, fratele acesteia,
„B.C.”, „J.”, „P.” şi alţii”…
Inculpatul I.A., în declaraţia sa din data 04.07.2005, declara: ”Am
fost de faţă când A.C. dădea dispoziţii care erau şi puse în aplicare de
către persoanele din brigada ei, dispoziţii prin care A.spuN.că unii dintre
proxeneţii din discotecă să fie aduşi la ea „la discuţii”, indiferent unde se
aflau. Persoanele chemate la discuţii erau aduse prin metode violente,
uneori erau transportaţi în portbagajele autoturismelor. Din brigada A.
C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi
alţii”.
„C.B., la fel ca şi U.C., era considerat mai important dintre cei care
compuneau brigada, mai ales datorită cunoştinţelor pe care le avea în
cadrul poliţiştilor. Spre exemplu, la discuţiile mai importante care aveau
loc în brigada A. se purtau doar între aceasta, U. şi C.B.”.
”Persoanele de legătură dintre gruparea de proxeneţi condusă de
A.(n.n. S.A.) şi patronii discotecii erau U.C. şi B.I.. În situaţia izbucnirii
unui conflict între prostituate sau proxeneţi şi conducerea discotecii, U. şi
B.legătura cu ,,I.”(n.n.AN.L.I.), mediind respectivul conflict. Un exemplu
concret a avut loc atunci când unele prostituate s-au drogat în toaleta
discotecii, aruncând seringile pe podea. În acel moment ,,I.” a luat
legătura cu proxeneţii menţI.aţi, cerându-le să nu mai aducă în local
prostituate care se drogau, deoarece ,,îi făceau probleme”. (declaraţie
din data de 05.06.2006).
Fiind audiată la data de 06.07.2005, martora G.A.M., declara:
”Dintre apropiaţii A. C.făceau parte următorii: B.I., U.C., J., S.şi alţii. B.I.
avea o relaţie specială cu A.C., fiind consultat şi cerându-i-se părerea cu
privire la majoritatea situaţiilor care interveneau în discotecă în sfera
proxenetismului şi în raport cu ceilalţi proxeneţi. Pe B.I. eu l-aş
caracteriza ca omniprezent în jurul A.”…
La data de 01.06.2005, martora U.N. declara: ”În discoteca H.
proxeneţii se subordonau voinţei lui S.A. şi îi plăteau acesteia taxă de
protecţie. Pentru a-şi impune punctul de vedere, S.A. se folosea de
câţiva apropiaţi constituiţi într-o brigadă. Aceştia erau „U.”, cunoscut cu
titulatura de „sclavul lui A.”, „S.Ş.”, „R.”, „C.B..
Martora P.C., la data de 19.04.2005, declara: ”De asemenea, A.
(n.n. S.A.) era sprijinită în activitatea ei de „G.”(n.n. S.C.) şi de o brigadă
de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din
următorii: U.C., B.I., G.E., J. (n.n. I.D.), M., R. (n.n. B.R.C.), I.„L.” (n.n.
M..), „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A.
C.pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de
protecţie”.
La data de 27.04.2005, martora Ş.C.declara : ”Precizez că, după
apariţia A. C.în discotecă (n.n.H.), aceasta a acţI.at împreună cu brigada
pe care şi-o constituise pentru a-i determina, prin violenţă şi ameninţări,
pe toţi ceilalţi proxeneţi să-i plătească o taxă proporţI.ală cu numărul de
fete pe care le aveau şi pe care le exploatau ca prostituate. Dintre
apropiaţii A., pe care aceasta îi folosea atunci când era nevoie să fie
intimidaţi ceilalţi proxeneţi, îi enumăr pe următorii: „C.B.” (n.n.B.I.), G.Ş.,
„J.” (n.n.I.D.), I.L.” (n.n.M..) şi alţii”..
La data de 08.06.2006, martorul cu identitate protejată
O.L.declara: „Tot în discoteca H. desfăşura activităţi de proxenetism şi
sora fraţilor C., A., care rândul ei avea şi ea o ,,brigadă” proprie în
subordine. Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U.
(n.n.U.C.), ,,C.” B.(n.n.B.I.), ,,P.”, ,,C.E.” (n.n.G.E.), ,,S.”, I.„L.” (n.n.M..),
„J.”.
„Despre ,,C.B.” arăt că era omul de legătură între poliţie şi ceilalţi
proxeneţi din H., fiind anunţat atunci când se preconizau razii în această
discotecă.
Uneori proxeneţii din această discotecă strângeau diferite sume de
bani care prin intermediul lui ,,C.B.” ajungeau la poliţiştii din cadrul
Secţiei 2 Poliţie sau din cadrul Poliţiei Capitalei, care aveau ca sarcini
combaterea prostituţiei”.
Martorul cu identitate protejată S.Z. declara la data de
16.05.2006 următoarele: ”A.(n.n. S.A.) coordona o vastă reţea de
prostituţie la discoteca H., care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de
aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .
În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J. (n.n.
I.D.), M., I.„L.” (n.n. M..), „C.” B.(membru important al grupării, care avea
ca sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.
„A.obişnuia să pretindă taxe de protecţie de la ceilalţi proxeneţi din
discoteca H., iar atunci când aceştia refuzau, erau agresaţi fizic prin
intermediul persoanelor din subordiN.sa”.
La data de 12.05.2005, martora R.M. declara: „Dintre proxeneţii de
la discoteca H. îi amintesc pe următorii din gruparea condusă de „U.” şi
„A.” : „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi
coordonau la rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere,
cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie; o cotă parte din
aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în
buzunarul lui „S.C.”, prin intermediul surorii sale, „A.”. Am observat, din
discuţiile cu celelalte prostituate, cât şi din comportamentul lui „S.C.” faţă
de ceilalţi proxeneţi că acesta era considerat un lider al lor, care fizic
apărea foarte rar în discotecă, obişnuind să conducă toată activitatea din
umbră”.
La data de 07.07.2005, martora C.C.I.declara: ”În afară de
renumele fraţilor ei (n.n. B.I. şi B.V.), A.C. avea la dispoziţie şi o grupare
de oameni care îi erau loiali şi prin intermediul cărora, prin folosirea de
violenţe şi ameninţări, îi obliga pe ceilalţi proxeneţi din discoteca „H.” să-i
plătească taxe de protecţie.
Din această grupare a A. C.făceau parte următorii: „C.B.”(n.n. B.I.),
U.C., Ş.„S.”, I.„L.”(n.n. M..), „P.” şi alţii”.
În convorbirea telefonică din data de 06.07.2004 ora 17,00
dintre B.I. zis „C.” aflat la postul telefonic cu nr.0722 361 618 şi „M.” aflat
la postul telefonic cu nr.0722 444 257, acesta din urmă îşi exprimă
nemulţumirea pentru faptul că S.A. împreună cu U.C. erau plecaţi în
Elveţia, unde coordonau activitatea de prostituţie a mai multor tinere,
printre care se afla şi o prostituată din legătura sa, iar aceasta nu-i mai
trimitea bani din activitatea desfăşurată. M. bănuia că acest lucru îi
fusese interzis prostituatei sale de către S.A..
18. S.C. zis ,,G.”
În perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 inculpatul S.C. zis „G.”,
acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, a racolat diferite
persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării
prostituţiei, le-a înlesnit această activitate şi a tras foloase de pe urma ei,
fapt pentru care a fost şi condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, de
către Tribunalul Bucureşti.
În continuare inculpatul S.C. a devenit un membru important al
grupării conduse de sora sa, S.A., fiind alături de U.C. unul din membrii
fondatori ai ,,brigăzii” de proxeneţi care acţI.a în discoteca H., recunoscut
ca unul din principalii ajutori a A.S. (în special datorită legăturii de
rudenie). Una din principalele sale sarcini în cadrul grupării ce acţI.a în
discoteca H. era de a asigura paza prostituatelor, având misiuN.ca, în
situaţia în care reuşeau să fugă, să le urmărească, să identifice locaţiile
în care s-au ascuns şi împreună cu U.C. să le readucă sub controlul A.
C., folosind violenţa, în acest sens fiind elocventă declaraţia martorului
O.A. care a afirmat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de
proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi
anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D..
Cunosc faptul că o parte din prostituatele lui A.C. şi U.C. au reuşit
să fugă de la aceştia datorită exploatării la care erau supuse de catre ei.
În această situaţie interveN.S.C. zis ,,G.” … acesta fiind unul din membrii
grupării care avea misiuN.de a le urmări, identifica şi recupera, situaţie în
care acesta împreună cu U.C. şi A.C. le supuN.la agresiuni fizice.”
Activitatea infracţI.ală a membrilor grupării infracţI.ale „C.C.” a fost
una diversificată, iar faptele de proxenetism şi trafic de persoane nu s-au
rezumat doar la controlul şi coordonarea proxenetismului şi a prostituţiei
din discoteca H. şi traficul de fiinţe umane în vederea exploatării ca
prostituate doar în cadrul acestui local, ci au şi o valenţă internaţI.ală.
Astfel, inculpatii S.A., S.C., U.C. şi alţii din cadrul grupării acestora
obţineau foloase materiale de la un număr de tinere românce care
practică prostituţia în Elveţia.
În acest sens inculpatul S.C., împreună cu ceilalţi membrii ai
grupării s-au ocupat de racolarea tinerelor selectate în vederea trimiterii
în Elveţia, de transportul acestora, uneori transportându-le personal cu
auto …….. (aspecte atestate şi de verificările corespunzătoare în baza
de date a Poliţiei de Frontieră), iar în alte situaţii se ocupa de procurarea
paşapoartelor şi a biletelor de avI., le trasporta la aeroport, iar în
momentul în care ajungeau la destinaţie (Elveţia) erau aşteptate şi
pR.ate de inculpaţii S.A. şi U.C..
În acest sens este declaraţia martorei P.M. care fiind audiată, la
data de 17.06.2005 a afirmat următoarele:
,,Pe la începutul lui 2004 am fost apelată de mai multe ori la
telefon din Elveţia de către U.C. şi A.C., care mi-au propus să mă duc în
Elveţia unde să practic prostituţia sub coordonarea lor.
…J. şi cu G. C.mi-au cumpărat bilet de avI., J. m-a luat din locuinţa
mea şi m-au dus la casa A. C.unde am înnoptat o singură noapte înainte
de a pleca cu avI.ul, iar în ziua plecării am fost dusă la aeroport de către
J. şi C.G..
C.G. şi cu J. cunoşteau faptul că m-au transportat urmând ca să
ajung în Elveţia să practic prostituţia sub controlul A. C.. J. şi cu G. erau
proxeneţi care aveau femei pe care le duceau în H., le asigurau protecţia
în vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra unor sume de bani. G.
avea o prostituată pe nume I., iar J. avea mai multe prostituate. Arăt că
cei doi făceau ce le solicita A.şi se supuneau voinţei acesteia.”
De asemenea, datorită legăturii de rudenie cu A.C., lui S.C. îi
reveN.şi o altă sarcină de mare importanţă şi anume colectarea sumelor
de bani de la prostituatele din Elveţia şi transportarea acestora în ţară.
Din cercetările efectuate în cauză, a rezultat şi faptul că uneori banii
proveniţi din practicarea prostituţiei erau expediaţi şi prin sistemul
Western UnI.. Astfel, a reieşit că la datele de 14.02.2005 şi 16.11.2004
aceste prostituate au expediat prin sistemul Western UnI.sumele de 206
şi 161 euro, menţI.ând la expeditor identitatea mincinoasă de C.D.F..
Persoanele care ridicau aceşti bani în ţară erau inculpata S.S. şi
inculpata V.A., concubina lui U.C..
Aspectele menţI.ate sunt reliefate de următoarele declaraţii:
- audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejată S.Z. a
afirmat:
,,Pe parcursul anilor această activitate (n.n. proxenetism) a devenit
o adevărată afacere în sensul că au fost implicate multe persoane, au
fost racolate un număr foarte mare de prostituate, însă întreaga activitate
a fost coordonată de S. şi N., fiind ulterior ajutaţi de fraţii lor, „G.” şi A..
A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea
reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era
frecventată numai de cetăţeni străini .
În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.
„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina şi
cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.
În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet poreclit
„S.”, S.C. împreună cu sora sa, A.şi fratele său, „G.”, au hotărât să
trimită un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se
puteau astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost
transportate de către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate, iar ulterior
„G.” împreună cu „J.” au mai transportat alte câteva fete. În Elveţia
activitatea de prostituţie era coordonată de „G.” şi A.. „G.” avea şi
sarcina de a strange sumele de bani de la prostituate, pe care tot el le
aducea în ţară.”

- inculpatul I.D. zis ,,J.” precizează în declaraţia din 14.09. 2005,


aspecte similare ( aflată în vol. XIII dup la fila 98):
,,De asemenea, A.C. era ajutată şi de către fratele ei mai mic,
„G.”, acesta având la rândul lui o prostituată proprie, pe nume I..
Cunosc faptul că, la un moment dat, la începutul anului 2004, I. a
avut un client care se îndrăgostise de ea. Pentru a o elibera, „G.” i-a
pretins respectivului suma de 10.000 USD, bani pe care i-a şi primit.
Tot în această perioadă, A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere
în Elveţia, pentru a practica prostituţia în această ţară, întrucât avea o
legătură acolo de la care aflase că se pot câştiga foarte mulţi bani. În
acest sens, în L. martie sau aprilie, A.împreună cu „U.” au transportat
trei tinere în Elveţia, cu un ……….. (n.n. activităţi confirmate şi de
verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră aflate la dosarul
cauzei). Aceste tinere se numeau: V., C. şi V.P.. Ulterior, întrucât se
scoteau profituri serioase, au mai fost transportate şi alte prostituate pe
nume: A.M.(n.n. martora G.A.M.), „C.”(n.n. martora P.L.), G., E. şi A..
Aceste tinere au fost transportate de către fratele A., „G.”, I.M., R. şi U..
Banii obţinuţi din practicarea prostituţiei erau trimişi în ţară prin
sistemul Western-UnI., sau erau aduşi de către „G.”… Precizez că
sumele de bani care se strângeau se ridicau la aproximativ 10.000 de
franci pe săptămână.
- fiind audiat la data de 13.05. 2005, martora cu identitate protejată
G.D., a declarat: ,,Despre fratele mai mic a lui A.caruia i se spuN.„G.”,
cunosc următoarele: acesta se ocupa de asemenea, de inlesnirea
activitatii unor prostituate şi tragea foloase materiale din activitatea unor
prostituate. Declar că una dintre prostituatele lui „G.” era I., care era
minora, însă de transportarea acesteia la H. se ocupa fie U., fie A., fie
altii. Cu toate acestea banii obtinuti din intretinerea de raporturi sexuale
de catre I. ajungeau la „G.”. Intr-una din ocazii, când I. a reusit să fugă,
aceasta a fost găsita de către „G.” şi adusa inapoi pentru a fi constransa
sa practice prostitutia.
Cunosc faptul că I. a fost supusă de nenumărate ori la violente,
într-una din ocazii fiind chiar şi rasă în cap. Datorita personalitatii pe care
o avea, a intrat deseori în conflict cu proxenetul ei ori cu U., motiv pentru
care pot preciza că aceasta a fost cea mai maltratata prostituata pe care
o cunosc. Ansamblul celor pe care le cunosc referitor la I., U. şi „G.” mă
determina să trag concluzia că „G.” era cel care coordona şi trăgea
foloase materiale din activitatea de prostituţie a I., totodată „G.” fiind
acela care se opuN.ca I. să i se permită să plece la parintii ei. „G.”, U. şi
tanti M.cunosteau că I. era minora. „G.” şi cu „tanti M.” manifestau
cruzime faţă de I., o tineau sechestrata şi nu-i permiteau să plece, chiar
dacă aveau cunostinţa că I. avea o situatie mai specială, având unul
dintre părinti bolnav.
Rolul lui „G.” referitor la activitatea de proxenetism care s-a derulat
în Elvetia a constat în efectuarea mai multor deplasari din .......în Elvetia
pentru a colecta banii care se obtineau din prostitutie şi de a-i aduce în
tara, sens în care „G.” efectua calatorii destul de dese. (n.n. vezi adresa
poliţiei de frontieră aflată în vol. II dup la fila 57)”.
- declaraţia martorei J.M. din data de 29.07.2004 reliefează rolul avut
de S.C. în gruparea condusă de S.A.:
„G.” se ocupa şi cu racolarea de fete pentru A., pe care apoi le
obligau să se prostitueze.
În acest sens cunosc personal o fată, C., care a fost cumpărată de
G. de la nişte ţigani şi care apoi s-a prostituat alături de mine o perioadă
de timp, fiind bătută în repetate rânduri de A.şi G..
Întrucât aveam dificultăţi să ne înregistrăm la recepţia hotelurilor
când mergeam cu clienţii, deoarece eram minore, eu având în acel
moment 15 ani, A., U. şi cu „G.” au hotărât să ne facă cărţi de identitate
false.
În acest scop am fost luată de către G. şi U. şi dusă la un fotograf
care mi-a făcut poze tip buletin.”
După arestarea inculpatilor S.A., S.C. şi U.C., rolul de a coordona
activitatea de prostituţie din Elveţia i-a revenit inculpatei V.A., (urmărită
general şi trimisă în judecată în lipsa in această cauză) şi tot acesteia i-a
revenit şi rolul de a colecta de la aceste prostituate sumele de bani care
erau obţinute din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi şi
transferarea acestor sume în ţară prin diferite modalităţi.
- audiat la data 14.09. 2004, inculpatul G.E. zis ,,C.E.” (n.n. persoană
care a făcut parte din gruparea condusă de S.A. şi U.C.) afirma: „În
discoteca H. acţI.au mai mulţi proxeneţi care formau două grupări rivale
care se luptau pentru supremaţie.
Prima grupare era condusă de A.C. şi era compusă din: U., G.
(fratele A.), „J.” şi Ş.zis „S.”.”
- martora S.A.M., fiind audiată, la data de 30.07.2004 a declarat
următoarele: ,,A.avea în discoteca H. un număr de aproximativ 10 fete…
A.era ajutată în această activitate de către fratele ei C.zis ,,G.” şi de U.,
care strângeau banii de la fete şi îi dădeau A. primind în schimb un
procent.
Fiecare fată era obligată să-i dea A. suma de 100 dolari, în caz
contrar fiind bătută cu cruzime de U. şi G. la ordinul A..”
- fiind audiat, la data de 11.12.2004 martorul V.R. G. a declarat
următoarele: „A.a început să frecventeze barul meu (n.n. barul Top),
pentru a coordona şi supraveghea activitatea prostituatelor, fiind ajutată
de alţi doi proxeneţi pe nume U. şi G..
Am realizat că A.C. împreună cu fraţii ei S., N., G. şi un anume U.
făceau parte dintr-un grup criminal organizat, cel mai de temut din
România”.
- cu ocazia audierii la data de 19.04. 2005, martora cu identitate
protejată P.C., a declarat următoarele:
,,De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o
brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era
formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia
acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A. C.pentru a impune tuturor
celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie.
Suma cerută drept taxă de protecţie ştiu că era cuprinsă între 300-
400 de USD pe lună, dar şi în funcţie de numărul fetelor. Ştiu că A.i-a
pretins lui E.suma de 500 USD pentru că avea mai multe fete.
Ca urmare a refuzului lui E.de a plăti aceşti bani, ştiu că a avut loc
o încăierare între gruparea condusă de A., pe de o parte, şi fraţii V.şi
verii acestora, de asemeN.proxeneţi, pe de altă parte. În această
încăierare ştiu că V.E.l-a tăiat pe I.„L.” cu sabia iar „G.”, aflat la volanul
autoturismului lui E., a încercat să-l calce cu autovehiculul pe acesta din
urmă.”
- fiind audiată la data de 25.11.2004, martora A.C.R., a declarat
următoarele: ,,Din gruparea de proxeneţi condusă de A.mai făcea parte
şi fratele acesteia G., care avea şi el 4-5 prostituate.”
Cu ocazia confruntării dintre martorul O.A. şi inculpatul U.C.
din data de 03.12.2003, primul a afirmat următoarele: ,,Cunosc că U.C.
s-a constituit într-un grup organizat împreună cu alţi proxeneţi şi anume:
S.A., B.I. zis C., I.D. zis J., iar după anul 2000 la acest grup a aderat şi
S.C. zis G..”
În perioada arestului preventiv membrii grupării ţineau legătura unii
cu ceilalţi în mod conspirativ, prin intermediul telefoanelor mobile, făcând
schimb de informaţii, despre posibilitatea aflării identităţii reale a
martorilor cu identitate protejată.
Inculpatul S.C. era un membru important al grupului infracţI.al
organizat, implicându-se alături de fraţii săi în intervenţii pentru a media
diverse conflicte, în scopul obţinerii de beneficii materiale.

19. S.S.
În perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 inculpatul S.C. zis „G.” şi
inculpata S.S. zisă „M.C.”, acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale
unice, au racolat diferite persoane de sex feminin, dintre care şi minore,
în vederea practicării prostituţiei, le-au înlesnit această activitate şi au
tras foloase de pe urma ei, fapt pentru care a fost şi condamnată, în
primă instanţă la pedeapsa de 5 ani închisoare, de către Tribunalul
Bucureşti. Ulterior, pedeapsa i-a fost redusă în apel la 3 ani inchisoare,
făcându-se aplicarea şi a dispoziţiilor privind suspendarea acesteia.
Fiul acesteia, S.C. împreună cu inculpata S.S. s-au ocupat de
găzduirea unor persoane de sex feminin care fuseseră constrânse să
practice prostituţia fie de către aceştia, fie de către inculpata S.A. ori de
către U.C.. AcţI.ând în acelaşi scopuri şi în mod coordonat cu inculpatii
S.A. şi S.C., inculpata S.S. a sprijinit grupul infracţI.al organizat prin
punerea la dispoziţie în vederea găzduirii prostituatelor a două imobile
care îi aparţineau, situate în raza sectorului 5 din Bucureşti, asumându-şi
un rol de paznic al prostituatelor, asigurându-se ca acestea să nu fugă şi
să se sustragă de sub controlul grupului de proxeneţi din care la rândul
ei făcea parte. În acest sens au fost apreciate ca fiind relevante
următoarele:
Fiind audiat, la data de 14 09. 2005, inculpatul I.D. (persoană care
a făcut parte din ,,brigada” A. şi finul acesteia) a declarat: „Cunosc că
unele dintre fetele A. erau găzduite la M.C. (n.n. S.S.), iar altele la un
apartament situat pe strada P.I.. A.C. a hotărât să trimită mai multe
tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia în această ţară. A.împreună
cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ……….. (n.n. aspect
confirmat inclusiv de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de
frontieră)…Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi
eu pe U. în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile. Precizez că sumele
de bani câştigate în Elveţia ajungeau, după arestarea A. şi G., L.M.
acestora, S.S., fiind aduşi de V.A. personal sau trimişi prin sistemul
Western UnI..
S.S. primeşte şi în prezent diverse sume de bani din Elveţia,
proveniţi din practicarea prostituţiei.”
Fiind audiată la data de 06.12.2004, martora B.N.S., a afirmat
următoarele: „După circa 4 luni de zile U.C. m-a luat împreună cu „I.”
(n.n. prostituată minoră exploatată de G.) de la acest apartament şi m-a
găzduit în continuare la domiciliul lui S.S. zisă „Tanti M.”, situat în strada
………., aceasta fiind mama fraţilor A.C. şi S.C. zis „G.”.
În locuinţa lui S.S. am fost găzduită împreună cu I. de către
aceasta pe o perioadă de 4 luni. Declar că încă de la început S.S.
cunoştea de la U.C., de la fiica sa A., precum şi de la „G.” că noi
practicam prostituţia în discoteca H., eu avându-l ca proxenet pe U., iar I.
pe fiul său, S.C. zis G..
S.S. a cunoscut de la început că aveam vârsta de 15 ani şi
jumătate şi că practicam prostituţia, însă ei nu-i plăteam decât suma de
500.000 lei zilnic, la fel procedând şi I.. După un timp aceasta a aflat că
I. este prostituata fiului său G., dată de la care a început să încaseze toţi
banii pe care aceasta îi obţiN.de la clienţi, pe care îi preda apoi fiului său
G..
După 4 luni S.S. m-a găzduit împreună cu I. într-un alt imobil, la
curte, situat pe strada Buturugilor, sector 5.
Am continuat să-i plătesc acesteia împreună cu I. câte un milI.în
fiecare zi, iar I. în fiecare dimineaţă preda acesteia cel puţin 150-200
euro încasaţi de la clienţi, sume pe care apoi S.S., cunoscând
provenienţa lor, îi preda la rândul său, fiului ei, S.C..
Am continuat să frecventez discoteca H. în aceleaşi scopuri, însă
toţi banii pe care i-am încasat de la clienţii mei am fost determinată de
S.S. să-i predau ei în totalitate, ea cunoscând provenienţa lor,
motivându-mi că îi erau necesari pentru a plăti onorariul apărătorului
ales al lui U.C..”
Fiind audiată la data de 13.05.2005, martora cu identitate
protejată G.D.a afirmat: „Din câte cunosc S., R., P., şi I. erau găzduite în
unele perioade la Tanti M., mama A. C.. Această „Tanti M.” zisă şi „M.C.”
cunoştea că fetele pe care le găzduia sunt exploatate prin prostituţie, iar
o parte din banii care se obţineau din întreţinerea raporturilor sexuale îi
reveneau acesteia.
După arestarea lui U. şi a lui A., Tanti M.a continuat să se ocupe
de găzduirea mai multor prostituate, chiar şi minore şi trăgea foloase
materiale din activitatea de prostituţie a acestora.”
Martora J.M., fiind audiată la data de 29.07. 2004, a declarat:
„De asemenea, arăt că toţi banii pe care noi îi scoteam erau împărţiţi
între A., U. şi G., însă o parte din ei ajungea şi L.M. lor S., care ştia că
sumele de bani provin din practicarea prostituţiei şi că noi eram
sechestrate şi forţate să ne prostituăm”.
Cu ocazia audierii martorei cu identitate protejată T.L.la data de
17.12.2004 aceasta a declarat:
„Ştiu că A.şi mama ei au găzduit mai multe fete care se prostituau,
dintre care şi minore la diferite adrese din Bucureşti şi anume: str. ……..,
……. la două imobile, ………..tot la două imobile. Aceste fete erau ţinute
împotriva voinţei lor, fiind ţinute încuiate în casă la adresele pe care le-
am menţI.at, cheia aflându-se în permanenţă la S.S. zisă tanti M., care le
descuia pe prostituate atunci când erau duse la discoteca H..”
Cu ocazia audierii din data de 07.12. 2004, martora C.E.I. a
declarat:
„Ştiu că A.împreună cu mama sa le bătea pe fete când era
nemulţumită, le lua hainele, bijuteriile şi le speriau că le vând la ţigani.
Majoritatea fetelor erau din C..”
De asemenea, după arestarea fiicei sale S.A. şi a lui U.C., aceasta
a încercat în mod repetat să influenţeze martorii şi părţile vătămate (în
unele cazuri intimidându-i prin ameninţări directe, iar în altele oferindu-le
diverse sume de bani) cu scopul evident de a-şi schimba declaraţiile în
favoarea celorlalţi inculpaţi din dosar.
Astfel, în declaraţia din data de 06.07.2005 martorul cu identitate
protejată C.V. a afirmat:
„Cunosc faptul că mama fraţilor C.(n.n. inc.S.S.) se preocupă în
mod constant de influenţarea martorilor care sunt citaţi şi urmează a fi
audiaţi la tribunal, în legătură cu faptele săvârşite de copii acesteia şi
complicii lor.
Astfel, înainte de a fi audiată o minoră prostituată (n.n. B.N.S.)
care a lucrat pentru cineva din C.C., mai precis…pentru S.A. sau U.C., i-
a promis acesteia o mie de euro pentru a-şi schimba declaraţia şi pentru
a face afirmaţii la instanţa de judecată în aşa fel încât să-i scoată
nevinovaţi pe fraţii B.şi sora acestora, S.A..
Pentru aceasta a vorbit cu D.J. (n.n. inc. I.D.), punându-i în vedere
să o contacteze pe prostituata minoră şi să-i pună în vedere să nu mai
recunoască nimic din declaraţiile date la Parchet. D.J. a contactat-o pe
prostituată şi a însoţit-o la Tribunal pentru a fi sigur că aceasta îşi va
schimba declaraţiile.
Ştiu că prostituata a fost audiată la instanţa de judecată, unde nu a
recunoscut nimic din ceea ce a declarat la Parchet, fapt confirmat de
martora B.N.S.care a declarat:
„Precizez că înainte de a-mi face apariţia la Tribunal pentru a fi
audiată de instanţa de judecată am fost sunată de ,,J.”, care mi-a cerut
să dau declaraţii în favoarea lui U.C. şi S.A., oferindu-mi pentru aceasta
suma de 1000 de euro.”
Ulterior, aceeaşi martoră a dat o declaraţie în care a recunoscut
faptul că a vorbit la telefon cu inculpata S.S., recunoscându-şi vocea,
înainte de a fi audiată de către instanţa de judecată, fiind ameninţată de
către aceasta pentru a-si retracta declaraţiile date anterior în faţa P.ului:
„Cu privire la acea convorbire telefonică precizez că îmi recunosc vocea
că fiind a mea, eu fiind apelată de V.A. cu care am şi discutat, iar apoi
am continuat discuţia cu S.S. zisă ,,tanti M.”.
În această discuţie S.S. îmi reproşează faptul de a fi făcut anumite
declaraţii în faţa organelor de poliţie despre G., A., N.I. şi B. (patronii
discotecii H.), I., U. şi S.. De asemeN.m-a ameninţat că îmi va face rău
şi să fiu atentă când ies din scara blocului.”

20. I.D. zis ,,J.”


Este un alt membru al grupării A.S., cu atribuţii pe linie de
proxenetism şi trafic de persoane, care a acţI.at în perioada anilor 2002
– 2005, ajutând-o pe aceasta pe linia proxenetismului din discoteca H.,
având şi prostituate proprii. De altfel, era unul din proxeneţii din
discoteca H., de mai mică importanţă însă. Apartenenţa sa la ,,brigada”
A.S. nu a fost dată numai de legătura de afinitate dintre aceştia
(„cumetria” – faptul că era finul ei), ci de faptul că în discoteca H.
„industria” proxenetismului acţI.a ca o maşină extrem de bine pusă la
punct. Astfel, acest inculpat, la începutul activităţii sale, a coordonat
activitatea de prostituţie a numitelor S.R. şi „V. N.”, cărora le percepea o
cotă de 50% din sumele de bani proveniţi din practicare prostituţiei.
Pentru ca tinerele să poată practica prostituţia în discoteca H. era
necesară permisiuN.A.S., iar pentru a primi aprobarea acesteia,
inculpatul I.D. îi plătea L.r o taxă de protecţie de 600 de euro, aspect
confirmat de declaraţia acestuia: „A.a fost
de acord să-i permită accesul R.în discotecă, cu condiţia ca aceasta să-i
plătească L.r o taxă de protecţie în valoare de 600 de USD.
În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu
A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M..,
M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor
infracţI.ale din discotecă.”
Ulterior, S.A. zisă ,,A.C.”, l-a scutit de plata taxei menţI.ate, în
schimbul apartenenţei sale la gruparea de proxeneţi a cărei activitate o
coordona.
În acest sens, ca membru al grupării din care făceau parte S.A.
zisă „A.C.”, B.I. zis „B.C.”, U.C., G.E., B.R.C., G.Ş., M.., S.C. zis „G.” şi
alţii, inculpatului I.D. îi reveN.rolul că alături de ceilalţi membrii menţI.aţi
să asigure paza prostituatelor ce aparţineau ,,C.C.”, să impună plata
taxelor de protecţie proxeneţilor care acţI.au în mod independent în
discoteca H., uneori prin folosirea violenţei, dacă era necesar. Este de
remarcat că, după ce devenise un om de încredere al „A. C.”, aceasta i-a
trasat sarcina să transporte prostituatele ei, alături de S.C. şi U.C., în
Elveţia, inculpatul fiind primul care a reliefat aceste aspecte,datorită
conduitei sale procesuale de recunoaştere a faptelor.
Astfel, la data de 06.06.2006 inculpatul I.D. zis „J.” a precizat:
„Aşa cum s-a aratat şi în declaraţiile anterioare în perioada 2003 – 2004
am desfăşurat activităţi de proxenetism în discoteca H., în sensul că am
avut două prostituate. De asemeN.în această perioada am făcut parte
din „brigada” de proxeneţi a A. C., fiind una dintre persoanele de
încredere ale acesteia, alături de B.I., U., G.Ş., M., I.M., G.E., cu toţii
fiind coordonaţi în activitatea de proxenetism de către A.C..”
Martorul cu identitate protejată O.L., la data de 08.06.2006, a
declarat că: „Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe
U., „C.” B., „P.”, ,”C.E.”, „S.”, I.L., „J..”
Aspectele de mai sus au fost confirmate de martorul cu identitate
protejată S.Z. care, fiind audiat la data de 16.05.2006, a afirmat: „În
paralel cu activitatea celor doi şi A.coordona o vastă reţea de prostituţie
la discoteca H. care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”,
datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .
În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.
„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina şi
cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.”
Fiind audiat, inculpatul I.A. a declarat: „Din brigada A. C.făceau
parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii.”
Cu ocazia audierii, martora cu identitate protejată N.P. la data de
17.06.2005 a declarat următoarele: „Din brigada A. făceau parte: „C.B.”,
U., „J.”, Ş.„S.”, „R.”.
La data de 13.05.2005, martora cu identitate protejată G.D.a
declarat:
„De asemenea, am mai cunoscut şi faptul că în activitatea lor
„A.C.” şi U.C.au fost sprijiniti şi de alţi indivizi, printre care îi mentiO.z pe
unul „S.” zis „S.” şi un altul caruia i se zicea „J.”, în sensul că acestia le
transportau pe prostituatele acestora la şi de la locatiile unde se
deplasau cu barbatii racolati şi de asemeN.îi sprijineau cu ocazia unor
conflicte care apareau între ei şi alţi proxeneti din cadrul acestei
discoteci.
Era de asemeN.cunoscut faptul că hotelul din strada …………,
apartinand lui „N.C.”, era utilizat în activitatea de proxenetism şi
prostitutie de catre proxenetii care erau în brigada lui „A.C.”, respectiv
U., J., G.S.zis „S.” şi altii, în sensul că prostituatele persoanelor
enumerate , cu stiinta personalului din hotel veneau la acesta şi obtineau
camere în vederea intretinerii de raporturi sexuale contra unor sume de
bani, fara ca pentru obtinerea camerelor, prostituatei ori clientului
acesteia, sa li se solicite un act de identitate ori sa i se elibereze chitanţă
în schimbul sumei platite pentru camera.”
Fiind audiat la data de 17.06. 2005, martorul cu identitate
protejată B.C., a declarat: „Astăzi, cu ocazia prezentării la parchet, mi-
au fost prezentate mai multe planşe foto din care am recunoscut mai
multe persoane. Am indicat o persoană pe care o ştiu cu porecla de „J.”,
despre care ştiu că făcea parte din gruparea A. şi o însoţea mai tot
timpul pe aceasta.”
Martora R.M., fiind audiată la data de 12.05.2005, a declarat
următoarele: „Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe
următorii: gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”,
„Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”.
Un alt inculpat, G.E. zis ,,C.E.” (n.n. persoană care a făcut parte
din gruparea condusă de S.A. şi U.C.) la data 14.09.2004, a declarat: „În
discoteca H. acţI.au mai mulţi proxeneţi care formau două grupări rivale
care se luptau pentru supremaţie.
Prima grupare era condusă de A.C. şi era compusă din: U., G.
(fratele A.), J. şi Ş.zis S..”
Totodată, martora cu identitate protejată N.P., la data de 17.06.
2005, a declarat următoarele: „J. şi R.pe care i-am arătat din planşe foto
erau oamenii A. pe care de asemeN.îi folosea la acţiuni violente.”
Martora R.M., fiind audiată la data de 12.05. 2005, a declarat
următoarele:
„Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii:
gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi
„A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la rândul lor
activitatea de prostituţie a mai multor tinere, cărora le luau aproape toţi
banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia
din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.” prin
intermediul surorii sale „A.”.
Martora S.C., fiind audiată la data de 27.04. 2005, a declarat
următoarele: „Dintre apropiaţii A., pe care aceasta îi folosea atunci când
era nevoie să fie intimidaţi ceilalţi proxeneţi, îi enumăr pe următorii:
„C.B.”, G.Ş., „J.”, „I.L.” şi alţii”.
Martora cu identitate protejată P.M., la data de 17.06.2005, a
declarat următoarele: „Cea de a două grupare aparţiN.C. şi era condusă
de A.. Din acest grup făceau parte: U., B.C., J., Ş.S.şi alţii. În activitatea
sa A.se folosea de numele fraţilor săi S. şi N.C., precizând în fiecare
ocazie că persoanele care îi creau probleme sau nu se supuneau voinţei
ei vor fi supuse la violenţe din partea C.C..”

21.I.A. zis ,,A.”


Acest inculpat - omul de încredere al lui B.V. şi membru de bază al
grupării infracţI.ale organizate cu atribuţii pe linie de proxenetism, în
perioada anilor 2001 – 2004, alături de alţi apropiaţi ai lui B.V. zis „S.C.”,
cum ar fi inculpatii D.A. şi G.Ş. şi alţii, au asigurat transportarea
prostituatelor acestuia, colectarea sumelor de bani obţinute de
prostituate din întreţinerea de raporturi sexuale contra unor sume de bani
şi predarea acestora către B.V. zis „S.C.”. Pentru aceste fapte inculpatul
a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.801/D/P/2005.
Martora Ş.C., fiind audiată la data de 27.04.2005 a declarat: „În
ceea ce priveşte fapta de lipsire de libertate, a cărei victimă am fost în
cursul anului 2000 şi cu privire la care am mai dat declaraţii, precizez că
după ce am fost dusă în apartamentul în care m-a ţinut cu forţa „S.C.”,
după ce am fost violată de către acesta în apartament, a mai fost chemat
acest „A.” împreună cu alte persoane, care, de asemenea, m-au violat.
Mi-aduc aminte cu exactitate că una dintre persoanele care şi-au
făcut apariţia ulterior în apartament era apelată de „S.C.” cu numele de
„A.” şi că avea părul creţ, prins în coadă la spate.”
De asemenea, prin intermediul inculpatului I.A. erau colectate şi
taxele de protecţie de la alţi proxeneţi din discoteca H., inculpatul I.A.
fiind folosit şi pentru ademenirea unor prostituate pentru a căror
răscumpărare, ulterior, B.V. zis „S.C.” pretindea diferite sume de bani de
la proxenetul lor.
Probatoriul administrat a reliefat aspectele de mai sus, inculpatul
recunoscându-şi participaţia la activitatea infracţI.ală şi de sprijinire a
grupului de crimă organizat.
Astfel, fiind audiat, inculpatul I.A., a declarat: „În condiţiile în care
devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii
din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi
plăteau aceste taxe lui A.C..”
”În perioada 2000-2002 am fost unul din oamenii de încredere ai lui
B.V. zis „S.C.”, ajutându-l cu precădere la activitatea de proxenetism pe
care o desfăşura. De asemenea, eram folosit de S. în special la
transportarea prostituatelor în Discoteca H..”
Fiind audiat, martorul O.A. a declarat: „Cunosc că gruparea cea
mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost
constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C.,
B.I. şi I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de
prostituţie a circa 20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla
„S.C.”, el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi
pe care-i cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n.
învinuitul D.A.) ...”
„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între „S.C.”
şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul
lor, că la dispoziţia lui „S.” pR.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani
încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui „S.C.”.
Cu ocazia audierii din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis „J.”,
precizează: „A. şi F. erau oamenii lui S. prin intermediul cărora se
colectau bani de la prostituate şi prin care le mai transportau pe
prostituate.”
De asemenea, cu ocazia audierii din data de 25.05.2006,
inculpatul I.D. zis „J.”, declară: „Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din
discuţiile cu acesta am aflat că, alături de F. şi A. D.desfăşoară activităţi
de proxenetism sub directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că
persoanele menţI.ate mai sus îl ajutau pe S. în activitatea de
proxenetism încă din anul 2000, având ca sarcini transportarea şi
supravegherea prostituatelor în discoteca B-O.şi H.. Deoarece eram
prieten cu I.A. am ieşit de multe ori împreună în diverse discoteci şi
uneori acesta îmi spuN.că trebuie să plece mai devreme întrucât trebuia
să transporte prostituatele lui S. în locaţiile unde se întâlneau cu clienţii
pentru a întreţine relaţii sexuale.”
Fiind audiat, la data de 16.05.2006 martorul cu identitate
protejată S.Z., a afirmat: „Un exemplu în ceea ce priveste modul de
recrutare a prostituatelor, reprezentativ pentru S. C., il constituie
actiuN.intitulata de acesta „L.” denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu
acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, S., dorind sa-şi innoiasca
lotul de prostituate, a dat dispozitii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un
individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de
prostituatele altor proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în
prealabil, să le ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept
clienţi, dupa care sa le transporte la vila lui din S.(n.n. zona S.din
……. ). În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oras
cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai multe prostituate pe care
le-au transportat în mai multe rinduri la vila din ......., unde erau asteptati
de S., care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce
erau aduse la vila din sos........, prostituatele erau intrebate de B.V. dacă
îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic placut au
fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au
fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva care nu corespundeau din
punct de vedere fizic au fost eliberate. Precizez că, în timpul
transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu
recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse.”
Aspectele de mai sus au fost confirmate de către martorul cu
identitate protejată O.L.care, la data de 08.06.2006, a declarat
următoarele: „În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era
acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o
persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de
proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate
sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut
referire erau ,,A.”, ,,A. B.” şi ,,F.”. Cunosc că aceste persoane aveau ca
sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care
aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată
pe ...................
„A.” era persO. desemnată de ,,S.” să strângă banii de la
prostituate.
„A.” primea un procent de 20-30% din banii obţinuţi din activitatea
de prostituţie.”
Martora P.C., l-a inclus pe inculpat în gruparea de proxeneţi care
acţI.au în “H.”: „Dintre proxeneţii din discoteca „H.” îi cunosc pe
următorii: A.C., „G.”, fratele A., U.C., B.I. zis „B.C.”, G.E. zis „E.C.”, „P..”,
vărul fraţilor V., J., G.Ş.zis „S.l”, „S.”, „D.”, „F.”, „T.”, „P.”, „C.”, „C.”, „M.”,
„A.”, „R.”, I.„L.”.”
De asemenea, cu ocazia audierii, martora P.J.a declarat la data
de 18.06.2005 următoarele: „A., pe care l-am indicat din planşa foto, era
şoferul lui S.C., transporta prostituatele acestuia le coordona activitatea
şi se ocupa ca banii obţinuţi de acestea din întreţinerea de raporturi
sexuale să ajungă la S.C..”
Martorul cu identitate protejată T.I., la data de 09.08.2005, a
declarat că: „Chiar dacă „S.C.” nu se deplasa frecvent la discotecă,
acesta încasa taxe de protecţie de la alţi proxeneţi din discoteca H. prin
intermediul fraţilor săi:A.C., G. şi prin intermediul unui anume „A.” – şofer
al lui S.C., pe care l-am indicat din planşa foto.
Unii din proxeneţii din discoteca H. plăteau taxe direct lui B.V., iar
alţii beneficiau de protecţia A. C.sau a lui G., protecţie în schimbul
căreia, plăteau o parte din banii obţinuţi din activităţi în sfera
proxenetismului. Astfel cum funcţI.a proxenetismul din discoteca H.,
toate fetele care se prostituau aveau nevoie de cineva care să le
protejeze, respectiv un proxenet. La rândul lor şi proxeneţii erau
subordonaţi, având nevoie de o protecţie de la persoanele care acţI.au
pentru a controla lumea interlopă din Bucureşti. În acest sens, arăt că, în
schimbul protecţiei pe care o primeau prostituatele ori proxeneţii, aceştia
erau obligaţi să plătească o parte din banii pe care îi obţineau din
activităţile ilicite.
PersO. de sex masculin pe nume „A.”, la care am făcut referire mai
sus, era un şofer al lui S.C., care a asigurat, în perioada 2000 – 2004,
până la arestarea lui B.V., transportarea prostituatelor acestuia la
discoteca H., unde-şi racolau clienţii, cu care întreţineau raporturi
sexuale contra unor sume de bani. „
Martora cu identitate protejată N.P., la data de 17.06.2005, a
declarat următoarele: „Prezentându-mă astăzi la sediul parchetului, am
indicat, din planşe foto, mai multe persoane despre care ştiu că au fost
implicate în activităţi infracţI.ale.
Astfel, l-am indicat pe un anume „A.”, despre care cunosc că în
perioada în care am început să mă prostituez în discoteca H., era şoferul
lui S.C. şi N.C. şi se ocupa totodată de prostituatele acestora, în sensul
că le transporta la discotecă, le asigura protecţia şi se ocupa ca banii
obţinuţi de fete din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la N. ori la
S.C..
Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi
N.prostituata lui G.a lui B. au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au
fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de
A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă
H., însă nu au intervenit că urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a
deplasat C.B. şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte bani,
după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau.”

22. D.A. zis „A. B.”


Inculpatul D.A. a avut o poziţie de simplu executant, în sensul că
iniţial supraveghea prostituatele lui B.V. din Discoteca B-O., iar apoi,
după anul 2000, a devenit mai important pentru B.V., transportând
prostituatele acestuia în discoteca H., alături de inculpatul I.A., deoarece
el nu avea permis de conducere, loc în care le şi supraveghea. De
asemenea, încasa banii obţinuţi de acestea din prostituarea lor cu diverşi
clienţi, bani pe care îi preda la rândul său „patronului” său – B.V..
In acest sens este şi declaraţia inculpatului I.A. din data de
10.05.2006,in care arata că: „După eliberarea lui S. din penitenciar, în
anul 2003 D.A. a intrat în antuR.ul nostru devenind şi el o persoană de
încredere a lui S.C.. Pe parcurs şi A. a primit sarcini de la S. legate de
activitatea de proxenetism, în sensul că îl desemnase să stea în
parcarea Discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele acestuia şi
uneori, în cazul în care eu lipseam, încasa banii de la fete obţinuţi din
practicarea prostituţiei pe care îi preda lui S..
Inculpatul este un om bun la toate, acceptând în mod vădit şi
participaţia sa infracţI.ală la săvârşirea unor infracţiuni de către membri
grupului. Este la limita de jos a grupului de crimă organizată, fiind după
cum am arătat un bun executant „ cu muşchi”.
Nu a fost trimis în judecată, încă, pentru faptele lui, motiv pentru
care în această cauză, alături de săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din
Legea 39/2003, a fost trimis şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de
art.329 al.1 şi 2 cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal şi pentru infracţiuN.prev.
de art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal.
Aceste aspecte au rezultat şi din declaraţia din data de 25.05.2006,
a inculpatului D.S. care declară :
”În această activitate (n.n.proxenetism) S.C. era ajutat de A.
(n.n.I.A.) şi alte persoane de încredere, iar în discoteca B – O. persO.
desemnată să aibă grijă de prostituate era un anume ,,A.” (n.n. inculpatul
D.A.). Tot în acea perioadă „S.” şi-a deschis un bar în apropierea acestei
discoteci, fiind folosit tot pentru racolarea clienţilor în vederea practicării
prostituţiei. După deschiderea acestui bar, A. a renunţat să mai lucreze
la discoteca B–O., devenind un om de încredere pentru S., ajutându-l
alături de A. în activitatea de proxenetism. Întrucât ar fi putut scoate un
profit mai mare, S.C. a luat hotărârea să-şi mute prostituatele în
discoteca H. (care era frecventată în special de cetăţeni străini). În acest
context A. a început să frecventeze şi el discoteca H., având ca sarcini
împreună cu A. şi F. transportul şi supravegherea prostituatelor, precum
şi încasarea banilor de la acestea”.
De asemenea, la data de 25.05.2006, inculpatul I.D. a declarat:
”Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am aflat
că, alături de F. (n.n. G.Ş.) şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism
sub directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate
mai sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000,
având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în
discoteca B-O.şi H.”.
La data de 15.05.2006, martora R.C., fosta concubină a lui B.V., a
declarat:
”O altă persoană de încredere a lui „S.C.” era A. D., pe care l-am
cunoscut în cursul anului 1998 în calitate de body-guard al discotecii B-
O.din Bucureşti. Încă din acea perioadă B.V., cu ajutorul lui A. (n.n. I.A.)
şi a lui F. (n.n. G.Ş.) coordona activitatea de prostituţie a mai multor fete,
desfăşurată în discoteca B-O. În această discotecă persO. desemnată
de S. să aibă grijă de prostituate era A. D.care avea ca sarcină
supravegherea fetelor, dar şi încasarea sumelor de bani de la acestea
obţinuţi din practicarea prostituţiei.
În cazul în care A. pleca din discotecă pentru a transporta una
dintre prostituate la domiciliul unui client, persO. desemnată să se ocupe
de restul prostituatelor era A. D., acesta având ca sarcină racolarea
clienţilor şi încasarea banilor de la prostituate”.
”Chiar şi după arestarea acestuia (n.n. B.V.) în toamna anului
2001, A., A. şi F. au continuat să coordO.ze activitatea prostituatelor lui
S., în sensul că le transportau de la domiciliu în discoteca H. şi colectau
banii obţinuţi de acestea din practicarea prostituţiei, bani care aşa cum
am arătat mai sus ajungeau la familia lui S..
La începutul anului 2003, S. a racolat noi prostituate pe care le-a
găzduit în aceeasi vilă de pe ….. şi cu ajutorul celor trei oameni de
încredere, A.că A., A. şi F., au R.at activitatea de proxenetism. Deşi A.
D.nu avea permis de conducere îl însoţea fie pe A. ,fie pe F. ori de câte
ori aceştia transportau prostituatele, rămânând în parcarea discotecii(n.n
.H.) pentru a supraveghea activitatea prostituatelor şi pentru a încasa
banii ,,produşi” de acestea.
A. D.ra folosit de” S.” şi la recuperarea unor sume de bani alături
de alte persoane cum ar fi: „I.B.” (n.n. B.G.I.T.), M. (n.n. G.C.) şi alţi
indivizi pe care nu mai reţin cum îi cheamă. În situaţia în care se reuşea
recuperarea unor sume de bani A. D., ca şi ceilalţi indivizi, aveau o cotă
parte din suma recuperată”.
La data de 02.11.2005, martora N.C.C.a declarat:
”Despre A. D.cunosc faptul că a fost bodyguard-ul şi şoferul lui
„S.C.” şi că se ocupa de prostituatele acestuia în discoteca H.. A.
transporta prostituatele lui „S.C.”, le asigura protecţia, le controla cu
privire la clienţii pe care îi aveau şi, totodată, se ocupa ca banii obţinuţi
de prostituate, din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, să
ajungă la „S.C.” în cuantumul care i se cuvenea”.
La data de 08.06.2006 martorul cu identitate protejată O.L.a
declarat:
”Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia(n.n. B.V.),
am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de
oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest
sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.”(n.n.
I.A.), ,,A. B.” (n.n. D.A.) şi ,,F.” (n.n. G.Ş.). Cunosc că aceste persoane
aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere
care aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată
pe ................... Aceste prostituate erau transportate la cererea lui S. în
discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea practicării prostituţiei”.
Un alt martor cu identitate protejată, respectiv S.Z., a declarat:
”O altă persoană de încredere pentru „S.” în aceasta activitate de
proxenetism era un individ pe nume A. ,,B.,, (n.n. D.A.) care era folosit
atat la supravegherea prostituatelor în discoteca H., cat şi la rezolvarea
unor probleme personale.
Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor
reprezentativ pentru S. C., il constituie actiuN.intitulata de acesta ,,L.,,
denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de
autoritati. Astfel, S., dorind să-şi înnoiasca lotul de prostituate, a dat
dispozitii lui A. (n.n. I.A.), A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume
S., să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor
proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le
ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa
le transporte la vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus
s-au deplasat în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai
multe prostituate pe care le-au transporta în mai multe rinduri la vila din
……. unde erau asteptati de S., care s-a ocupat personal de selectarea
acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din …….., prostituatele erau
intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de „S.C.”.
Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi
exploatate în interes personal, o alta parte au fost vândute altor
proxeneţi, iar alte cateva, care nu corespundeau din punct de vedere
fizic, au fost eliberate. Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor
le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia
unde erau conduse”.
La data de 03.12.2004, martorul O.A. zis „S.” a declarat: „Aceste
grupuri organizate de proxeneţi au acţI.at la nivelul discotecii (n.n. H.) în
mod constant începând cu perioada anului 1995-1996 şi până în vara
anului 2004”.
„În acest sens cunosc, că gruparea cea mai importantă din cadrul
acestei discoteci şi care a acţI.at pe toată perioada la care m-am referit,
a fost constituită din C.„C.” şi anume S. „C.”, sora sa A.„C.”, la care a
aderat în ultima perioadă şi fratele lor, S.C., respectiv U.C., B.I. zis „C.”
şi I.D. zis „J.”.
”În spatele acestei grupări de proxeneţi se afla S. „C.” care-i
coordona, „din spate” fără să fie „la vedere”, el menţinând legătura cu
gruparea organizată prin doi interpuşi pe care îi cunosc sub numele de
„A.”(n.n. I.A.) şi „A.”(n.n. D.A.), ultimul fiind folosit de el şi ca gardă de
corp personală”.
”Am discutat personal cu „A.” şi „A.”, persoanele de legătură dintre
S.C. şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit mai sus ,care mi-au
spus că, la rândul lor, din dispoziţiile lui S. „C.” pR.au de la A.C. şi U.C. o
parte din sumele încasate de aceştia de la prostituatele lor şi le predau
lui S. „C.”.
La data de 08.12.2004, martora C.I. E.a declarat: ”Aceste
prostituate ale lui S. (n.n. B.V.) erau transportate la discoteca H., în
principal de către un anume „A.” (n.n. D.A.), un apropiat al lui S., care
avea rolul de a le păzi pe fete să nu fugă”.
”În unele situaţii mai rare, când „A.” nu era disponibil, şi U. le
transporta pe prostituate la discoteca H., U. fiind însă omul A. (n.n.
S.A.)”.
Activitatea infracţI.ală, precum şi rolul său în cadrul grupului de
crimă organizată, coordonat de B.I., au fost subliniate şi de convorbirile
telefonice, în care fraţii B.I. şi S.A., discută despre „problemele” create
de „A. B.”, care cumpărase două prostituate pe care le revendica
altcineva.

23.G.Ş. ZIS “F.”


Inculpatul G.Ş. zis “F.” este unul dintre executanţi fideli ai familiei
„C.”, care căutat de către organele de poliţie încă din cursul anului 2005,
cand s-au obţinut primele date despre rolul său în “afacerile” familiei, a
fost depistat şi adus la parchet, fiind în aceeaşi zi arestat de către
judecător. A fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.191/D/P/2006, din
data de 31.05.2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism,
prev. de art.329 al.1 şi 2 Cod penal şi trafic de persoane prev. de art. 12
alin.1 din Legea 678/2001, cauza sa fiind disjunsă pentru apartenenţa sa
sub forma aderării şi sprijinirii grupului infracţI.al condus de B.I. şi B.V..
Pe parcursul urmăririi penale a avut o conduită procesuală de
negare, atât a activităţii sale infracţI.ale, cât şi a lui B.V., precum şi a
membrilor familiei acestuia. În raport de activitatea sa, în general, aceea
de a transporta prostituatele lui B.V., la discoteca H., de a le încasa banii
pe care acestea le obţineau din prostituarea lor, de a transporta copiii lui
B.V. la şcoală şi uneori de a o însoţi pe P.M.– concubina lui B.V. la
cumpărături, G.Ş. era un alt „ sclav”, aşa cum l-a caracterizat inculpatul
I.A., la data de 04.07.2005, care a declarat că inculpatul G.Ş. zis „F.” era
folosit de acesta atât la transportarea prostituatelor, cât şi pentru
colectarea sumelor de bani obţinute de prostituatele lui „S.C.” ori
solicitate de acesta de la alţi proxeneţi ca taxe de protecţie”. Susnumitul
mai declară, despre sine, iniţial, că potrivit sarcinilor trasate de „S.C.”,
acesta se ocupa de toate activităţile ce vizau alte zO. din Bucureşti, în
afara cartierelor R.şi F., de care se ocupa cu precădere G.Ş. zis „F.”.
În acest sens, inculpatul I.A. a precizat: „Unul din sclavii lui S. era
un anume F., care era folosit de S. atât la transportarea prostituatelor,
cât şi pentru colectarea diferitelor sume de bani obţinute de prostituatele
lui S. ori solicitate de S. de la alţi proxeneţi ca taxe de protecţie. Spre
deosebire de L., (n.n. P.A.), aflat pe o treaptă superioară în raport cu
mine, eu şi cu acest F. eram folosiţi pentru transportarea femeilor şi
colectarea de bani. F. era folosit pentru activităţi în cartierele R.şi F., iar
eu pentru restul Bucureştiului.”
De asemenea, inculpatul I.A. l-a recunoscut pe inculpatul G.Ş.
după planşe foto.
Martora P.L. a declarat în faţa P.ului la data de 17.06.2005, faptul
că „F.” a transportat-o la un client pentru a întreţine relaţii sexuale,
recunoscându-l pe acesta după planşe foto: „într-una din ocazii chiar eu
am fost transportată de acest F. la un client pentru a întreţine raporturi
sexuale, bineînţeles că F. cunoştea că fetele pe care le transporta erau
prostituate, însă fiind omul C. era implicat trup şi suflet în aceste
activităţi. ...Cunosc că era folosit ca să transporte prostituatele lui S.C. şi
ale A. C.”
De asemeN.martora cu identitate protejată T.L.a declarat la data
de 03.06.2005, că: ....”F. e un om de încredere al lui S.C. care era folosit
de S. şi drept curier, prin intermediul lui realizându-se transferul sumelor
de bani obţinuţi din proxenetism şi prostituţie către S.. Prin intermediul lui
F., S. primea de la A.C. banii obţinuţi de prostituate din întreţinerea de
relaţii sexuale. Şi banii obţinuţi de M.(R.M. n.n.) din prostituţie ajungeau
la S. prin intermediul lui F..” De altfel, l-a şi recunoscut ulterior, pe „F.” de
pe planşele cu fotografii judiciare, în persO. inculpatului G.Ş..
Aspectele reliefate mai sus au fost confirmate şi de martorul T.I.,
la data de 09.08.2005, când a fost audiat, declarând că „F.” „pe care l-
am indicat din planşa foto, era folosit la transportarea femeilor şi la
transmiterea banilor obţinuţi din prostituţie de la prostituatele lui S.C.,
către acesta”
După arestarea lui B.V., inculpatul G.Ş. s-a ocupat de coordonarea
activităţii de prostituţie a numitei R.M., care în acea perioadă era
găzduită de către concubina lui B.V. – R.C.. Astfel, victima traficului de
persoane R.M., folosindu-se de un act de identitate fals pe numele de
V.M., a practicat prostituţia în discoteca H., fiind găzduită şi exploatată
de B.V. până la momentul arestării acestuia, fiind ajutat de omul său de
încredere, G.Ş. zis „F.”, care se ocupa cu transportarea acestei
prostituate în discoteca H. ori în alte loC.ri, precum şi de colectarea
diferitelor sume de bani de la aceasta, obţinuţi din practicarea prostituţiei.
În cele din urmă aceste sume de bani ajungeau la B.V..
În acest sens, martora R.M. a declarat: „S.C. se ferea să pună
mâna în mod direct pe banii obţinuţi de mine din prostituţie şi îl trimetea
pe şoferul său, pe nume F., care conducea un autoturism Dacia, culoare
gri sau alb. F. veN.zilnic la vila lui S. în care locuiam şi lua de la mine
partea de bani care îi reveN.lui S..”
Aspectele de mai sus au fost întărite de către recunoaşterea
efectuată de martora care l-a indicat pe inculpatul G.Ş. zis „F.” în
planşele care conţineau fotografii judiciare. După arestarea inculpatului
B.V., victima R.M. a fost pR.ată de către R.C., cazată la locuinţa acesteia
din …………, facilitându-i-se în continuare să practice prostituţia în
discoteca H. tot cu ajutorul inculpatului G.Ş. zis „F.”.
In acest sens a fost declaraţia martorei R.M. care a explicat
modalitatea exploatării ei de către familia „C.”, prin intermediul
inculpatului G.Ş. şi numitei R.C., după arestarea lui B.V.: „În L. mai 2004
S.C. a fost arestat, iar la o zi după aceea C. m-a luat de la acea adresă,
ducându-mă la adresa ei de domiciliu, ştiind că S.C. obţiN.bani de la
mine ... Banii pe care continuam să-i câştig din practicarea prostituţiei îi
împărţeam în două părţi egale: 50% îi dădeam în casă pentru cheltuieli
curente, iar 50% îi lăsam C.nei care, la rândul ei, îi dădea aceluiaşi F.,
omul de încredere al lui S.C.. Deşi acesta din urmă se afla arestat, F. a
continuat să vină la apartamentul C.nei şi să ia partea de bani de la mine
pentru S., conform înţelegerii anterioare”.
Fiind audiat, inculpatul I.D. zis „J.” (trimis în judecată prin
rechizitoriul nr.801/D/P/2005 pentru actele de proxenetism din discoteca
H.), a declarat: „După arestarea lui S., F. a fost folosit pentru colectarea
de către S. a banilor obţinuţi din prostituţie de către tinerele care erau
găzduite de C. (R.C.n.n.) şi de care aceasta din urmă se ocupa. La un
moment dat ştiu că a fost un conflict între C. şi S., pe fondul unei sume
de 3.000 de euro, care s-au adunat la C., provenind din prostituarea
tinerelor găzduite de C.. Conflictul s-a declanşat ca urmare a faptului că
R.C.susţiN.că i-a predat lui F. cei 3.000 de euro pentru a-i fi duşi lui S.,
însă F. nu recunoştea acest lucru.”
De asemenea, inculpatul I.D. l-a recunoscut după planşe foto pe
inculpatul G.Ş. ca fiind “F.”, cel la care s-a referit în conţiN.l declaraţiei.
Potrivit celorlalte interceptări telefonice administrate în această
cauză şi prezentate Tribunalului Bucureşti, care le-a apreciat ca
prezentând interes, a rezultat indubitabil că inculpatul G.Ş. era omul de
încredere al lui B.V., acesta coordonându-l din arest prin intermediul
telefoanelor mobile intrate în posesia acestuia tot cu ajutorul lui F., cu
care de altfel stabilea şi modalitatea prin care primea sau îşi schimba
telefonul mobil şi cartela. „S.C.”, dată fiind starea de arest în care se afla,
nu ar fi putut să coordO.ze activitatea infracţI.ală la care s-a facut
referire, ulterioară datei de 02.05.2004, fără ajutorul omului său de
încredere, inculpatul G.Ş..
La data de 15.05.2006, martora R.C., a declarat că în perioada
1998 – 2004, G.Ş. zis „F.”, alături de I.A. zis „A.” şi A. D., l-au sprijinit pe
„S.C.” în activitatea de proxenetism, în sensul că la solicitarea lui S.,
susnumiţii transportau prostituatele de la domiciliu în diverse discoteci şi
cluburi, dar şi încasau sumele de bani obţinute de acestea din
practicarea prostituţiei, pe care apoi le predau lui „S.C.”. A precizat, de
asemenea, numita R.C.că, spre deosebire de ceilalţi doi, chiar şi după
arestarea lui „S.” (n.n. B.V.) în anul 2004, „F.” a continuat să coordO.ze
activitatea de prostituţie a numitei R.M., iar banii obţinuţi ajungeau în
cele din urmă la familia lui „S.”, acesta din urmă, aflat în arest,
coordonându-l pe inculpatul G.Ş. prin intermediul telefonului mobil.
La data de 08.06.2006 martorul cu identitate protejată O.L.a
declarat: „Începând cu anul 1997, am făcut parte din antuR.ul lui B.V. zis
,,S.C.”, astfel că am avut posibilitatea să iau la cunoştinţă de activitatea
infracţI.ală a acestuia şi a oamenilor săi de încredere.
În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era acordarea
împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o persoană
apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism,
fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini
concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut
referire erau ,,A.” (n.n. I.A.), ,,A. B.”(n.n.D.A.) şi ,,F. ”(n.n. G.Ş.). Cunosc
că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie
a mai multor tinere care aparţineau lui S. (n.n.B.V.) şi care erau ţinute de
acesta în vila sa situată pe ................... Aceste prostituate erau
transportate la cererea lui S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în
vederea practicării prostituţiei”…
În completarea probatoriului şi martorul cu identitate protejată,
S.Z. a afirmat că „...după anul 2000, „S.C.”, cu ajutorul unor oameni de
încredere, ca „F.” şi „A.”, a continuat să coordO.ze activitatea de
prostituţie având ca loc de racolare a clienţilor în special discoteca H.”.
Rolul inculpatului G.Ş. şi faptul că se afla la baza piramidei grupului
infracţI.al a fost subliniat şi în schema cuprinsă în rechizitoriu.

24. G.E.
Prostituţia şi proxenetismul din discoteca H. erau controlate de B.V.
zis „S.C.” şi coordonat în numele acestuia de către „A.C.”, care avea
constituită în jurul ei o grupare prin intermediul căreia reuşea să
constrângă, prin violenţe şi ameninţări, achitarea unor taxe de protecţie
de către alţi proxeneţi care acţI.au în discoteca H.. Unul dintre membrii
marcanţi ai acestei grupări, remarcat şi prin vechimea pe care o avea ca
proxenet în discoteca H. (de la mijlocul anilor 90), a fost inculpatul G.E.
zis „E.C.”, cunoscut şi ca fiind unul dintre proxeneţii cu cele mai multe
femei. Între aceste prostituate, au fost identificate şi audiate martorele
S.R.I. şi S.M.. O parte din sumele de bani obţinute de acestea din
întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, reveneau inculpatului
G.E. care, în schimb, le asigura protecţia în cadrul discotecii H..
De altfel pentru activitatea de proxenetism desfăşurată inculpatul a
fost trimis în judecată prin rechizitoriul 801/D/P/2005, în stare de arest.
Apartenenţa sa la grupul A. C.care acţI.a în H. sub forma aderării şi
sprijinirii grupului acesteia a fost reliefată de probatoriul preponderent
testimonial.
- martorii O.L., P.L., N.P. S., I.F.A., P.C. E., C.Ş., S.M., D.N.N.precum
şi inculpatii I.D. si I.A. „Cunosc că şi S.ajuta pe A.în activitatea de
proxenetism, cazând prostituatele (unele minore) şi supraveghindu-le
pentru a nu fugi. Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc
pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J..” (declaraţia martorului cu
identitate protejată O.L., din data de 08.06. 2006).
„Ştiu faptul că în Discotecă aveau prostituate „C.B.”, „C.E.”, „T.”,
„Ş.S.”, E.V.şi alţii.”(declaraţia martorei P.L. din data de 18.06.2005)
„C.E.” avea în discotecă următoarele prostituate: M., E., T., L., A.,
N.şi S..
Stiu că E.C. avea doi şoferi pe care îi folosea pentru a transporta
prostituatele…:aceşti şoferi primeau pe lângă banii obţinuţi din curse cu
prostituate, un aşa-zis salariu L.r de 100 dolari de la E.C..” (declaraţia
martorei cu identitate protejată N.P. S. din data de 02.09. 2004).”
„ …În discoteca H. mai acţI.au şi alţi proxeneţi, dintre aceştia îi
menţiO.z pe următorii: …C.B., C.E., J., I., S..”(declaraţia martorei cu
identitate protejată N.P. S. din data de 17.12. 2004).
,,… Am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai
„brigăzii” sale, şi anume: „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi
o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.
… Un alt eveniment care a avut loc în această perioadă a constat
în aşa-numita „grevă” a proxeneţilor şi prostituatelor din discoteca H..
Astfel, în urma unei neînţelegeri dintre A.C. şi patronii discotecii, pe care
îi cunosc sub numele de „N.I.” şi „N.B.”, prima a interzis accesul
prostituatelor sale în discotecă, dând dispoziţie în acest sens şi celorlalţi
proxeneţi, care s-au conformat. După aproximativ trei sau patru zile,
întrucât ambele tabere pierdeau bani, a avut loc o întâlnire între „N.I.”,
pe de o parte, iar pe de cealaltă parte, ca reprezentanţi ai A., au
participat „C.B.” şi „C.-E.”, după unele discuţii ajungând la un acord, în
urma căruia s-a R.at activitatea de proxenetism şi prostituţie în
discotecă. (declaraţia inculpatului I.D. zis ,,J.” din data de 14.09.2005).
În continuare, cu ocazia întocmirii procesului verbal de
recunoaştere după planşă foto din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis
,,J.”, a precizat: ,,…Recunosc persO. de la poziţia nr. 2 ca fiind ,,C.E.”,
proxenet din discoteca H.. Acesta făcea parte din grupul infracţI.al
organizat, coordonat de A.C..”
,,…Aşa cum am aratat şi în declaraţiile anterioare în perioada 2003
– 2004 am desfăşurat activităţi de proxenetism în discoteca H., în sensul
că am avut două prostituate. De asemeN.în această perioada am făcut
parte din ,,brigada” de proxeneţi a A. C., fiind una dintre persoanele de
încredere ale acesteia, alături de B.I., U., G.Ş., M., I.M., G.E., cu toţii
fiind coordonaţi în activitatea de proxenetism de către A.C..” (declaraţia
inculpatului I.D. zis „J.” din data de din data de 06.06.2006)
De asemenea, cu ocazia audierii din data de 04.07.2005
inculpatul I.A. zis ,,A.”, a precizat: „… „C.E.” era şi el apropiat al A. C.,
fiind folosit însă pentru intimidare în cadrul discotecii. Pentru brigada A.
C.era important ca atunci când se prefigura un conflict cu alţi proxeneţi,
să existe destule persoane de partea ei că să se poată riposta prin
violenţă ori prin intimidare. Pentru astfel de situaţii erau folosiţi C.E., I.L.
şi alţii.”
,,…Alţi proxeneţi din antuR.ul acestora (n.n. S.A. şi U.C.) erau:
C.B., Ş., T., C.E., S. …”(declaraţia martorei I.F.A. din data de
06.05.2005).
,,Dintre proxeneţii din discoteca H. îi cunosc pe următorii: A.C., G.,
U.C., B.I., G.E. zis ,,E.C.”, J., G.Ş., S.”.
De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o
brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată
din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în
mod coordonat, sub îndrumarea „A. C.” pentru a impune tuturor celorlalţi
proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie (declaraţia martorei P.C.
E.din data de 19.04.2005).
„Referitor la proxenetul „C.E.”, precizez faptul că acesta coordona
activitatea de prostituţie a mai multor tinere în discoteca H.. Dintre
acestea amintesc pe: T.A. E.G., surorile S.R. şi S.M., toate trei din
municipiul ......, T.L. din comuna .........., judeţul .......... S.A.M.din
Bucureşti, T. şi N.– ambele din Republica Moldova şi DA. din Bucureşti.
Aceste prostituate obişnuiau să-i predea lui „C.E.”, jumătate din
sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei prin intermediul unui
individ pe nume „A.”. Acesta transporta prostituatele lui „C.E.” la
discoteca H.. Cunosc faptul că, după descinderile poliţiei din cursul
anului 2004 în discoteca H., „C.E.” le-a cerut prostituatelor sale să nu
declare nimic în legătură cu persO. lui şi activitatea de prostituţie şi
proxenetism din acea discotecă, iar în situaţia în care vor fi chemate
pentru audieri de către organele de cercetare penală să ia legătura cu
avocatul său, pe nume V., pentru a le asista juridic.” (declaraţia martorei
cu identitate protejată C.Ş. din data de 22.08.2005)
,,Acesta, (n.n. inculpatul G.E.) mi-a propus şi mie să practic
prostituţia sub protecţia lui …precizez că G.E. coordona activitatea de
prostituţie a unui număr de şapte tinere, cărora le lua jumătate din bani.”
(declaraţia martorei S.M., din data de 20.10.2005).
,,În discoteca H. ştiu că desfăşurau activitatea de proxeneţi
următoarele persoane:…S.C., A., U., J., S., E.C., G..” (declaraţia
martorei D.N.N.aflată în vol. XVI dup, la fila 402).

25./26. M.. zis ,,L.” şi B.R.C. zis ,,R.”SAU,,J.”


Ca membrii ai grupării de proxeneţi ai „A. C.”, în perioada 2002 –
2004, acţI.ând în baza aceleeaşi rezoluţii infracţI.ale, inculpatii M.. şi
B.R.C. au derulat şi activităţi de proxenetism în cadrul discotecii H.. În
acest sens, au înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere,
le-au asigurat protecţia, le-au transportat la discotecă ori la clienţii
racolaţi de acestea şi au tras totodată foloase materiale de pe urma
acestor activităţi, obţinând de la prostituatele pe care le controlau o parte
din banii proveniţi din întreţinerea de raporturi sexuale. De asemenea,
cei doi acţI.au la ordinul ,,A. C.”, având misiuN.de a impune plata taxelor
de protecţie celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în discoteca H.,
adesea folosind violenţa. Pentru a-şi reaL.obiectivul, cei doi foloseau ca
mod de O.re răpirea şi sechestrarea prostituatelor ce aparţineau unor
proxeneţi independenţi, care nu înţelegeau că aveau obligaţia de a
achita periodic diverse sume de bani cu titlu de taxe de protecţie ,,A. C.”.
În acest sens s-a retinuat rolul pe care cei doi inculpaţi l-au avut în
lipsirea de libertate în mod ileG.a martorelor U.N., C.V. şi C.A., oriG.re
din Republica Moldova. Acestea se aflau pe teritoriul ţării noastre din
perioada anilor 2000 - 2002, locuiau într-un apartament închiriat de
numitul M.P., situat pe strada ........şi practicau prostituţia sub protecţia şi
coordonarea acestuia – trimis în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2004.
În condiţiile în care părţile vătămate frecventau discoteca H. de unde îşi
racolau clienţii, acestea au intrat în atenţia grupării de proxeneţi condusă
de S.A. zisă „A.C.”, întrucât proxenetul acestora, M.P., refuza să se
supună regulilor instituite în discotecă şi să achite taxa de protecţie care
fusese impusă. In L. iunie 2003, numita S.A. a pus la cale o metodă prin
care proxenetului M.P.să-i fie atrasă atenţia cu privire la taxele de
protecţie care-i erau solicitate.
În acest sens, într-o dimineaţă, în jurul orelor 03.00 inculpaţii M..
zis „I.L.” şi B.R.C. împreună cu U.C., G.Ş.zis „Ş.S.L” (cunoscut cu
numele de G.) şi „M.”, acţI.ând în baza rezoluţiei infracţI.ale care le-a fost
insuflată de conducătoarea grupării din care făceau parte, S.A., au blocat
în forţă cu diverse autovehicule, autoturismul taxi în care se aflau
martorele U.N., C.A.şi C.V. care plecau de la discoteca H., mergând spre
casă şi le-au răpit.
Pentru aceste fapte de lipsire de libertate faţă de inculpatii S.A.,
B.V., U.C. a fost pronunţată pe fond o hotărâre de condamnare (sentinţa
penală nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală)
urmare a sesizării instanţei de judecată prin rechizitoriul cu nr.
367/D/P/2004, iar la data de 13.12.2005, inc. M.. zis „I.L.” şi B.R.C. au
fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 801/D/P/2005 pentru
infracţiuN. prev. de art.189 alin 1,2 şi 5 din Codul penal.
În continuare, fetelor sechestrate nu li s-a permis să-şi folosească
aparatele de telefonie moB. şi au fost duse împotriva voinţei lor la o
terasă unde au fost obligate să consume băuturi alcoolice, după care au
fost transportate la o locuinţă, situată în ………….., locuinţă închiriată de
martora G.A.M. (o prostituată a inc. M..), unde au fost ţinute circa 12 ore,
supuse la violenţe şi obligate să întreţină raporturi sexuale cu persoanele
care le-au lipsit de libertate.
În intervalul de timp în care părţile vătămate au fost lipsite de
libertate în mod ilegal, răpitorii au ţinut legătura telefonic cu numita S.A.
căreia i se adresau cu apelativul „Ş.”. Totodată, aceasta a fost văzută de
cele trei martore în aproprierea autovehiculului în care au fost ţinute cu
forţa şi transportate de la plecarea din parcarea discotecii H..
La un moment dat, martorei C.V. i s-a permis să ia legătura
telefonic cu proxenetul său, M.P., şi să-l încunoştiinţeze despre cele
întâmplate, iar unul dintre răpitori, pe nume „M.” i-a comunicat numitului
M.P.situaţia prostituatelor sale şi i-a recomandat ca pentru soluţI.area
situaţiei ivite să-l contacteze pe B.V.
După această convorbire telefonică, M.P.s-a deplasat la locuinţa
numitului B.V. zis „S.C.” şi, în baza discuţiilor purtate cu acesta şi cu
participarea numiţilor S.A. şi U.C., a obţinut eliberarea părţilor vătămate,
obligându-se la plata unei sume de 300 de dolari şi la predarea ulterioară
către S.A. a unei persoane de sex feminin care să se prostitueze pentru
„C.C.”.
Imediat după înţelegerea intervenită cu B.V., cele trei fete au fost
eliberate şi li s-a permis să plece din locuinţa în care au fost sechestrate.
Probatoriul testimonial administrat a fost atestat si prin declaraţia
inculpatul I.A., care la data de 04.07.2005 a aratat următoarele:
„Cunosc faptul că A.C. avea constituită o brigadă din oamenii apropiaţi ei
şi că solicita ca ceilalţi proxeneţi din discoteca „H.” să-i plătească taxe de
protecţie în schimbul permisiunii de a veni cu prostituate la discotecă.
Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C.,
R., M., J., I.L. şi alţii” precum şi de declaraţiile martorilor:
- O.L.martor cu identitate protejată, care, l-a data de 08.06. 2006, a
declarat următoarele: „Tot în discoteca H. desfăşura activităţi de
proxenetism şi sora fraţilor C., A.care,la rândul ei, avea şi ea o ,,brigadă”
proprie în subordine. Dintre persoanele care se subordonau A. le
amintesc pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J..”
- N.P. martora cu identitate protejată, care la data de 17.06.2005, a
declarat următoarele: „Despre A.C. cunosc faptul că în activităţile ei
infracţI.ale era sprijinită de fraţii ei, S. şi N.. A., folosindu-se de brigada
pe care şi-o formase în acest scop, solicita şi obţiN.taxe de protecţie de
la ceilalţi proxeneţi pentru ca să le permită să-şi aducă prostituatele la
loC.l respectiv. A.C. îi ameninţa pe cei care nu i se supuneau, că vor fi
supuşi la violenţe din partea fraţilor ei şi din partea celorlalţi oameni pe
care aceştia-i aveau.
Din brigada A. făceau parte: „C.B.”, U., „J.”, Ş.„S.”, „R.”.
Aceeasi martora cu identitate protejată N.P., la data de
17.06.2005, a declarat: ,,J. şi R.(n.n. B.R.C.), pe care i-am arătat din
planşa foto, erau oamenii A. pe care de asemeN.îi folosea la acţiuni
violente.”
Fiind audiat, inculpatul I.D. (persoană care a făcut parte din
,,brigada” A. şi finul acesteia), a declarat: „În urma acestui eveniment,
am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii”
sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau
pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.
În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa
de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai
multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma
achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.”
Un exemplu în acest sens îl constituie sechestrarea a trei
prostituate aparţinând lui T., de către U.C., M.., G.Ş.şi M..
În declaraţia din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis ,,J.”, a
declarat: „Tot în această perioadă, A.C. a hotărât să trimită mai multe
tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia. În acest sens, în L. martie
sau aprilie, A.împreună cu „U.” au transportat trei tinere în Elveţia, cu
un ………… (n.n. activităţi confirmate şi de verificările efectuate în
evidenţele poliţiei de frontieră aflate la dosarul cauzei). Aceste tinere se
numeau: V., C. şi V.P.. Ulterior, întrucât se scoteau profituri serioase, au
mai fost transportate şi alte prostituate pe nume: A.M.(n.n. martora
G.A.M.), „C.” (n.n. martora P.L.), G., E. şi A.. Aceste tinere au fost
transportate de către fratele A., „G.”, I.M., R. şi U.
Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi eu
pe „U.” în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile.
PersO. care are în prezent grijă de prostituatele C.C.în Elveţia
este unul din membrii „brigăzii” A. C., rămas în libertate, pe nume „R.”.
Procesul – verbal de confruntare din 06.10. 2005 dintre I.D.
zis ,,J.” şi G.E. zis ,,C.” (ambii proxeneţi din gruparea A.S.), a atestat
aspectele reliefate în declaraţiile expuse mai sus.
Fiind audiată la data de 19.04.2005, martora P.C. a afirmat
următoarele: „De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de
o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era
formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia
acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A. C.pentru a impune tuturor
celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie.”
La data de 16.05.2006 martorul cu identitate protejată S.Z. a
afirmat: „A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care
avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era
frecventată numai de cetăţeni străini .
În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.
„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea că sarcina şi
cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.
În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet poreclit
„S.”, S.C. împreună cu sora sa A.şi fratele său „G.” au hotărât să trimită
un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se puteau
astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost transportate de
către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate, iar ulterior „G.” împreună
cu „J.” au mai transportat alte câteva fete.”
Cu ocazia efectuării unei recunoaşteri după planşă foto la data de
11.07.2005, martorul cu identitate protejată C.V. a declarat: „Cu
ocazia prezentei audieri mi se prezintă planşa fotografică X 4 conţinând
fotografiile a şase bărbaţi. Arăt că îi recunosc pe cei de la poziţiile 1, 5 şi
6 ca fiind următorii: „J.”, „J.” şi „C.”. Cu această ocazie mi se comunică şi
datele de stare civilă ale celor recunoscuţi de mine şi anume: la poziţia
nr.5: B.R.C. , de ……din ……….; despre „J.” cunosc că era unul din
apropiaţii lui S.A., zisă „A.C.”, pe care o sprijiN.în supravegherea
prostituatelor acesteia. Pe acest „J.” l-am văzut de mai multe ori venind
la şedinţele de judecată, însoţind-o pe S.S. zisă „M.C.”, aceştia
recurgând la intimidarea şi ameninţarea persoanelor prezente în sala de
judecată. Cunosc faptul că „J.” a fost cel care o sprijiN.pe S.S. pe holul
tribunalului când aceasta a fost reţinută în cursul anului 2004, imagini
care au fost difuzate şi pe cA.lele de ştiri.”

27.V.A.
În condiţiile în care prostituţia şi proxenetismul din discoteca H.
erau controlate de S.A. zisă „A.C.”, prin intermediul grupării pe care şi-o
formase, un rol în coordonarea activităţii prostituatelor i-a revenit şi
inculpatei V.A., iubita unuia dintre cei mai importanţi oameni ai „A. C.” şi
anume a lui U.C.. Inculpata V.A., pe lângă faptul că-şi obţiN.principalele
mijloace de existenţă din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi
bărbaţi pe care-i racola dintre clienţii discotecii H., în perioada 2002 –
2004, ca membră a grupării de proxeneţi ce acţI.a în discoteca H., a
exercitat un control în numele inculpaţilor S.A. şi U.C. asupra celorlalte
prostituate pe care aceştia le aveau.
În condiţiile în care S.A., U.C. şi ceilalţi proxeneţi se aflau în
parcare, în timp ce prostituatele acestora erau trimise în incinta discotecii
pentru a racola clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale, inculpatei
V.A. i-a revenit rolul de a le supraveghea pe prostituate, de a le îndemna
să găsească şi să racoleze câţi mai mulţi clienţi, cu atât mai mult cu cât
unele dintre tinere nu practicau prostituţia de bună voie. (minorele
B.N.S., P.A.zisă „I.” şi altele).
În acest sens, în perioada arătată, inculpata V.A. le-a îndemnat pe
numitele B.N.S., I., T. V.şi pe celelalte prostituate ale grupării A. C.să
practice prostituţia în discoteca H. şi le-a înlesnit această activitate,
asigurându-se că acestea vor racola un număr cât mai mare de clienţi,
atunci când erau transportate şi ţinute la discotecă în acest scop. De
asemenea, alături de U.C., inculpata se implica în colectarea sumelor de
bani de la prostituatele ce erau coordonate de gruparea A.S..
Astfel, în sprijinul celor de mai sus, este probatoriul administrat sub
forma declaraţiilor de parte vătămată, de martor cât şi ale celorlalţi
inculpaţi , completate cu interceptările telefonice în care inculpata
vorbeşte cu S.S. sau ceilalţi inculpaţi discută despre aceasta. De
asemenea, în unele convorbiri inculpata V.A. comunică telefonic cu
numita T. V., care se prostitua în Elveţia pentru A.C., solicitându-i
„......”Să ţină aproape” şi să trimită regulat diverse sume de bani obţinute
din prostituţie, „lui tanti M.” - inculpatei S.S.. În acest mod este conturată
apartenenţa inculpatei V.A. la grupul de crimă organizată, ea fiind direct
coordonată de tanti M.- inc. S.S., deoarece fraţii B.şi sora lor, S.A., se
aflau în stare de arest preventiv. Din conţiN.l interceptărilor telefonice
se relevă aspectul că şi după arestarea acestora „industria” de
exploatare sexuală a „fetiţelor” – diverse prostituate şi benefiiciile
acestora obţinute în consecinţă, a continuat, prin inculpatele tanti M.
(n.n.S.S.) şi V.A..
Din probatoriu a rezultat că banii obţinuţi de prostituate în Elveţia
erau trimisi în România de către un anume” F.C.”, iar destinatarul lor în
România erau S.S. sau V.A., aceasta în cazul în care nu erau aduşi
personal de către S.C. (în acest sens fiind declaraţiile martorului S.Z.
şi ale inculpatului I.D. zis ,,J.”, precum şi transferurile bancare care
atestă aspectele relevate)
Fiind audiată la data de 06.12.2004, martora B.N.S. a afirmat
următoarele: ,,…Pe traseu el (n.n. inculpatul U.C.) mi-a spus că la
discotecă mă va preda unei prostituate prietenă cu el, pe nume A.(n.n.
inculpata V.A.), care urma să mă iniţieze cu privire la modul cum trebuia
să racolez un bărbat şi să mă comport cu el, precum şi cu privire la
raporturile sexuale pe care urma să le întreţin cu acesta.…La discoteca
H. am fost aşteptaţi de A., cu care a vorbit la telefon în legătură cu
persO. mea. Acolo U. m-a transferat acesteia, după care a plecat,
spunându-mi că va reveni la discotecă dimineaţa, pentru a mă transporta
la o locuinţă, unde urmam să fiu găzduită. Am fost întrebată şi de A.cu
privire la vârsta pe care o aveam (n.n. 15 ani), eu comunicându-i datele
reale. Apoi aceasta mi-a dat unele instrucţiuni, spunându-mi să nu
accept să plec cu vreun bărbat pentru a întreţine raporturi sexuale pentru
sume mai mici de 150 de euro. În situaţia în care din diferite motive nu
puteam să-i plătim banii lui U., aceştia erau încasaţi de A., care la rândul
său îi preda lui U..”
La data de 12.05.2005, martora R.M. a declarat următoarele:
„Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii: Gruparea
de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o
apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la rândul lor
activitatea de prostituţie a mai multor tinere, cărora le luau aproape toţi
banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia
din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.” prin
intermediul surorii sale „A.”.”
Cu ocazia audierii din data de 23.11.2005, martora cu identitate
protejată N.P. S. a declarat: „V.A., prostituata lui U., se ocupa şi de
coordonarea celorlalte prostituate ale lui U., le bătea şi le trăgea la
răspundere dacă nu aduceau suficienţi bani din întreţinerea de raporturi
sexuale cu diferiţi bărbaţi.
O alta martoră cu identitate protejată, G.D., la data de
13.05.2005, a declarat: „Sub coordonarea lui U. în Elvetia s-a prostituat
şi V.A., concubina acestuia. Fetele din Elvetia erau coordonate în
activitatea de prostitutie de catre A.iar dupa plecarea acesteia, de catre
V.. Activitatea de proxenetism a apropiatilor lui U., G. şi A.a continuat şi
dupa arestarea acestora , sens în care cunosc că V.A. a fost persO.
care s-a ocupat de coordonarea activitatii de prostitutie şi de colectarea
banilor care se obtineau din intretinerea de raporturi sexuale de catre
fetele din Elvetia. Chiar daca nu am fost niciodata prietena cu V.A.,
cunosc faptul că aceasta tiN.legatura telefonic cu V., prostituata din
Elvetia care se ocupa de coordonarea celorlalte fete care se prostituau
în tara mentI.ata. Banii obtinuti din prostitutie în Elvetia erau trimisi în
tara prin sistemul Western UnI.. La expeditor la aceste transferuri era
trecut un anume C.D.F. ori alte persoane, fie fictive fie reale. Codul de
O.tiune de transfer era comunicat uneori prin SMS, iar destinatarul
banilor era fie V.A., fie chiar şi tanti M..
Despre V.A. mai cunosc faptul că referitor la proxenetismul din H.,
aceasta coordona activitatea celorlalte prostituate ale lui U. ori ale A.i.
V.A. le tragea la raspundere pe fete ,se ingrijea ca acestea sa obţină
pentru U. profituri cat mai mari din prostitutie.”
Fiind audiat la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat:
„A.împreună cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ……. (n.n.
aspect confirmat inclusiv de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de
frontieră)…Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi
eu pe U. în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile. Precizez că sumele
de bani câştigate în Elveţia ajungeau, după arestarea A. şi G., L.M.
acestora, S.S., fiind aduşi de V.A. personal sau trimişi prin sistemul
Western UnI.. După arestarea A.S. şi a lui U.C., inculpata V.A.
(împreună cu I.D. zis ,,J.” şi S.S.) a încercat să influenţeze anumite părţi
vătămate din dosar să îşi schimbe declaraţiile în favoarea membrilor
grupării, ţinând în permanenţă legătura cu ceilalţi membrii ai grupării (în
special U.C.), fapt reliefat de declaraţii şi interceptări telefonice.
La data de de 03.06.2005, martora cu identitate protejată T.L.a
declarat: „…Cunosc faptul că în urmă cu două sau trei luni V.A.,
prostituata lui U., s-a deplasat împreună cu „J.” la Constanţa pentru a o
găsi pe I. şi pentru a o determina să dea declaraţii mincinoase.
Fiind audiat la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „…
Am întrebat-o pe V.A. dacă a mai ţinut legătura cu prostituatele lui S.A.
aflate în Elveţia…A.mi-a confirmat că a vorbit cu ,,P.”, una din
prostituatele care i-a trimis bani de acolo…mi-a spus că ea are treabă
doar cu ,,P.”, în sensul că trebuie să aibă control asupra acestei
prostituate, pentru ca aceasta să-i trimită bani A., iar aceşti bani să
ajungă la S.A..
…Aceasta mi-a transmis faptul că a vorbit cu U.C. şi acesta mi-a
sugerat prin ea să am grijă ce declar în cazul în care voi fi audiat,
referindu-se la faptul că nu trebuia să declar organelor de poliţie despre
activitatea sa din sfera crimei organizate şi proxenetismului, activitate pe
care eu o cunoşteam foarte bine. De asemenea, U.C. mi-a mai transmis
prin V.A. să mă sustrag urmăririii penale, pentru că riscam să fiu şi eu
arestat.”
Fiind audiată la data de 11.07.2005, cu privire la o anume
convorbire telefonica, martora B.N.S.declarat: „Cu privire la acea
convorbire telefonică precizez că îmi recunosc vocea că fiind a mea, eu
fiind apelată de V.A. cu care am şi discutat, iar apoi am continuat
discuţia cu S.S. zisă ,,tanti M.”.
În această discuţie S.S. îmi reproşează faptul de a fi făcut anumite
declaraţii în faţa organelor de poliţie despre G., A., N.I. şi B. (patronii
discotecii H.), I., U. şi S.. De asemeN.m-a ameninţat că îmi va face rău
şi să fiu atentă când ies din scara blocului.”
28.A.I.
Inculpatul A.I.zis „N.I.” în aparenţă o persoană onoraB., era în
perioada incriminată unul din patronii discotecii H.. În fapt, era
administratorul C.ului H. şi persO. la care fac trimitere martorii că era un
punct cheie al industriei din H..
Astfel, fiind audiată la data 23.11.2005, martora cu identitate
protejată N.P. a declarat: „A.C. era mână în mână cu I. (n.n. A.I.), fratele
patronului discotecii, care administra discoteca. I. ştia că în discotecă se
derulau activităţi de proxenetism şi era de acord cu acest lucru. Posibil în
schimbul unor sume de bani. Acesta se înţelegea bine cu A..”
Din declaraţiile inculpatilor a reieşit faptul că A.I.era una din
persoanele fără a cărui participare era imposiB. desfăşurarea activităţilor
de proxenetism şi prostituţie din discoteca H., datorită poziţei pe care
acesta o avea (n.n. administrator – fiind în acelaşi timp fratele acţI.arului
principal A.D.). În acest sens, inculpatul a stabilit împreună cu proxeneţii
din gruparea condusă de S.A., în perioada 2000 – 2004, o serie de
reguli a căror respectare permitea desfăşurarea în bune condiţii a actelor
de proxenetism şi prostituţie din discoteca H.. Astfel, una dintre
principalele reguli stabilite era aceea ca fiecare prostituată care îşi racola
clienţii din discoteca H., (independent de numărul clienţilor dintr-o
noapte) să achite personalului de deservire o sumă de bani ce
reprezenta echivalentul unei sticle de şampanie (aproximativ 1.500.000
ROL) pentru fiecare client racolat. Beneficiile erau substanţiale, avându-
se în vedere perioada de timp la care se face raportarea şi suma
exprimată.
Cu ocazia audierii din data de 05.06.2006, inculpatul I.A. a
afirmat: „În perioada 2000-2002 am fost unul de oamenii de încredere ai
lui B.V. zis „S.C.” ajutându-l cu precădere la activitatea de proxenetism
pe care o desfăşura. De asemenea, eram folosit de S. în special la
transportarea prostituatelor în Discoteca H.. Pe parcursul derulării
activităţii de proxenetism am ajuns să-i cunosc pe patronii discotecii H.
pe care îi ştiu sub numele de ,,B.” şi ,,I.”, venind în contact direct doar cu
ultimul. Astfel, cunosc că cei doi erau la curent cu activitatea de
proxenetism şi prostituţie desfăşurată în loC.l lor, implicându-se în
aceste activităţi, în sensul că stabileau de comun acord cu gruparea de
proxeneţi condusă de ,,A.C.” numărul prostituatelor care puteau intra în
discotecă, impunând acestor prostituate o taxă de intrare de 100.000 mii
lei, precum şi o consumaţie obligatorie în valoare de aproximativ
1.500.000 mii lei (echivalentul unei sticle de şampanie). Dacă una din
prostituate nu efectua această consumaţie obligatorie, era considerată
ca fiind,,datoare”, fiind obligată să plăteasca restanţa în următoarea zi, în
caz contrar ,,I.” nevrând să-i mai permită intrarea în discotecă.
Persoanele de legătură dintre gruparea de proxeneţi condusă de A.şi
patronii discotecii erau U.C. şi B.I.. În situaţia izbucnirii unui conflict între
prostituate sau proxeneţi şi cnducerea discotecii, U. şi B.legătura cu „I.”,
mediind respectivul conflict.”
Cu ocazia audierii din data de 06.06.2006, inculpatul I.D. zis „J.”,
a declarat: „Tot în această perioadă, datorită activităţii de proxenetism
derulate, i-am cunoscut pe patronii discotecii H., cărora mă adresam cu
apelativele de ,,N.B.” şi ,,N.I.”. Precizez că am fost în relaţii mai
apropiate în special cu ,,N.I.”. Arăt că cei doi patroni sprijineau gruparea
de proxeneţi condusă de A., punând loC.l la dispoziţia a aproximativ de
150 de prostituate (mare parte dintre ele fiind coordonate de către
oamenii de încredere ai A.), în aşa fel încât acestea puteau să-şi
racoleze nestingherite clienţii, care erau în totalitate cetăţeni străini
veniţi special cu scopul de a întreţine raporturi sexuale contra cost.
Discoteca H. era cunoscută în acea perioadă că fiind cel mai mare
stabiliment din ţară, unde se practica prostituţia la nivel industrial.
Patronii loC.lui, în special ,,N.I.”, se aflau în mod direct în legătură cu
,,brigada” de proxeneţi a A. C., discutând frecvent cu aceştia despre
aspectele legate de activitatea de proxenetism şi prostituţie desfăşurată
în loC.l lor. Astfel atunci când se iveau neânţelegeri între prostituate sau
acestea refuzau să achite personalului de servire din discotecă suma de
1.500.000 mii lei (echivalentul unei sticle de şampanie, ce trebuia plătită
indiferent dacă era consumată sau nu) de fiecare dată când racolau câte
un client, „N.I.” lua legătura cu proxeneţii acestora pentru a soluţI.a
diferendul respectiv.
Arăt că plata sumei de 1.500.000 mil. lei era obligatorie pentru
fiecare prostituată în parte, aceasta fiind o ,,taxă” impusă de patronii
discotecii, în schimbul faptului că acceptau ca prostituatele să-şi
racoleze clienţii din loC.l lor. Persoanele desemnate de către A.să ţină
legătura cu patronii discotecii erau în special B.I. şi G.E.. B.avea în
cadrul grupării de proxeneţi şi funcţia de mediator de conflicte, el
conducând întotdeauna negocierile cu ,,N.I.” şi ceilalţi reprezentaţi din
conducerea discotecii. Unul dintre motivele discuţiilor îl reprezenta
numărul şi calitatea prostituatelor introduse în discotecă, care trebuiau
stabilite de comun acord de către cele două părţi, ,,N.I.” având pretenţia
ca fetele ce practicau prostituţia în loC.l sau să fie prezentabile, să nu
producă scandal şi cel mai important aspect să achite suma de
1.500.000 .mil. lei de fiecare dată când racolau un client. MenţiO.z că
această taxă era un motiv de nemulţumire atât pentru proxeneţi, cât şi
pentru prostituate, astfel încât la un moment dat toţi proxeneţii au
refuzat să-şi mai lase prostituatele în discotecă. După aproximativ trei
sau patru zile, deoarece pierdeau prea mulţi bani, s-a negociat o
înţelegere între ,,N.I.” şi B.I., în urma căreia s-a R.at activitatea de
prostituţie, fetele plătind în continuare taxa impusă de către ,,N.I.”.
În denunţul formulat în data de 27.07.2006, inculpatul U.C.,
precizează: „În decursul anului 2000 am început să frecventez discoteca
H., unde m-am ocupat cu activităţi de proxenetism. În vederea acestei
activităţi am colaborat cu patronul discotecii, numitul A.I., care a fost de
acord ca fetele pe care le coordonam să se prostitueze la discoteca H..
În momentul în care am decis să colaborăm, subsemnatul şi patronul
discotecii am stabilit o serie de reguli…
Precizez că patronul discotecii avea colaborări şi cu alţi proxeneţi
cărora le-a impus aceleaşi reguli ca şi mie. Aceşti proxeneţi sunt
,,C.B.”, ,,C.E.”, ,,E.”, G.” şi ceilalţi inculpaţi care sunt cu mine în acelaşi
dosar.
Precizez că cel la care am făcut referire ca fiind patronul discotecii
se numeşte A.I.zis „N.I.”.
Fiind audiată la data de 06.12.2004, martora B.N.S.declarat: „Mai
cunosc că pentru ca fiecare fată să poată pleca din discotecă cu fiecare
client pe care îl racola, patronii discotecii, pe care îi cunosc sub numele
de I. şi B., le impuN.să facă în fiecare seară consumaţie obligatorie la
bar de cel puţin 1000000 – 2000000 lei; în caz contrar aceştia dădeau
dispoziţie să nu mai avem acces în discotecă.”
Cu ocazia audierii la data de 04.12.2004, martora D.N.N.a
declarat: „Am stat de vorbă cu numitul I., unul dintre patronii discotecii
H., căruia i-am spus că am fost luată cu forţa de către E.şi constrânsă să
mă prostituez”.
De asemenea, la data de 16.09.2004, martora C.I.C. a confirmă
prin declaraţia sa că: „Patronii discotecii H., pe care îi ştiu sub numele de
B. şi fratele acestuia I., cunoşteau faptul că în această discotecă se
practica prostituţia, fiind de acord cu acest lucru. De asemenea, atunci
când trebuia să plecăm cu unul din clienţii discotecii pentru a întreţine
raporturi sexuale contra cost, I. ne obliga să plătim la bar suma de
1.500.000 lei, ceea ce reprezenta echivalentul unei sticle de şampanie,
care trebuia achitată indiferent dacă respectiva băutură era consumată
sau nu. În cazul în care plecam cu clientul şi nu achitam suma menţI.ată,
I. ne interzicea accesul în discotecă.”
Cu ocazia audierii din data 03.12.2004, martora cu identitate
protejată S.Ş.ia A. a declarat următoarele: „…Patronii discotecii H.
cunoşteau că toate tinerele din discotecă erau prostituate…patronii ne
condiţI.au ca, în momentul în care racolăm un client să-l determinăm pe
acesta să facă consumaţie în valoare de cel puţin 300.000 lei.”
La data de 25.11.2004, învinuita A.C.R., a declarat:
,,…Precizez că atât patronul discotecii, pe care îl ştiu sub numele
de B., cât şi şeful de sală, pe care îl ştiu sub numele de I., cunoşteau
faptul că noi practicăm prostituţia în local, fiind de acord cu acest lucru,
întrucât obţineau foloase materiale de pe urma noastră”..
Fiind audiată la data de 16.09.2004, învinuita G. O. M., a declarat:
,,…Patronii discotecii pe care îi ştiu sub numele de B. şi fratele
acestuia I., ştiau că noi practicăm prostituţia în respectivul local.
…I. ne-a cerut ca, în cazul în care vroiam să plecăm cu un client
să practicăm raporturi sexuale, să achităm la bar o sumă ce reprezenta
echivalentul unei sticle de şampanie, respectiv 1.500.000 lei.”
În apărarea sa, cu ocazia prezentării materialului de urmărire
penală, inculpatul A.I.a propus trei martori pe situaţia de fapt, probă
testimonială încuviinţată de P.. Astfel, un martor, numitul G.M., audiat la
data de 16.10.2006, a declarat că era un obişnuit al discotecii H., până la
începutul anului 2004, însă frecventa loC.l, cam de două ori pe
saptămână, numai între orele 20-23, ore la care îl vedea pe inculpat care
supraveghea activitatea angajaţilor, iar fructele din fructiera de pe masă
erau inclusă în nota de plată, însemnând 100.000 Rol - 150.000 Rol. S-
au avut in vedere aceste aspecte, deoarece inculpatul a susţinut că
fetele care plecau din discotecă plăteau acea sumă de bani, la plecare,
contravaloarea fructelor de pe masa fiecăreia. Aceasta, contrar
aspectelor declarate de prostituate care au explicat că suma de
1.500.000 Rol (de zece ori mai mare), care era contravaloarea unei
sticle de champanie, reprezenta taxa pe care ele o plăteau pentru faptul
că li se permitea să-şi racoleze clienţii din discotaca H.. De altfel, acest
martor a susţinut că a vazut cetăţeni străini, cetăţeni români şi tinere care
predominau.
În aceeaşi zi un alt martor, propus de inculpat, respectiv D.F.– M.a
declarat că fusesese, în perioada 1997- 2004, un obişnuit al loC.lui H.,
mergând iniţial cu prietena, apoi soţia sa, şi că observase mulţi tineri şi
tinere, fără a putea afirma care este predominanţa lor. Afirmă însă că
fructele de pe masă erau incluse în nota de plată finală, ele însemnând
150.000 Rol-200.000. Rol.
Un alt martor audiat, numitul B.R., client al discotecii, a declarat că
în perioada 1996-aprilie 2004, a observat mai multe grupuri de tinere
care intrau în discoteca H., comportându-se ca nişte consumatoare
obişnuite şi care dansau pe ring. Susţine însă că pe masa normală a
clientului nu se aflau fructe - în concordonanţă cu declaraţiile
prostituatelor - iar în parcarea discotecii a văzut multe taxiuri şi grupuri
razleţe de indivizi (n.n. proxeneţii-care erau în parcarea aflată lângă
discotecă).
S-a remarcat faptul că aceşti martori au încetat să mai frecventeze
discoteca respectivă, după aprilie 2004, (n.n. deşi loC.l funcţiO.ază în
continuare, acum fiind numai restaurant) mai precis după intervenţia
organelor de urmărire penală, ca şi faptul că, în mod vădit, declaraţiile lor
sunt influenţate de inculpat, deoarece după audierea primului martor,
respectiv a lui B.R., care a declarat aspecte concorde cu realitatea –
referitoare la fructele de pe masa clientului care nu existau, la ceilalţi doi
martori audiaţi ulterior, situaţia se schimbă.

29.P.A. zis „L.”


Inculpatul P.A., zis „L.” - fost apropiat loial al „C.S. şi N.C.” - era
unul dintre proxeneţii care se situa în zona de lux a acestei afaceri, în
sensul că „fetele” lui mergeau la clienţii care le solicitau pentru acte
sexuale, la comandă. Modalitatea era următoarea: d-nul „L.” primea
comanda de la diverşi angajaţi ai marilor hoteluri din Capitală
(recepţiO.ri, bagajişti, curieri, personal de pază, chiar şi a unor directori
de cazinouri) şi acţI.a în consecinţă, trimiţând prostituata disponiB. să
ofere servicii sexuale contra cost, clientului care o solicita. Aşadar, acest
inculpat era pe o treaptă superioară, în raport de ceilalţi proxeneţi A.lizaţi
în această cauză, ceea ce nu însemna că era independent ci plătea şi el
taxă lui B.V., ca mulţi alţi proxeneţi, care au fost dati ca exemplu mai sus.
Uneori mai apăreau inconveniente pentru P.A., în sensul că se putea
întâmpla ca toate prostituatele lui să fie ocupate, moment în care apela
atât la prietenul său şi „coleg de meserie”, S.M., cât şi la concubina
acestuia din urmă, C.T.., care, împreună, aveau propriile prostituate.
Prin rechizitoriul nr.331/P/13.11.2004, s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpatului P.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- trafic de persoane constând în faptul că, acţI.ând în baza unei rezoluţii
infracţI.ale unice, începând cu anul 2001 le-a recrutat în vederea
exploatării ca prostituate pe minorele P.I.N.şi P.A.D.şi le-a transferat pe
acestea şi pe minora M.I.M. (pe aceasta din urmă, începând cu L.
noiembrie 2003) unor diverşi bărbaţi pentru a se prostitua, fiind
condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti -
Secţia I Penală, la trei pedeapse cu închisoarea de câte 6 ani fiecare,
reduse în apel la câte 4 ani închisoare;
- proxenetism, constând în aceea că în perioada 2001 – mai 2004, în
baza aceleaşi rezoluţii infracţI.ale, a recrutat pe numitele G.E.F., I.A.C. şi
a îndemnat, înlesnit şi tras foloase materiale din practicarea prostituţiei
de către G.E.F., I.A.C., B.L., C.O.şi U.N., fiind condamnat prin sentinţa
penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia 1 Penală, la pedeapsa
închisorii de 5 ani, redusă în apel la 4 ani închisoare;
- complicitate la săvârşirea infracţiunii de şantaj, constând în aceea că,
în cursul anului 2003, partea vătămată (n.n. martora in prezenta cauza)
U.N. a fost şantajată de inculpatul B.V. să-i plătească suma de 3.000 de
euro, iar inculpatul P.A. a fost de acord să-l ajute pe inculpat să-şi
dobândească produsul faptei de şantaj şi să primească de la partea
vătămată, pe măsură ce aceasta aduna banii, tranşe de câte 500 de
euro, pe care să le remită la rândul său inculpatului B.V. până la
acoperirea întregii sume, fiind condamnat prin sentinţa penală 966/2005
a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 1 an
şi 6 luni şi achitat în faza procesuală a apelului.
Pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea 39/2003 a O.t
disjungerea cauzei, fapt care face obiectul acestui dosar.
Cu privire la faptele pentru care a fost condamnat şi care intră în
scopul infracţiunii de crimă organizată, s-a precizat că modul de O.re al
inculpatului P.A. viza o clientelă staB. şi selectă pentru prostituatele pe
care le furniza, fie că erau prostituate pe care le pR.a la rândul său de la
martora C.T.. şi inculpatul S.M., fie că erau prostituatele sale. Urmărind
eficientizarea activităţilor de proxenetism şi trafic de persoane, martora
C.T.. si cei doi inculpati, S.M. şi P.A. au constituit o grupare infracţI.ală
organizată, legătura dintre aceştia şi inculpatul B.V. fiind realizată prin
intermediul inculpatului P.A., care, în schimbul protecţiei de care
beneficia, era obligat să-i remită inculpatului B.V. o parte din veniturile
obţinute din exploatarea prostituatelor.
Probatoriul administrat sub forma declaraţiilor de învinuit sau de
martor atestă aceste aspecte:
- martora C.T.. a declarat la data de 01.06.2005: „În schimbul protecţiei
pe care o primea de la „S.C.” şi în schimbul permisiunii de a folosi
numele lui „S.C.”, „L.” era obligat să-i plătească o parte din banii pe care
îi obţiN.din proxenetism.
Astfel cum era organizată lumea interlopă în sfera proxenetismului
la nivelul Municipiului Bucureşti, nu puteai rezista ca proxenet fără să ai
o protecţie din partea unei persoane cu influenţă în sfera lumii interlope.
Precizez că „L.” a afirmat de nenumărate ori în faţa mea, cât şi a
fetelor (n.n.prostituate) care locuiau cu mine că este mâna dreaptă a lui
„S.” şi că percepe comisI.de la fete din prostituţie şi pentru a-i da o parte
lui „S.C.”.
- la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „P.A., zis „L.”,
împreună cu S.M., răspundea de coordonarea a unei anumite părţi, (cea
care nu avea legătură cu H.l) a activităţii de proxenetism a C.C.. Cunosc
faptul că atât „F.” (n.n. D.S.) cât şi „L.” cotizau lui S.C., la intervale
regulate, diverse sume de bani ce proveneau din activităţile infracţI.ale
pe care le coordonau”…
- la data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I., a
declarat: ”Unul din protejaţii lui S.C. era P.A. zis „L.”, proxenet care le
avea drept prostituate pe „G.”, „P.” şi „E.”. Totodată, „L.” mai apela şi la
prostituatele cunoscute drept „rusoaice”, care se aflau sub controlul lui
S.M.; în schimbul clienţilor pe care-i găsea „L.” acestor prostituate,
percepea un comisI.de 50% din banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi
sexuale”.
”În schimbul protecţiei pe care „L.” o primea de la S.C. şi în
schimbul dreptului de a se prezenta ca fiind „omul lui S.C.”, A. P.zis „L.”
era obligat să-i dea acestuia o parte din banii pe care îi obţiN.din
activitatea de proxenetism”.
” Ştiu că la S.C. au apelat diverşi interlopi pentru a-i solicita
protecţia şi prin intermediul lui „L.”. Pentru orice fel de intervenţie de
acest fel, toate persoanele care intermediau relaţia cu S.C. beneficiau
de un avantaj material”.
Interceptările telefonice atestă atât activitatea infracţI.ală a
inculpatului sub forma traficului de persoane, cât şi rolul său avut în
cadrul grupării lui B.I., legătura sa fiind B.V..
De altfel, fiind audiat la data de 21.09.2004, numitul M.P., a
declarat : ”Un alt grup de proxeneţi care aveau prostituate în H. (n.n.
discoteca) era format din M.S., L. (n.n. P.A.) şi T. (n.n. C.T..). Şi acest
grup plătea taxă de protecţie C.C.”.
- la data de 08.12.2004, martora C.I. E.a declarat: „Ştiu că şi A. P.zis
« L. » era proxenet, având fete care se prostituau pentru el. Totodată,
„L.”, atunci când avea clienţi, bărbaţi care doreau să întreţină raporturi
sexuale contra cost, apela şi la prostituatele altor proxeneţi „.
„..Din banii obţinuţi din proxenetism, „L.” îi dădea o parte lui S.C.,
împrejurare care mi-a fost relatată de ambii …„
„În primăvara sau vara anului 2003, P.A. a adus la locuinţa lui S.
două prostituate gemene în vârstă de 17 ani, dintre care una se chema
« I.», pentru ca acestea să întreţină raporturi sexuale cu nişte cetăţeni
italieni.
P.A. le-a predat pe acestea lui S., care a întreţinut raporturi
sexuale cu una dintre ele, după care nu le-a mai permis să plece până
când proxenetul lor nu a achitat o taxă de răscumpărare. Aceste fete au
fost ţinute la locuinţa lui S. câteva zile, contrar voinţei lor, iar eu am fost
de faţă la restaurantul O. atunci când proxenetul celor două prostituate a
negociat personal cu S. condiţiile în care ar putea fi eliberate ».
 „Arăt că acest proxenet este o cunoştinţă de-a lui „S.” (n.n.
martorul O.A.) şi a lui „L.”.
- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L.a declarat: „Pe parcurs am
constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată având ca lider
necontestat pe B.I. alături de fratele său B.V., iar în antuR.ul apropiat al
acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”,
F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.”.
„Fraţii B.şi membrii C.acestora savârşeau următoarele genuri de
infracţiuni: proxenetism, lipsire de libertate, şantaj, înşelăciuni, tâlhării,
furturi”.
- la data de 17.08.2005, martorul cu identitate protejată A.V.a
confirmat rolul lui P.A., precum şi activitatea acestuia de proxenetism,
declarând: „Despre S. şi N.C. cunosc că pe lângă preocupările în sfera
împrumuturilor băneşti acordate cu camătă şi a infracţiunilor cu violenţă
aceştia erau implicaţi şi în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane,
în sensul că trăgeau foloase materiale de pe urma unor prostituate a
căror activitate cei doi o coordonau prin intermediul numitului P.A. zis
„L.” şi a numitei S.A., sora acestora.”
- martorul cu identitate protejată, A.A., la data de 16.08.2005 a
declarat : „L. (n.n. P.A.) era persO. care se ocupa de prostituatele lui
„S.”, în sensul că le căuta clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale, le
transporta în locurile unde urmau să se întâlnească cu aceştia şi le
asigura protecţia spunând tot timpul că sunt femeile lui S..
Principalele locuri unde aceste fete erau duse pentru a practica
prostituţia erau Discoteca H., Hotelurile S., M., H., Discoteca B. şi altele”.
- la data de 16.05.2005, martorul cu identitate protejată S.Z., a
declarat: „Un om de baza în activitatea de proxenetism coordonată de
„S.C.” era A. zis „L.” (n.n. P.A.), care la rândul sau coordona activitatea
de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore, profitul obţinut
de acesta revenind în mare parte lui „S.C.”. „L.” îşi plasa prostituatele la
diferite hoteluri din capitală, unde accesul acestora era înlesnit de către
unii angajaţi. A. zis „L.”, la rândul său, era sprijinit în activitatea
infracţI.ală de proxenetism de un proxenet pe care îl cunosc sub numele
de C.„C.”, în sensul că acesta îi plasa prostituatele lui „L.” la diferiţi
clienţi, pe care îi racola.
C.„C.” avea în legătură mai multe prostituate pe care le plasa cu
precădere la hotelurile din centrul capitalei”.
Fiind audiat la data de 16.08.2004, privind convorbirea telefonică
din data de 26.03.2004 ora 23,08, de la postul telefonic .........la postul
telefonic ………, inculpatul P.A. a comentat următoarele aspecte:
„Recunosc vocile de pe înregistrare ca fiind a mea şi a unui alt proxenet,
C.C., căruia îi aparţine şi numărul de ………... În discuţie eu îi spun lui
C.C. că am nevoie de 6 prostituate la clubul B., unde veniseră 6 clienţi
nemţi. Îi spun proxenetului că nu pot să iau prostituatele T.C., deoarece
era ziua acesteia şi erau libere. În final stabilesc cu C.C. să-şi adune
prostituatele şi să le aducă la 00,30-01,00 la B.”.
La data de 18.05.2006, martora G.E.F.a susţinut declaraţia
inculpatului afirmând: „Un alt proxenet care îl sprijiN.pe L. în activitatea
sa era C.zis „C.” care şi acesta la rândul său coordona mai multe
prostituate, pe care le plasa de asemeN.la hotelurile din Bucureşti, cu
precădere la cele din centru. În situaţia în care L. avea prea mulţi clienţi,
solicita de la C.„C.” prostituatele acestuia”.
Despre activitatea infracţI.ală a inculpatului P.A., la data de
04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V.a declarat: „Precizez
că în anul 2002, chiar dacă „S.” (n.n. B.V.) era arestat, el coordona
activitatea de exploatare a prostituatelor, acţI.ând prin intermediul „A. C.”
şi prin intermediul lui A. P.zis „L.”.
„Pentru a beneficia de protecţia lui S.C. şi pentru a se putea folosi
de numele acestuia, L. era obligat să-i plătească lui S. o parte din banii
pe care îi obţiN.din proxenetism. Totodată L. era şi cel care se ocupa de
prostituatele lui S., în sensul că le transporta la locurile unde îşi racolau
clienţi, le găsea combinaţii, în sensul că le găsea clienţi cu care să
întreţină relaţii sexuale şi le acorda protecţie”.
„Totodată S.C., direct sau prin persoane interpuse, racola diverse
fete pentru activitatea de prostituţie şi se ocupa împreună cu L. de
trimiterea unor tinere în Spania în vederea practicării prostituţiei. În acest
sens arăt că L. era cel care se ocupa de pregătirea femeilor şi de
transportarea lor în Spania. Cunosc faptul că fetele care se prostituau în
Spania trebuiau să trimită bani în ţară pentru S.C. fie prin intermediul
unui transfer bancar, fie prin intermediu alimentării unor carduri bancare.
Ştiu faptul că atunci când erau duse în Spania de verificarea şi
coordonarea lor în străinătate se ocupau alte persoane, subordonaţi ai
lui L., atunci când L. nu era prezent personal în Spania”.
Probatoriul continuă în sensul conturării participaţiei infracţI.ale a
inculpatului, expusă mai sus, prin declaraţia inculpatului I.A.:
”Arăt că eu am fost omul lui S.C. cam până în perioada când
acesta s-a eliberat din penitenciar, la sfârşitul anului 2002. După această
perioadă, principalul om de încredere al lui S.C. a devenit P.A. zis „L.”.
L., de asemenea, derula activităţi de proxenetism, sub protecţia lui S.C..
Unul dintre „sclavii” lui S. era un anume F., care era folosit de S. atât la
transportarea prostituatelor, cât şi pentru colectarea diferitelor sume de
bani obţinute de prostituatele lui S. ori solicitate de S. de la alţi proxeneţi
ca taxă de protecţie.
Spre deosebire de L., aflat pe o treaptă superioară în raport cu
mine, eu şi cu acest F. eram folosiţi pentru transportarea femeilor şi
colectarea de bani. F. era folosit pentru activităţi în cartierele R.şi F., iar
eu pentru restul Bucureştiului.
Întrucât am fost de faţă la unele situaţii de acest gen, cunosc că
„L.” a fost folosit de S.C. pentru ademenirea unor prostituate, urmărindu-
se obţinerea de bani în modalitatea arătată mai sus, de la proxeneţii
acestora”.
De asemenea, convorbirile telefonice, interceptate în mod
autorizat, au condus la concluzia că faptele de proxenetism şi trafic de
persoane derulate de inculpatul P.A. se făceau cu ştiinţa şi cu
implicarea inculpatilor B.I. şi B.V., cărora le reveneau o parte din sumele
de bani obţinute din exploatarea tinerelor care fie că au fost constrânse,
fie au acceptat să practice prostituţia.
La data de 17.07.2004, martora U.N., parte vătămată a infracţiunii
de şantaj, într-o cauză pentru care inculpatii B.V. şi P.A. au fost trimişi în
judecată şi condamnaţi, declara: ”În drum spre adresa unde locuiam,
„L.” (n.n. P.A.) mi-a spus că individul care-mi ceruse suma de 3.000 euro
este S.C. şi că el, L., este mâna lui dreaptă şi am stabilit cu el că în
momentul în care adunam câte 500 euro de pe urma practicării
prostituţiei, să-i dau lui şi el să-i dea lui S.C.” .
Martorul cu identitate protejată O.L., la data de 08.06.2006, a
declarat: ”O altă persoană de încredere a lui S. era P.A. zis ,,L.”, care la
rândul său avea mai multe prostituate pe care le exploata, iar din banii
obţinuţi îi dădea o cotă-parte lui S.”.
Pe lângă activitatea infracţI.ală de proxenetism desfăsurată de
inculpatul P.A. în complicitate cu inculpatul S.M. şi martora din prezenta
cauza C.T.. şi sub coordonarea inculpatului B.V., P.A. se implica şi în
activitatea de „a aplica amenzi” proxeneţilor care pretindea că „l-au ars”,
A.că l-au păcălit pe el sau pe un alt proxenet din cadrul grupului de crimă
organizată, în sensul că i-au luat, fără a plăti preţul, o prostituată ce
aparţinuse inculpatului S.M.. Referitor la rolul lui B.V., acesta a fost un
«intermediar» între S.M. şi P.A. în conflictul creat de amendarea lui C.,
cel care îi luase prostituata lui S.M.. În fapt, B.V. îl păcălea pe acesta din
urmă, oferindu-i protecţia sa contra sumei de 1.500 USD (la momentul
anului 2003).
Relativ la aspectele de mai sus, la data de 01.07.2004, martora
C.T.., a declarat : „ Ştiu că după câteva zile M.S. s-a întâlnit cu L. şi cu
C. şi l-au pus pe acesta din urmă să-i plătească suma de 1.000 USD lui
S. (n.n. B.V.) pentru S. (n.n. prostituată)”
Tot în sensul realizării unei „recuperări”, din convorbirea telefonică
din 09.09.2003 purtată între B.V. şi P.A. a rezultat că o fostă prostituată
de-a lui P.A., în prezent om de afaceri, dispuN.de o cantitate de marfă pe
care inculpatul se hotărâse să o ia, lucru pe care i-l propuN.lui B.V.…(”s-
o perpelească”).

30. INCULPATUL S.M.


S.M. - persoană cu o statură impozantă, a fost angajat de-a lungul
timpului ca agent de pază (bodyguard) la o serie de loC.ri de noapte şi
discoteci, şi totodată un apropiat al „C.S. şi N.C.”, fiind o persoană care
avea toate „calităţile” necesare pentru a putea pune, împreună cu
martora C.T.., bazele unei grupări care să tragă foloase materiale din
activitatea de prostituţie. În cadrul grupului de crimă organizată,
inculpatul S.M. a avut o poziţie superioară, incontestaB., demonstrată
prin aceea că s-a bucurat de oarecare independenţă. Astfel, avea fete
care se prostituau pentru el, sprijinindu-l pe B.V., în mod direct, cu sume
de bani, fapt arătat şi de convorbirile telefonice interceptate în mod
autorizat, cât şi indirect, prin aceea că îi dădea numitului „L.” – inculpatul
P.A., jumătate din sumele de bani obţinute din prostituarea „fetelor” sale,
cu acea parte a clienţilor racolaţi de către „ L.”, sume de bani care urmau
un adevărat circuit, prin aceea că ajungeau la „S.C.”. Inculpatul S.M.
cunoştea că banii respectivi erau destinaţi lui B.V., deoarece totul era cu
ştiinţa lui, sens în care există ca probă textul unor convorbiri telefonice,
iar alteori acesta din urmă se implica în mod direct în a aplica corecţii
unui client care agresase fizic o prostituată de-a lui S.M..
La data de 01.07.2004, martora C.T.., a declarat: ” Ştiu că după
câteva zile M.S. s-a întâlnit cu L. şi cu C. şi l-au pus pe acesta din urmă
să-i plătească suma de 1.000 USD lui S. (n.n. B.V.) pentru S. (n.n.
prostituată)”.
Prin rechizitoriul nr.331/P/13.11.2004, s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpatului S.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de :
- trafic de persoane, constând în faptul că a pR.at în cursul lunii
noiembrie 2003 pe minora M.I.M. în vederea exploatării de la învinuitul
D.V.şi folosită ca prostituată până în primăvara anului 2004, fiind
condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti -
Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 6 ani;
- proxenetism, costând în aceea că, împreună cu martora din prezenta
cauza, C.T.., din cursul anului 2000 şi până în primăvara anului 2004 au
racolat o serie de persoane de sex masculin dispuse să plătească
diverse sume de bani pentru a beneficia de serviciile prostituatelor pe
care acestea le ofereau. În activitatea lor infracţI.ală, cei doi au înlesnit
practicarea prostituţiei de către C.O.., B.L., U.N., P.A.A.şi minora M.I.M.,
trăgând totodată foloase materiale din această activitate, prin perceperea
unui comisI.pentru fiecare dintre clienţii prostituatelor, fiind condamnat
prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală,
la pedeapsa închisorii de 5 ani;
- şantaj, constând în faptul că în cursul lunii decembrie 2002 martora
P.A.A., luând hotărârea de a renunţa la practicarea prostituţiei, i-a
comunicat acest fapt lui C.T.. şi inculpatului S.M., împrejurare care a
condus la crearea unei stări conflictuale care avea drept substrat
nemulţumirea celor doi proxeneti cu privire la faptul că prin plecarea
părţii vătămate (martora în prezenta cauza) P.A.A.pierd şi o sursă
importantă de venituri.
În perioada care a urmat, inculpatul S.M., prin exercitarea de
ameninţări şi presiuni psihice repetate, a determinat-o pe partea
vătămată să fie de acord cu achitarea în mai multe tranşe a sumei totale
de 5.000 de dolari USD, fiind condamnat pentru această faptă prin
sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la
pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni. Pedeapsa principală a rămas de 6
ani, rezultată în urma contopirii prin înlăturarea sporului de 6 luni aplicat
de instanţa de fond, în apel.
Rolul inculpatului S.M. a fost unul dual, de protector, persoană
capaB. să intervină în situaţia unor neplăceri ivite cu alte grupări
infracţI.ale în cazul în care era necesară folosirea violenţei ori a relaţiilor
din lumea interlopă a Capitalei, precum şi de persoană care racolează
diverşi „clienţi” dispuşi să plătească pentru a întreţine raporturi sexuale
cu prostituatele asupra cărora avea un control împreună cu martora
C.T...
Urmărind eficientizarea activităţilor de proxenetism şi trafic de
persoane, C.T.., inculpatul S.M. împreună cu inculpatul P.A. au constituit
o grupare infracţI.ală organizată, legătura dintre aceştia şi inculpatul B.V.
fiind realizată prin intermediul inculpatului P.A., care, în schimbul
protecţiei de care beneficia, era obligat să-i remită inculpatului B.V. o
parte din veniturile obţinute din exploatarea prostituatelor.
În condiţiile în care pentru cei trei inculpaţi obţinerea de venituri cât
mai mari, constituia un obiectiv, aceştia şi-au creat o reţea de sprijin
formată din diverse persoane care furnizau clienţi dispuşi să plătească
diverse sume de bani în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale.
Astfel, persoanele care solicitau de la S.M., C.T.. şi P.A.,
prostituate pentru a le oferi mai departe unor clienţi, au fost numiţii:
- P.G.(condamnată prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului
Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru
săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), soluţie
definitivă prin retragerea apelului de către susnumită;
- M.F.P.(condamnat prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului
Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru
săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), sentinţă
definitivă prin retragerea apelului de către susnumit;
- B.N. M.(condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului
Bucureşti - Secţia 1 Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni,
pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 C.p.) aplicându-i-
se dispoziţiile relative la suspendarea acesteia în calea de atac a
apelului;
- Ş.G.A., cercetat în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii de
proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod
penal;
- D.I., cercetat în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii de
proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod
penal.
Şi inculpatul P.A. a arătat la data de 24.05.2004, modalitatea prin
care se derula activitatea de proxenetism dintre el şi ceilalţi doi proxeneţi,
respectiv, C.T.. şi S.M. : ”Atunci când le găseam clienţi acestor
prostituate ale T., procedam în modul în care l-am descris mai sus, banii
împărtindu-i, în mod eG.cu aceasta, A.că cu T..” ”T. a avut şi o
prostituată minoră pe nume M. (n.n. M.I.M.) care i-a fost vânduta lui S.M.
de unul pe nume V.(n.n. D.V.). Pe M., cu toate că ştiam că este minoră,
am scos-o la combinaţii în 6 rânduri, în sensul că i-am găsit clienţi cu
care să întreţină raporturi sexuale contra cost”.
Fiind audiat la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., a declarat: ”Şi
S.M. făcea parte din antuR., el aflându-se cu S. pe poziţii de respect
reciproc. Ştiu că S.solicitat într-o ocazie lui S.C. eliberarea unor
prostituate ale unui proxenet pe care nu mi-l mai amintesc”.
În L. februarie 2004, B.V. a trimis un grup de patru indivizi pentru a
recupera o fotografie compromiţătoare pentru un ceţăţean italian, pe
nume R.A., de la un fost angajat al acestuia, căruia îi datora o sumă de
bani. Unul dintre recuperatori (n.n. B.G.I.) s-a recomandat ca fiind
nepotul lui „S.C.”, moment în care, fostul angajat, în persO. numitului
S.M.., care avea în posesie respectiva fotografie, (sau mai multe după
cum a rezultat din conţiN.l unor convorbiri telefonice), a solicitat să
vorbească cu B.V. căruia i-a transmis că este naşul lui,al inculpatului
S.M..
Fiind audiat la data de 13.02.2006, martorul S.M.., a declarat:
”Imediat după discuţia telefonică cu B.V. am fost sunat pe telefonul meu
mobil cu ………8 de către M.S., care la rândul său fusese sunat de B.V..
Acesta mi-a transmis că indivizii care veniseră la mine (n.n. domiciliul
martorului) erau oamenii lui B.V. şi să le dau acestora o fotografie”.
La data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I., a
declarat: ”Unul din protejaţii lui S.C. era P.A. zis „L.”, proxenet care le
avea drept prostituate pe „G.”, „P.” şi „E.”. Totodată, „L.” mai apela şi la
prostituatele cunoscute drept „rusoaice”, care se aflau sub controlul lui
S.M.”.
„Într-una din situaţii, pe fondul unor neînţelegeri cu un alt proxenet,
cunosc că S.M. i-a solicitat lui S.C. să intervină şi să-l determine pe
acesta să adopte un comportament adecvat şi să nu mai exercite
violenţe asupra unora dintre prostituatele lui S.”.
Rolul şi legăturile inculpatului S.M. au fost susţinute şi de
declaraţia inculpatului I.D. din data de 14.09.2005: ”În continuare P.A.,
zis „L.”, împreună cu S.M., răspundea de coordonarea a unei anumite
părţi, (cea care nu avea legătură cu H.l) a activităţii de proxenetism a
C.C.”.
Aspectele de mai sus au fost susţinute şi de numitul M.P.zis „T.”
care, la data de 02.09.2005, a declarat: ”Cunosc faptul că încă din
perioada 1997-1998 C.T.. , zisă „T.”, S.M. şi P.A., zis „L.” coordonau
activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore din
ţară şi din Republica Moldova, dintre care amintesc pe: B.L. şi C.O...
Ulterior, respectiv după anul 2000, cei trei au coordonat activitatea de
prostituţie şi numitelor: U.N.din Republica Moldova, P.A.A.şi M.M. I.a”.

31. D.I. zis „C.T.”


Inculpatul D.I. a apărut în grupul infracţI.al din jurul lui S.M.,
activitatea sa de bază fiind aceea de proxenetism. În activitatea lor
infractI.ală, de proxenetism şi trafic de persoane, inculpatul S.M. şi C.T..
şi-au creat o reţea de sprijin formată din diverse persoane care furnizau
clienţi dispuşi să plătească diverse sume de bani în schimbul întreţinerii
de raporturi sexuale. Astfel de persoane care solicitau de la cei doi
prostituate pentru a le oferi mai departe unor clienţi, au fost numitii: P.G.
(condamnată prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti -
Secţia I Penală, definitivă, la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru
săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), M.F.P.
(condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti -
Secţia I Penală, definitivă, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru
săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), B.N. M.
(condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti -
Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni, cu suspendare
sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi
3 Cod penal), Ş.G.A. şi D.I..
Inculpatul D.I. zis “C.T.”, un cunoscut şi prieten al inculpatului S.M.
din perioada anului 2000, găsea clienţi pentru prostituatele găzduite de
martora C.T.., respectiv B.L., C.O.., U.N. şi minora M.I.a M.. Acesta,
începând cu anul 2003, când a devenit patronul restaurantului „T.” situat
pe ……….. şi pâna în L. aprilie 2004, a solicitat frecvent prostituatele
găzduite de martora C.T.., pentru clienţii săi din restaurant, în vederea
întreţinerii de raporturi sexuale contra cost. Astfel, în perioada indicată,
inculpatul D.I., pe baza înţelegerilor avute cu martora C.T.. şi cu
inculpatul S.M. racola diverse persoane de sex masculin, care erau
dispuse să plătească sume de bani pentru a întreţine raporturi sexuale
cu o prostituată, după care o contacta fie pe martora C.T.., fie pe inc.
S.M. pentru a solicita prezenţa uneia din următoarele prostituate: U.N.,
B.L., C.O.. sau M.I.M..
Martora C.T.. a mai declarat: „...Am fost sunată de C., patronul
restaurantului Tracia, situat pe .........., care mi-a cerut să trimit pe N.şi pe
M. la restaurantul său, la ora 18,00, pentru că are clienţi pentru ele. Le-
am trimis pe cele două fete, fiecare primind câte 50 USD de la clienţii cu
care au întreţinut raporturi sexuale şi care fuseseră racolaţi de C.”.
Martora C.T.. l-a recunoscut din planşa foto pe „C.” în persO.
inculpatului D.I..
Fiind audiată la data de 02.07.2004, martora C.O.., a declarat:
”Patronul restaurantului T. din Bucureşti, pe nume C.era bun prieten cu
S.M. şi aceştia ne găseau clienţi cu care ne făceau cunoştinţă în
vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra cost cu aceştia, lucru pe
care l-am făcut de mai multe ori atât eu, cât şi B.L., U.N.şi M.M.”.
La data de 11.05.2006, martora B.L. a declarat: ”La scurt timp
după ce am fost prezentate lui C.(n.n. D.I.), acesta a început să ne
solicite, prin intermediul lui C.T.. sau al lui S.M., pentru a întreţine relaţii
sexuale contra cost cu clienţii racolaţi de el din incinta restaurantului al
cărui patron era”.
”Ajunse la restaurant, C.ne indica masa clienţilor care în prima fază
trebuia să le ţinem companie şi să stabilim preţul pe care aceştia urmau
să-l achite pentru întreţinerea de raporturi sexuale. În continuare plecam
cu clienţii la locaţiile lor, unde întreţineam relaţii sexuale aşa cum
stabilisem, contra cost”.
B.L. l-a recunoscut din planşa foto pe C., în persO. inculpatului
D.I..
Aspectele de mai sus au fost confirmate prin declaraţia martorei
U.N., care a declarat: ”În perioada toamna 2003 - aprilie 2004, perioadă
în care am practicat prostituţia şi am fost găzduită de C.T.., C.mi-a
înlesnit practicarea prostituţiei cu aproximativ 10 bărbaţi cu care am
întreţinut raporturi sexuale contra unor sume de bani”.
U.N.l-a recunoscut din planşa foto pe C., în persO. inculpatului
D.I..
De asemenea, martorul I.M.., la data de 30.10.2004, a declarat:
„De mai mult timp mă cunosc cu D.I. căruia i se spune C., el fiind până
de curând unul din patronii restaurantului T., restaurant pe care-l
frecventam şi eu. Despre D.I. arăt că de multe ori, atunci când doream
să cunosc o damă de companie apelam la el pentru acest lucru, sens în
care îmi rezolva acest lucru.
Referitor la acest lucru, arăt că prin intermediul lui D.I. am
cunoscut o tânără pe care o cheamă L.sau N., din câte îmi amintesc”.
Martorul I.M.. a recunoscut-o pe L.din planşa foto, în persO.
numitei B.L. .

32. Ş.G.A.
Inculpatul Ş.G.A. - fost angajat al hotelului L. în funcţia de curier, la
finele anului 2003, în care calitate a racolat-o pe B.L. (cunoscută
acestuia ca prostituată) în sensul că, într-una din seri, în timp ce aceasta
pleca de la un client cu care se prostituase, cazat în hotel, a fost
abordată de inculpat care i-a propus să-i lase un număr de telefon de
contact pentru a fi sunată în vederea practicării prostituţiei. B.L. i-a
transmis inculpatului atât numărul său de telefon, cât şi cel al martorei
C.T.., care o găzduia, unul dintre proxeneţii săi.
În acest sens, la data de 14.06.2006, martora C.T.., care a
recunoscut participaţia sa la săvârşirea faptei de proxenetism, a
declarat : ”Una dintre persoanele care le-a înlesnit practicarea prostituţiei
tinerelor care locuiau cu mine a fost Ş.A.”… „Despre Ş.A. cunosc faptul
că era bagajist la hotelul L.”……” Ulterior Ş.a început să mă sune atât pe
mine, pentru a-i trimite fetele (n.n., pe numitele B.L., C.O.., U.N.), cât şi
direct pe B.L. cu care se cunoscuse iniţial, pentru a întreţine relaţii
sexuale contra cost cu clienţi cazaţi în hotelul unde acesta lucra. Acest
lucru se întâmpla când Ş.A. era de serviciu în tura de noapte”…
”DIn banii obţinuţi de tinerele amintite mai sus din practicarea
prostituţiei cu clienţii racolaţi de Ş., acesta îşi oprea un comisI.de 50%”.
În susţinerea celor declarate de martora C.T.. sunt şi comunicările
administraţiei hotelului L. din care a rezultat faptul că tinerele (B.L., C.O..
şi U.N.) au vizitat turişti străini cazaţi în incinta hotelului în perioada
01.01.2004-31.05.2004, timp în care inculpatul Ş.G.A. se afla în serviciu.
În acest sens se exemplifică activitatea din noaptea de
27/28.02.2004, când inculpatul a solicitat de la C.T.. două prostituate
pentru doi clienţi cazaţi în hotel.
Martora C.T.. a declarat la data de 06.06.2004 : „La data de
28.02.2004 ora 01,17 am fost contactată de un individ - Ş.pe care-l
cunoşteam doar din discuţiile telefonice şi despre care ştiam că este
bagajist la H.L., care m-a sunat să mă întrebe ce fac cele două fete care
sunt în incinta hotelului L. cu un client racolat de el, pentru că nu ştia ce
bani îi revin. I-am spus că fetele sunt deja cu un client în cameră şi
primesc câte o sută de euro fiecare în urma întreţinerii de raporturi
sexuale, partea lui fiind 50%”.
Fiind reaudiată, martora C.T.., a precizat : „Pe Ş.A. l-am cunoscut în
prima fază doar prin telefon când se recomanda, însă, ulterior, mi-a fost
prezentat de B.L. în timp ce se afla în serviciu în faţa hotelului L.”.
Martora C.T.. l-a indicat din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului
Ş.G.A. cu ocazia efectuării recunoaşterii.
De altfel, fetele care practicau prostitutia au susţinut prin
declaraţiile lor aspectele declarate de martora C.T...
Astfel, la data de 02.07.2004, numita B.L., a declarat: ”Despre
Ş.cunosc faptul că este angajat al hotelului L. ca bagajist. Acesta când
era de serviciu mă contacta telefonic spunându-mi să merg la hotel unde
îmi spuN.numărul camerei unde trebuie să merg şi urcam la client în
cameră. Din banii obţinuţi în urma întreţinerii de raporturi sexuale, 50% îi
reveneau lui Ş..
Acesta a înlesnit practicarea prostituţiei şi lui C.O.. şi lui N.” (n.n.
U.N.).
Martora C.O.., cu ocazia audierii din data de 02.07.2004, a
declarat: ”O altă persoană care ne trimitea la combinaţii era Ş., portar la
H.L.. Acesta îi telefona Ludmilei, chemându-ne la clienţii hotelului cu
care întreţineam relaţii sexuale contra cost, iar noi îi dădeam jumătate
din suma obţinută”. C.O.. l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO.
inculpatului Ş.G.A..
La data de 03.07.2004, martora U.N.a declarat: ”La hotelul L. din
Bucureşti lucra ca recepţiO.r un bărbat pe nume Ş., care ne găsea
clienţi din rândul turiştilor cazaţi în acest hotel”…
”După ce noi întreţineam relaţii sexuale cu clientul şi primeam banii
de la acesta, ne întâlneam cu Ş.în holul sau la recepţia hotelului şi îi
dădeam jumătate din sumă”…
U.N.l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului
Ş.G.A..
La cererea inculpatului au fost audiaţi doi martorii U.G.si M.C..
Primul martor, numitul U.G.- în calitate de portar, a declarat că l-a
văzut pe colegul său, Ş.A. discutând în holul hotelului cu numita „L.”,
despre care bănuia că e prostituată, (n.n. B.L., recunoscută de martor
de pe planşa foto) care uneori veN.însoţită de alte două tinere, dintre
care pe una a recunoscut-o de pe planşa foto ca fiind C.O.., pe care nu
le cunoaştea la acea dată, probabil tot prostituate. Martorul a mai
susţinut că a văzut fete despre care ştia că se prostituau, că sunt din
Republica Moldova şi care intrau în hotel. Este, aşadar, demonstrată
legătura dintre Ş.A. şi prostituate, în concordanţă cu declaraţiile acestora
din urmă. De altfel, prin adresă, hotelul „L.” ne-a comunicat intrările
fetelor în hotel, care coincid cu declaraţiile fetelor, inclusiv cu
interceptarea convorbirii telefonice dintre Ş.A. şi martora C.T...
Cel de-al doilea martor, recepţiO.r la acelaşi hotel, numitul M.C.,
care nu l-a văzut pe inculpat purtând discuţii aM.le sau personale cu
persoane sex feminin care vizitau clienţii hotelului, însă a recunoscut
două tinere de pe planşa foto (n.n. B.L. şi C.O..) care frecventau hotelul
„L.”, cât şi hotelul „Intercontinental”. Este posibil să nu-l fi văzut, dar
aceasta nu înseamnă că inculpatul nu s-a ocupat, în scopul obţinerii de
vădite foloase materiale – circa jumătate din cât percepeau fetele de la
un client pentru acte sexuale cu acesta, de acte de proxenetism în cadrul
incintei hotelului în care isi desfasura activitatea.

33.M.V.A.
In sarcina acestei inculpate s-a retinut ca sub pretextul recuperarii
unei datorii de la SC „Z.C.” SA din comuna …… a angajat pe G.C. zis
„M.” si L.I. pentru a pR.a intreg patrimoniul al acestei societati
comerciale, prin acte de amenintare si santaj.
Incepand cu L. decembrie 2003 acestia, insotiti de alte persoane
din antuR.ul lor, au efectuat acte de amenintare si santaj la adresa
partilor vatamate M.M. si M.G.., asociati ai firmei sus mentI.ate, pentru
a-i determina sa achite datoria ori sa cedeze intregul patrimoniu al
firmei.
La data de 05.01.2004, inculpatii G.C., L.I., C.L., B.L.F., insotiti de
alte persoane din antuR.ul lor au patruns, fara drept, in incinta SC „Z.C.”
SA, agresand personalul de serviciu al acesteia, pentru a-i gasi pe
cei doi asociati si a-i determina sa plateasca datoria si negasindu-i au
sechestrat intr-un birou si au incercat sa o rapeasca pe B.A.-R., fiica
partii vatamate M.G.., dar aceasta a reusit sa scape la interventia fratelui
sau B.V.si a salariatilor societatii.
De asemenea, s-a retinut ca inculpata a aderat la grupul infractI.al
organizat format din B.I., G.C., L.I., C.L.si B.L.F. in scopul savarsirii
infractiunii de santaj, infractiune care a fost comisa in conditiile descrise
mai sus in dauna partilor vatamate M. M.. si M.G...

34. C.A.C. zis ”G.”


La data de 25.02.2004, inculpatul C.A.C. a participat la o P.cere la
Restaurantul „B.” unde isi serba ziua de nastere baiatul inculpatului
D.S.si, la un moment dat, nemultumiti de prestatia formatiei muzicale
inculpatii au adus injurii membrilor acesteia si patroanei restaurantului,
respectiv numitei A.C., sechestrandu-i in incinta loC.lui si obligandu-i sa
isi desfasoare in continuare activitatea peste orele de program. La
respectiva P.cere participau aproximativ 25 de persoane din care 11
erau minori.
S-a retinut ca inculpatul minor C.A.C., impreuna cu inculpatii
D.S.si P.C.S. l-au lovit pe solistul formatiei muzicale, numitul C.H.A., cu
pumnul, dupa care a adresat injurii patroanei restaurantului, amenintand-
o ca ii va inchide loC.l, apoi l-au scos pe seful formatiei muzicale in afara
restaurantului unde au continuat sa il loveasca. De asemenea, l-a lovit
pe chelner in zona toracica si l-a obligat sa stea in genunchi.
Desi doar o parte dintre membrii grupului inculpatului D.S.au
exercitat in mod nemijlocit acte materiale cu continut infractI.al, printre
acestia fiind si minorul C.A.C., un rol foarte important in crearea
climatului general de teama a avut si atitudiN.celorlalti membrii ai
grupului care nu au incercat nici un moment sa aplaneze starea
conflictuala, ci dimpotriva se manifestau aprobator fata de aceste
actiuni.
De asemenea, la anihilarea reactiei de impotrivire a angajatilor
loC.lui si a membrilor formatiei muzicale, a contribuit insasi prezenta in
numar mare a persoanelor care alcatuiau acest grup si manifestarea
acestora, care a conturat un adevarat „spirit de gasca”.
La provocarea acestei stari de teama in randul angajatilor loC.lui
si a membrilor formatiei muzicale au contribuit atat „faima” de care se
bucurau in cartier inculpatul D.si membrii grupului sau, cunoscuti ca
indivizi cu un comportament deosebit de violent, precum si
atitudiN.adoptata de ceilalti membrii ai grupului, de aprobare a actiunilor
desfasurate de catre inculpatii D.S., C.A.C. si P.C.S..
Astfel, s-a retinut ca inculpatul minor C.A.C. a aderat la grupul
infractI.al condus de inculpatul D.S., participand alaturi de aceasta la
diverse activitati infractI.ale, ca in cazul de fata, cand inculpatii au
tulburat in mod grav linistea publica si s-au manifestat agresiv fata de
personalul loC.lui „B.” si membrii formatiei muzicale.
Relevanta in acest sens este declaratia martorului cu identitate
protejata S.P. care a aratat ca „F.” a pR.at controlul asupra
persoanelor existente la acea ora in local, in sensul ca, prin acte de
violenta, amenintari si injurii i-au obligat pe toti membrii personalului de
serviciu sa nu paraseasca loC.l, sa nu se miste nimeni, punand o persO.
din grupul sau sa stea de paza la usa si a strigat la formatia muzicala
„eu sunt seful aici,cantati pA. vreau eu”, dupa aceea „F.” l-a lovit cu
pumnul in maxilar si cu piciorul in torace pe ospatar, moment in care
patrO. A.C. a intervenit ca sa aplaneze in acest mod agresiunea, insa i-a
adresat si ei injurii .
Martorul a aratat totodata ca l-a auzit pe „F.” in timp ce ii adresa
amenintari patroanei si anume:” Fa, vrei sa-l las pe „G.” sa te omoare,
ca e minor si nu pateste nimic” - „G.l” fiind inculpatul C.A.C. care s-a
ridicat de la masa unde stateau copiii si a inceput sa il loveasca pe seful
formatiei muzicale cand inculpatii D.S.si P.C.l-au luat la bataie pe
acesta.
Acest G. chiar a intrebat-o amenintator pe patrO. A.C.„Fa, vrei sa
bag cutitul in tine?”.
Toata aceasta stare de temere si de umilire a angajatilor loC.lui a
durat timp de o ora, pA. cand patrO. a reusit pe ascuns sa anunte
telefonic politia.
Aceleasi relatari le-a facut si martorul cu identitate protejata
B.E.si martorul cu identitate protejata F.E..
Martorul cu identitate protejata P.G.a relatat ca a fost indignat de
injuriile si cuvintele obscene proferate de „F.” de „G.” de cumnatul lui „F.”
si de C., cel cu ochelari, care foloseau exprimari din care rezulta ca
apartin „C. F.”. Martorul sustine ca nimeni nu a indraznit sa se opuna
celor 4 intrucat erau cunoscuti in cartier ca fiind membrii unei gasti
violente conduse de „F.” si ca facand parte din lumea interlopa.
Si martorul cu identitate protejata S.M.a relatat ca tA.rul caruia i
se spuN.„G.” l-a lovit cu pumnul in gura pe seful formatiei muzicale
dupa care si el i-a adresat patroanei injurii pe care nu le pot reproduce
(trivialitati si obscenitati). Tot acesta, G., i-a spus patroanei ca este
minor si pentru faptele sale nu va raspunde penal.
Aceleasi relatari le-a facut si martorul cu identitate protejata
S.M..
Pentru fapta de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii
publice, precum si de lipsire de libertate in mod ilegal, inculpatul C.A.C. a
fost trimis in judecata prin rechizitoriu nr.362/D/P/2004 si a fost
condamnat definitiv la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Acelasi inculpat minor, la cca 2 luni distanta in timp de infractiunile
mentI.ate mai sus, a comis si infractiuN.de loviri cauzatoare de moarte
prev de art.183 Cod penal, retinandu-se ca pe fondul unui conflict
spontan a inceput sa ii loveasca in acealsi timp cu pumnii si picioarele pe
S.C. zis C.si pe P.V.. La un moment dat, in urma unei lovituri aplicate cu
pumnul de inculpatul C.A.C., P.V.s-a lovit de o masina si imediat a fost
inoncjurat de A.E.A., T.T.C. si V.M., care au ajuns in acest moment la
locul incidentului si au inceput sa il loveasca si ei cu pumnii si picioarele
la intamplare. P.V. a reusit sa fuga si A.E., V.M.si T.T.au inceput sa
alerge dupa el. In acel moment, inculpatul minor C.A.l-a lovit cu pumnul
in fata pe S.C., care in urma loviturii primite nu a mai reusit sa faca
vreun gest de aparare si a cazut, lovindu-se violent cu capul de asfaltul
trotuarului.Un barbat necunoscut vazand ca victima se afla in stare de
inconstienta a oprit autoturismul .........cu care circula si a transportat
victima la Spitalul de Urgenta Bucuresti. La data de 14.05.2004 victima
S.C. a decedat la Spitalul de Urgenta Bucuresti, din raportul medico-
leG.de necropsie, rezultand ca moartea numitului S.C. a fost violenta si
s-a datorat hemoragiei meningeale, contuziei cerebrale si pontine,
consecinta unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile care au dus la
moartea victimei s-au putut produce cu si de corp/plan dur, in raport
direct de cauzalitate in tA.togeneza. Pentru aceasta fapta inculpatul a
fost condamnat definitiv prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a
Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, modificata prin decizia penala
nr.53/2007 a Curtii de Apel Bucureşti, avand de executat 3 ani inchisoare
a carei executare a fost suspendata sub supraveghere.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost administrate, în fata


primei instante, proba cu martori si proba cu înscrisuri, atât pe situaţia de
fapt cât şi în circumstanţiere, si de asemeni au fost audiaţi inculpatii,
precum si partea vatamata P.S., care s-a prezentat in instanţă in acest
scop.
Referitor la martorii a caror audiere in sedinta publica nu a mai fost
posibila din motive obiective, instanta a facut aplicarea disp art 327 alin 3
Cod pr.penală, dând valoare probatorie declaratiilor luate de catre
organele de urmarire penala pe parcursul desfasurarii anchetei.
Cu privire la acest aspect, criticat pentru neconstitutI.alitate,
instanta s-a pronuntat pe larg prin încheierea de sedinta de la ultimul
termen de judecată, respectiv din data de 20.01.2009, când a dispus
totodata respingerea, ca inadmisibila, a exceptiei invocate, solutie
mentinuta de instanta de control judiciar.

A.lizând ansamblul probator administrat în cauză, atât pe parcursul


urmăririi penale cât şi in faza cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a
reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca cea expusă în rechizitoriu,
descrisă anterior pe larg, judecătorul cauzei făcând insă unele precizări,
atât cu caracter general cât şi referitoare la fiecare inculpat în parte.
Astfel, s-a apreciat că principala problema care se ridica în
prezenta cauza este aceea a dovedirii existentei grupului infractI.al
organizat, ca principala infractiune ce face obiectul sesizarii instantei.
Mai intai, instanta a precizat ca in ipoteza teoretica in care acest
grup ar ramane pur si simplu doar constituit si nu s-ar manifesta prin
diverse activitati infractI.ale, atunci ar fi greu de probat savarsirea
infractiunii prev. de art 7 alin.1 din Legea 39/2003 de catre membrii sai.
In momentul in care insa membrii grupului savarsesc anumite fapte
penale, dintre care pentru unele s-au pronuntat chiar hotarari
judecatoresti definitive de condamnare, iar altele rezulta din declaratiile
martorilor că s-au comis, atunci desigur ca sarcina probei este mult
simplificata.
S-a mai reţinut că nu este obligatoriu ca instanta de judecata sa fie
sesizata prin acelasi rechizitoriu cu toate infractiunile care rezulta ca s-
au savarsit de membrii gruparii si nici nu este recomandabila o extindere
a procesului penal, in conditiile art. 336 Cod pr.penală tinand cont ca s-
ar ingreuna foarte mult desfasurarea procesului penal, avandu-se in
vedere C.itatea cauzei, precum si imprejurarea ca unele dintre
infractiunile despre care martorii fac vorbire se afla in curs de cercetare
la P., făcând obiectul altor cauze.
S-a apreciat că din punctul de vedere al existentei infractiunii
prev.de art.7alin 1-3 din Legea nr.39/2003 este suficienta probarea
savarsirii infractiunilor scop, în conditiile specifice grupului organizat,
pentru acestea din urma fiind indiferent faptul ca instanta a fost sau nu
sesizata si cu judecarea lor prin acelasi rechizitoriu.
In cazul de fata, instanta nu a fost sesizata decat cu o parte din
infractiunile scop si doar in privinta unui numar redus de inculpati, in timp
ce pentru altii a fost facuta proba incontestabila a savarsirii anumitor
infractiuni, cu vinovatie, prin hotararile judecatoresti pronuntate in
dosarul nr. 28733/3/2005 al Tribunalului Bucuresti, respectiv prin s.p.
nr.966/2005, ramasa definitiva prin d.p. nr.769/2008 a I.C.C.J.
Cu privire la faptele dovedite prin hotarare judecatoreasca
definitiva, instanta a luat act de situatia de fapt si juridica acolo stabilită
cu privire la acei inculpati care sunt vizati si a aplicat regulile concursului
de infractiuni sau recidivei, dupa caz, in ipoteza in care a constatat
dovedita existenta faptei si vinovatia inculpatilor pentru faptele deduse
judecatii in prezenta cauza ca infractiuni scop, savarsite in cadrul
grupului organizat.
Prima instanţă a reţinut că deşi camataria nu este o fapta
prevazuta de legea penala si deci nu poate face obiectul sesizarii
instantei, în legatură cu aceasta activitate s-au savarsit alte numeroase
fapte, prevazute de legea penala, cum ar fi: lovirea, vatamarea
corporala, simpla sau grava, amenintarea, santajul, chiar si infractiuN.de
viol, s.a. pentru care pedepsele prevazute de lege nu sunt foarte mari,
dar privind in context, din perspectiva scopului urmarit prin comiterea
respectivelor fapte si vazand consecintele produse asupra partilor
vatamate, instanţa a reţinut că situatia este cu totul diferita decat pare la
prima vedere.
Legat de camatarie, in jurul careia s-au savarsit o mare parte a
faptelor antisociale ce fac obiectul prezentei cauze, instanta retine ca
adeseori, datorita acestui fenomen s-au creat situatii cu conotatie
penala, in care datorN.l era obligat prin amenintare sau /si violenta fizica
sa restituie sume exagerat de mari, provenind din perceperea unor
dobanzi de 50%, chiar 100% pe L. sau chiar pe saptamA., astfel ca, la
un moment dat, daca acesta ajungea in situatia de a nu mai putea plati,
era constrans sa renunte la un bun de o valoare insemnata (cum ar fi
casa, teren, masina) in contul datoriei, in acest context ajungandu-se la
savarsirea unei palete diversificate de infractiuni indreptate adesea
contra libertatii, sA.tatii sau integritatii persoanei si contra patrimoniului.
Referitor la martorii cu identitate protejata, audiati in
sedinta publica din data de 25.11.2008 si a caror credibilitate a fost
pusa sub semnul indoielii de catre unii aparatori ai inculpatilor (ai fratilor
B.si al lui S.A.), pe motiv ca nu au raspuns la unele intrebari sau ca
unele martore, prostituate fiind, nu au credibilitate din acest motiv,
instanta reaminteşte că interpretarea si aprecierea depozitiilor martorilor
trebuie facuta nuantat, tinandu-se seama de natura umA., de nivelul de
pregatire al martorilor, de C.itatea raporturilor create in acest context.
Referitor la legalitatea obtinerii probelor in cauza de fata s-au
facut de catre inculpati personal si prin aparatori, afirmatii acuzatoare la
adresa organelor de urmarire penala, privind modul “insidios” de
obtinere a declaratiilor incriminatoare ale unor martori impotriva unor
inculpati, invocand nelegalitatea obtinerii probelor respective, deoarece
martorii respectivi au fost “stimulati” cu facilitati judiciare in caz de
coO.re, in special aceia care se aflau ei insisi in situatii juridice
inconfortabile.
Instanta a apreciat insa ca aceste probe sunt perfect legale, fiind
administrate in conditiile prevazute de legislatia procesual penala in
materie, iar prin simplul fapt ca in schimbul declaratiilor lor sincere pe
care le-au dat, unele persoane au beneficiat, fie de disp.art.9 alin.2 din
Legea 39/2003, de reducere a pedepsei la jumatate (cazul inculpatilor
G.C., I.A., I.D., D.S.si R.L.), fie de o solutie de netrimitere in judecata,
cum e cazul martorei C.I., de exemplu (si nu numai ea) nu inseamna ca
sunt lovite de nulitate declaratiile lor. Mai reţine instanţa că acestea nu
au fost obtinute prin niciun mijloc fraudulos, ci chiar în baza unor
dispozitii legale de favoare, pe care legiuitorul le-a prevazut exact in
scopul de a facilita O.tiuN.de descoperire si tragere la raspundere penala
a infractorilor ce alcatuiesc o grupare organizata. Legiuitorul a avut in
vedere tocmai specificul acestor cazuri, dificile de probat si a pus la
indemA. organelor judiciare instrumentele legale de actiune, cum este
art.9 alin.2 din Legea 39/2003 sau art.19 din Legea 682/2002. Aceste
procedee nu sunt noi, prevederi asemA.toare regasindu-se si in Codul
penal in cazul unor anumite infractiuni.
Referitor la martora Cerga I.ale carei declaratii au fost criticate ca
fiind subiective si interesate, fiind cele mai vehement contestate, instanta
le-a apreciat ca probe utile si legale, informatiile relevate de ea
referitoare la activitatea infractI.ala a unora dintre membrii gruparii
infractI.ale fiind extrem de relevante si utile aflarii adevarului, dovedind
existenta infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 in mod
indubitabil.
Se mai sustine, în acelasi context de incercare a înlaturarii din
materialul probator a depozitiei martorei C.I., ca inculpatul B.V. nu avea
cum sa o coordO.ze in cadrul grupului infractI.al, pe martora C.I. in
desfasurarea O.tiunii de talharie savarsita asupra partii vatamate P.S.,
daca ea nu a fost trimisa in judecata pentru aceasta fapta, prev.de art.7
alin 1-3 din Legea 39/2003, deoarece in absenta executantului la
aceasta infractiune este de neconceput existenta coordonatorului.
Instanta a apreciat ca prin scoaterea de sub urmarire penala a
invinuitei C.I. pentru savarsirea infractiunii prev de art 7alin 1-3 din
Legea 39/2003 nu s-a infirmat existenta unei activitati desfasurate
organizat in scopul deposedarii partii vatamate P.S. de bunurile sale,
deoarece prin hotararile judecatoresti pronuntate in dosarul
nr.28733/3/2005 s-a statuat cu autoritate de lucru judecat ca fapta s-a
P.cut dupa un plan prestabilit, in care participantii si-au impartit rolurile.
Martora C.I. - inculpata in dosarul mai sus amintit a primit pentru
contributia sa infractI.ala la comiterea faptelor de talharie si lipsire de
libertate, a caror victima a fost P.S., o condamnare la o pedeapsa de 6
ani inchisoare, cu executare in regim de detentie, din care s-a liberat
conditI.at.
Instanta a amintit ca la savarsirea unei infractiuni unele persoane
pot participa cu forme diferite de vinovatie, unele chiar fara vinovatie si
in functie de acest aspect, al vinovatiei, care contureaza latura
subiectiva a infractiunii, pentru unii se poate dispune de P. solutia
trimiterii in judecata (in cazul stabilirii savarsirii faptei cu vinovatie, in
forma ceruta de lege pentru ca fapta sa constituie infractiune) ori se
poate dispune solutia scoaterii de sub urmarire penala (in cazul savarsirii
savarsirii faptei fara vinovatie sau cu o alta forma de vinovatie decat
aceea ceruta de lege pentru ca fapta sa constituie acea infractiune, in
speta cea prev. de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003).
Instanţa a concluzI.at că in ipoteza in care declaratiile date in fata
instantei vin sa retracteze pe primele sau contin invariabil raspunsul „nu-
mi amintesc” va lua in considerare declaratiile martorilor date la
urmarirea penala. Este cazul martorelor P.S., S.D., S.M.(audiate in
sedinta publica din data de 08.07.2008) sau al martorei O.(fosta I.) A., de
exemplu, audiata de catre istanta la data de 02.09.2008.
Referitor la interceptarile convorbirilor telefonice, care vin in
sprijinul acuzatiilor la care se face referire prin rechizitoriu, s-a facut
precizarea ca instanta a luat in considerare indrumarile ICCJ date prin
decizia nr.54 din 14.01.2009. În acest sens, cererea facuta de aparare in
sensul expertizarii mijloacelor tehnice folosite pentru interceptarea
convorbirilor telefonice a fost respinsă.
In concluzie, instanta a considerat ca probele constand in
interceptarea convorbirilor telefonice sunt valabile au fost luate in
considerare in masura in care se coroboreaza cu celelalte probe
administrate in cauza.
Referitor la masurile asiguratorii dispuse in cauza, despre care
s-a afirmat ca nu îsi au locul in acest dosar, in privinta acelor inculpati
trimisi in judecata pentru infractiuN.prev.de. art.7 alin.1-3 din Legea
39/2003, dat fiind caracterul infractiunii deduse judecatii, ca fiind de
pericol, iar nu de prejudiciu, instanta a constatat urmatoarele:
Potrivit disp.art.13 alin.1 din Legea 39/2003: ”In cazul infractiunilor
prev de art.7 si 10 se aplica disp.art.118 Cod penal privind confiscarea
bunurilor”. Din interpretarea acestui text rezulta ca masura aceasta este
obligatorie a fi luata de organele judiciare, dispozitia legala fiind
imperativa , iar nu dispozitiva. Deci, aprecierea asupra oportunitatii luarii
masurii confiscarii speciale nu este lasata la latitudiN.P.ului sau a
instantei, ci este obligatorie, dispunerea unei astfel de masuri putand fi
insoţita de masurile asiguratorii legale. In acest sens s-a apreciat a fi
relevant, textul art.13 alin.6 din Legea 39/2003, care prevede expres ca
“pentru a garanta aducerea la indeplinire a confiscarii bunurilor se pot
lua masurile asiguratorii prevazute de Codul de procedura penala”. Avem
deci o prevedere legala expresa care instituie posibilitatea luarii
masurilor asiguratorii in scopul asigurarii eficientei masurii confiscarii
speciale prev.de art 118 C.p., ceea ce este perfect legal, conform
disp.art.163 alin.1 C.p.p., astfel cum a fost modificat prin Legea
356/2006,care prevede urmatoarele: ”Masurile asiguratorii se iau in
cursul procesului penal de P. sau de instanta de judecata si constau in
indisponibilizarea,prin institiurea unui sechestru,a bunurilor mobile si
imobile,in vederea confiscarii speciale,a repararii pagubei produse prin
infractiune,precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii”. 
Mergand la A.L.ratiunii pentru care s-a instituit aceasta regula,
instanta a constatat ca legiuitorul a ales din ansamblul de masuri menite
sa combata fenomenul infractI.al al criminalitatii organizate si masura
confiscarii speciale, ca masura de siguranta. In realizarea acestui
deziderat, prin mijloacele legale mai sus amintite, s-au instituit sechestre
mobiliare si imobiliare de catre organele de urmarire penala, instanţa
pronuntându-se si asupra lor.
Necesitatea prevederii in cuprinsul legii speciale a acestei masuri
de indispozibilizare rezida tocmai in caracterul ei extrem de important in
sprijinirea eforturilor specifice de combatere a acestui tip de fenomen
infractI.al, caruia instanta ii va da eficienta juridica corespunzatoare.
Cu privire la schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute
in sarcina inculpatilor B.I., B.V., S.S., S.A., P.A., S.C., B.I. din
infractiuN.prev.de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 in infractiuN.prev de
art 323 Cod penal, instanta a facut urmatoarele precizari:
S-a exprimat de catre unul dintre aparatori, dl.avocat D.P., punctul
de vedere ca instantele judecatoresti, de regulă, accepta incadrarea
juridica data faptei prin rechizitoriu, deoarece nu au foarte clara
distinctia dintre infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003, cea prev de
art.323 Cod penal si agravanta prev.de disp.art.75 lit.a Cod penal.
Instanta a respins categoric aceasta afirmatie facand trimitere, de
exemplu, chiar la hotararea Curtii de Apel .......referitoare la o parte
dintre inculpatii din prezenta cauza (d.p.nr.53/07.02.2007) prin care s-a
inlaturat aplicarea disp.art.189 al.5 C.p.(savarsirea faptei de o persO.
care face parte dintr-un grup organizat) tocmai pe ideea ca nu se poate
da o dubla relevanta juridica pluralitatii de infractori, facand aplicabila in
acealsi timp si circumstanta agravanta generala prev de art.75 lit.a Cod
penal (savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna) si
agravanta speciala prevazuta in cuprinsul textului incriminator, ca
element constitutiv al unei forme calificate sau agravante a unei anumite
infractiuni, in acea speta de talharie si lipsire de libertate, în conditiile
neretinerii in sarcina acelor inculpati a infractiunii prev.de art.7 alin 1-3
din Legea 39/2003.
In acest context instanta a considerat necesar a preciza, legat de
incadrarea juridica a unor infractiuni, ca ori de cate ori o anumita
infractiune prezinta forme atenuante sau agravante in chiar cuprinsul
textului incriminator din partea speciala a Codului penal sau dintr-o lege
speciala, unde este ea prevazuta ca infractiune, atunci este exclusa
aplicarea concomitenta a dispozitiilor din partea generala a Codului
penal care dau acelasi caracter atenuant sau agravant acelorasi
imprejurari.
Pornind de la aceasta regula de drept, coroborata si cu un alt
principiu de baza, potrivit caruia legea speciala se aplica cu prioritate fata
de legea generala (speciallia generalibus derogant), scopul ei fiind
tocmai acela de a reglementa intr-un anume fel si un anume segment de
relatii sociale, atunci se pot clar evita confuziile la care se refera
apararea referitoare la incadrarea juridica a faptelor inculpatilor in textul
art.7 din Legea 39/2003 (care este legea speciala) si art.323 Cod penal
(care este legea generala), in anumite conditii.
Rezulta ca in cauza de fata sunt incidente dispozitiile Legii 39/2003
si nu ale art.323 din Cod penal ori de cate ori faptele savarsite de
grupul infractI.al organizat (asa cum este acesta definit de legiuitor in
cuprinsul art.2 lit.a din Legea 39/2003) sunt dintre cele definite ca
infractiuni grave si enuntate in cuprinsul art.2 lit.b pct.1-20 din aceeasi
lege si, ca o a doua conditie, sunt savarsite in contextul existentei
grupului infractI.al organizat, de asemeN.definit de legiuitor in chiar
cuprinsul legii, din care face parte si autorul infractiunii.
Rezulta de aici ca sfera art.323 Cod penal acO. celelalte infractiuni,
altele decat pe acelea determinate strict si limitativ in cuprinsul art.2 lit.b
pct.1-20 din Legea 39/2003, care sunt comise in conditiile apartenentei
la un grup organizat de infractori, care sunt savarsite intr-una din formele
definite de disp.art.323 alin.1 Cod penal ca modalitati de savarsire a
acestei fapte (asociere,initierea constituirii asocierii, aderarea sau
sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri).
In sprijinul acestor afirmatii vin si disozitiile art.8 din Legea 39/2003,
in care se arata ca ”Initierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea
sub orice forma a unui grup, in vederea savarsirii de infractiuni, care nu
este, potrivit prezentei legi, un grup infractI.al organizat, se pedepseste,
dupa caz, potrivit art 167 sau 323 Cod penal  ” .
Sub aspectul aplicarii legii penale in timp, s-a precizat ca Legea
39/2003 a fost publicata in M.Of. nr.50/29.01.2003 si potrivit art.33 din
Cap.VI intitulat “Dispozitii finale”, aceasta lege a intrat in vigoare la 30
de zile de la data publicarii ei, rezultând deci ca de la acest moment
Legea 39/2003 se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in
vigoare, potrivit principiului activitatii legii penale, prev. de art 10 Cod
penal.
In ceea ce priveste specificul unor infractiuni, care se savarsesc
in timp, deci nu se consuma instantaneu, respectiv al infractiunilor
continue, continuate si de obicei, cum este cazul majoritatii celor care
fac obiectul sesizarii instantei in prezenta cauza, s-a subliniat faptul ca
exista un moment important din punct de vedere al aplicarii legii penale
in timp, respectiv momentul epuizarii infractiunii. Acest moment, care
este ulterior momentului consumarii infractiunii, determina legea penala
aplicabila raportului conflictual de drept penal, lege care este cea aflata
in vigoare la momentul epuizarii infractiunii. Prin urmare, daca o astfel de
infractiune a inceput sub imperiul legii vechi, dar ea continua sa se
desfasoare si dupa intrarea in vigoare a legii penale noi, care o
reglementeaza, atunci singura lege aplicabila este legea penala noua.
Exista si alte consecinte pe care legiuitorul le leaga de acest moment,
cum ar fi inceperea curgerii termenului de prescriptie a raspunderii
penale, ori incidenta vreunui act de gratiere s.a. , dar ceea ce
intereseaza in speta este faptul ca daca activitatea infractI.ala a
inculpatilor, inceputa inainte de aparitia Legii 39/2003, a continuat si
dupa momentul intrarii ei in vigoare (deci momentul epuizarii infractiunilor
deduse judecatii se situeaza in timpul cat Legea 39/2003 este in
vigoare), atunci aceasta este legea aplicabila in timp pentru faptele
vizate de ea.
Astfel, s-a apreciat că în prezenta cauza exact in aceasta situatie
se afla inculpatii, care desi multi dintre ei si-au inceput activitatea
infractI.ala de crima organizata inainte de aparitia Legii 39/2003, au
continuat-o si dupa intrarea in vigoare a legii noi, care a devenit astfel
singura aplicabila. Situatia ar fi fost la fel, chiar si in ipoteza in care fapta
nu ar fi fost deloc incriminata anterior aparitiei noii legi, iar dupa intrarea
in vigoare a acesteia inculpatii ar fi continuat sa savarseasca infractiunile
continue,continuate si de obicei, cum sunt cele deduse judecatii in
prezenta cauza (cu exceptia infractiunii de talharie comisa in dauna partii
vatamate P.S.).
Faţă de aceste considerente, instanta a constatat ca incadrarea
juridica data faptelor prin rechizitoriu este corecta cu referire la inculpatii
B.I., B.V., S.S., S.A., P.A., S.C., B.I., care au solicitat schimbarea
incadrarii juridice a faptelor pentru care au fost trimisi in judecata, dar si
cu privire la ceilalti inculpati aflati intr-o situatie similara. Asa fiind, in
conformitate cu disp. art 334 Cod pr.penală, instanta a respins, ca
nefondata, cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor ce le-au
fost retinute inculpatilor mentI.ati mai sus, din infractiuN. prev.de art.7
alin.1-3 din Legea 39/2003 in infractiuN.prev de art 323 C.p.
In finalul acestor aprecieri generale, se retine că prin rechizitoriu
inculpatii B.I. si B.V., ca lideri ai gruparii infractI.ale sunt trimisi in
judecata alaturi de toti ceilalti membrii ai acestei grupari pentru o gama
larga de fapte infractI.ale, facandu-se vorbire de inceputurile acestor
activitati, de evolutia in timp a acestora, inculpatii trecand de la furturi
marunte si talharii la activitati de proxenetism pe scara larga si la nivel
internatI.al, la camatarie pe sume mari de bani, inselaciuni cu consecinte
deosebit de grave, santaje, actiuni de corupere a organelor de politie,
s.a.
Desigur ca nu toate aceste fapte fac obiectul sesizarii in prezenta
cauza ca infractiuni de sine statatoare, dar pentru a se contura cadrul
concret de desfasurare a faptelor ce constituie obiectul probatiunii, in
sensul dovedirii elementelor constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin
1-3 din Legea 39/2003, s-au administrat probe din care a rezultat fara
putinta de tagada ca ele s-au savarsit si ca se circimscriu laturii
materiale, obiective, a infractiunii de constituire, aderare sau apartenenta
la un grup infractI.al organizat.
Spre exemplificare se fac trimiteri la referirile facute de martorii
audiati in cauza (cei cu identitate protejata) in sedinta publica din
25.11.2008, ce releva o anume situatie in care un individ, care se ocupa
cu furturi de pe carduri bancare, a fost urmarit de inculpati, apoi luat cu
forta de pe ………, dus la inculpatul B.V. acasa si apoi santajat pentru a-i
plati acestuia o suma de bani (initial i s-au cerut 4.000, apoi 10.000
euro); sau relatarile cu privire la un anume impresar artistic, D..,
cunoscut sub porela de T., de asemeN.nu constituie obiectul probatiunii
in sens restrans, dar in ansamblul aceste relatari sunt foarte utile pentru
a contura clar contributia infractI.ala a fiecarui inculpat si a-l defini ca
personalitate, precum si pentru a defini trasaturile constitutive, obiective
si subiective, ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003,
care intereseaza in cauza de fata.
Tinand cont si de aceste constatari instanta a stabilit situatia de
fapt, ca adevar juridic cat mai apropiat de adevarul obiectiv, referitoare la
implicarea infractI.ala si vinovatia inculpatilor in faptele comise de ei, ca
membrii ai gruparii infractI.ale, in scopul stabilirii participatiei penale a
fiecaruia si a incadrarii juridice corespunzatoare.
Astfel :
Referitor la inculpatul B.V., instanta a retinut in sarcina acestuia
ca, alaturi de fratele sau, inculpatul B.I., a pus bazele gruparii infractI.ale
organizate ”C.C.”, implicandu-se in fapte de trafic de persoane si
proxenetism, in infractiuni de inselaciune, talharie sau alte infractiuni de
violenta, savarsite impreuna cu ceilalti membrii ai acestei grupari
infractI.ale.
Asa cum s-a retinut si în rechizitoriu si s-a expus pe larg mai sus,
inculpatul B.V. a desfasurat o vasta activitate in sfera proxenetismului,
indeosebi la Discoteca H., unde si-a impus autoritatea, atat asupra
celorlalti proxeneti, cat si asupra majoritatii prostituatelor, solicitând si
obtinand plata unor taxe intitulate ”de protectie”.
În dovedirea celor de mai sus sunt date exemplificativ cateva
citate din declaraţiile martorilor S.C.care arata in declaratia sa (vol.16
dup fila 231) urmatoarele : « S. C.  m-a chemat in sufrageria
apartamentului unde a inceput sa ma supuna la mai multe intrebari in
legatura cu faptul daca am proxenet si cine m-a adus in discoteca H..
Eu i-am spus acestuia ca … lucrez pe cont propriu, aspect pe care mi l-
a reprosat, spunandu-mi cum imi permit sa lucrez singura,. intrucat
toate fetele din discoteca se prostitueaza pentru el… S. C. a inceput sa
ma agreseze fizic cu pumnii si picioarele pentru a ma determina sa
accept sa-i platesc din sumele obtinute de la clienti taxa… mi-am dat
seama din modul cum ele au fost abordate de S. C. (n.n. alte doua
prostituate) ca au fost aduse in locuinta lui pe motiv ca proxenetii lor
nu au platit acestuia taxele pretinse » ; ale martorului M.P., zis T., un alt
proxenet care isi desfasura activitatea in discoteca H.si care a declarat
ca « in cursul anului 2002 am cunoscut o fata pe nume V.C., care era
prostituata in H.… pe aceasta fata o protejam… In cursul primaverii
anului 2003 am primit un telefon de la V.C. ,care mi-a supus ca se afla
sechestrata, fiind rapita din discoteca H.… Mi-a spus telefonic sa iau
legatura cu S. C. pentru a discuta conditiile rascumpararii. M-am
deplasat la S. acasa … S. a fost de acord sa le elibereze (n.n.erau
sechestrate V.C. , C.A. si U.N.), cu condia ca eu sa achit suma de 300
dolari » .
In scopul mentinerii pozitiei de lider in sfera activitatii de
proxenetism, inculpatul B.V. a fost sprijinit de sora sa, S.A., care, la
randul sau, avea un grup apropiat de colaboratori compus din U. C.,
I.D., V.A., P.A., R.C., I.A., D.A., etc.(vezi declaratia martorilor cu
identitate protejata T.I., T.L., G.D., C.V. s.a.).
Adeseori, inculpatul B.V. recurgea la masuri de forta pentru a
controla incasarile obtinute de prostituate, asa cum s-a expus mai sus
si, de asemenea, pentru a mentine plata taxelor de protectie percepute
de la ceilalti proxeneti, relevanta in acest sens, pe langa cele relatate de
martorul M.P., fiind apreciată şi imprejurarea in care se relateaza despre
un anume , ‘’E.V.care nu mai dorea sa plateasca taxa de protectie
impusa de C.C.si pentru acest motiv inculpatul S.C., fratele mai mic al
inculpatilor B.I. si B.V., a incercat sa il loveasca cu masina, altercatia
desfasurandu-se in parcarea discotecii H..
Un alt exemplu referitor la masurile drastice impuse de inculpatul
B.V. fetelor care se prostituau in folosul C. C.este retinut ca fiind cel al
numitei P.A., zisa I., persO. care era exploatata sexual impotriva vointei
ei de catre membrii familiei B.si care a reusit sa fuga la un moment dat,
iar pentru aceasta indrazneala a fost aspru pedepsita, fiind batuta si rasa
in cap, dupa care a fost din nou adusa la discoteca H., precum si al
numitei A., despre care inculpatul B.V. era informat de un oarecare
interlocutor Ilie, intr-o convorbire telefonica din data de 10.04.2004, ca a
fost vazuta la o intersectie pe strada ……intr-un taxiu galben si il intreba
pe inculpatul B.V. :‘’Ai treaba, sa pun mA. pe ea ?’’ , pentru ca mai
tarziu discutia dintre cei doi sa fie urmatoarea : Ilie : ”ai legat-o ? ’’
B.V. : ”Nu, nu , ii e frica, a fugit in chiosc.” Ilie : ”Da !’’, B.V. continua
relatarea dialoG.i dintre el si fata:  « ”Ia vino putin, sa iti zic ceva ! ‘‘Si
zice : ‘‘nu ,de ce ?’’ Zic : ”vino, fa, ca te bag la portbagaj ”>>, Ilie : ” Sa
mor io !Sa vedeai cati bani ai si tipai putin pe ea, sa moara familia mea.
Cat ai dat pe ea ? ”.
Martorul cu identitate protejata C.V., in declaratia data in fata
instantei a relevat si date referitoare la traficul de femei desfasurat in
strainatate, in tari precum Spania, Elvetia sau Franta, astfel:  ’’Perioada
in care fetele erau duse in Spania era in 2001-2002 si chiar daca S. era
arestat, afacerile le coordona A.. Ceea ce am povestit stiu din gura lui S.
C.’,pentru ca ei se laudau, sa stie toata lumea, iar despre unele
transporturi in Elvetia am auzit de la altii si mi-am adus aminte ca mai
aveau fete trimise si pe Coasta de Azur.’’Tot acest martor declara ca
’’ pe fratii B.ii cunosc de circa 10 ani,am fost si la ei in casa si la citeva
mese cu ei si legat de S. C. stiu ca era cel mai cunoscut proxenet de la
noi din tara, impreuna cu A. (n.n.inc.D.A.), A.(n.n.inc.S.A.),C.
(n.n.inc.B.I.), dar el detiN.controlul. MA. lui dreapta era L. (n.n.P.A.).
L. transporta femeile lui S., U. si ale lui A.; acestia, fie le scoteau
la combinatie in oras, fie erau duse peste hotare.S. nu se prea ducea la
discoteca H., acolo se ducea A., iar S. incasa taxele de protectie de la
ceilalti proxeneti, respectiv L.,G. (n.n. inculpatul S.C.) si U.. L. s-a dus la
Palma de Majorca cu femeile lui S. … si banii se depuneau pe carduri
sau conturi ori ii mai aduceau L. in tara. Toti banii erau incasati de S. si
le dadea la fete atat cat credea el ca merita fiecare…Am vazut eu cu
ochii mei cum se deruala viata fetelor tinute acasa de catre S. in vila din
………., care atunci era in constructie, acum fiind terminata si stiu ca
fetele coborau rand pe rand sa-si faca dus, iar la cumparaturi erau
insotite de U. sau altcineva pentru ca sa nu fuga.
Nu stiu daca fetele acelea cazate la vila din ……… au vrut sa
fuga sau nu, dar am vazut cu ochii mei cum una a fost batuta de S.,
pentru ca a fugit, cu o sipca de lemn, dupa care pusa sa-si spele
propriul sange de pe jos. Daca vreo fata vroia sa plece la un alt
proxenet se platea o suma pentru ea, dar nu pleca niciuna ca nu vrea sa
mai practice meseria. Nu stiu care a fost premiza acelei batai,dar eu am
intrat chiar atunci cand o batea. Atunci era perioada cand S. era dat in
urmarire generala si statea la vila din ............…Banii luati de
A.ajungeau o parte si la S., asa cum ajungeau si de la ceilalti proxeneti,
cu titlu de spaga.Aveau fete si la barul B-O.in anul 2001 ,unde in spate
S. avea o camera de unde le supraveghea pe fete… Mai avea si la
Discoteca F. pA. s-au certat cu patronul de acolo … altele erau bagate la
combinatii pe 300-400 euro la discoteci de lux, cum ar fi B..In general,
fratii B.aveau pasate fete la toate loC.rile asupra carora aveau sfera de
influenta … Tanti M.mai tiN.si ea femei in casa, din acelea pe care le
aveau U. si S. ,dar acestia o sponsorizau si puneau fetele ziua sa
munceasca in casa si seara sa iasa la combinatii. Dupa ce fratii B.au
fost arestati, tanti M.si-a pastrat doua fete la ea in casa pe care le are
si acum, pe care ziua le tine pe post de menajere si seara pe post de
“combinatie “ . » 
Aceleasi aspecte au rezultat si din declaratia martorei I.A., precum
si a martorei C.E.I., care a remarcat ca in casa la inculpatul B.V., unde
a fost invitata de mai multe ori, se aflau niste fete (M.si A.) despre care
chiar inculpatul i-a spus ca se prostituau pentru el. Martorele au mai
relatat despre faptul ca inculpatul B.V. le batea si le tiN.fortat in casa
intr-o camera de la etajul 1 si le puN. sa faca curat, iar seara erau duse
la discoteca H., fie de inculpatul U. ,fie de un om de–al lor, A. (n.n.
inculpatul D.A.). Si martora S.A.a relevat imprejurarea ca inculpatul B.V.
avea 3-4 fete in discoteca H., aspect confirmat si de martorii V.R. si O.A.,
acesta din urma subliniind faptul ca inculpatul B.V. coordona gruparea
de proxeneti fara sa fie la vedere, el mentinand legatura cu gruparea
organizata prin doi intrepusi pe care ii cunoaste sub numele de A.
(n.n.inc I.A.) si A. (n.n. inculpatul D.A.), ultimul fiind folosit si ca garda de
corp personala. 
Cat despre inculpatul B.V. instanta a considerat relevant exemplul
din care a rezultat felul in care o ameninta pe o anume “C.” despre care
primise informatii ca in Spania s-ar fi “cuplat” cu un barman, B..si a
avut o tentativa de a se lasa de prostitutie. Relevantă a fost apreciată
convorbirea dintre cei doi din data de 28.07.2003, redată in
considerentele hotărârii.
Referitor la regimul de viata strict impus fetelor care se prostituau
pentru inculpatul B.V. relevanta a fost apreciată convorbirea dintre „M.” şi
B.V.. Si convorbirea dintre inculpatii B.V. si G.Ş.despre o prostituata M.a
aratat cat de drastic era regimul de viata al fetelor, carora abia daca li se
permitea sa foloseasca o M. parte din bani pentru unele nevoi
personale.
Despre afacerile in domeniul proxenetismului relevanţă in faţa
instanţei a prezentat şi convorbirea telefonica din data de 06.09.2003
purtata intre inculpatul B.V. zis „S.C." si inc.P.A. zis „L.", care au discutat
următoarele:
P.A. : - Nu. Eu l-am băgat aicea trei zile. M-ai înţeles? Că mi-a zis
L.ăla: „Bai ,nu-l dadea ..." zice. Eu la L.am treabă cu el? Asta e prietenul
lui, acum l-am cunsocut si mi l-a trimis ...(neinteligibi!)
B.V.:- L.ăla care îmi dă mie bani lună de lună ? P.A.: Nu, L.ăla. Nu
ăla. Altul ...L..
B. V.: -Nu, L.de la A.? Nu?
P.A.: Ăsta e altul L....îi ştie şi A. pe ăsta, că a fost E. mea doua
saptamani, acum un an în Italia. Mergea Clubul beton, dar i l-a închis ...şi
a fost inchis un an si ceva, şi el a fost pe goană şi şi-a rezolvat treburile.
Că a fost cu nasolie, cu sampanii (?) pe acolo...nu ştiu ce probleme au
fost. M-ai înţeles? Şi a fost Clubul închis la el, si asta e un asociat de al
lui. Şi mi l-a recomandat să am grijă de el, e un băiat deosebit ăsta. M-ai
inteles ? Ca eu stiu pe L.. Şi mi l-a recomandat pe ăsta … »
Instanţa de fond a mai reţinut că inculpatul B.V. desfasura activitati
infractI.ale si in scopul recuperarii de datorii prin amenintare, santaj, alte
forme de presiune, relevanta fiind cu privire la datornicii care intarziau
plata datoriilor convorbirea purtata intre inculpatul B.V. si un anume” D.
”,care ii datora o suma de bani : 
„B.V. : ”Ba, esti cam obraznic si putin nerusinat !
D. : nu, manca-ti-as gura ta, am avut niste probleme, nu sunt rau
de plata, n-am avut, ma. N-am avut bani si eu am vrut sa vin in fata
voastra cu bani”.
B.V. : Bai D., dar de ce nu ai dat, ma , un telefon ? , De ce l-ai pus
p-ala, sa-l bat p-ala, ala este un tigan batran si expirat
D. : Bai, eu va fac plata, manca-v-as gura voastra !
B.V. : Cand faci ,ma, plata ?
D. : Cand fac plata ? Eu va spun ca va fac plata. Eu am plecat
dupa bani, nu s-a putut acolo, m-am intors, am avut niste probleme cu
aia pe acolo, si… in cel mai scurt timp eu va fac plata, te rog frumos
calmeaza-te, stai linistit, sa iti fac plata 
B.V. : Aha, ba, da ce vR.ala frumoasa ai, ba, D. !
D. : Da
B.V. : Pot sa-i mai dau si io lu’ unu doua mii, sa te trimeata pe
cursa ? Sa te ajute usor sa scapi de datorii
D. : Uite , o sa vezi tu ca … o sa fie…o sa stea lucrurile altfel, nu
cum gandesti tu acum
B.V. : Bai, fii atent ce spun eu, daca nu-mi trimiti banii , D.,
dracu o sa te ia ! Iti promit io !”.
Despre modul cum erau abordati debitorii de catre inculpatul B.V.,
prin trimisul sau, inculpatul G.C., relevanta este convorbirea dintre cei
doi inculpati purtata pe data de 14.08.2003 in care inc.G.C. spune :”Zi-
i ,nasule ! ”B.V. continua : ” Bai fine, stii care e treaba ? Spune-i lui asta
ca daca n-o rezolva, mai dau eu 2000 la unu’, ca sa-l ajute sa-l mA.nce
pestii undeva. Ai auzit ?. Ca la bagat pe ala sa raspunda pentru el, sa
ajung sa bat toti ursarii,toti stochistii (n.n. din C.lui S.) aia. Ai inteles ?
Ce sa-i iau lu ala, casa, ce sa-i iau, pe nevasta-sa ? ”G. C. : ”Da, un
telefon n-a dat de atata timp”. B.V. : ”In caz ca mârâie omul ceva, suna-
ma, sa trimit o echipa, sa-l luam bine si sa vezi cum ne acO. banii nostri.
Ai inteles ?”
Deci ceea ce reiese din aceasta convorbire este concluzia ca
inculpatii G.C. si B.V. nu ar fi pregetat nici sa-l omoare pe debitorul D.,
daca acesta indrazN.sa nu faca plata si ca ceea ce le reveN.cu titlu de
profit era suma de 20.000 euro (“si astalalt,D., o sa-mi dea 20.000 cand
mi-o da banii ! “).
Un alt mod de a obtine foloase materiale necuvenite de catre
inculpatul B.V. era acela prin care solicita de la diversi comercianti, fie
sume de bani, fie mese festive neplatite pe care patronii loC.rilor
respective erau obligati sa le suporte pentru ca, altfel, erau supusi la
presiuni de diverse feluri, dar, adeseori, erau trimisi in local indivizi care
se dedau la actiuni huliganice, in scopul de a indeparta clientela loC.lui si
pentru a-l determina in acest mod pe patron sa accepte plata taxelor de
protectie solicitate de inculpati.
Relevant in acest sens a fost modul în care au procedat inculpatii
B.V. si S.S. cu martorul M.Y.J., cetatean libanez, care a fost constrâns
in perioada mai-iunie 2003, prin folosirea de amenintari, sa plateasca
impotriva vointei sale o suma de bani, sub pretextul protejarii afacerilor
sale, pe care le desfasura in Romania.
Cu privire la o multitudine de aspecte, din cele mentI.ate mai sus,
Tribunalul .......s-a pronuntat in sensul condamnarii inculpatului B.V.,
prin sentinta penala nr.966/18.07.2005, care a ramas definitiva la data
de 04.03.2008, prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J.
Astfel, prin aceastra hotarare s-a constatat cu autoritate de lucru
judecat ca inculpatul a participat sub forma complicitatii la faptele de
talharie si lipsire de libertate in mod ilegal, savarsite asupra partii
vatamate P.S. in noaptea de 7/8.09.2003. S-a constatat astfel ca
inculpatul B.V., prin intermediul telefonului mobil, a coordonat actiuN.de
imobilizare si scoatere a victimei cu forta din dormitorul martorei C.E.I.,
participanta si ea la savarsirea acestei fapte, urmata de deposedarea
partii vatamate de bunurile pe care le avea asupra sa si ulterior de
abandonarea acesteia intr-un loc public.
Prin aceeasi sentinta s-a constatat ca fiind dovedita vinovatia
inculpatului B.V. pentru infractiuN.de trafic de persoane, constand in
aceea ca in perioada 2000-2004, impreuna cu mai multe persoane, a
recrutat, cazat sau primit mai multe prostituate, printre care ”M., Mihaela,
M.”, pe care le-a exploatat ca prostituate, restrângându-le libertatea de
miscare.
S-a mai constatat, tot cu autoritate de lucru judecat, ca inculpatul
B.V. a facut parte din grupul infractI.al organizat, care in vara anului 2003
le-a lipsit de libertate in mod ileG.pe martorele U.N., C.V. si C.A.,
prostituate de la discoteca H., care, la comanda inculpatului B.V., au
fost rapite urmand ca in schimbul eliberarii lor inculpatul sa primeasca de
la proxenetul acestora, martorul M.P.zis ”T.”, suma de 300 dolari si sa
remita o prostituata pentru a fi exploatata de inculpatul B.V..
Un alt fel de actiuni infractI.ale au fost cele in domeniul
inselaciunilor sau al recuperarilor de datorii, activitati in realizarea carora
inculpatul B.V. impreuna cu ceilalti coinculpati procedau la savarsirea
unei game diversificate de infractiuni, incepand cu insulte, amenintati si
terminand cu loviri, vatamari coporale sau tentative de omor (a se vedea
exemplele referitoare la V.E.si D.).
Un alt exemplu de infractiuni savarsite de catre inculpatul B.V.
impreuna cu alti membrii ai gruparii sale infractI.ale aa fost cel in care l-a
santajat pe un cetatean italian, numitul R.A., cu fotografii
compromitatoare ale acestuia in scopul obtinerii de foloase materiale,
aspecte relevate de convorbirile telefonice interceptate in mod autorizat,
la data de 20.02.2004, cand inculpatii B.V. si S.M. discutau
urmatoarele :
”S. M.. : Auzi S. !
B.V. : ”Da”
S.M. : ” Pai ,i-al pe I. (n.n.inc. B.G.I.) de acolo, acuma”.
B.V. : ”Asa” .
S.M. : ”Ca sa plece omul de acolo si il aduc eu pe M. maine sau
poimaine, il aduce eu la discutii cu tine.”
B.V. : ”Da, dar sa le dea pozele alea sau ce trebuie sa le dea”.
S.M. : A, deci sa ii dea alea doua poze ?
B.V. : ”Da,ma. Asta pleaca …Ba, asta a facut niste poze, nu stiu
cu ce il ameninta”…
S. M.. : ”Pai noi cum mai luam banii daca ii da pozele ?
B.V. : ”Da, ma .A, nu. Pai , hai sa-ti spun ceva”
S.M. : ”Da”.
B.V. : ”Noi putem sa-l luam pe om oricand. Ce depinde de doua
poze ? ca pA. la urma ala … pozele e eG.cu zero”…
B. V. : ”Pai ,ce, sa opreasca o poza omul”…
S.M. : ”Asa da”.
B.V. : ”Sa opreasca in secret. D., nu mai e, asta e”
S.M. : ” Da,da da si o poza ramane in continuare sa facem noi ce
avem de facut”
B. V. : ”Da”.
S.M. : ”E atunci spune-i tu lu I. ca ii dam numai o singura poza”.
B.V. : ”Da”.
S.M. : ”Si trebuie sa ne ramA. si noua o poza de ….in
continuare”.
Din aceasta convorbire s-a reţinut ca dupa ce inculpatii
recuperau fotografia compromitatoare a cetateanului italian, atat B.V.,
cat si S.M. urmau sa il santajeze in continuare pe acesta cu un duplicat
al pozei respective.
Tot o infractiune de santaj av rezultat ca a fost savarsita si cu
privire la un tA.r care, la randul lui, savarsea infractiuni de furt a unor
sume de bani de pe carduri bancare, despre care membrii gruparii
infractI.ale au luat la cunostinta si l-au pandit timp de o saptamA. pA.
cand l-au prins in fata la ……… si l-au luat fortat, cu un taxi, ducandu-l la
vila inculpatului B.V., unde i-au cerut sa plateasca suma de 10.000 euro,
pentru a nu fi dat pe mA. politiei. La aceasta fapta au mai participat
inculpatii L.I., G.C. si G.F..
Despre aceasta situatie, martorul cu identitate protejata S.Z.
a aratat ca ’’ In prima faza, dupa ce l-au dus intr-o camera din hotel, ‘’
M.’’ (n.n. inculpatul G.C.) i-a cerut suma de 4000 euro, insa in
momentul in care S. a aparut la fata locului a considerat ca suma este
prea M. si i-a cerut 10.000 euro. Acel individ nu a fost de acord sa le
predea banii, fapt pentru care S. si ceilalti l-au bagat in masina,
spunandu-i ca-l vor preda politiei pentru infractiunile comise. Ajuns in
fata sectiei de politie, individul in cauza si-a dat seama ca vorbesc
serios si a fost de acord sa le dea banii ceruti’’.
O alta sfera de actiune in activitatea infractI.ala a inculpatului B.
V. s-a reţinut a fi cea legata de activitati de intimidare a diverselor
persoane, de la care membrii gruparii infractI.ale doreau sa obtina cate
ceva si in acest scop se dedau la actiuni extrem de violente, in sensul
celor enuntate mai sus relevante fiind convorbirile telefonice interceptate
in mod autorizat in care inculpatul B.V., afirma fata de un anume
interlocutor B..urmatoarele: ”trebuia sa ii bati bine, sa ii dai pe cârcă” ,
interlocutorul raspunzandu-i : ”tu esti judecatorul si cu N., ce sa fac
acuma ? ” sau convorbirea in care inc.B.V. afirma : ”ce sa fac, i-am rupt
in bataie pe amandoi” ori aceea in care arata : ”cand i-am dat cativa
pari pe spate si l-am lasat sa plece sa imi aduca banii, l-am lasat pA. pe
15, ori cu garsoniera, ori cu c mortii lui o sa faca  .Intr-o alta convorbire
inculpatul B.V. afirma : ”pe ala l-am batut ca stia ca are sa-mi dea bani
si ca ii tira”; sau afirma : ”păi, nu i-am gasit, sa mor eu, ca mi-am
format o brigada asa cat de cat si nu i-am gasit , ca daca ii gaseam pe
acolo le dadeam pe spate”, ori ” pai da, prins odata la inghesuiala, batut
si gata” ,etc.
Despre modul in care fratii B.I. si V. concepeau intimidarea vreunei
persoane au fost reţinute interceptarile unor convorbiri telefonice in care
cei doi pun la cale modul concret de a actI.a cu privire la un anume
lautar, ”A.”, despre care inculpatul B.V. ii spune fratelui său: ”eventual
putem sa-l punem putin sa il fugareasca, ca sa vina la tine ,sa fuga la
tine, ai inteles ? ” pentru ca in final concluzia inculpatului B.V. sa fie ca
”trebuie piscat, ca nu e buna treaba, si-au luat-o in cap astia toti”, iar a
inculpatului B.I.: ” da, bine, lasa ca ii trag eu de urechi ! ”.
Materialul probator abunda de astfel de exemple asupra carora
instanta de fond a considerat ca este cazul sa mai insiste, ci doar sa
traga concluzia ca reiese in mod evident pozitia de lideri a celor doi
inculpati, B.I. si B.V., care in mod discretI.ar actI.au in orice domeniu si
prin orice mijloace pentru a obtine foloase materiale injuste.
Materialul probator cel mai relevant, alaturi de convorbirile
telefonice interceptate despre care s-a facut vorbire anterior, a constat in
declaratiile martorilor: C.M., S.Z., C.V., A.A., R.C., V.R., F.V., O.L., C.N.,
A.V., C.E.I., C.I. si ale inculpatilor G.C., I.D., I.A., D.S., R.L., din care a
rezultat indubitabil pozitia de lider al unei grupari infractI.ale organizate a
inculpatului B.V. alaturi de inculpatul B.I..
In drept, s-a apreciat că acest ansamblu de fapte infractI.ale,
desfasurate in perioada anilor 2002-2004 contureaza elementele
constitutive, sub aspect obiectiv si subiectiv, ale infractiunii prev. de art 7
alin.1-3 din Legea 39/2003, fata de care instanta, constatând dovedita
vinovatia inculpatului B.V., l-a condamnat la o pedeapsa
corespunzatoare, in limitele prevazute de textul incriminator, precum si la
pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
O alta fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata in
prezenta cauza a fost aceea de proxenetism, savarsita in privinta
martorelor R.M. (V.M.) si T.M..a .
Astfel, din probatoriul administat a rezultat ca in perioada
decembrie 2004 - mai 2005, actI.and in baza aceleiasi rezolutii
infractI.ale, inculpatul B.V. a tras foloase materiale de pe urma
activitatii de prostitutie desfasurata de cele doua martore, care erau
exploatate prin intermediul martorei R.C., aceasta din urma actI.and
sub directa indrumare a inculpatului B. V. si predand banii incasati
mamei acestuia, respectiv inculpatei S.S..
Audiata fiind martora R.M. a declarat ca toti proxenetii de la
discoteca H.din care faceau parte inculpatii U. C., S.A., B.I., I.D., C.S.,
V.A., coordonau la randul lor activitatea de prostitutie a mai multor tinere,
carora le luau aproape toti banii proveniti din prostitutie, o cota revenind
fiecaruia din acesti proxeneti, iar restul ajungand in buzunarul
inculpatului B.V.
De asemenea, relevanta este declaratia martorei R.C., concubina
inculpatului B.V., persO. in masura sa cunoasca in detaliu anumite
activitati derulate de inculpat,care a declarat ca inculpatul G.S., alaturi
de inc. I.A. si A. B. (D.A.) transportau prostituatele de la domiciliu in
diverse discoteci si cluburi,dar si incasau sumele de bani obtinute de
acestea din practicarea prostituiei , pe care apoi le predau lui „S. C.”.
Martora mai arata ca, „spre deosebire de ceilalti doi, G.Ş.chiar si dupa
artestarea lui S. in anul 2004 a continuat sa coordO.ze activitatea de
prostitutie a numitei R.M., iar banii obtinuti ajungeau in cele din urma la
familia lui S.. Precizez ca, desi arestat, prin intermediul telefonului mobil,
B.V. il coordona pe G.S., trasandu-i sarcini concrete referitoare la
aceasta activitate de proxenetism… Inca din acea perioada B.V., cu
ajutorul lui A. si a lui F., coordona activitatea de prostitutie a mai
multor fete, desfasurata in discoteca B-O.. La scurt timp S. a deschis un
club in aceeaesi zona, continuand sa coordO.ze activitatea de
proxenetism tot prin intermediul celor trei indivizi.
Rezulta deci din declaratiile martorelor mentI.ate mai sus, precum
si din interceptarile autorizate ale unor convorbiri telefonice ca in drept
fapta inculpatului B.V. de a actI.a in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale
in scopul exploatarii activitatii de prostitutie a martorelor R.M. (V.M.) si
T.M..a, prin intermediul martorei R.C., intruneste elementele constitutive
ale infractiunii de proxenetism, in forma continuata, fapta fiind
prevazuta si pedepsita de disp. art 329 alin 1 Cod penal cu aplic.art
41 alin.2 Cod penal.
Constatand dovedita vinovatia inculpatului B.V. si cu privire la
aceasta fapta, instanta i-a aplicat inculpatului o pedeapsa la a cărei
individualizarea s-a tinut cont de limitele de pedeapsa prevazute de
textul incriminator, respectiv inchisoarea de la 2 la 7 ani, precum si o
pedeapsa complementara constand in interzicerea exercitiului unor
drepturi.
In legatura cu procesul individualizarii judiciare a pedepselor
aplicate inculpatilor din prezenta cauza, instanţa a făcut următoarele
precizari:
Mai intai, cuantumul pedepsei pentru infractiuN.prev. de art.7 din
Legea 39/2003 nu are cum sa fie in cazul anumitor inculpati, din cei cu
activitate infractI.ala indelungata si diversificata, la fel cu cuantumul
pedepselor stabilite in cazul infractiunilor pentru care au fost condamnati
in mod separat, deoarece in speta se pune problema sanctI.arii in
ansamblu a activitatii infractI.ale ce a fost savarsita in cadrul grupului
organizat si care, atat generic, cat si concret prezinta un grad de pericol
social sporit.
Cu privire la pedepsele aplicate inculpatilor, in general, s-a avut in
vedere faptul ca legiuitorul a prevazut la art.52 Cod penal ca pedeapsa
are si o functie de reeducare a condamnatului.
In legatura cu acest aspect instanta a constatat ca vis-a-vis
de persO. unor inculpati a vorbi de reeducare este o utopie si de aceea
lucrurile trebuie privite realist; unii dintre ei foarte greu se mai pot
reeduca, avand deja un mod de a gandi total deformat ,dar foarte bine
inradacinat. De aceea la acesti inculpati s-a pus problema exercitarii cu
precadere a celorlalte functii ale pedepsei, indeosebi a functiei
coercitive, astfel incat in aceste cazuri cuantumul pedepsei stabilite este
mai mare si modalitatea de executare a acesteia in regim de detentie.
De asemenea, unii dintre inculpati, care sfideaza insasi ideea de
justitie, de dreptate, nu se cuvine sa beneficieze de circumstante
atenuante, legale sau judiciare, deoarece astfel s-ar face o nedreptate,
pe de o parte, iar pe de alta parte ar fi si inutil. S-a apreciat că inculpatul
B.V. care a lovit cu bestialitate pe P.A.–zisa I. pA. a umplut-o de sange
sau a supus-o la umilinte si chinuri greu de imaG.t, nu va avea vreodata
sansa de reeducare.
Referitor la cuantumul pedepselor, instanta, pe langa faptul a
avut in vedere limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru faptele
deduse judecatii, a tinut cont si de disp.art.7 alin.2 din Legea nr 39/2003,
care precizeaza ca „nu se poate depasi cuantumul pedepsei prevazute
de lege pentru infractiunile ce fac obiectul constituirii grupului
organizat”.
Prin urmare, instanta a stabilit ce anume infractiuni erau vizate a fi
comise de fiecare inculpat sau care s-a dovedit ca s-au savarsit de
membrii grupului infractI.al organizat, pentru ca in cadrul limitelor de
pedeapsa prevazute de lege la art 7 alin.1 din Legea 39/2003, limita
superioara a pedepselor aplicate de instanta pentru aceasta infractiune
sa nu fie mai mare decat limita maxima a pedepselor prevazute de lege
pentru infractiunile care reprezentau scopul constituirii grupului infractI.al
organizat si pentru care unii dintre inculpati au fost trimisi in judecata in
prezenta cauza.
O alta precizare necesara in contextul individualizarii pedepsei o
constituie sublinierea ideii ca un rol determinat îl are persO.
inculpatilor. In aceasta cauza s-au conturat personalitati infractI.ale de
o mare varietate, mergand de la oameni care incidental au incalcat
legea penala (cum ar fi inculpatii M. V.si A.I., de exemplu) si pA. la
persoane pentru care activitatea infractI.ala reprezinta un „modus
vivendi” (cum ar fi cei cinci membri ai familiei B., inculpatii U. C., B.I.,
P.A., M.., G.E., G.F., I.D. zis J., G.C. si altii). Determinant in clasificarea
facuta mai sus a fost faptul ca in timp ce primii mentI.ati au sanse mari
de reeducare si reintegrare efectiva in normalitate (aceasta echivaland
cu starea de legalitate, de conformare la preceptele normelor juridice
care disciplineaza viata sociala), in cazul celorlalti inculpati, aceasta
perspectiva fie nu se intrevede in viitorul apropiat, fie nu se intrevede
deloc, deocamdata.
De aceea instanta a reflectat aceasta distinctie nu numai in
cuantumul pedepselor, ci si in modalitatea de executare a lor,
suspendand conditI.at executarea pedepsei pentru inculpatii care au
incalcat legea penala cu titlu accidental, izolat si executarea in regim de
detentie pentru ceilalti .
Tot referitor la cuantumul pedepselor aplicate inculpatilor si in
legatura cu precizarea ca s-a avut in vedere dispozitia din art.7 al.2 din
Legea 39/2003, care limiteaza maximul pedepsei ce poate fi aplicata la
maximul prevazut de lege pentru infractiunile ce intra in obiectul de
activitate al grupului infractI.al organizat, a rezultat ca, in speta, din
expozeul rechizitoriului, confirmat de probele administrate in cauza pe
parcursul ambelor etape ale procesului penal, scopul grupului infractI.al
a constat in savarsirea unor fapte in sfera proxenetismului si traficului de
persoane indeosebi, dar si a unor fapte de inselaciune cu consecinte
deosebit de grave, talharii sau furturi, precum si santaje sau vatamari
corporale, soldate cu consecinte mai mult sau mai putin grave.
Ţinând cont de indelungata si vasta activitate infractI.ala a celor doi
lideri ai gruparii infractI.ale din prezenta cauza, precum si de faptul ca
limita de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile ce au fost
savariste in cadrul grupului organizat sunt tangente cu limita maxima de
pedeapsa prevazuta de textul incriminator din Legea nr.39/2003, instanta
le-a aplicat inculpatilor B.I. si B.V. pedepse relativ mari cu inchisoarea,
in conditiile constatarii vinovatiei inculpatilor pentru faptele deduse
judecatii.
Instanta a mai considera ca astfel se poate asigura realizarea
scopului pedepsei prev. de art 52 Cod penal, in lumina infaptuirii
justitiei. Diferentierea sanctiunii aplicate celor doi inculpati, ca lideri ai
gruparii infractI.ale, s-a făcut pe criteriul antecedentelor penale ale
inculpatilor, instanta retinand ca inc. B.V. a fost de mai multe ori
condamant pentru fapte diverse, dar grave in majoritatea lor, precum si
pe criteriul persoanei inculpatului, instanta considerandu-l pe inculpatul
B.V. mai violent decat inculpatul B.I..
Cu privire la pedepsele aplicate inculpatilor, in general in prezenta
cauza, instanta a mai subliniat că ideea de reeducare presupune o
modificare la nivelul constiintei individului, astfel incat acesta pe viitor sa-
si modifice comportamentul in sensul conformitatii cu legea penala,
evitand astfel nasterea unui nou raport de conflict. Daca acesta este
dezideratul actului de justitie in materie penala si totodata unul din
scopurile aplicarii pedepsei, in speta de fata, instanta isi pune intrebarea
eficientei eforturilor facute de organele judiciare in acest sens. Aceasta
deoarece rezulta din probele aflate la dosar (vezi interceptarile unor
convorbiri telefonice) ca liderii gruparii infractI.ale isi desfasoara
activitatea de coordonare a celorlalti membrii ai gruparii infractI.ale chiar
din puscarie, prin intermediul telefonului mobil, fiind invocate relatarile
referitoare la inculpatul B.V., care, prin intermediul telefonului mobil si cu
ajutorul numitei, R.C., desi aflat in arestul IGPR –Directia Cercetari
Penale, a coordonat activitatea de prostitutie a martorelor R.M. si T.M..a
de pe urma carora a tras foloase materiale.
Revenind strict la inculpatul B. V., instanta a retinut ca acesta a
actI.at indeosebi in domeniul proxenetismului si traficului de persoane,
dar nu numai pe acest segment infractI.al, ci si in sfera faptelor de
santaj, talharie si lipsire de libertate, aceste fapte, care au fost deduse
judecatii fiind dovedite, asa cum a rezultat din A.L.mijloacelor de proba,
relevate in paragrafele anterioare.
Asa fiind, la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului B.V. pentru
savarsirea infractiunilor prev de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003 si de
art 329 alin 1 Cod penal, deduse judecatii, s-a tinut cont de faptul ca
sanctiunile prevazute de lege pentru unele infractiuni grave ce au fost
savarsite in cadrul gruparii organizate (trafic de persoane, inclusiv de
minori, talharie in forma agravata, lipsire de libertate in mod ileG., in
forma agravata) merg chiar si pA. la 20 de ani de inchisoare. Chiar
daca anumite fapte au debutat sub imperiul unei legi penale cu dispozitii
mai blande, totusi instanta a retinut ca faptele s-au derulat intr-un timp
suficient de indelungat, astfel incat sa intre sub incidenta noii dispozitii
penale, mai aspru sanctI.atoare, din perspectiva momentului epuizarii
infractiunilor deduse judecatii.
Referitor la inculpatul B.V., instanta a considerat ca reeducarea
acestuia pare si mai greu de realizat, datorita firii sale violente si
educatiei deficitare .Daca in personalitatea altor inculpati se intrevad si
unele elemente pozitive, chiar calitati, in privinta inculpatului B.V.
acestea sunt greu de identificat , iar faptele savarsite sunt extrem de
grave, asa incat instanta a considerat ca in cazul inculpatului B.V.,
pentru a fi eficienta, pedeapsa trebuie sa fie mai mare, mergand pA. la
15 ani inchisoare pentru infractiuN.prev de art 7 alin.1-3 din Legea
39/2003.
S-a subliniat ca acest cuantum al pedepsei se inscrie in limita
maximului prevazut de lege pentru infractiunile care faceau obiectul
activitatii grupului infractI.al organizat, fiind respectate astfel cerintele
disp.art.7 alin.2 din Legea 39/2003.
Pentru infractiuN. prev. de art 329 alin.1 Cod penal cu aplic.art 41
alin.2 Cod penal, instanta i-a aplicat inculpatului B.V. o pedeapsa de 5
ani inchisoare, apreciind ca acest cuantum al pedepsei corespunde atat
exigentelor prev. de art 72 Cod penal, cat si in mod concret gR.lui de
pericol social al faptei deduse judecatii, fiind in concordanta cu cauzele
de agravare a pedepsei constând in existenta multiplei recidive si a
concursului de infractiuni, avute in vedere in ansamblu la stabilirea gR.lui
de pericol social al infractiunilor deduse judecatii care au fost savarsite
de inculpatul B.V..
Acest cuantum al pedepsei aplicate inculpatului B. V. pentru
infractiuN.de proxenetism a fost apreciat a fi suficient, avandu-se in
vedere ca inculpatul insusi se percepe ca proxenet de meserie (spre
deosebire de fratele lui N., despre care afirma vorbind cu inculpatul P. A.:
“Nu se pricepe la meseria noastra ‘’) si avand in vedere ca această
activitate infractI.ala se refera la o perioada de circa 5 luni de zile, ceea
ce este o perioada redusa de timp privind-o prin raportare la fapta prev.
de art. 7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a carei durata in timp depaseste 2
ani pentru faptele deduse judecatii in prezenta cauza (anii 2002-2004).
Pentru lămurirea exacta a starii de recidiva si a concursului de
infractiuni ale inculpatului B.V. s-au reţinut următoarele:
In primul rand, A.lizand fisa de cazier a inculpatului si,
totodata, contiN.l hotararilor judecatoresti de condamnare pentru fapte
savarsite anterior celor deduse judecatii in cauza de fata, instanta a
constatat ca fata de fapta prev. de art.26 rap.la art.189 al.1 si 2 Cod
penal sunt aplicabile dispozitiile recidivei postexecutorii, prev. de art.37
lit.b Cod penal – pentru infractiuN.de lipsire de libertate in mod ilegal,
dar si fata de infractiuN. de talharie, ambele savarsite asupra partii
vatamate P.S., deoarece, raportand-o la pedeapsa de 2 ani inchisoare,
aplicata prin sentinta penala nr.2089/24.07.1995 a Judecatoriei Sector 5
Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/10.01.1996 a Tribunalului
Bucuresti, pentru care inculpatul a fost arestat la 28.09.1994 si eliberat la
12.12.1994, apoi rearestat la 21.09.20001 si eliberat la 17.12.2001,
rezulta ca a mai ramas un rest de 271 zile inchisoare ramas neexecutat
(aproximativ 9 luni), ceea ce inseamna ca pedeapsa era considerata ca
executata la data de 17.09.2002 iar faptele la care s-a facut referire mai
sus s-au P.cut la data de 7/8.09.2003.
In cauza de fata a fost dedusa judecatii si fapta prev.de art. 329
al.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, savarsita in perioada
decembrie 2004 – mai 2005 cu referire la R.M. (V.M.) si T.M..a.
Atfel, conform explicatiilor de mai sus, s-a apreciat că sunt
aplicabile dispozitiile art37 lit.b Cod penal si fata de infractiuN.de
proxenetism mentI.ata mai sus, prin raportare la sentinta penala
nr.2089/24.07.1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.13/10.01.1996 a Tribunalului Bucuresti.
Totodata, s-a reţinut că exista concurs de infractiuni prev.de art. 33
lit.a Cod penal, intre infractiuN.de proxenetism si infractiuN.savarsita in
dauna partii vatamate P.S., pentru ca fapta comisa asupra partii
vatamate R.M. (din prezenta cauza) s-a savarsit in perioada decembrie
2004 – mai 2005, iar hotararea de condamnare pentru infractiuN.de
complicitate la talharie savarsita asupra partii vatamate P.S. a ramas
definitiva pe data de 4.03.2008, deci ulterior datei savarsirii ambelor
infractiuni sumentI.ate.
De asemenea, exista concurs de infractiuni, in forma prev. de
art.33 lit.a Cod penal si cu privire la infractiuN.prev.de art.7alin 1-3 din
Legea 39/2003, pentru ca faptele la care se refera sunt activitati
infractI.ale derulate in perioada 2002-2004, iar fapta savarsita asupra
partii vatamate P.S. s-a savarsit in noaptea de 07/08.09.2003 si
infractiuN.de proxenetism savarsita asupra partilor vatamate R.M. si
T.M..a s-a desfasurat in perioada decembrie 2004-mai 2005.
In cauza s-a avut in vedere  ca actele de criminalitate organizata
au fost savarsite si dupa momentul intrării in vigoare a Legii nr. 39/2003,
A.ca dupa data de 28.02.2003 ceea ce face ca activitatea infractI.ala in
ansamblu, desfasurata in mod organizat de catre inculpat sa cada sub
incidenta legii penale speciale.
Referitor la cele trei pedepse a câte 9 ani inchisoare, aplicate
inculpatului B.V. pentru savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate in
mod ilegal, prev .de art 189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art.37 lit.a C.p. si 33
art.lit.b C.p. (parti vatamate U.N., C.A., C.V.) instanta a retinut ca prin
s.p. nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti, in baza art 61 C.p. s-a
contopit fiecare din aceste pedepse cu restul ramas neexecutat de 271
zile din pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala
nr.2089/1995 a Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin decizia
penala nr.13/1996 a Tribunalului Bucuresti, rezultand 3 pedepse a cate 9
ani inchisoare fiecare, cu aplic.art.71, 64 lit.a,b Cod penal pentru fiecare.
Cele trei fapte de lipsire de libertate s-au savarsit in L. iunie a
anului 2003, ceea ce inseamna ca erau aplicabile dispozitiile recidivei
postexecutorii, prev.de art.37 lit.b Cod penal in raport de fapta retinuta
prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti,
pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In mod eronat s-a retinut recidiva postcondamnatorie si s-a considerat ca
neexecutata pedeapsa anterioara inainte de savarsirea celor trei fapte
de lipsire de libertate fata de cele trei parti vatamate, deoarece la data de
17.09.2002 s-a considerat pedeapsa anterioara ca executata, iar cele
trei infractiuni prev de art.189 alin.1 si 2 C.p.s-au savarsit noua luni mai
tarziu.
In ceea ce priveste faptele deduse judecatii in cauza de fata,
respectiv infractiuN.prev.de art.329 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.41 al.2
C.p. savarsita in perioada decembrie 2004 – mai 2005 si infractiuN.prev
de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr.39/2003, fapta savarsita dupa data de
1.03.2003, data intrarii in vigoare a Legii 39/2003, s-a observat de către
instanţa de fond ca ambele sunt savarsite dupa data de 17.09.2002,
cand pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala
nr.2089/1995 a Judecatoriei sectorului 5 ....... a fost considerata ca
executata,fiind deci aplicabile dispozitiile art..37 lit.b Cod penal.
S-a mai reţinut că recidiva prev de art 37 lit.a Cod penal a
dobandit autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste faptele de lipsire
de libertate savarsite asupra partilor vatamate U.N., C.V. si C.A., fapte
incadrate in dispozitiile art.189 al.1 si 2 Cod penal, cu aplic. art 37 lit.a
Cod penal, pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinta
penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......- Sectia I-a Penala, ramasa
definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J. la pedeapsa de
9 ani inchisoare (fapta din iunie 2003), infractiuni care in ansamblu se
inscriu si in contiN.l constitutiv al infractiunii prev de art 7 alin.1-3 din
Legea 39/2003, alaturi de care s-a mentinut aceasta incadrare juridica ,
A.ca a aplicarii disp.art 37 lit.a si b C.p.
Conform art 61 Cod penal prin s.p. nr.966/2005 a
Tribunalului .......s-a revocat liberarea conditI.ata a inculpatului B.V. si
s-a contopit restul de 271 zile inchisoare, ramas neexecutat, din
pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala
nr.2089/27.07.1995 a Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului Bucuresti, in final inculpatului
dându-i-se spre executare, prin contopire, pedeapsa rezultanta de 9 ani
inchisoare, cu aplic.art.71, 64 lit.a,b Cod penal.
Practic in speta exista autotitate de lucru judecat cu privire la
existenta starii de recidiva postcondamnatorie prev de art 37 lit.a Cod
penal, pe care instanta a retinut-o ca atare, alaturi de disp. art 7 alin.1-
3 din Legea 39/2003 pentru faptele savarsite de inculpat in dauna partilor
vatamate U.N.– 2 fapte de lipsire de libertate, una in forma prev.de art
189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 37 lit.a Cod penal si alta in forma
prev. de art. 189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a si 33 lit.b Cod
penal; C.A.- o fapta de lipsire de libertate, prev.de art.189 alin.1 si 2
Cod penal cu ic.art.37 lit.a C.p. si 33 lit.b Cod penal; C.V. – o fapta de
lipsire de libertate prev.de art.189 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art.37
lit.a C.p. si 33 lit.b Cod penal
Aceasta incadrare juridica s-a facut de catre instanta care a
pronuntat hotararea de condamnare (s.p. nr. 966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ) prin
raportare la pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului B.V. prin
s.p. nr.2089/27.07.1995 de Judecatoria sectorului 5 Bucuresti, definitiva
prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului Bucuresti, din care
inculpatul mai avea un rest ramas neexecutat de 271 zile inchisoare la
data de 17.12.2001, cand a fost liberat conditI.at.
Desi Curtea de Apel Bucureşti a constatat prin decizia penala
nr.57/2007 ca in speta era vorba de recidiva postexecutorie, deoarece
faptele s-au savarsit dupa considerarea ca executata a pedepsei, A.ca
dupa trecerea celor 271 zile ramase neexecutate, aproximativ la data
de 17 septembrie 2002, totusi, pentru ca s-ar fi incalcat principiul
neagravarii situatiei in propria cale de atac, pe considerentul ca regimul
sanctI.ator al recidivei postexecutorii este mai sever decat cel al recidivei
postcondamnatorii, a fost lăsată neschimbată starea de recidiva retinuta
de instanta de fond, hotararea ramA.nd definitiva asa.
Prin urmare, intrand sub puterea lucrului judecat, starea de recidiva
postcondamnatorie in care s-a constatat ca s-au savarsit faptele mai sus
amintite, desi gresit retinuta astfel (in forma pvre.de art 37 lit.a C.p.) nu a
mai putut fi schimbata cu forma prev.de art. 37 lit.b C.p.,deoarece
aceasta din urma are un tratament sanctI.ator mai sever (sporul de
pedeapsa in cazul recidivei prev de art. 37 alin 1 lit.b C.p. mergand pA.
la 10 ani inchisoare, in timp ce sporul de pedeapsa pentru recidiva
prev. de art .37 alin 1 lit.a C.p. mergand doar pA. la 7 ani inchisoare) si
ar fi insemnat sa se incalce principiul “non reformatio in pejus”.
De aceea instanţa de fond a apreciat că este tinuta de aceasta
calificare a situatiei juridice a inculpatului B.V. pentru faptele mentI.ate.
Prin urmare, referitor la starea de recidiva retinuta in sarcina
inculpatului B.V., cu referire la faptele de criminalitate organizata ce intra
sub incidenta prevederilor art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, instanta
constata ca se pot retine ambele forme ale recidivei, atat cea
postcondamnatorie cat si cea postexecutorie.
Dupa cum a statuat ICCJ prin decizia nr.XVIII din 19 martie
2007 ”in ipoteza in care fapta din urma a fost savarsita in conditiile care
intrunesc cerintele specifice ambelor forme de recidiva ,sunt aplicabile
mai intai dispozitiile referitoare la recidiva postexecutorie, dupa care
trebuie sa se procedeze la aplicarea dispozitiilor privind recidiva
postcondamnatorie.
Referitor la fapta prev de art 12 alin.1 ,2 lit.a din Legea 678/2001,
cu aplic.disp. art 37 lit.b si art 41 alin.2 Cod penal pentru care
inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani inchisoare, cu
aplic.art. 71, 64 lit.a,b Cod penal si la pedeapsa complementara,
conform disp.art.65 Cod penal, a interzicerii drepturilor prev. de art.64
lit.a,b Cod penal pe o durata de 5 ani prin sentinta penala
nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, ramasa
definitiva prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ, instanta a tinut
cont de ea in stabilirea contiN.lui concursului de infractiuni, dand
relevanta juridica specifica acestei institutii.
Referitor la pedepsele accesorii aplicate inculpatilor, în general,
dar si inculpatului B.V., instanta a considerat necesar a face
urmatoarele precizari :
Exercitarea dreptului cetatenesc de a vota este o indatorire
onoranta si de mare responsabilitate pe care o are o persO. fizica si de
aceea trebuie privit cu strictete asupra exercitiului acestui drept. Nu
trebuie uitat istoricul dreptului la vot, care a fost rezultatul luptei
democratice, specific societatii moderne, iar cucerirea prerogativelor de
universalitate, egalitate si nediscriminare in exercitarea lui au
reprezentant un triumf al unor valori social-politice. De aceea, ca atribuit
de onoare al fiecarui cetatean major si cu capacitate deplina de
exercitiu, dreptul de a alege reprezentantii puterii politice in organele de
stat, este incompatibil cu profilul moral al inculpatilor din prezenta cauza,
care, prin faptele savarsite, au incalcat in mod grav ordiN.publica si
relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala. Instanta a avut in
vedere si conotatia europeA. a exercitarii dreptului la vot, din perspectiva
posibilitatii cetatenilor romani cu drept de vot de a se manifesta pe planul
democratiei europene,in contextul aderarii Romaniei la UniuN.EuropeA..
Din acest motiv instanta le-a interzis inculpatilor cu titlu de pedepse
complementare si /sau accesorii in ansamblu drepturile prev de art 64
lit.a si b Cod penal.
Pentru inculpatul B.V., instanta a apreciat ca fiind suficienta
pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata in cauza de fata, ca pedeapsa
rezultanta, fara mentinerea sporului de 2 ani stabilit pentru concursul de
infractiuni savarsit in stare de recidiva, pentru care inculpatul a fost
judecat separat si pentru care s-a pronuntat pedeapsa rezultanta de 13
ani (11 ani + 2 ani spor) inchisoare. Aceasta, intrucat intr-o mare masura
faptele anterior judecate au fost privite ca entitate singulara, iar pericolul
lor social concret a fost evaluat in aceeasi maniera, pe cand in cazul de
fata infractiuN.dedusa judecatii ingemaneaza multe dintre aspectele
infractiunilor scop sanctI.ate separat.
Cu privire la inculpatul B.I. zis “N.C. ” instanta a retinut in sarcina
acestuia ca alaturi de fratele sau B.V. este un fondator al gruparii
infractI.ale organizate, conducatori ai ei, persO. careia ii erau datori toti
membrii acesteia, pe de o parte sa-i dea ascultare, iar pe de alta parte
sa-i plateasca o cota parte din foloasele materiale pe care, la randul lor,
le obtineau din derularea diferitelor activitati ilicite.
Din probele administrate in cauza a rezultat ca in perioada anilor
2002-2004, asa cum se arata si in rechizitoriu, inculpatul B.I. alaturi de
fratele sau, inculpatul B.V., a pus bazele unei grupari infractI.ale
organizate, alcatuita din numerosi membri, scopul acesteia fiind
savarsirea unor fapte ilicite din care sa obtina venituri sau alte foloase
materiale.
Strict pe aspectul infractiunii de constituire a unui grup infractI.al
organizat, instanta a constatat ca odata cu intrarea in vigoare a Legii
39/2003 fenomenul infractI.al de o anumita amploare si structura si
care viza savarsirea anumitor infractiuni a intrat sub incidenta de
reglementare a acestui nou act normativ. Insusi scopul aparitiei acestei
reglementari a fost combaterea fenomenului infractI.al, grav, organizat,
care a proliferat ingrijorator in acea perioada simtindu-se astfel nevoia
interventei ferme pe plan legislativ si jurisdictI.al .
Acesta fiind deci contextul social al aparitiei Legii 39/2003,
instanta sesizata cu solutI.area unui astfel de caz, a constatat ca faptele
deduse judecatii in dosarul de fata, majoritatea constand in savarsirea
unor infractiuni de proxenetism, trafic de persoane, santaj, lipsire de
libertate etc. se circumscriu notiunii de infractiune grava, asa cum este
ea definitiva in cuprinsul art.2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pe de o
parte.
Pe de alta parte, s-a mai constatat conturarea unei anumite
structuri si delimitari de atributii intre diversi membri ai gruparii
infractI.ale , ceea ce reflecta trasatura specifica a acestei infractiuni,
astfel cum a fost conceputa ea de legiuitor.
Ca orice infractiune si aceea prev.de art 7alin.1-3 din Legea
39/2003, prezinta o latura obiectiva si o latura subiectiva. Latura
obiectiva este evidenta, constand in gruparea mai multor persoane in
jurul unui lider, in scopul savarsirii unui gen de infractiuni sau a unor
infractiuni diverse, in care fiecare participant are anumite sarcini de
indeplinit.
În speţă, s-a reţinut că inculpatii B. V., S.A., U. C., D.A., P.A., V.A.
si altii erau indeosebi preocupati de sfera proxenetismului, altii precum
B.I., G.C., B.G. I., D.S., R.L., R.B. s.a. preferau infractiunile contra
patrimoniului, gen talharie, inselaciune, in realizarea carora adeseori
inculpatii recurgeau si la savarsirea altor genuri de infractiuni contra
libertatii fizice si psihice a persoanei, cum ar fi: lipsire de libertate in mod
ilegal, santaj, amenintare ori la infractiuni contra integritatii corporale sau
sA.tatii persoanei, cum ar fi tentativa de omor, vatamare corporala
grava, etc.
Faptul ca anumite grupuri mai mici de infractori coexistau in cadrul
structurii infractI.ale in ansamblu, cum este de exemplu brigada
inculpatului D.S., nu reprezinta un element de natura a stirbi
coeziuN.gruparii infractI.ale organizate, ci denota tocmai o trasatura
caracteristica a acesteia si anume impartirea rolurilor intre membrii
compO.nti, fiecare dintre ei ocupandu-se cu ceea ce i se potrivea mai
bine, in functie de aptitudini.
De exemplu, inculpata V.A., care era si prostituata, fireste ca nu
avea cum sa stea alaturi de inculpatul G.C. intr-o actiune de recuperare
a veunei datorii, insa ea era persO. potrivita pentru a supraveghea pe
celelalte prostituate, alaturi de care se afla aproape in permanenta,
pentru a le controla incasarile, ca nu cumva acestea sa-si opreasca
pentru ele vreo parte din bani in loc sa o predea proxenetilor, gen
inculpatii S.M.., B.I., U. C., I.D., S.A. s.a.
Daca o oarecare specializare infractI.ala este normala si ea se
reflecta sub aspectul laturii obiective in savarsirea unor infractiuni scop
diferite, in ceea ce priveste latura subiectiva preponderenta este
savarsirea infractiunii prev. de art 7alin.1-3 din Legea 39/2003 cu
intentie indirecta.
Exista si persoane in aceasta grupare infractI.ala care au urmarit
producerea rezultatului socialmente periculos specific art.7 alin.1-3 din
Legea 39/2003, A.ca crearea unei structuri organizate de infractori, cum
ar fi inculpatii: B.I., B.V. sau D.S., dar altii doar au aceptat eventualitatea
aceasta, respectiv apartenenta la grupul infractI.al organizat, fara a
urmari in mod expres acest rezultat, ci urM.d in principal rezultatul unei
(unor) infractiuni scop.
Instanţa mai reţine că participarea unor inculpati la o recuperare a
unei sume de bani, la o infractiune de inselaciune, la santajarea unei
persoane s.a., ca infractiuni scop este cert ca s-au comis cu intentie
directa de toti participantii la acea fapta, ei urM.d obtinerea rezultatului
socialmente periculos specific acelei fapte, insa imprejurarea ca prin
aceasta participare, in conditiile impartirii rolurilor si coordonarii activitatii
infractI.ale de catre un lider, ei au comis totodata si infractiuN. prev.de art
7alin1-3 din Legea 39/2003 daca fapta savarsita se incadreaza in cele
enumerate la art.2 lit.b pct.1-20 din lege, se poate califica din punctul
de vedere subiectiv ca fiind o fapta savarsita cu intentie indirecta.
In fapt, instanta a retinut că preponderent, inculpatul B.I. era O.at in
activitatea lui infractI.ala spre savarsirea infractiunilor de violenta , de
recuperare de datorii, de camatarie, alaturi de inculpati precum D.S.zis
F., G.C. zis „M.”, L.I. zis „I..”, B.G.I.T.si altii, fiind mai putin inclinat spre
comiterea infractiunilor de proxenetism, chiar daca nici acest domeniu nu
ii este strain.
Spre deosebire de inculpatul B.V., care este o persO. cu un intelect
limitat, inculpatul B.I. percepe unele lucruri mai nuantat. In timp ce
inculpatul B.V. era inclinat cu predilectie spre proxenetism si trafic de
persoane, intrucat in acest domeniu reusea foarte bine sa se impuna cu
ajutorul firii sale violente, exploatand femeile care se prostituau,
inculpatul B.I. viza „afaceri” („arsuri” sau „combinatii” cum zic inculpatii )
cu miza mare, aducatoare de bani multi, de cele mai multe ori.
Rezulta din probe ca oricare dintre inculpatii care aveau
cunostinta de vreo posibilitate de a insela pe cineva sau de a-l
constrange in vreun fel sa plateasca o suma de bani, veN. la inculpatul
B.I. si-i prezenta situatia, dupa care treceau la actiune.
Unii dintre acesti „colaboratori” ai inculpatului B.I. insa s-au intrecut
chiar si pe ei insisi la un moment dat in conceperea de fapte infractI.ale,
cum este cazul inculpatului S.S., de exemplu care l-a mai obligat inca o
data la plata taxei de protectie pe un comerciant , desi stia ca el deja
„cotizeaza” la B.I. (laudandu-se „Cap ca al meu nu are nimeni”).
La fel de zelos a fost si inculpatul G.C. la F.Z.din ..... unde el si alti
cativa inculpati fusesera trimisi de inculpatul B.I. pentru recuperarea unei
datorii, iar inculpatul G.C. a vrut sa o rapeasca cu acea ocazie pe fiica
partii vatamate (martora B.A. R.) pe care insa a smuls-o din mA.
inculpatilor B.A., fratele sau. La fel de grava a fost si situatia violentelor
exercitate asupra partii vatamate D.T., paznic la fabrica din ..... care a
ramas traumatizat de spaima suferita in noaptea respectiva, iar ulterior,
pe parcursul procesului, a murit.
In acest sens, prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 pronuntata
de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a Penala, inculpatul B.I. a fost
condamnat pentru mai multe astfel de fapte, vinovatia acestuia fiind
dovedita fara putinta de tagada pentru faptele care prin hotararea
mentI.ata mai sus s-au constatat ca au fost savarsite cu vinovatie de
catre inculpatul B.I. impreuna cu alti coinculpati .
Astfel, din cuprinsul acestei hotarari rezulta cu autoritate de lucro
judecat ca inculpatul B.I. a savarsit urmatoarele fapte:
InfractiuN. de proxenetism prev de art .329 alin 1 si 2 C.p., comisa
in perioada iunie 1994 -28 septembrie 1994, sub forma infractiunii
continuate, constand in racolarea mai ultor persoane de sex feminin,
intre care si minore, pentru practicarea prostitutiei, precum si inlesnirea
activitatii acestora si tragerea de foloase materiale de pe urma acestei
activitati, fapta pentru care insa s-a constatat intervenita prescriptia
raspunderii penale pe parcursul judecarii apelului, luandu-se act de
aceasta imprejurare in considerentele deciziei penale
nr.53/A/7.02.2007a CAB.
O alta fapta, constatata cu autoritate de lucru judecat ca fiind
savarsita cu vinovatie de catre inculpatul B.I., a fost aceea de
complicitate la infractiuN.de santaj savarsita asupra partilor vatamate M.
M.. si M.G.., constand in aceea ca inculpatul B. I.a avut un rol
important in santajarea partilor vatamate, care nu s-ar fi putut reaL.fara
contributia sa, chiar daca creditorul sumei ce urma a fi recuperata era
inculpata M. V. si aceasta a fost indeaproape sprijinita de catre
inculpatul G.C., in principal.
Din probele administrate in cauza rezulta in mod indubital ca
inculpatul B.I., chiar daca a negat implicarea sa infractI.ala in savarsirea
acestei fapte, a sprijinit in schimbul unui comisI.de 30% din suma
recuperata, activitatea de constrangere a partilor vatamate M.M. si
M.G.., care erau proprietarii F.Z.de la ....... SC C.Z.SRL.
Relevante in acest sens au fost declaratiile martorilor S.I., L.C.
precum si ale coinculpatilor G.C. si chiar M. V., care a relatat modul in
care ea a ajuns la inculpatul B.I. prin intermediul unei prietene, respectiv
martora T.M..
Inculpatul G.C., zis M., audiat fiind cu privire la acest aspect a
declarat ca “dupa intalnirea din 10.12.2003 de la F.Z.din ..... cand l-am
cunoscut pe M.M., am fost la hotelul lui N.C., unde i-am confirmat
faptul ca intr-adervar M. are de achitat o datorie catre M. V.,acesta
spunandu-mi sa ma ocup in continuare de recuperarea banilor,
spunandu-mi ca daca reusim sa recuperam banii M. ne va da 30% din
suma recuperata”.
Martorul S.I. zis ”M. ”, a declarat ca in L. decembrie 2004 s-a
deplasat la Fabrica din ....... cu un autotir pentru a ridica o cantitate de
zahar, iar dupa ce a discutat cu M.M. a lasat autotirul pentru a fi
incarcat si a plecat. Dupa scurt timp a fost sunat de martorul L.C.am
care i-a spus ca au venit mai multi indivizi cu sabii si pistoale care au
spus ca fabrica este a lor si i-au interzis sa ia zaharul. Solicitand sa
discute la telefon cu unul dintre acesti indivizi,inculpatul G.C., zis ”M.” i-a
comunicat martorului ca este fabrica lui N.si ca nu mai ia nimeni zahar
de acolo si i-a indicat sa ia legatura cu inculpatul B.I.. In continuare
martorul S.I. a relatat “am sunat la numarul de telefon indicat si am
vorbit cu un barbat care a spus ca el este N..L-am intrebat care este
problema ,iar el mi-a spus ca o femeie avea o datorie de 400.000 euro
la el si ca ii face acte de vanzare,iar fabrica este a lui si ca nu mai ia
nimeni zahar de acolo.I-am raspuns ca fabrica poate este a lui ,dar
zaharul este al meu. Am ridicat amandoi tonul, iar persO. cu care
discutam s-a enervat si a inchis telefonul”.
A mai reţinut prima instanţă că o alta infractiune dovedita cu
autoritate de lucru judecat se refera la favorizarea infractorului, fapta
savarsita de catre inculpatul B.I. care l-a determinat pe agentul principal
de politie P.R.C. sa isi schimbe pozitia fata de organele de urmarire
penala sau instanta de judecata cu privire la persO. care este autorul
infractiunii de tentativa de omor a carei victima fusese.
Astfel, s-a reţinut că inculpatul S.S., zis N. a lu’ G.a comis
infractiuN.de santaj in dauna partii vatamate G.G.A., iar martorul P.R.C.
a intervenit ca politist in sprijinul partii vatamate, incidentul P.candu-se la
loC.l ....... Inculpatul B.I. i-a reprosat martorului P.ca nu trebuia sa
intervina in sprijinul partii vatamate deoarece recuperatorii trimisi peste
aceasta actI.au in numele lui, astfel incat pentru faptul ca a fost inoportun
sprijinul acordat partii vatamate, inculpatul B.I. i-a imputat martorului
P.suma de bani ce urma a fi recuperata prin exercitarea presiunilor
asupra partii vatamate G.G.A..
Un fragment din convorbirea telefonica purtata intre inculpatul B.I.
si P.R.C. releva aceste aspecte . Astfel, N.C. arata: “Pai …eu… nu mai
deranjat ,dar te-ai dus peste smecheria mea … Pai din cauza ca ai tinut
aproape langa noi, d-aia am acceptat sa-ti dea omul 10.000 dolari“.
In declaratia sa, martorul P.R.a aratat ca inculpatul B.I. i-a oferit
suma de 10.000 dolari pentru a nu declara in fata organelor de
cercetare penala cine este cel care l-a taiat in zona gatului la data de
17.06.2003, respectiv inculpatul S.S.. Inculpatul B.I. i-a cerut sa se
impace cu S.S. pentru ca acesta sa scape de rigorile legii penale si
datorita presiunilor exercitate de inculpatul B.I., martorul P.R.C. a dat
declaratii necorespunzatoare adevarului in fata organelor de urmarire
penala, motiv pentru care a si fost condamnat alaturi de ceilalti doi
inculpati pentru infractiuN.de favorizarea infractorului, prin sentinta
penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala.
Aceasta fapta a fost dovedita, nu numai cu declaratiile martorului
P.(fost H.) R.C., ci si cu interceptarile convorbirilor telefonice purtate de
cei mentI.ati mai sus, precum si cu declaratiile martorului C.I., care a
confirmat sustinerile martorului P.R., in sensul ca acesta a fost contactat
telefonic de inculpatul B.I. pentru a nu declara adevarul in legatura cu
persO. care l-a taiat in zona gatului in timpul altercatiei,in schimbul sumei
de 10.000 dolari. Martorul a mai sustinut ca odata convorbirea dintre cei
doi inculpati a avut loc chiar pe telefonul sau, ocazie cu care inculpatul
B.I. i-a spus martorului P.R.“vino sa-ti iei banii”.
In acelasi sens, al exercitarii de presiuni asupra unor persoane prin
diversi membrii ai gruparii infractI.ale, în diverse scopuri a fost si
convorbirea purtata intre inculpatul S.S., zis N. a lu ‘ G. si inculpatul B.I.
la data de 17.06.2003, când cei doi discutau urmatoarele:
S.S. : “Vrei sa-ti spuna fratele tau doua cuvinte ? Sa mor eu si tu
daca te mint , cand am vorbit la telefon si cu R. astazi i-am spus : “ Bai
R., ce vrei sa-ti spun mai multe ma? Ca tu esti un baiat destept. E
vorba de N.: N.e seful, el m-a trimis “
B.I.: “Da, da”.
S.S.: “Cica… “Auzi bai, treaba ta ,dar nu e bine”. Acuma cand
vorbesc cu I.ala, ca ma suna ala cand te-am sunat pe tine, ii spun, Ba,
nene, m-a trimis N., bai”.
S-a sustinut de catre inculpatul B.I., în aparare, că atat timp cât el a
fost liber, locuind in cartierul F., era liniste pe strazi si nu proliferase
traficul de droguri, cum este situatia acum, cand el este arestat.
În opinia instantei de fond aceasta a fost un argument in
defavoarea inculpatului, reiesind ideea ca era de temut in cartier si
dovedind si faptul ca nimeni nu indrazN.sa savarseasca vreo infractiune
fara avizul acestuia. Altfel spus, in afara de membrii apartinand
antuR.ului inculpatului B.I., nimeni nu comitea infractiuni in cartierul F..
S-a mai afirmat pe parcursul procesului ca unii oameni, disparuti,
ar fi fost dati la lei spre a fi mancati, fiind vorba de datorinicii care nu-si
plateau datoriile reale sau pretinse fata de membrii gruparii infractI.ale
sau fata de “clientela” acestora.
Privitor la acuzatia infatisata de insusi inc.B.I. si considerata ca
fiind ridicola, aceea de a fi recurs la gesturi extreme, ca cele anterior
mentI.ate (aruncarea debitorului la lei), in cazul ineficientei negocierilor
cu persO. datoare, instanta a privit-o sub beneficiu de inventar, intrucat
nu s-au produs probe in acest sens si astfel aceste afirmatii, indiferent in
ce context ar fi fost facute, sunt pur speculative. Totusi, ca o reflectie,
instanta a amintit proverbul romanesc potrivit caruia “nu iese fum fara
foc” punând punct acestor comentarii.
Toate aspectele prezentate mai sus au fost reţinute de instanţă ca
elemente reale, in conturarea modalitatii concrete de savarsire a faptei
prev de art 7alin1-3 din Legea 39/2003.
S-au mai facut si afirmatii in sensul coruperii organelor judiciare si
parazitarii actului de justitie in general, al exercitarii unor actiuni de
intimidare a martorilor sau a partilor vatamate, care erau implicate in
procesele desfasurate in fata diverselor organe judiciare, aspecte
evidentiate printre altele si de declaratiile martorului cu identitate
protejata A.A. in declaratia data in sedinta publica din data de
25.11.2008, unde acesta a aratat ca pentru astfel de actiuni inculpatul
B.I. se folosea de un anume B., patronul restaurantului C.(n.n.martorul
P.C.).
Instanta a mai retinut ca pe langa activitatile prezentate mai sus,
alaturi de recuperarile de datorii, prin intimidare si santaj ori prin utilizare
de violenta sau amenintari, inculpatul B.I. pretindea plata unor taxe de
protectie de la patronii buticurilor, magazinelor, atelierelor, restaurantelor
din cartier, folosind urmatorul mod de O.re, descris de catre martorul cu
identitate protejata A.V., in declaratia sa: “persoane din grupul de
infractori din subordiN.sa faceau scandal sau amenintau direct patronii
firmelor, unii dintre acesti patroni apeland direct la N.sau la S.,
solicitandu-le protectie, deoarece stiau ca acestia sunt liderii grupului de
infractori, iar la cei care nu-i cunosteau mergeau direct inculpatii B.I.
sau B.V. si le cereau bani in schimbul protectiei. Banii obtinuti in acest
mod precum si banii obtinuti din alte infractiuni erau rulati mai departe
prin acordare de imprumuturi cu camata”.
Inculpatul G.C., care a fost un apropiat al inculpatului B.I., a
declarat referitor la activitatile infractI.ale ale inculpatului B.I. ca acesta
era cunoscut si de alte persoane din afara grupului, care ii solicitau sa ii
ajute sa recupereze anumite sume de bani imprumutate sau bunuri
furate de alti membrii ai lumii interlope. Astfel, N. C. isi trimitea oamenii
de incredere la recuperari, iar din banii obtinuti prin folosirea violentei si
amenintarilor incasa un procent stabilit de comun acord cu persO. care ii
solicitase ajutorul si acesta, la randul sau, din suma primita, ii platea si
pe oamenii care participasera la acea recuperare. Acelasi coinculpat a
mai declarat in continuare ca toate combinatiile care urmau sa fie facute
de oamenii din antuR.ul lui N. erau aduse la cunostinta acestuia si in
cazul in care cineva facea vreo arsura fara stirea lui N., iar ulterior
acesta afla, respectivul era amendat de N., fiind obligat sa-i plateasca
acestuia un comisI..
Privitor la modul de O.re cu privire la recuperarea datoriilor de la
persoanele care luasera imprumuri cu dobanda a fost reţinută si
declaraţia martorei C.I., care a arătat: “Daca persO. datornica intarzia sa
restituie imprumul sau dobanda cei doi frati trimiteau mai intai 2-3
persoane sa contacteze datorN.l si sa-l determine sa-si achite datoria,
fara a folosi violenta. In cazul in care persoanele trimise nu rezolvau
nimic, era anuntat imediat N.sau S. C., care, la randul lor, desemnau alte
persoane care sa se deplaseze la datornic si prin violenta si
amenintari sa-l determine sa restituie imprumutul sau bunurile cu care
garantau acele imprumuturi (masini, imobile, etc.)”.
Tot cu referire la aceste aspecte, in declaratia data in fata instantei
la data de 25.11.2008, martorul cu identitate protejata A.A. declara
despre inculpatul B.I. urmatoarele: “Stiu ca N.C. dadea bani imprumut
cu dobanda de 10-20% ,depinde de clientul respectiv. Daca datorN.l nu
platea banii, primea un termen pentru a-si achita banii, daca nu,
interveN.in forta. In general, pentru interventiile in forta apela la “F. “(n.n.
inculpatul D.S.). Pentru relatiile cu autoritatile statului N.C. il avea pe B.
(n.n. martorul P.C.), patronul Restraurantului C.…Stiu de H.ca este un
cetatean strain si a avut probleme cu ei din cauza unui imprumut pe care
nu l-a restuituit, aceasta fiind cauza scandalului. In general, ei se O.au
catre oameni cu bani multi din domeniul artistic, sportiv…Nu stiu detalii
cu privire la T.. Stiu ca N.C. avea o relatie stransa cu T.G.B., relatiile lor
erau de afaceri. G.nu a prea fost vazut in preajma lui N. pentru era mai
discret, iar relatiile lor erau de imprumut al banilor, unul de la altul.
Dupa cum se stie, G.B.avea agentie imobiliara si nu cred ca imprumuta
bani de la N.. De F.B. n.n.inc.G.F.) imi amintesc ca fiind un tip atletic,
cu figura impunatoare si care era trimis la recuperari.Toti erau trimisi la
recuperari. Multi aveau legitimatii de politisti printre care si B.… Relatiile
erau cordiale intre F. si B.I. pA. la un moment dat, cand F. o luase pe
cont propriu si B.I. s-a desesizat de faptele acestuia”. In continuarea
prezentarii activitatii infractI.ale a inc.B.I., ca lider al gruparii, martorul a
mai arata că: “Referitor la un exemplu concret in care F. a actI.at la
ordinele lui N.C. pot sa va spun cazul unui om care a imprumutat bani de
la N.si la momentul scandentei nu a putut sa achite banii, fiind trimis F.
care l-a batut pe acel om si l-a obligat sa cedeze proprietatea
apartamentului sau” .
Martorul cu identitate protejata C.V., referitor la activitatea de
criminalitate organizata desfaurata de inculpatul B. I.arata ca: “N.C. cu
timpul si-a extins aria de influenta in cartierele ........, chiar si prin centrul
avea un prieten F. care se ocupa cu droguri, iar el incerca sa-si bage
bodiguarzi peste tot, in toate locatiile, pentru ca astfel se faceau
”combinatiile”. N. trebuia sa castige din orice, avea pretentia ca din orice
combinatie ce se face sa se aleaga cu ceva’’. În sprijinul acestei ultime
afirmatii, au fost invocate aspectele rezultând din interceptarile
convoprbirilor telefonice purtate de inculpatul B.I. cu un anume ‘H.la
data de 15.05.2003, redate în considerentele hotărârii.
In continuare, martorul cu identitate protejata C.V., fiind audiat in
sedinta publica din data de 25.11.2008, referindu-se la inc.B.I., a
declarat urmatoarele: ’’Ardea si pe prietenii lui din bO., nu conta ! Si sa
va dau un exemplu : daca cineva lua bani cu dobanda 5%; existau 3
variante: fie N.se ducea la cel care a dat imprumutul si ii cerea o cota
parte din dobanda , fie se ducea la imprumutant si ii spuN. ca in loc sa
ii dea 20.000 euro respectivului mai bine ii da lui 15.000 euro si scapa
de datorie, fie le strica la amandoi combinatia; ii amenda pe amadoi cu
ce suma considera el de cuviinta. Pur si simplu se ducea la fiecare in
parte si spuN.ca ii datoreaza o anumita suma de bani, stabilita dupa
bunul lui plac, pe care o aplica cu titlu de amenda. Dau exemeplu pe C.
lautarul, care s-a uitat admirativ la amanta lui N.si pentru aceasta l-a
amendat si i-a luat masina ……. ,care era nou-nouta.C. nu avea
incotro,deoarece zbura din C.si bataia lui nu o lua nimeni. Nimeni nu
indrazN.sa se opuna vointei lui N., pentru ca toata lumea ii stia de
frica, iar daca cineva indrazN.sa depuna plangere la politie, la Sectia 19,
N.primea imediat informatia despre cel care s-a dus sa reclame si
bineinteles ca incepeau represaliile asupra acelei persoane”. Acelasi
martor a mai aratat despre inculpatul B.I. urmatoarele: “Sfera lui de
influenta s-a extins extraordinar de mult. Acea firma G.ul era o
adunatura de acoliti de-ai lui care pentru 300-400 euro erau dispusi
sa-ti rupa mainile si picioarele. In alte cazuri, N.se baga in actele firmei,
cu de-a sila si patronii acceptau pentru ca altfel nu puteau sa-si faca
afacerile, cum a fost cazul lui B. de la C., iar daca la un moment dat
incercai sa te separi te trezeai ca iti lua foc magazinul, restaurantul sau
ca banii care au fost dati cu imprumut nu se mai gasesc si alte chestii de
genul acesta. La alti patroni le cereau sa suporte mese festive sau pur
si simplu le cereau de la obraz diverse sume de bani, nu aveau nici o
jena fata de nimeni. Pe L.I. il trimiteau pe la restaurant si pe ”M.” la
cazinouri, unde era vadul cel mai bun pentru a da bani cu dobanda. B.
(n.n. inculpatul G.F.) era pumnul de fier al lui N., el era trimis unde era
mai greu cu N. si B.. N.il bagase pe A.., unchiul fotbalistului, ca sef de
sala la C., pentru a avea controlul asupra sumelor incasate si pentru a
sti cine mai vine pe acolo si ce se mai aude. ‘’
Acelasi martor a mai declarat: ’’Despre relatia lui N.cu inculpatul
D.S.stiu ca cei doi au fost prieteni pA. cand N.“l-a ars” cu 20.000 euro
intr-o combinatie, deoarece F. incepusese sa se separe ,sa-si formeze
propria brigada. Acea combinatie a lui F. de 20.000 euro era in legatura
cu unul T., un fel de impresar care organiza spectacole, mai trimitea si
fete in Japonia, ca dansatoare, dar de fapt pentru prostitutie ”. Martorul
sustine ca “fratii B.vorbeau in gura mare si povesteau despre femeile
lor, despre cui au rupt un picior sau o mA., despre ce influenta au,
absolut despre toata activitatea infractI.ala.”
Retinand situatia de fapt intocmai cum a fost expusa in rechizitoriu,
instanta a constatat ca în drept, fapta inculpatului B.I. care, în perioada
2002-2004 a constituit alaturi de fratele sau, inculpatul B.V., o grupare
infractI.ala organizata, la care au aderat mai multe persoane, în scopul
savarsirii de infractiuni, din cele prev .de art.2 lit.b pct.1-20 din Legea
nr.39/2003, cu scopul obtinerii de diverse foloase materiale, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.7 alin 1-3 din Legea
39/2003,cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal. S-a retinut starea de
recidiva postexecutorie avand in vedere ca la momentul debutului
acestei fapte, desfasurata pe parcursul anilor 2002-2004, inculpatul B.I.
nu era reabilitat in raport de condamnarile anterioare, la pedepsele de
3 ani si respectiv 4 ani inchisoare, cu privire la care a beneficiat de
clementa legiuitorului, conform Decretului lege de gratiere nr 23/1990.
Inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea in concurs a doua
infractiuni, una de complicitate la furt calificat si alta de furt calificat,
care au fost gratiate potrivit art 1 din Decretul lege nr.23/1990, insa in
conditiile in care inculpatul a perseV.t pe cale infractI.ala, fiind ulterior
condamnat prin sentinta penala nr.204/2003 a Judecatoriei Sector
2 .......si prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, s-a
apreciat a fi cert ca nu se poate considera reabilitat, pentru ca instanta
sa nu mai tina seama de condamnarile sale anterioare, ce constituie
prim termen al recidivei prev. de disp. art 37 lit.b Cod penal.
Constatând dovedită vinovatia inculpatului B.I., in raport de fapta
dedusa judecatii, instanta l-a condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea,
la a carei individualizare a avut in vedere criteriile generale prev.de art
72 Cod penal precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii
faptei.
In contextul individualizarii pedepsei instanta a retinut ca inculpatul
B.I. se afla la momentul pronuntarii acestei sentinte în ipoteza de a-i fi
fost admisa in prima instanta cererea de liberare conditI.ata din
pedeapsa in a carei executare se afla si presupunându-se deci ca scopul
pedepsei anterioare ar fi fost atins in ceea ce-l priveste. Insă, instanţa a
avut in vedere afirmaţiile inculpatului (rezultând din interceptarile unor
convorbiri telefonice), în sensul că atunci cand se va intoarce din
puscarie, va veni „tot haiduc”, ceea ce a condus la aprecierea că nici pe
departe fractia de 2/3 din pedeapsa anterioara de 6 ani inchisoare, ca
pedeapsa pe care inculpatul a primit-o si din a carei executare se cerea
a fi liberat conditI.at, nu a fost suficienta pentru indreptarea sa. S-a mai
reţinut de altfel, că inculpatul insusi se declara ‘’spaima Bucurestiului’’ cu
ocazia unei convorbiri telefonice purtate cu martorul Spirescu Justin
Andrei, audiat in sedinta publica din data de 30.09.2008, care indraznise
sa nu auda de faima lui la momentul cand a avut loc discutia (in anul
2004).
Concluzia instanţei a fost aceea că reactia penala trebuie sa fie
mai ferma in cazul inculpatului B.I., de altfel pe masura contributiei sale
infractI.ale, numai astfel putandu-se da satisfactie ideii de infaptuire a
justitiei si realizarii scopurilor pedepsei prev.de art.52 Cod penal.
Astfel, pedeapsa de 13 ani inchisoare, deci o pedeapsa O.ata spre
mediu, s-a apreciat a fi aptă să asigure satisfacerea tuturor criteriilor
generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal în
scopul indeplinirii in cele din urma a dezideratului reeducarii
inculpatului.
Din fisa de cazier a inculpatului B.I. a rezultat ca acesta a fost
condamnat la 6 ani inchisoare, pedeapsa in a carei executare se afla
inculpatul, care a fost aplicata prin sentinta penala nr.204/07.02.2003 a
Judecatoriei Sector 2 Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala
nr.1444/29.07.2004 a CAB, fiind emis MEPI nr.503/2003 de
Judecatoria Sector 2 Bucuresti.
Văzând că săvârşirea faptelor de criminalitate organizată s-a întins
pe perioada 2002-2004, A.că anterior ramânerii definitive a hotararii de
condamnare susmentI.ate, respectiv 29.07.2004, inculpatul fiind arestat
la data de 23.07.2004 în baza M.A.P. nr.304/24.07.2004 emis de
Tribunalul Bucuresti, infractiuN.prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003,
epuizandu-se in acel moment, a rezultat ca faptele ce fac obiectul
prezentei cauze sunt concurente cu cele pentru care inculpatul B.I. a
fost condamnat prin sentinta penala nr.204/07.02.2003 a Judecatoriei
sector 2 pentru savarsirea infractiunilor de talharie si lipsire de libertate
in mod ilegal, prev de art.211 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.37 lit. a,b
Cod penal si respectiv art.189 al.1,2 Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod
penal.
De asemenea, tot in concurs real se afla faptele deduse
judecatii, in cauza de fata cu infractiunile pentru care inculpatul B.I. a fost
condamnat prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului
Bucuresti-Sectia I-a Penala la o pedeapsa rezultanta de 2 ani, 7 luni si
17 zile inchisoare.
Prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa
definitiva prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ inculpatul B.I. a
fost condamnat la doua pedepse a cate 2 ani si 6 luni inchisoare fiecare
pentru savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului, prev de art.264
Cod penal si a unei infractiuni de complicitate la santaj prev. de art.26
rap.la art.194 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal.
Cele douuă infractiuni au fost savarsite la data de 17.06.2003 si
respectiv in perioada decembrie 2003– ianuarie 2004, ceea ce inseamna
ca sunt concurente cu infractiunile de criminalitate organizata
desfasurata pe perioada anilor 2003 si 2004, ce fac obiectul judecatii in
prezenta cauza.
Asa cum s-a mai precizat anterior, faptele ce se subscriu notiunii
de constituire a unui grup infractI.al organizat si care cad sub incidenta
Legii 39/2003, desi au ca moment de debut o data anterioara intrarii in
vigoare a actului normativ care incrimineaza ca atare aceasta
infractiune, A.ca data de 01.03.2003, intrucat savarsirea lor a continuat si
dupa momentul aparitiei acestui nou act normativ, avand ca moment final
pe cel al arestarii inculpatului, A.ca data de 23.07.2004, cand interventia
organelor judiciare a marcat momentul epuizarii acestei infractiuni,
incadrarea juridica a faptei a fost dată de noua lege speciala, dat fiind
caracterul unic al infractiunii deduse judecatii.
In concluzie, instanta retinand existenta infractiunii prev de art 7
alin 1-3 din Legea 39/2003 si a concursului de infractiuni prev.de art.33
lit.a Cod penal, avand in vedere că toate faptele savarsite de inculpat,
atât cele pentru care a fost sesizata prezenta instanta cu rechizitoriul
nr.147/P/2004, cat si cele pentru care s-au pronuntat cele 2 hotarari
definitive de condamnare s-au consumat inainte de ramanerea definitivă
a primei hotarari de condamnare, respectiv inainte de data de
29.07.2004, a procedat la aplicarea dispozitiilor legale specifice acestei
institutii.
Astfel, au fost descontopite pedepsele rezultante aplicate prin
sentintele mai sus amintite in pedepsele compO.nte, care au fost repuse
in individualiatatea lor şi în baza art 33 lit.a , 34 lit.b, 35 Cod penal
instanta a contopit pedepsele principale, urmand ca inculpatul sa
execute pedeapsa cea mai grea, aceea a inchisorii de 13 ani, ca
pedeapsa rezultanta, alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev.de art 64 lit.a si b Cod
penal, pe timp de 6 ani .
In ceea ce îl priveste pe inculpatul B.I., instanţa a retinut ca acesta
a desfasurat o îndelungata activitate de proxenetism, atat pe cont
propriu, cat si în colaborare cu membrii gruparii infractI.ale conduse de
fratii B.la Discoteca H., prin sora lor, inculpata S.A., aspecte relevate de
multitudiN.declaratiilor de martori audiati in cauza,dar si de interceptarile
convorbirilor telefonice purtate de inculpatul B.I. cu inculpatii G.E., B.V.,
cu un oarecare  «M.»  si cu inculpatul U. C.. În perioada anilor 2002-
2004 fenomenul exploatarii sexuale a prostituatelor ajunsese la
asemeN.cote încât proxenetii intre ei veneau in concurs la aceeasi
prostituata pentru a lua fiecare cate o cota parte (asemeni creditorilor
chirografari de la masa credala) din încasarile ei.
Pentru exemplificare instanţa a reţinut discutia dintre
inculpatul B.I. cu un alt proxenet, pe nume “M.”, care era finul sau, aflând
ca fata trimisa de acest M. in Elvetia nu-i mai trimitea proxenetului ei
bani in Romania, pentru ca acest lucru ii fusese interzis de inculpata
S.A., care o “pR.ase” pe fata respectiva.
Despre inculpatul B.I. martora C.I.a F.a declara ca avea si el
doua prostituate pe nume A. si G. din Republica Moldova si un sofer
«G. »  care ii transporta prostituatele.
De asemenea, instanta a retinut ca inculpatul B.I. se ocupa si de
cultivarea relatiilor cu politia, el stiind dinainte momentele cand organele
de politie urmau sa efectueze razii pentru depistarea prostituatelor in
diverse loC.ri din Bucuresti, inclusiv in Discoteca H.si pentru acest motiv
inculpatul se bucura de o oarecare independenta fata de membrii
gruparii infarctI.ale condusa de fratii B., relevanta fiind sub acest aspect
declaratia martorei S.C., din data de 27.04.2005, unde arata ca
«uneori proxenetii strangeau diverse sume de bani care prin
intermediul lui C.B. (n.n.inc B.I.) ajungeau la politistii din cadrul Sectiei
2 Politie sau la politistii de la Politia Capitalei ,care aveau ca sarcina
combaterea prostitutiei »
O alta martoră cu identitate protejata, N.P. S., a declarat la data de
17.06.2005 urmatoarele : ‘’Am vazut ca rapirea ( n.n. este vorba despre
rapirea martorelor C.A., C.V., U.N.), a fost chiar observata de niste
politisti de la Sectia de langa H., insa nu au intervenit ca urmare a
faptului ca la autoturismul lor s-a deplasat C.B. (n.n. inculpatul B.I.),
care le-a dat o spaga ».
Pe inculpatul B.I. l-a identificat in sala de sedinta la 28.10.2008
martora U.N.ca fiind ’’D.ul cu tricou albastru’’, pe care l-a cunoscut la
Discoteca H., alaturi de alti proxeneti, dintre care ii numeste, din randul
celor prezenti, pe inculpatii B.V., U. C., P.A. si S.M..
Martora C.A., audiata fiind la urmarirea penala l-a identificat de pe
plansele fotografice pe inculpatul B.I., ca fiind persO. de la pozitia 5
careia i se spune „C.B.’’. Aceasta a aratat despre inculpat ca „era unul
dintre oamenii apropiati ai lui S. C. si sora acestuia, A., in ceea ce
priveste coordonarea si controlul activitatilor de proxenetism si prostitutie
care aveau loc in Discoteca H.. Acesta cunostea absolut tot ce se
intampla in discoteca, mai precis in legatura carui proxenet se aflau
prostituate, ori daca existau prostituate in discoteca care nu erau in
legatura unui proxenet.’’C.B.’’,in ultima perioada, pA. sa fie arestat, m-a
abordat in citeva randuri,vorbindu-mi pe un ton foarte agresiv :‘’Tu ce
cauti aici in discoteca, intrucat nu platesti nici o taxa si sa pleci’’. In
acelasi mod le-a vorbit si altor fete care de teama lui nu le-am mai
vazut in discoteca’’.
Inculpatul B.I. era un bun cunoscator a ceea ce se intampla in
Discoteca H.si pentru acest motiv era tolerat de familia B., care apela la
serviciile lui dacă era vreo problema cu vreo prostituată la vreo sectie de
politie sau daca se depuN.vreo reclamatie de catre cineva in legatura cu
aceste fete, inculpatul recomandandu-se ca el este jurist si cu el trebuie
sa se tina legatura (vezi convorbirea telefonica din data de 3.05.2004
dintre inculpat si un anume’’N.‘’, care ii adusese la cunostinta
inculpatului B.I. faptul ca la o sectie de politie fusese depusa o plangere
impotriva unei fete pe nume ‘D..’’ cu privire la furtul unei sume de bani).
Faptul ca existau relatii de colaborare intre inculpatii B.I. si B.V. a
fost ilustrat si de interceptarile unor convorbiri telefonice din data de
24.03.2004 in care cel din urma inculpat ii oferea primului un „porc” (n.n.
o prostituata), descriind in felul urmator tranzactia:
B.V. : E c-am piperat, dar e frumusel, te intelegi cu oamenii.Ai
inteles ?
B.I. : Da, la ce bani ?’’
B.V. : Asa la prima vedere ‘’500 de dolari , dar …stiu eu, te intelegi
tu cu ei, porcul arata extraordinar de frumos, are si acte, stie care e
treaba cu porcul, e piesa, piesa porcul, blonda, frumoasa, inalta, tot ce
trebuie. Acuma depinde daca te intelegi si daca o vrei !’’
Inculpatul I.A., în sprijinul afirmatiilor referitoare la pozitia si
rolul inculpatului B.I. în cadrul gruparii infractI.ale condusa de fratii B.,
releva urmatoarele aspecte in declaratia sa din data de 4.07.2005 , care
sunt intarite si de declaratiile martorelor P.C., S.C., R.M., C.C..I.a,
precum si de cele ale martorilor cu identitate protejata O.L.si S.Z., cu
ocazia audierilor efectuate atat la urmarirea penala, cat si la cercetarea
judecatorească. În sensul celor arătate se reţin cu titlu de exemplu, din
declaratia inculpatului I.A., următoarele :
„Persoanele chemate la discutii erau aduse prin metode violente,
uneori erau transportate in portbagajele autoturismelor.Din brigada A.i C.
faceau parte urmatoarele persoane :S.S., B.I., U. C., R. (n.n. inculpatul
B.R.C.), „M.’’, „J.’’ (inculpatul I.D.), I.L.(n.n. inculpatul M..) si altii…’’C.B.’’
la fel ca si U.C.era considerat mai important dintre cei care compuneau
brigada, mai ales datorita cunostintelor pe care le avea in cadrul
politistilor. Spre exemplu : la discutiile mai importante care aveau loc in
brigada A.i se purtau doar intre aceasta , U. si C.B.… In situatia
izbucnirii unui conflict intre prostituate sau proxeneti si conducerea
discotecii,U. si B.legatura cu I. (n.n.inc A.I.), mediind conflictul respectiv.
Un exemplu concret a avut loc atunci cand unele prostituate s-au drogat
in toaleta discotecii, arungand seringile pe podea. In acel moment „I.’’ a
luat legatura cu proxenetii mentI.ati, cerandu-le sa nu mai aduca in local
prostituate care se drogau, deoarece ii faceau probleme (declaratie din
data de 5.06.2006).
In declaratia inculpatului I.D.acesta a aratat ca la asa-numita
razmerita care a avut loc la Discoteca H.negocierile s-au purtat intre N.I.
(inculpatul A.I.), pe de o parte, iar pe de alta parte, ca reprezentanti ai
inculpatei S.A. au participat „C.B.’’ (n.n. inc.B.I.) si „C.E.’’.
Tot in legatura cu rolul inculpatului B.I. in cadrul Discotecii
H.martora G.A.M. a declarat ca „pe B.I. eu l-as caracteriza ca
omniprezent in jurul A.i’’.
În drept, instanţa a reţinut că fapta inculpatului B.I. zis C.B., care in
perioada anilor 2002-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala
organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine
foloase materiale prin savarsirea de infractiuni, din cele prev de art.2 lit.b
pct 1-20 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.
Constatând dovedită vinovatia inculpatului in raport cu fapta
dedusa judecatii, pe baza probelor administrate pe parcursul intreG.i
proces penal, instanta a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsa cu
inchisoarea, la a carei individualizare a avut în vedere criteriile generale
prev de art 72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si
personale ale savarsirii faptei.
La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului B. I.
tinand cont si de pozitia acestuia in cadrul ierarhiei gruparii infractI.ale si
al rolului important avut in acest domeniu al traficului de persoane si
proxenetismului, instanta a considerat ca o pedeapsa de 7 ani inchisoare
corespunde pe deplin asigurarii dezideratului reeducarii inculpatului si
atingerii totodata si a celorlalte scopuri ale pedepsei prev.de art.52 Cod
penal.
De asemenea, instanta a ţinut cont si de imprejurarea ca prin
sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva
prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, inculpatul B.I. a fost
condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea
infractiunii de proxenetism prev.de art.329 alin.1 si 2 Cod penal, cu
aplic.art 41 alin.2 Cod penal, astfel ca s-a dovedit ca autoritate de lucru
judecat implicarea sa profunda in fenomenul exploatarii sexuale a
prostituatelor care actI.au la Discoteca H., in ciuda pozitiei procesuale
constante a inculpatului de negare a faptei.
Prin hotararea mai sus amintita s-a statuat cu autoritate de lucru
judecat in sensul ca activitatea infractI.ala desfasurata de inculpatul B.I.
este pe deplin dovedita, retinandu-se ca a desfasurat activitati de
proxenetism prin inlesnirea actiunii ilicite de prostitutie si tragerea de
foloase de pe urma practicarii acesteia, in discoteca H.de catre doua
prostituate racolate de el, A. si G., prima de origine din Republica
Moldova, cea de a doua din Bucuresti.
Văzând ca faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinţa amintită mai sus, sunt concurente cu cele deduse judecatii in
cauza de fata, instanta, constatand incidenta dispozitiilor art.33 lit.a Cod
penal referioare la concursul real de infractiuni, s-a dispus contopirea
celor doua pedepse cu inchisoarea, dandu-i-se spre executare
inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare cu
aplic.art 71-64 lit.a si b Cod penal.
Fata de imprejurarea că aplicarea pedepsei complementare este
obligatorie, in baza art 65 Cod penal instanţa a interzis inculpatului
exercitiul drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5 ani,
in conditiile art 66 Cod penal, pedeapsa urmând a se executa alaturi de
pedeapsa principala stabilită mai sus, conform disp.art.35 Cod penal.
Cu titlu de pedeapsa accesorie, instanta a dispus in baza art 71
Cod penal interzicerea exercitarii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod
penal.
In ceea ce il priveste pe inculpatul A.I., instanta a retinut, in esenta,
ca în calitate de sef de sala la Discoteca H.a pretins si primit diverse
sume de bani pentru a-si dea acordul la practicarea prostitutiei de catre
fetele aduse in acest scop de catre proxenetii lor in incinta acestui local.
Astfel, din declaratiile martorelor N.P., B.N.S., D.N.N.C.I.C., S.S.ia A.,
A.C.R., G. O. M. instanţa a reţinut, fara dubiu, existenţa unei intelegeri
intre patronii loC.lui si proxenetii care isi desfasurau activitatea in
Discoteca H., din care ambele parti castigau bani pe seama persoanelor
care se prostituau.
Astfel, martora A.C..declara ca :’’Atât patronul discotecii, pe care il
stiu sub numele de B., cat si seful de sala, pe care il stiu sub numele de
I.,cunosteau faptul ca noi practicam prostitutia in local,fiind de acord cu
acest lucru,intrucat obtineau foloase materiale de pe urma noastra.’’
Martora C.I.a precizeaza in plus ca ’’atunci cand trebuia sa plecam
cu unul din clientii discotecii pentru a intretine raporturi sexuale contra
cost, I. ne obliga sa platim la bar suma de 1.500.000 lei (n.n.lei vechi),
ceea ce reprezenta echivalentul unei sticle de sampanie, care trebuia
achitata indiferent daca respectiva bautura era consumata sau nu.’’
Aceste aspecte au fost confirmate si de inculpatii U. C., I.D.si I.A.,
proxeneti care actI.au in Discoteca H.si care au relatat urmatoarele
aspecte: ’’Pe parcursul derularii activitatii de proxenetism am ajuns sa-i
cunosc pepatronii discotecii H., pe care ii stiu sub numele de B. si I.,
venind in contact direct doar cu ultimul. Astfel, cunosc ca cei doi erau la
curent cu activitatea de proxenetism si prostitutie desfasurata in loC.l
lor,implicandu-se in aceste activitati,in sensul ca stabileau de comun
acord cu gruparea de proxeneti condusa de A.C. numarul prostituatelor
care puteau intra in discoteca, impunand acestor prostituate o taxa de
intrare de 100.000 lei, precum si o consumatie obligatorie de aproximativ
1.500.000 lei (echivalentul unei sticle de sampanie). Daca una din
prostituate nu efectua aceasta consumatie obligatorie, era considerata
ca fiind datoare, fiind obligta sa plateasca restanta in urmatoarea zi, in
caz contrar I. nevrand sa-i mai permita intrarea in discoteca. ’’
Referitor la inculpatul A.I., instanta a retinut in primul rând ca este
vorba despre o persoană cu o vârsta destul de înaintată si cu experienta
de viata si profesI.ala in domeniul comertului si alimentatiei publice. Ca
sef de local la Discoteca H., in anii 2000-2004, cand fratii B.erau
nestaviliti si nici un comerciant nu indrazN.sa li se opuna, fiind sprijiniti
chiar de politie sau de oameni politici, inculpatul A.I. avea de ales intre
doua variante: ori le interzicea accesul in local inculpatilor si atunci
suporta repercursiunile (amenintari, distrugeri ale bunurilor din dotare,
scandaluri in fata clientilor s.a.m.d.), ori ii accepta in anumite conditii si
cauta sa mentina liniste in local pentru bunul mers al acestuia, ba chiar
sa obtina si un profit.
Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul A.I. a
optat pentru varianta a doua, dar din dorinta de a obtine cat mai multi
bani, a depasit granita legalitatii, intrand pe taram infractI.al. Elementul
de ilegalitate a aparut odata cu instituirea obligatiei platii unor taxe de
catre prostituatele care isi racolau clientii din discoteca, banii fiind
perceputi fie sub forma unor consumatii obligatorii, pe care trebuiau sa le
faca clientii fetelor respective, fie sub forma plăţii unui comisI.la parasirea
loC.lui cu clientul. Aceasta procedura de ’’spoliere’’ a prostituatelor din
discoteca a constituit la un moment dat si motivul „razmeritei” despre
care au facut vorbire martorele audiate in cauza, inculpatul A.I. reusind
dupa negocieri cu proxenetii sa-si mentina „dreptul castigat”, de
percepere a taxei mai sus amintite. In aceasta situatie inculpatul A.I. a
realizat elementul material al infractiunii de proxenetism, prin tragerea de
foloase materiale de pe urma practicarii prostitutiei de catre fetele carora
le permitea sa ii frecventeze loC.l in scopul racolarii de clienti. Daca pA.
la momentul confruntării pentru mentinerea comisI.ului perceput mai mult
sau mai putin benevol si sub o forma sau alta, activitatea infractI.ala a
inculpatului A.I. avea un oarecare caracter echivoc, din acel moment
pozitia sa a fost certă de pretindere a anumitor sume de bani pentru a
permite practicarea prostitutiei în loC.l condus de el si de fratele său.
Prin urmare, elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism prev.
de art.329 alin.1 Cod penal s-au conturat cert în acest moment, atat din
punct de vedere al laturii obiective, cât si din punct de vedere al laturii
subiective.
De altfel, implicarea sa în activitatea de sprijinire a proxenetismului
desfasurat sub indrumarea fratilor B.si a inculpatei S.A. a fost relevata si
de declaratia martorei cu identitate protejata N.P. S., care in declaratia
sa din data de 25.11.2008 arata urmatoarele: „Fratele patronului
discotecii, I., traia cu una din fetele A.i, C. o chema si de aceea relatiile
dintre I. si A.erau foarte bune. Din auzite stiu ca I. avea si el de castigat
bani de pe urma practicarii prostitutiei la el in discoteca si se auzea ca
traia si cu unele fete”.
În drept, instanţa a apreciat că fapta inculpatului A.I. care în
perioada 2000-2004, în baza unei rezolutii infarctI.ale unice, a inlesnit
activitatea de prostitutie si proxenetism a retelei de prostituate
coordonata de inculpata S.A., in sensul ca a pus la dispozitia acestora
Discoteca H., in vederea racolarii de clienti si a tras foloase materiale din
activitatile desfasurate de prostituate, intruneste elementele constitutive
ale infractiunii de proxenetism,prev. de art 329 alin 1 Cod penal cu
aplic.art 41 alin 2 Cod penal.
Constatând deci ca se face vinovat de savarsirea faptei deduse
judecatii, instanta l-a condamnat pe inculpatul A.I. pentru infractiuN. de
proxenetism, in limitele de pedeapsa prev. de art.329 alin.1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei instanta a tinut cont de criteriile
generale prevazute in art.72 Cod penal, enuntate mai sus, precum si de
ansamblul elementelor care circumstantiaza savarsirea faptei. Astfel, din
actele in circumstantiere depuse la dosarul de urmarire penala si la
dosarul instantei a rezultat ca inculpatul A.I. a lucrat cu carte de munca
inca din data de 20.10.1970, fiind incadrat la Fabrica de ventilatoare
Bucuresti, avand meseria de baza lacatus pentru constructii metalice.
Ulterior a devenit comerciant, ospătar, barman, vanzator in alimentatia
publica, apoi a fost controlor mecanic, administrator, patron si din data
de 1.04.1998 a fost angajat cu contract de munca, pe perioada
nedeterminata, ca sef de unitate la C.ul H.. De la toate locurile de
munca si de la preotul din Parohia Floreasca inculpatul A.I. are
caracterizari foarte bune. Tinand cont de toate circumstantele reale si
personale ale savarsirii faptei in ceea ce-l priveste pe inculpatul A.I.,
instanta s-a O.atat la individualizarea pedepsei catre minimul special,
respectiv la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Tinand cont ca inculpatul A.I. nu a mai incalcat legea penala, fiind
la prima abatere de acest fel, că are varsta de 58 ani si ca om matur
intelege exact consecintele faptei sale, instanta a apreciat ca se poate
suspenda conditI.at executarea pedepsei aplicate inculpatului, fara a se
impiedica atingerea scopurilor pedepsei stabilite de legiuitor in cuprinsul
disp.art.52 Cod penal.
Referitor la inculpatul P.A., instanta a retinut ca a fost un apropiat
si membru loial al C.C., actI.and pe segmentul infractiunilor legate de
traficul de persoane si proxenetism, fiind unul din proxenetii situati în
zona de lux a acestei afaceri, in sensul ca prostituatele lui erau solicitate
la comanda de catre clienti si erau trimise la marile hoteluri din Bucuresti,
unde era cazat clientul.
Inculpatul P.A. tiN.legatura cu personalul acestor hoteluri de lux,
care, în momentul în care aparea o solicitare, sunau pe inculpat pentru a
trimite o fata disponibila ca sa ofere servicii sexuale contra cost clientului
care facuse comanda. La randul sau, inculpatul P.A. colabora cu
inculpatul S.M., cunoscut in antuR.ul inculpatului B.V. ca avand
prostituate rusoaice, precum si cu C.T.., concubina acestuia din urma,
astfel incat, in situatiile cand se intampla ca inculpatul sa nu aiba fete
disponibile, “colegii” sai de breasla ii trimiteau din fetele pe care le
aveau ei.
Martorul cu identitate protejata T.I. a declarat in fata instantei cu
privire la acest aspect ca “S.M. avea prostituate rusoaice pe care i le
dadea lui “L.” (n.n. P.A.) sa le bage la “combinatii”… P.A. le avea pe L.si
P. … S.M. le avea pe O.., T., L. si N.”.
Implicarea efectiva a inculpatului P.A. in grupul infractI.al organizat
a constat nu numai in intretinerea unor relatii de colaborare cu inculpatul
S.M., care era un apropiat al inculpatului B.V., ci si in plata unei cote
parti din incasarile prostituatelor sale catre inculpatul B.V., precum si in
derularea unor relatii directe, pe linie de proxenetism, cu acesta din
urma.
Martorul cu identitate protejata C.V. a declarat in sedinta publica
din data de 25.11.2008 ca” “L.” (n.n. inculpat P.A.) transporta femeile lui
S., U. si A.,… fie le scotea la combinatii in oras, fie erau duse peste
hotare… S. incasa taxele de protectie de la ceilalti proxeneti, respectiv
de la “L.” ,G. si U.. “L.” s-a dus la Palma de Majorca ,in Spania si banii
se depuneau pe carduri sau conturi sau ii mai aducea “L.” in tara.
S-a reţinut astfel că şi inculpatul P.A., asa cum fiecare dintre
membrii gruparii infractI.ale organizate isi avea locul si rolul sau, la
randul lui detiN.o anumita pozitie in raport de ceilalti inculpati,
manifestandu-se pe segmentul exploatarii sexuale a prostituatelor.
Despre rolul inculpatului P.A. in cadrul grupului de proxeneti si
integrarea lui in acest segment infractI.al inculpatul I.D. declara ca “P.A.
zis “L.”, impreuna cu S.M., raspundea de coordonarea unei anumite
parti (cea care nu avea legatura cu H.) a activitatii de proxenetism a
C.C.. Cunosc faptul ca atat F. (n.n.inc. D.S.), cat si “L.” cotizau lui S. C.
la intervale regulate, diverse sume de bani ce proveneau din activitatile
infractI.ale pe care le coordonau”.
De altfel, pentru implicarea sa în traficul de persoane si în
proxenetism inculpatul P.A. a fost condamnat prin sentinta penala
nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......Sectia I-a Penala, ramasa definitiva
prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ la pedeapsa inchisorii de 4
ani si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal pe timp
de 2 ani.
Prin urmare, s-a apreciat că in mod indubitabil s-a facut proba, prin
hotararea judecatoreasca definitiva, care are autoritate de lucru judecat,
in ciuda pozitiei procesuale a inculpatului, de negare a faptelor, ca
inculpatul P.A. se face vinovat de traficarea in scopul obtinerii de foloase
materiale a minorelor P.I.N., P.A.D.si M.I.M., care, în perioada 2001-
2004, au fost plasate unor diversi barbati pentru a se prostitua. Chiar
daca inculpatul a depus la dosar copii de pe pasaport, din care rezulta ca
nu are vize pentru tari precum Spania, Franta ori Elvetia, unde liderii
gruparii infractI.ale aveau prostituate, pe care le exploatau sexual si
primeau banii in Romania, acesta nu exclude implicarea sa in traficul de
personae si in proxenetismul desfasurat in tara, cel putin, care este
probat indubitabil.
De asemenea, s-a mai constatat prin aceeasi hotarare ca in
perioada 2001- 2004, tot in baza unei rezolutii infractI.ale unice,
inculpatul P.A. a recrutat pe martorele G.E.F., I.A.C. si a indemnat,
inlesnit si tras foloase materiale din practicarea prostitutiei de catre
G.E.F., I.A.C., B.L., C.O.. si U.N..
S-a mai retinut din probele dosarului ca inculpatul P.A., desi nu
a exercitat nicio forma de constrangere asupra martorei U.N., totusi
prin intermediul lui, inculpatul B.V. a primit banii (suma de 3000 Euro)
de la aceasta fata, careia i-a retinut pasaportul si pentru a-si redobandi
libertatea, a fost nevoita sa accepte sa achite in rate suma solicitata, sub
amenintarea alternativei de a fi inapoiata proxenetului ei, M.P.zis T., de
la care fugise pentru ca o batea.
Chiar daca strict juridic instanta care s-a pronuntat asupra
acestei fapte, pentru care inculpatul P.A. a fost trimis in judecata in
acelasi dosar (28733/3/2005) a constatat ca el nu se face vinovat de
complicitate la infractiuN.de santaj savarsita de inculpatul B.V. asupra
partii vatamate U.N., intrucat faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive, totusi, faptic, a retinut colaborarea dintre cei doi inculpati, pe
linia colectarii banilor adunati cu orice titlu, de la oricine ii datora, ceea ce
dovedeste implicarea sa in grupul infractI.al organizat, cu un rol anume,
bine determinat .
Din punct de vedere al infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea
39/2003 s-a apreciat că aceasta activitate se circumscrie elementelor
constitutive ale acestei infractiuni, deoarece ajutorul dat de inculpatul
P.A. inculpatului B. V. in strangerea banilor obtinuti prin santaj,
reliefeaza subordonarea specifica dintre liderul grupului infractI.al
organizat si un membru al acestui grup, cum este inculpatul P.A..
Instanţa de fond mai reţine că între inculpatul P.A. si ceilalti
membrii ai gruparii infractI.ale, indeosebi cei care actI.au in domeniul
proxenetismului, in frunte cu inculpatul B.V., existau relatii de coO.re in
activitatile infractI.ale desfasurate pe acest segment, in conditiile
respectarii calitatii de lider a inculpatului B.V., cu toate consecintele ce
decurg de aici.
Spre exemplu este reţinută declaraţia martorei C.T.. vis-à-vis de
acest aspect: “In schimbul protectiei pe care o primea de la S. C. si in
schimbul permisiunii de a folosi numele lui S. C., ”L.” (n.n. P.A.) era
obligat sa-i plateasca o parte din banii pe care ii obtiN.din proxenetism.
Astfel cum era organizata lumea interlopa in sfera proxenetismului la
nivelul Municipiului Bucuresti, nu puteai rezista ca proxenet fara sa ai o
protectie din partea unei persoane cu influenta in sfera lumii interlope”.
Asadar, inculpatul P.A., înţelegând exact acest lucru, al necesitatii
unui sprijin important din lumea interlopa, a aderat la gruparea fratilor B.,
a caror faima si influenta era incontestabila la vremea aceea (anii 2002-
2004), sprijinind activitatea infractI.ala a acestei grupari, devenind chiar
“mA. dreapta a lui S.”, dupa cum afirma martorul cu identitate protejata
C.V. in declaratia sa data in fata instantei.
Tot in sarcina inculpatului P.A. instanta a mai retinut si implicarea
sa in intimidarea martorilor ce urmau a se audia in cauza, activitate
specifica gruparilor infractI.ale organizate, memoriul depus la dosar de
martora I.A.C., ce a fost exploatata sexual de catre inculpat, fiind
apreciat ca relevant in acest sens.
În drept, instanţa a apreciat că fapta inculpatului P.A. de a adera
la gruparea infractI.ala condusa de fratii B.V. si B.I. si de a o sprijini in
scopul savarsirii unor infractiuni grave, din cele enumerate in cuprinsul
disp.art.2 lit.b pct.1-20 din Legea nr.39/2003, pentru obtinerea de foloase
materiale, intruneste elementele constitutive sub aspect obiectiv si
subiectiv, ale infractiunii prev de art.7 al.1-3 din Legea 39/2003.
Constatand dovedita vinovatia inculpatului P.A. in raport de fapta
dedusa judecatii, astfel cum a fost retinuta si descrisa mai sus, instanta l-
a condamnat pe acesta la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei
individualizare a ţinut cont de criteriile generale prev. de art.72 Cod
penal, precum si de ansamblul circumstantelor reale si personale ale
savarsirii faptei.
Astfel, in limitele de pedeapsa prev.de art 7 alin.1 din Legea
39/2003, care sunt intre 5 si 20 de ani, instanta s-a O.at către o
pedeapsa usor peste limita inferioara, respectiv 7 ani inchisoare, tinand
cont de indelungata si temeinica activitate infractI.ala a inculpatului in
cadrul grupului organizat, de pozitia si influenta sa in aceasta grupare a
fratiilor B., pe de o parte, dar si de faptul ca s-a limitat oarecum la un
singur segment de activitate, mai exact la cea legata de proxenetism, pe
de alta parte, cu luarea in considerare a actelor in circumstantiere
depuse la dosar.
De asemenea, instanta a mai retinut potrivit fisei de cazier judiciar
a inculpatului, ca acesta a fost condamnat pentru savarsirea a trei
infractiuni de trafic de persoane, in forma prev.de art 13 alin.1 din Legea
678/2001, cu retinerea de circumstante atenuante, conform art.74 lit a si
c Cod penal, la trei pedepse a cate 4 ani inchisoare fiecare, pentru
faptele savarsite in perioada anilor 2001-2004 referitoare la
exploatarea sexuala a minorelor P.A.., P.A.si M.I..
Aşa fiind, s-a constatat că fapta dedusa judecatii in cauza de fata,
derulata pe parcursul anilor 2002-2004, de aderare si sprijinire a gruparii
infractI.ale organizate conduse de fratii B., este concurenta cu cele 3
fapte de trafic de persoane mentI.ate mai sus, fiind aplicabile dispozitiile
art.33 lit.a Cod penal.
De asemenea, tot in concurs real se afla toate aceste infractiuni si
cu aceea de proxenetism derulata in perioada anilor 2001-2004, pentru
care inculpatul P.A. a fost condamnat prin aceeasi sentinta
(966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti) la pedeapsa de 4 ani
inchisoare, in baza disp.art.329 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art.74 lit.a
si c Cod penal.
Prin aceeasi sentinta au fost aplicate si 4 pedepse complementare
constand in interzicerea exercitarii drepturilor prev de art. 64 lit.a si b Cod
penal pe timp de 2 ani, pe langa fiecare dintre cele 4 pedepse
principale a cate 4 ani inchisoare fiecare.
Asa fiind, constatand concursul de infractiuni prev. de art 33 lit.a
Cod penal, instanta a repus in individualitatea lor pedepsele mentI.ate
mai sus, care prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......au
fost contopite in pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare si 2 ani
interzicerea drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod penal si a procedat
apoi conform disp.art.34 lit.b si art 35 Cod penal, contopind toate
pedepsele principale si pe cele complementare si stabilind a se executa
pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa
principala rezultanta, precum si degradarea militara si interzicerea
exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5
ani.
Privitor la inculpatul R.L.s-a reţinut că este un alt membru al
acestei grupari infractI.ale şi care se afla in imediata apropiere a
inculpatului D.S.zis “F.”, fiind totodata finul de cununie al acestuia.
Fapta de aderare la gruparea infractI.ala condusa de fratii B.I. si B.V.,
prin intermediul nasului sau, inculpatul D.S., a fost recunoscuta de catre
inculpatul R.L.,care a justificat-o intr-un fel, in declaratia sa data in fata
instantei, in sedinta publica din data de 13.05.2008, prin faptul ca avea
nevoie de protectie in cartier, in conditiile in care isi facuse o afacere
acolo. Astfel, inculpatul declara : “Ideea pe care am avut-o
imprietenindu-ma cu “F.”, pe care il cunosc din copilarie si sta la trei
strazi distanta de casa mea, era de a avea o anume protectie in
cartier, intrucat aveam si eu o afacere si asa am realizat ca pot
supravietui in acea zona. Am cunoscut personal familia B.cand a avut
loc incidentul cu masina mea, atunci cand mi-a luat-o “G.” (n.n. inculpatul
S.C.) si in acest fel am ajuns la hotel la N.pentru discutii, fiind vorba de
toamna anului 2002 sau 2003, nu mai tin minte”.
Si inculpatul D.S.zis “F.” a confirmat aspectele relatate mai sus,
aratand ca: ”Eu aveam o relatie apropiata cu finul meu, R.L.si daca se
lua cineva de el sau de mine saream unul pentru altul si alaturi de noi
mai veneau R.B. si finul meu, Horatiu, care nu are nici o implicatie in
acest dosar. Cunosc imprejurarea ca finul meu a trebuit sa isi
rascumpere cu o suma de bani un BMW luat din fata spalatoriei,masina
pe care o avea spre vanzare si pe care ,sub pretextul ca vrea sa o
arate unui client, “G.” (n.n.inc S.C.) s-a urcat in ea si dus a fost. Noi, fiind
romani in acel cartier plin de majoritari de etnie rroma, saream unul
pentru altul si ne ajutam. Astfel, m-am dus cu finul meu sa discutam
despre masina, iar “G.” s-a urcat pe capota masinii mele, sarea pe ea si
mi-a indoit-o” .
Inculpatul R.L.a sustinut in declaratia sa data in fata instantei ca la
un moment dat a fost chiar victima unei fapte de inselaciune savarsita
de inculpatul S.C. in dauna sa, care, avand girul fratilor sai mai mari, l-a
pagubit de o masina, oferindu-se să i-o vanda el si sa-i dea banii
ulterior.
In acest context inculpatul R.L.a sustinut ca faptele savarsite de el
si de inculpatul D.S.(care era si nasul sau) au fost, oarecum, o reactie in
fata infractorilor de etnie rroma, care erau majoritari in zona F. si care
practic faceau legea in cartier, impunand plata unor taxe de protectie
oricui avea o afacere pe teritoriul controlat de ei.
Instanta a retinut aceste aspecte ca circumstante ale savarsirii
faptelor ce-i sunt imputate inculpatului R.L., fara insa a le califica drept
cauze exO.ratoare de raspundere, ci cel mult circumstante atenuante
judiciare, intrucat aceasta explicatie nu scuza violenta manifestata de el
în savarsirea faptelor la care a participat, firea omului nefiind in general
influentata de aspecte extrinseci.
Odata intrat in antuR.ul inculpatului D.S., inculpatul R.L.s-a dedat
la savarsirea unor diverse infractiuni din cele prev.de art 2 lit.b pct.1-20
din Legea 39/2003, pentru unele dintre ele fiind si condamnat prin
sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I-a
Penala.
Prin această hotărâre, s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat,
participarea cu vinovatie a inculpatului R.L., alaturi de inculpatii D.S.,
C.S., A.V.R.si alte doua persoane, la lipsirea de libertate si santajarea
partii vatamate D.I.A., care a fost constransa prin amenintari si lovituri
repetate sa recunoasca in scris ca datoreaza suma de 5.500 USD
numitului A.V.R.. De asemenea, în cuprinsul chitantei, ca inscris
constatator, partea vatamata a fost obligata sa faca in scris mentiuN.ca,
in caz de neplata la scadenta, 04.03.2004, ora 20,00, isi va vinde un ochi
sau un rinichi.
Pentru aceste fapte, savarsite la data de 03.03.2004, in cadrul
gruparii infractI.ale organizate, inculpatul R.L.a fost condamnat la doua
pedepse cu inchisoarea, una de 3 ani, aplicata in baza art 189 al.1 si 2
Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a, art.74 alin.1 lit.c şi art 74 alin.2 Cod
penal si art.76 alin.1 lit.b Cod penal si alta de 3 luni, aplicata in baza art
194 alin.1 Cod penal cu aplic.art.75 lit.a Cod penal, art.74 alin.1 lit.c
Cod penal, art.74 alin.2 Cod penal si art.76 alin.1 lit.e Cod penal .
Implicarea activa a inculpatului R.L.in cadrul grupului infractI.al
organizat a fost relevata si de martora B.A.care, relatand despre
iminenta producerii unui conflict , arata ca: “F.” (n.n.inc D.S.) a dat un
telefon si in nici doua ore… au venit cred ca 5 masini pline. Deci, erau
in jur de 30… Deci,R. (n.n. inculpatul R.L.), B. (n.n.inc R.B.)…”, aspecte
intarite si de declaratiile inculpatilor I.D.si I.A., ambii relatând ca “F.”
era loial C.“C. “si ca “raspundea de echipele de batausi si recuperatori
ale clanului, fiind supranumit si “G.M.”, dezvoltandu-si la randul lui o
brigada proprie”, din care sunt mentI.ati inculpatii P.C., C.S.zis “F.”, R.B.
zis “B.” “R.” (n.n.inc R.L.), care era finul lui “F.”, precum si numitii R.,
M.F., M.M. s.a.
Si martorii S.M.. si P.V. au confirmat faptul ca din compunerea
brigazii lui “F.” facea parte si inculpatul R.L., aspect de altfel recunoscut
de inculpat, asupra caruia nu este cazul a se mai insista, probele
administrate in cauza in acest sens fiind deosebit de relevante.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului R.L.de a adera si sprijini
in cursul anilor 2003-2004 gruparea infractI.ala organizata condusa de
inculpatii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele mentI.ate
de art.2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de diverse
foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii
prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003.
Datorita pozitiei sale procesuale, de recunoastere a faptei si de
colaborare cu organele de urmarire penala, in scopul elucidarii situatiei
de fapt si pentru tragerea la raspundere penala a tuturor celor implicati in
aceasta grupare infractI.ala organizata, inculpatului R.L.i-au fost aplicate
dispozitiile art 9 alin.2 din Legea 39/2003 privind reducerea la jumatate a
limitelor de pedeapsa prevazuta de lege in textul incriminator.
Prin urmare, constatând dovedita vinovatia inculpatului in raport de
fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta l-a condamnat pe
inculpatul R.L.la o pedeapsa cu inchisoarea, in limitele mentI.ate mai
sus (de la 2 ani si 6 luni la 10 ani inchisoare), la individualizartea
pedepsei avându-se in vedere criteriile generale prev.de art 72 Cod
penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale
savarsirii faptei.
Astfel, tinand cont ca inculpatul a dat dovada de sinceritate pe
parcursul procesului penal, ca nu mai are antecedente penale, fiind
reabilitat in raport de condamnarea la pedeapsa de 3 ani inchisoare,
aplicata prin sentinta penala nr.174/30.09.1997 a Tribunalului Bucuresti-
Sectia a II-a Penala, definitiva prin decizia penala nr.1467/29.05.1998 a
ICCJ, ca are sotie si un copil minor in intretinere si o situatie personala
si familiala delicata, ca urmare a colaborarii sale cu organele de
ancheta, aspecte rezultând din actele in circumstantiere depuse la dosar
si din memoriul sotiei inculpatului, R.A. , instanta s-a O.at catre o
pedeapsa de 4 ani inchisoare, A.ca usor peste limita inferioara prevazuta
de lege (respectiv de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.9
alin.2 din aceeasi lege).
Instanta a considerat ca pedeapsa de 4 ani inchisoare este
proportI.ala cu participarea infractI.ala a inculpatului in activitatea
grupului organizat si totodata corespunde pe deplin nevoilor de
reeducare ale inculpatului, fiind in concordanta si cu celelalte cerinte ale
art.52 Cod penal referitoare la scopul pedepsei.
Pedeapsa complementara fiind obligatorie, intrucat aplicarea ei
este prevazuta de textul incriminator (art.7alin.1 din Legea 39/2003),
instanta a dat curs dispozitiei legale din cuprinsul art.65 alin.2 Cod
penal, interzicând inculpatului exercitiul drepturilor prev.de art 64 lit.a si b
Cod penal pe timp de 3 ani, dupa executarea pedepsei principale.
Intrucat faptele pentru care inculpatul R.L.a fost condamnat
definitiv la pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare prin sentinta penala
nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I-a Penala sunt
concurente cu infractiuN.dedusa judecatii in cauza de fata, toate fiind
savarsite anterior datei de 04.03.2008, cand a ramas definitiva sentinta
de condamnare pentru faptele de santaj si lipsire de libertate la care s-a
facut referire anterior, instanta a constatat incidenta concursului real de
infractiuni, prev.de art.33 lit.a Cod penal.
Astfel, a fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani
inchisoare in pedepsele compO.nte, de 3 luni si respectiv de 3 ani
inchisoare, aplicate prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului
Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod
penal si art 189 al.1 si 2 Cod penal, ambele cu aplic.art.75 lit.a, 74
alin.1 lit.c, art.74 alin.2 si art.76 Cod penal, pe care le-a contopit cu
pedeapsa aplicata in cauza de fata, in baza art 33 lit.a, 34 lit.b Cod
penal.
Inculpatul L.I. zis ”I.” este un alt membru marcant al acestei grupari
infractI.ale, fiind omul de incredere al inculpatului B.I., care impreuna cu
G.C. zis ”M.” actI.a in sfera recuperarilor de datorii reale sau pretinse,
fiind cu precadere trimisi la cazinouri pentru a da bani cu camata.
Din probele dosarului instanţa de fond a reţinut că pe langa rolul de
executant pe care il avea inculpatul L.I., acesta era si sfatuitorul
inculpatului B.I., un om de incredere care in permanenta pastra o
stransa legatura cu acesta.
Ca majoritatea inculpatilor din aceasta cauza, inculpatul L.I. a fost
condamnat prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului
Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a
ICCJ pentru savarsirea infractiunii de santaj prev.de art.194 alin.1 Cod
penal, retinandu-se ca in perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin
folosirea de amenintari si violente, a incercat sa determine pe partile
vatamate M.M. si M.G. sa restituie o suma de bani inculpatei M. V.,
contra unui procent de 30% din suma recuperata (400.000 euro). Despre
participatia sa penală la comiterea acestei infractiuni instanta a reţinut că
imprejurarile savarsirii faptei au fost elucidate prin hotarare
judecatoreasca definitivă, care a parcurs toate gradele de jurisdictie,
statuându-se in sensul existentei vinovatiei inculpatului care a fost
condamnat la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare.
În speţă, instanţa a avut în vedere modalitatea de concepere si
executarea a faptei, respectiv apartenenta inculpatului L.I. la grupul
infractI.al organizat al fratilor B., in conditiile in care acesti inculpati in
mod obisnuit faceau astfel de fapte, cea relatata mai sus nefiind
singulară. Pentru ilustrarea rolului si a implicarii inculpatului L.I. in
gruparea infractI.ala a inculpatilor B.I. si B.V. au fost apreciate ca fiind
relevante precizarile facute de martorul T.I., care, în declaratia sa data în
sedinta publica din data de 25.11.2008, arata ca ”trei oameni de
incredere ai lui N. erau I.B.V. (n.n.inc B.G.I. T.), ”M.” (n.n.inc.G.C.) si I.
(n.n.inc.L.I.)”.
S.Z., un alt martor cu identitate protejata, a relevat o alta
imprejurare in care inculpatul L.I. a descoperit ca un baiat lua bani de pe
carduri bancare in mod fraudulos si impreuna cu inculpatul G.C. si
B.G.I.T.l-au luat cu forta si l-au dus la hotelul inculpatului B.I.. Acolo l-au
santajat ca daca nu plateste suma de 10.000 euro, il vor da pe mA.
politiei, astfel incat in cele din urma, sub amenintarea cu bataia si cu
suportarea rigorilor legii pentru propriile fapte, respectivul individ a fost
de acord sa le plateasca banii solicitati.
Instanţa a reţinut că inculpatul L.I. a fost cel care a avut initiativa în
conceperea si derularea acestor infractiuni de lipsire de libertate si
santaj, pe care de unul singur nici nu se puN.problema sa le transpuna in
practica, ci doar in cadrul grupului de infractori din care facea parte si
sub protectia si cu sprijinul liderului lor, inculpatul B.I.. Chiar daca
inculpatul L.I. nu a recunoascut apartenenta sa la aceasta structura
infractI.ala, instanţa a apreciat că probele administrate in cauza au
dovedit contrariul, printre acestea numarandu-se si convorbirile
telefonice interceptate autorizat, precum si declaratiile inculpatilor I.D.,
D.S., ale martorilor C.E.I. si A.A..
Pentru a se percepe mai clar rolul inculpatului L.I. in cadrul gruparii
infractI.ale, instanţa a reţinut in considerente fragmente din doua
convorbiri telefonice succesive, purtate intre inc.B.I. si inculpatul G.C. si
apoi cu inc. L.I. zis ”I..”, la data de 09.04.2004.
Tot despre o afacere dubioasa, asa-zisa “arsura” în L.jul inculpatilor,
este vorba si in dialogul purtat de un anume N.D. cu inculpatul L.I.,
discutia fiind urmatoarea:
N.D.: “Nu. Si uite acuma suntem agatati din cauza lor. M-a sunat
G.… Si mi-a zis: Mancati-as , fa ceva cu aia. Bate-i! Omoara-i!. Fa-le
ceva sa semneze ,ca sa luam banii. Deci toata lumea semneaza si
fraierul ala nu vrea sa semneze. El vrea 250.000 cash.”
I..: “Pai da,ma. Si-i spuneam ca-i dam si nu le dam … Si vino
incoace. PA. vii tu incoace ii dau si telefon lu’ C., lu’ A.. Vedem lu’ cine
ii dam. O punem la cale si vedem cum facem”
N.D.: “A ramas la ora doua sa ne intalnim… Intre doua si trei ne
intalnim cu G.”.
I..: “Asa. Degeaba ne intalnim cu G., daca nu luam legatura cu astia.
La astia trebuie sa le spunem :”Gata,ma. Asa e.Hai! E bine 250.000. Si
cand vine sa nu le mai dam nici un ban. Si cu asta basta. Hai! ”
Instanţa reţine că inculpatul L.I. zis “I..” era in cadrul grupului
infractI.al organizat nu numai un bun executant, ci si un initiator abil al
diverselor fapte de natura infractI.ala, pe care le derula indeosebi cu “M.
(n.n.inc .G.C.), “N.”, F.B. (n.n.B.G.I.T.) si G..
Si martorul cu identitate protejata A.V. a confirmat implicarea
creativa a inculpatului L.I. in activitatile de santaj si recuperari de datorii,
aratand in declaratia sa din sedinta publica din data de 25.11.2008 ca
“Despre prietenii fratilor B.de la acea vreme imi amintesc de ........, F. B.
(n.n. G.F.), sotia lui F.B. era verisoara cu N.), I.B.V. (n.n. B. G.I.T.), I.
(n.n.L.I.), D.S., G.,V., N. a lu’ G., S.H. si N.”.
Despre implicarea inculpatului L.I. în activitatea de cămătarie sau
de extorcare de bani de la comercianti la cererea inculpatului B.I. au
relatat si martorii C.V. si A.A., dupa cum urmeaza:
Martorul C.V. declara: “L.I. zis “I..”,de asemeN.om de incredere al
lui N.C., avea rolul de a veni cu combinatii la N..
In perioada 2003-2004 L.I. frecventa si facea diverse combinatii la
Restaurantul O.. L.I. se cunostea cu patronii restaurantului, precum si
cu A., cel care a fost ucis. I.era trimis de N.la cazinouri pentru a da
bani cu camata in numele lui N.,avandu-se in vedere vadul bun pentru
camata care se gaseste intr-un cazinou. De asemeN., cand se dorea,
obtinerea usor sume de bani de la diversi comercianti I.era trimis sa
faca deranj.
Acelaşi martor a relatat inclusiv despre inculpatul L.I. ca: “spre
exemplu la diverse restaurante se deplasau persoane cum ar fi: M., L.I.,
G. si altii, unde provocau diverse scandaluri, ori actI.au pentru a-i
determina pe ceilalti clienti sa plece si sa-i demonstreze patronului ca ar
avea nevoie de o anumita protectie pentru a-si continua afacerea.
Dupa una sau mai multe actiuni de acest gen isi facea aparitia N.sau
trimitea pe cineva care ii solicita patronului diverse foloase materiale cum
ar fi: mese festive organizate pe gratis ori chiar sume de bani in
numerar, aceasta fiind una din modalitatile prin care se storceau bani
de la comercianti”…”G.C. zis “M.” impreuna cu inculpatul L.I. si B. il
insoteau in mod frecvent pe N., cei trei fiind nedespartiti de N.cand
se mergea cu antuR.ul la restaurant”.
Pentru reliefarea gR.lui de integrare si al rolului important al
inculpatului L.I. in randul gruparii infractI.ale semnificative au fost
apreciat si precizarile facute de martorul cu identitate protejata, A.A.,
care declara la data de 6.08.2006 urmatoarele: “…In varful acestei
organizari cu preocupari infractI.le se afla B.I. zis ”N.C.”, iar in antuR.ul
apropiat al acestuia se aflau urmatorii oameni de incredere ai sai: N.,
L.I. zis ”I..”, F.B., P.C. zis ”B.”, D.S.zis ”F.”, G.C. zis ”M.”, N. a lu’ G.,
M., S.H., M., C., I.B.V.. Acelasi martor a mai precizat că la restaurantul
C., unde veneau aproape în fiecare seara, dispunerea membrilor C.era
urmatoarea: “B.I. statea la masa, cu ”I..”, S., N., M. si ”M.”. In
apropierea lor, dar la alta masa stătea “F.” cu brigada lui.
Faptul ca inculpatul L.I. era un om de mare incredere pentru
inculpatul B.I. a fost subliniat si de inculpatul D.S.care a sustinut ca
acesta impreuna cu cascadorul S.C. si cu inc. B. F. s-au ocupat de
constituirea firmei de paza a inculpatului B.I. -“G.”.
Retinand deci toate aceste aspecte, instanta a constatat că
inculpatul L.I. s-a implicat activ si a fost un membru marcant al gruparii
infractI.ale conduse de fratii B.o indelungata perioada de grup si pe
multiple planuri.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului L.I., de a adera si a


sprijini in diferite moduri, gruparea infractI.ala condusa de inculpatii B.I.
si B.V. in scopul savarsirii de infractiuni din cele prev.de art 2 lit.b pct.1-
20 din legea 39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din
Legea 39/2003.
Constatând dovedită vinovatia inculpatului L.I. în raport de fapta
dedusa judecatii, instanta a dispus condamnarea inculpatului la o
pedeapsa cu inchisoarea, în limitele prevazute de textul incriminator, la a
carei individualizare a avut in vedere ansamblul criteriilor generale
prev.de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale
ale savarsirii faptei.
Astfel, instanta s-a O.at catre un cuantum al pedepsei de 7 ani
inchisoare, reţinând rolul insemnat pe care il ocupa inculpatul in randul
membrilor gruparii infractI.ale, care nu era doar de simplu executant,
lipsit de initiativa, cum e cazul inculpatului D.A., spre exemplu, ci
dimpotrivă.
Din fisa de cazier a inculpatului a reiesit ca fapta pentru care a
fost condamnat prin sentinta penala nr.966/2005, respectiv cea de santaj
savarsita in dauna partilor vatamate M.G.. si M.M. din data de 5.01.2004,
este concurentă cu infractiuN.dedusa judecatii in prezenta cauza,
savarsita în perioada 2002-2004, astfel incat instanta a contopit cele 2
pedepse (de 2 ani si 6 luni inchisoare si de 7 ani inchisoare) si a făcut
aplicarea disp.art.33 lita.,34 lit.b Cod penal privind pedepsele principale,
dand spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, A.ca pe cea
de 7 ani inchisoare.
In baza art. 65alin.2 Cod penal a aplicat inculpatului L.I. pedeapsa
complementara a interzicerii deopotriva a dreptului de a alege si a fi ales
in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa
o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, prev.de art 64 lit.a si b
C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 Cod penal.
De asemeni, considerând ca faptele savarsite de inculpat sunt
foarte grave, constand in principal in santaje cu consecinte insemnate
pentru partile vatamate, instanta a aplicat inculpatului si pedeapsa
complementara a degradarii militare, considerandu-l nedemn sa pastreze
distinctia onoranta constand in detinerea unui grad militar in armata
romA..
Inculpatul G.C. se numără şi el printre cei mai importanti membrii
ai gruparii infractI.ale conduse de fratii B.I. si B.V., acesta fiind folosit
pentru a da bani cu camătă la cazinouri, impreuna cu inculpatul L.I.,
precum si ca recuperator, dat fiind caracterul sau dur, nescrupulos, dar
si talentul sau de negociator. In vederea recuperarii datoriilor de la
debitorii rau platnici inculpatul G.C. proceda la intimidarea acestora prin
amenintari, violente purtand asupra sa arme de foc si legitimatie (falsa)
de politist. Pe acest segment al activitatii grupului infractI.al organizat s-a
reţinut că inculpatul G.C. a excelat, remarcandu-se ca un tip de om
aparte, in sensul
inzestrarii sale cu o inteligenta vie, dar si cu un comportament de o
perversitate uimitoare, ce denota un caracter duplicitar, abil, lipsit de
scrupule si lacom. Relevante in acest sens au fost apreciate
următoarele exemple :
In toamna anului 2003 inculpatul G.C., impreuna cu C.M.zis N. T.,
s-au deplasat la domiciliul martorului A.M., unde au fost primiti de
concubina acestuia, D.A.. Discutiile s-au purtat pe ton amenintator din
partea inculpatului G.C. care le-a atras atentia datornicilor ca daca nu le
dau banii ii vor bate si le-a pus in vedere sa se inteleaga “ca intre
tigani “ cu creditoarea D...
Dupa aproximativ doua saptamani inculpatul a revenit la domiciliul
martorilor A.M. si D.A., impreuna cu creditoarea, respectiv martora
D..zisa “T.J.“, dar nu le-a mai fost permis accesul in casa de catre
debitori, de teama.
Ca urmare a presiunilor şi a amenintarilor cu bataia, foarte
convingatoare, s-a ajuns ca o parte din datorie sa fie achitata, iar
inculpatul G.C. sa obtina un folos material constand intr-o cota parte din
suma recuperata.
In aceeasi maniera a procedat inculpatul G.C. si la F.Z.din .....
unde, fiind trimis de inculpatul B.I., s-a deplasat impreuna cu inculpatii
L.I., B.L.si C.L.la sediul acestei societati comerciale, in mai multe
randuri, in perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, cu scopul
recuperarii prin santaj a unei importante sume de bani, pe care patronii
fabricii M.M.. si M.G.. o datorau inculpatei M. V.. Si aici inculpatul G.C.
si ceilalti coinculpati care l-au insotit s-au comportat violent si
amenintator, avand asupra lor arme de foc, aspecte relatate de martorii
audiati in cauza,respectiv : C.L., D.T., B.A. R., P.S., S.D., B.G. C.,
B.V.si R.I..
Instanta de fond a remarcat faptul ca inculpatul G.C., dupa
comiterea ambelor fapte la care s-a facut referire mai sus, a avut “grija“
de martorii oculari, asupra carora a exercitat presiuni pentru ca acestia
sa nu dea declaratii in fata organelor judiciare corespunzatoare
adevarului. Astfel, în scopul de a nu lasa nesterse urmele infractiunilor
savarsite, inculpatul a revenit la locul faptei pentru a “cumpara” tacerea
martorelor oculare, P.S., S.D. si S.M., care, din intamplare, se aflau la
F.Z.din ....... chiar in momentul cand au venit inculpatii si i-au agresat pe
paznicii societatii .
Fiind audiate in sedinta publica din data de 08.07.2008 martorele
S.D., P.S. si Z.M., nu au mai recunoscut ca banii primiti de la inculpatul
G.C., cate 500.000 lei vechi (50 RON), reprezentau “pretul tacerii“, ci au
sustinut ca acesti bani erau rasplata pentru munca prestata de ele la
cules de sfecla. Cat despre inculpatul G.C. martorele nu au mai sustinut
ca l-au batut pe pazN.l D.T., ci au afirmat ca nu au vazut nici o
agresiune din partea nimanui, la fel cum a sustinut si martorul IorD.C. in
declaratia sa data in fata instantei si martora S.I.
Inculpatul G.C. le-a oferit sume de bani acestor martore, dar
desigur ca “recompensele” patrimoniale au fost insotite si de
“avertismente” serioase de a nu divulga nimic autoritatilor despre cele
P.cute in seara respectiva in incinta fabricii din ........ Această concluzie a
fost reţinută de instanţă ca desprinzându-se din oscilatiile semnalate in
declaratiile martorilor audiati pe acest aspect, care, fiind oameni simpli,
traiti in mediul rural, unii chiar neajutorati, si vazand cu ce fel de
persoane s-ar putea confrunta, s-au conformat, schimbandu-si
declaratiile in sens favorabil inculpatilor. Din acest motiv, instanta a
indepartat ca nesincere aceste declaratii si a tinut cont de depozitiile
martorilor mentI.ati mai sus, date in faza de urmarire penala.
Totusi, martorii au declarat ca-si mentin toate declaratiile date la
parchet, in dosarele anterioare, unde au fost audiati pe aceleasi aspecte
si una dintre martore, Z.M. s-a justificat oarecum in fata instantei pentru
atitudiN.sa de negare a celor anterior sustinute, spunand ca “am patru
copii si nu doresc sa am probleme“.
Un alt exemplu de intimidare a martorilor, ca modus O.ndi, a fost
cel in care fiica martorei D.A. (numita A.A.M.I.), care se afla la domiciliu
impreuna cu mama sa si cu unchiul sau la momentul venirii inculpatului
G.C. pentru a recupera datoria pe care o avea tatal ei, A.M., la
creditoarea D.., desi a relatat in declaratia initiala ca, de frica
inculpatului, mama ei a lesinat cand l-a vazut din nou la usa, ulterior a
cautat sa acrediteze ideea ca asa era mama ei, “lesina din orice“.
Relevant sub aspectul infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea
39/2003 s-a apreciat a fi, pe langa modul propriu-zis de O.re la momentul
savarsirii infractiunii, demersul constant al inculpatului de a nu lasa
descoperite urmele comiterii infractiunilor pentru ca in cazul interventiei
autoritatilor statului sa nu poata fi stranse probe suficiente si relevante cu
privire la evenimentele P.cute.
Acest mod de a proceda este specific grupurilor infractI.ale
organizate, unde astfel de lucruri nu sunt lasate la voia intamplarii, la fel
cum nici faptele nu se P.c spontan, fara o prealabila gandire si pregatire.
Rolul de persoană care are grija sa asigure zadarnicirea aflarii
adevarului, la nevoie, este de asemeN.specific grupurilor infractI.ale
organizate si il plaseaza pe inculpatul G.C. in randul principalilor
membrii ai gruparii conduse de fratii B..
Totodata, s-a apreciat că acesta reprezinta o dovada in plus a
savarsirii cu intentie a faptei deduse judecatii si a conturarii sub toate
aspectele a elementelor constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin.1-
3 din Legea 39/2003, sub aspect obiectiv si subiectiv.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului G.C. de a adera la
gruparea infractI.ala constituita de inculpatii B.I. si B.V., precum si de a-
i sprijini activitatea in scopul savarsirii unor infractiuni grave, din cele
prev. de art. 2 alin.2 pct.1-20 din Legea 39/2003, activitate desfasurata
pe parcursul anilor 2002-2004, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003.
Constatand dovedita vinovatia inculpatului in raport de fapta
dedusa judecatii, instanta l-a  condamnat pe inc.G.C. la o pedeapsa
individualizata conform disp.art.72 Cod penal, precum si cu luarea in
considerare a ansamblului circumstantelor reale si personale ale
savarsirii faptei
Astfel, instanta a retinut ca extrem de relevant felul in care
inculpatul pune problema in cazul acuzatiei privind agresarea si lipsirea
de libertate a pazN.lui de la fabrica de zahar, D.T., despre care,
negand acuzatia care i se aduce, invoca ca argument in declaratia sa
data in fata instantei : “Nu cred ca aveam vreun interes in mod logic sa il
sechestrez pe portar, cand puteam sa iau copii lui“. Cinismul acestei
afirmatii, facute cu seninatate in fata instantei in sedinta publica din data
de 18.03.2008 a fost apreciată o dovadă in sine a modului sau de
gandire, deformat, profund antisocial. Dupa cum s-a conturat profilul
sau psihologic, din probele dosarului instanţa a reţinut că inculpatul G.C.
savarseste cu usurinta orice fel de fapta infractI.ala si apoi, in miN.l
urmator, e in stare sa tina altora prelegeri despre morala sau
corectitudine, aratand cu degetul acuzator spre tovarasii sai. Tot astfel
acesta a reusit sa obtina aplicarea disp.art.9 alin.2 din Legea 39/2003,
motiv pentru care limitele de pedeapsa in ceea ce-l priveste au fost
reduse la jumatate.
Instanta a avut in vedere strict, ca o cauza legala de reducere a
pedepsei atitudiN.coO.nta, dar nu si sincera, a inculpatului cu organele
judiciare. Instanta a retinut ca inculpatul este nesincer deoarece nici la
acest moment, cand vinovatia sa in ceea ce priveste fapta savarsita la
F.Z.din ....... a fost dovedita cu autoritate de lucru judecat, inculpatul
G.C. nu a recunoscut nimic, iar martorii care s-au prezentat spre a fi
audiati au retractat cele anterior sustinute, fiind vizibila influentarea lor,
mai ales prin sustinerile neverosimile pe care le-au facut.
Considerand ca inculpatul G.C. are un potential criminogen foarte
ridicat , fiind inzestrat pentru efectuarea cu usurinta atat a unor infractiuni
mai putin violente, ce presupun desfasurarea de negocieri, dar si a unor
interventii in forta (cum a fost cazul la F.Z.din .......), unde s-a dus cu
arma de foc asupra lui si legitimatia falsa de politist si a incercat sa o ia
cu el cu forta pe fata partii vatamate M.G.., instanta i-a aplicat acestuia o
pedeapsa O.ata spre maxim, respectiv 8 ani inchisoare, cu luarea in
considerare a actelor in circumstantiere depuse la dosar.
In stabilirea acestei pedepse, instanta a avut vedere indeosebi
pozitia inculpatului G.C. in cadrul grupului infractI.al, relativa sa
independenta castigata prin agerimea mintii sale, care l-a plasat intr-un
loc de colaborator important al inculpatului B.I., alaturi de inculpatii L.I.,
B.G.I.T.si G.F..
Din sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......a rezultat ca
inculpatul G.C. s-a facut vinovat de savarsirea in stare de concurs real a
urmatoarelor fapte:
- tainuire - fapta savarsita in dauna partii vatamate P.S. la data de
7/8.09.2003 pentru care a fost condamnat in baza art 221 Cod penal la
pedeapsa inchisorii de 3 ani;
- lipsire de libertate in mod ileG. - fapta savarsita in dauna partii
vatamate D.T. la data de 5.01.2004 pentru care a fost condamnat in
baza art 189 alin.1 si 2 Cod penal, la pedeapsa de 7 ani inchisoare;
- santaj – fapta savarsita in dauna partilor vatamate M.M. si M.G.. in
perioada 10.12.2003 - 05.01.2004, pentru care a fost condamnat in
baza art 194 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 3 ani inchisoare;
- santaj - fapta savarsita in dauna partii vatamate A.M. in vara anului
2003, pentru care a fost condamnat in baza art 194 alin.1 Cod penal,
cu aplic.art 75 lit.a Cod penal la pedeapsa de 3 ani inchisoare;
Pedepsele aplicate pentru toate aceste fapte au fost contopite si
s-a stabilit o pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare, cu executare in
regim de detentie, facandu-se aplicarea disp.art 71-64 lit.a si b Cod
penal.
Instanta a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza
este savarsita in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost
condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti,
definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ la care s-a facut
referire mai sus, astfel incat a descontopit pedeapsa rezultanta de 7 ani
inchisoare aplicata prin sentinta mai sus amintita in pedepsele
compO.nte pe care le-a repus in individualitatea lor, astfel:
- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii
prev. de art 189 alin 1 si 2 Cod penal;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii
prev de art 221 Cod penal;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii
prev de art.194 alin.1 Cod penal,
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii
prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.75 lit.a Cod penal.
In baza art 33 lit.a, art 34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite
toate pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea
mai grea, respectiv 8 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultantă,
alaturi de care va executa si pedeapsa complementara a interzicerii
drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 5 ani.
Privitor la inculpatul P.C.S., instanţa a reţinut că şi acesta este unul
dintre membrii gruparii infractI.ale constituite sub comanda inculpatului
B.I., prin intermediul inculpatului D.S., care si-a format propria sa
„brigada de interventii” alcatuita din R.B. zis „B.”, R.L.zis „R.”, C.S.zis „F.”
si P.C.S.. S-a mai reţinut că inculpatul P.C.este un fost sportiv,
practicant de arte martiale si care era cunoscut pentru firea sa violenta.
Prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă
prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ inculpatul P.C.a fost condamnat
la o pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare pentru savarsirea a 7
infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prev.de art.189 alin.1,2
Cod penal si a unei infractiuni de ultR. contra bunelor moravuri si
tulburarea linistii publice, prev de art.321 alin.1 si 2 Cod penal, aceste
fapte fiind cert dovedite si bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.
Prin sentinta de condamnare instanta a retinut ca in noaptea de
22/23.02.2004 inculpatii D.S., P.C.S. si C.A.C., acesta din urma fiind
minor, impreuna cu mai multe persoane constituite intr-un grup
organizat, au obligat pe patrO. restaurantului „B.”, pe angajatii ei si pe
membrii formatiei muzicale, in total 7 persoane, sa continue programul
loC.lui impotriva vointei lor, impiedicandu-i sa se deplaseze si sa se
manifeste conform propriilor vointe, supunandu-i la umilinte si agresiuni.
Prin acest comportament agresiv si proferarea de insulte si amenintari
inculpatul P.C.S. impreuna cu ceilalti participanti la savarsirea acestor
fapte au tulburat grav linistea publica, in conditiile lipsirii de libertate a 7
persoane, ceea ce din punct de vedere al incadrarii juridice intruneste
elementele constitutive ale infractiunii de ultR. contra bunelor moravuri si
tulburarea linistii publice, prev de art.321 al.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art.
75 lit.a si c Cod penal in concurs real cu 7 infractiuni de lipsire de
libertate in mod ilegal, în forma agravata, savarsite in concurs ideal, fapta
prev. de art.189 alin.1,2 si 5 Cod penal cu aplic.art.75 lit.c Cod penal.
Deoarece s-a statuat de catre instantele judecatoresti care au judecat
aceasta cauza (in dosar nr.28733/3/2005) ca faptele descrise mai sus
au fost savarsite cu vinovatie de catre inculpatul P.C.S., instanta de fond
nu a mai R.at A.lizarea probelor, ci a luat act de concluzia la care s-a
ajuns, ca urmare a respectarii principiului de drept „res judicata pro
veritate habetur”.
Tot în genul faptelor ca cele descrise mai sus, A.ca prin violenta,
amenintari si lipsirea de libertate a partilor vatamate, inculpatul P.C.S.
impreuna cu inculpatul D.S.si alte persoane, s-a deplasat in ziua de
28.01.2003 la domiciliul partii vatamate D.., zis T., cu scopul de a
recupera sumele de bani pe care acesta le datora numitului P.C. zis
„B.” si inculpatului D.S.zis „F.”.
Acestia l-au obligat pe partea vatamata sa-i insoteasca la
restaurantul C., unde l-au amenintat in mai multe randuri, spunandu-i
inclusiv ca il baga in congelator, cu scopul de a-l determina sa restituie
imprumuturile. Deoarece loC.l era aglomerat si exista riscul sa se
sesizeze vreunul dintre clienti, partea vatamata a fost dusa impotriva
vointei sale intr-un imobil ce apartiN.inculpatului D.S.si acolo a fost
batuta de toti membrii grupului, iar apoi fortata sa bea vodca pentru a o
determina sa restituie imprumutul ori sa semneze in alb o procura prin
care garanta imprumutul cu un imobil ce-i apartinea.
Din fisa de cazier a inculpatului a rezultat ca s-a pus in miscare
actiuN.penala pentru aceasta fapta si cauza se afla in curs de solutI.are,
formand obiectul dosarului nr.265/P/2004 al DIICOT. Respectivele fapte
au fost incadrate in dispozitiile art.189 alin.1,2 art.194 alin.1 Cod penal si
art.323 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal. Chiar daca
acest dosar inca nu a fost finalizat, cercetarile fiind in curs de
desfasurare, totusi instanta a constatat ca din probele existente in acest
dosar rezulta participarea certa a inculpatului P.S.C. la savarsirea
faptelor de lipsire de libertate si santaj in dauna partii vatamate D..,
relevante pe acest aspect fiind apreciate urmatoarele declaratii:
Astfel, inculpatul R.L. arata in declaratia sa din data de
13.05.2008, data in fata instantei ca „pe P. C. il cunosc din cartier, a fost
sportiv si a intrat si el in acest antuR. ”... era prieten cu „F.”.
Inculpatul P.C.este mentI.at ca facand parte din brigada de batausi
a inculpatului D.S. zis „F.” si de catre martorul cu identitate protejata
S.Z., care, la data de 16.05.2006 a declarat urmatoarele: „Daca existau
informatii ca datorN.l ar putea raspunde tot prin violenta erau desemnati
cu precadere sa recupereze banii G., N. si F.. Ultimul avea si el o
brigada formata din finul sau, R. (n.n.inc R.L.), C. (n.n. inculpatul
P.S.C.), B.(n.n. B.G.I. T.), F. (inculpatul C.S.) si P.. Din discutiile pe care
le-am avut cu diverse persoane din antuR.ul fratilor B.am aflat ca in
cursul anului 2003 F. impreuna cu C. B. si oamenii din subordiN.sa,
l-au dus pe T.la Restaurantul C.si pentru a-l determina sa-si achite
datoria au incercat sa-l bage intr-un frigider.”
Si martora B.A.,care era prietena apropiata a inculpatului D.S., l-a
mentI.at pe inculpatul P.C.S. printre cei care frecventau loC.l „M.”, A.ca
locul de intalnire al oamenilor brigazii lui F..
Martorii S.M.. si P.V., in declaratiile lor din data 06.03.2006 si
07.03.2006 il mentiO.aza pe inculpatul P.C.ca facand parte dintre
oamenii de baza ai inculpatului D. S., aspecte relatate inclusiv de
martorul cu identitate protejata A.A., astfel: „Atat B. I., cat si fratele
acestuia, B.V., in actiunile violente il foloseau pe D.S.zis„F.”, care avea
deja formata o brigada compusa din R. (n.n.inc R.L.), C.
(n.n.inc.P.C.S.) R.si S. M..... Acestia aveau in permanenta asupra lor
sabii , bate, cutite, lanturi si le foloseau impotriva persoanelor care
trebuiau intimidate”.
Din cele exemplificate mai sus s-a reţinut că inculpatul P.C.S. a
facut parte din gruparea infractI.ala a fratilor B.I. si B.V., fiind apropiat de
inculpatul D.S.care isi formase propria sa „brigada” formata din inculpatii
R.B., R.L., C.S., P.C.S..
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului P.C.S., astfel cum a fost
retinuta si descrisa anterior, care in perioada anilor 2003-2004 a adereat
si a sprijint grupul de crima organizata alcatuit din membrii mai sus
mentiuonati si care a actI.at in mod coordonat in scopul comiterii de
infarctiuni din cele prev de art 2 lit.b pct 1-20 din Legea 39/2003, pentru
obtinerea de foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii prev. de art 7 alin.1 -3 din Legea 39/2003.
Constatand dovedita vinovatia inculpatului in raport de fapta
dedusa judecatii, instanta a dispus condamnarea inculpatului P.C.S. la o
pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a avut in vedere
criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si circumstantele
personale ale inculpatului si circumstantele savârsirii faptei.
Astfel, tinand cont de activitatea sa infractI.ala, pe segmentul
savarsirii unor infractiuni de violenta, instanta s-a O.at catre o pedeapsa
de 6 ani inchisoare, in conditiile aplicarii disp art 71-64 lit.a si b Cod
penal. De asemenea, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara
a interzicerii exercitiului drepturilor prev de art 64 lit. a si b Cod penal
pe o durata de 5 ani, cu titlu de pedeapsa complementara a carei
aplicare este obligatorie tinand cont de prevederile art.65 alin.2 Cod
penal.
Vazand perioada savarsirii faptelor de criminalitate organizata care
s-a derulat pe parcursul anilor 2003-2004, precum si data savarsirii
faptelor de lipsire de libertate si ultR. contra bunelor moravuri savarsite in
data de 22/23.02.2004, pentru care inculpatul P.C.S. a fost condamnat
prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin
d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ, instanta a constatat existenta concursului
real de infractiuni, urmand sa faca aplicarea disp.art.33 lit.a Cod penal.
Astfel, in esenta, prin sentinta mai sus amintita s-a retinut in
sarcina inculpatului P.C.S. ca impreuna cu mai multe persoane printre
care si un inculpat minor au lipsirt de libertate pe patrO. Restaurantului
B., pe angajatii restaurantului si pe membrii formatiei muzicale, pe care
i-a obligat sa continue programul impotriva vointei lor, totodata
agresandu-i si supunâdu-i la umilinte prin proferarea de amenintari si
insulte, tulburând grav linistea si ordiN.publica.
Pentru aceste fapte, asa cum s-a aratat mai sus, inculpatul P.C.S.
a fost condamnat la 7 pedepse a cate 7 ani inchisoare fiecare, pentru
savarsirea in concurs ideal a infractiunilor de lipsire de libertate in mod
ileG.prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.c si art.33
lit.b Cod penal.
De asemenea, inculpatul a mai fost condamnat si la pedeapsa de 3
ani inchisoare pentru savarsirea in concurs real a infractiunii de ultR.
contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, in baza art 321 alin.1
si 2 C.p. cu aplic.art.75 lit.a si c Cod penal.
Vazand deci ca toate aceste fapte sunt concurente cu aceea
dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta a descontopit pedeapsa
rezultanta de 7 ani inchisoare, stabilita prin s.p.nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, in pedepsele compO.nte, pe care le-a repus in
individualitatea lor şi în baza art 33 lit.a si 34 lit.b Cod penal, precum si
cu aplicarea disp art 35 Cod penal in ceea ce priveste pedeapsa
complementara, instanta a contopit pedepsele, stabilind ca predeapsa
rezultanta pe cea mai grea, respectiv pedeapsa de 7 ani inchisoare, ca
pedeapsa principala, alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b pe timp
de 5 ani.
Referitor la inculpata M. V.instanta a retinut ca aceasta a recurs la
serviciile „justitiei private” instituite cel putin in ....... de fratii B., pentru a-
si recupera o datorie de la un debitor rau platnic (M.M.). In acest scop l-a
contactat prin intermediul unei prietene (M.T.) pe inculpatul B.I., care la
randul sau l-a insarcinat pe inculpatul G.C. cu rezolvarea acestei
probleme. Inculpata M. V., animata de dorinta recuperarii banilor, a intrat
in relatii „de afaceri”, de natura infractI.ala, asa cum deja s-a stabilit cu
autoritate de lucru judecat prin s.p. nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti,
cu unele persoane din grupul C..
Sub aspect subiectiv, infractiuN.de aderare la un grup infractI.al
organziat presupune o anumita coeziune intre membrii grupului, o
divizare a rolurilor in desfasurarea diverselor activitati infractI.ale ,dar si o
durata suficienta de timp a derularii acestor activitati ilicite, din care sa se
contureze ideea de apartenenta la grup. Aceasta diferentiaza in mod
esential infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003, de pluralitatea de
infractori reglementata de Codul penal sub diferite forme.
Din aceasta perspectiva cu privire la inculpata M. V. s-a reţinut într-
o mică măsură ca ar fi putut face parte din grupul infractI.al organizat al
fratilor B.si ca argument în acest sens a fost invocat faptul ca în antuR.ul
lor sunt persoane, de exemplu M.P.zis T. sau M. A. ori S.H.’, despre care
in prezenta cauză sunt suficiente probe in sensul existentei unei
colaborari a lor cu grupul infractI.al organizat al inculpatului B.V., in
calitate de proxeneti sau recuperatori, relevante in acest sens fiind
declaratiile martorelor C.T.., U.N.,B.L. si a altor asemeN.martore, precum
si interceptarile convorbirilor telefonice ale inculpatilor B.I. si B.V. purtate
cu diversi interlocutori, inculpati in cauza de fata.
Referitor la numitul M.P.zis T., care este proxenet, din probele
dosarului a rezultat ca datorita existentei unor rivalitati intre oamenii
acestuia si cei ai inculpatului B.V., coeziuN.specifica grupului infractI.al
organizat nu se regaseste in privinta lui si din acest motiv problematica
activitatii infractI.ale desfasurate de acesta din urma nu poate fi abordata
laolalta cu aceea a gruparii infractI.ale a fratilor B.. In acest fel s-a dat
raspuns si criticilor formulate de aparatorul inculpatului M.., avocat D.P.,
care semnala instantei omisiuN.trimiterii in judecata a numitului M.P.zis
T., despre care P.ul, prin rechizitoriu face vorbire si il include in schema
ce contureaza structura gruparii infractI.ale, dar nu-l trimite in judecata
alaturi de ceilalti inculpati din prezenta cauza.
Instanţa a mai reţinut ca este greu de delimitat intreaga compO.nta
a gruparii infractI.ale, deoarece din actele dosarului rezulta ca ar fi
implicate si alte persoane, cum s-a aratat mai sus (S.H., M., M., N.,P.C.
zis B.,de exemplu), însa, din considerente ce tin de posibilitatea bunei
efectuari a actului de justitie, o anumită cauza penala nu poate viza un
numar exagerat de mare de persoane si fapte, fiind preferabil ca
rechizitoriul sa se refere la cele mai pregnante si semnificative dintre ele,
cum este cazul in speta. Dar totodata si reversul este valabil, in sensul
ca nu este normal sa se includă in cauza de fata, avand ca obiect, in
principal, savarsirea infractiunilor prev.de art 7alin.1-3 din Legea
39/2003, unele persoane care au avut doar o participare ocazI.ala si nu
reprezinta pentru ceilalti membrii ai gruparii infractI.ale o persO.
perceputa ca fiind „de-a lor” (cum e cazul inculpatei M. V.).
Inculpata M. V.prin faptele sale a actI.at ca instigator la
savarsirea de catre alte persoane, cu vinovatie, a infractiunii de santaj.
Scopul acestor demersuri a fost doar acela de a-l constrange pe
debitorul sau, respectiv partea vatamata M.M. si pe sotia sa, M.G.., sa-i
restituie banii datorati, asumandu-si chiar riscul savarsirii unei infractiuni.
Dar in nici un caz inculpata nu avea intentia de a se integra in grupul
fratilor B., de a mai savarsi impreuna cu ei si alte fapte infractI.ale,
eventual impartind cu acestia rolurile in derularea altor infractiuni.
Dovadă in acest sens a fost considerat şi faptul ca pe inculpata M. V. nu
a interesat-o relatiile cu membrii grupului, cum este cazul altor inculpati
(care sunt nasi si fini intre ei ori cumnati sau cumetri), ori sa caute sa se
integreze in randul lor, ci dimpotriva, pentru inculpata M. V. a fost doar o
„afacere”, ca si pentru ceilalti inculpati, de altfel, o afacere ilegala
desigur, constand în prestarea unui anume serviciu si numai atat.
Practic, inculpata i-a platit cu 30% din suma ce urma a fi obtinuta pe
inculpatii recuperatori, ea fiind de altfel la randul ei perceputa de ceilalti
inculpati ca o simpla clientă. Deci ideea de membră a grupului, in sensul
pe care îl da legiuitorul acestei notiuni in cuprinsul dispozitiei A.lizate
(art.7 alin.1 din Legea 39/2003) este departe de ceea ce reprezinta
inculpata M. V.vis-a-vis de membrii gruparii infractI.ale condusa de fratii
B..
Instanţa de fond a apreciat că în mod cert inculpata M. V.nu
apartine grupului infractI.al organizat, acest lucru reiesind nu numai din
interceptari si declaratiile martorilor si ale inculpatilor B.I. si G.C., ci si din
atitudiN.sa aparte fata de toti inculpatii prezenti, precum si din atitudiN.
acestora fata de ea. S-a arătat, astfel, că pe parcursul desfasurarii
procesului instanta a remarcat ca in timp ce inculpatii se prezentau la
proces in grupuri si vorbeau intre ei, manifestand unii fata de altii o
atitudine solidara, inculpata M. V.pur si simplu nu-i cunostea din randul
celor prezenti decat pe inculpatii B.I. si pe G.C., A.ca doar pe aceia care
au fost implicati alaturi de ea in perioada de 25 zile din 10 decembrie
2003 pA. in 5 ianuarie 2004 in recuperarea datoriei de la partile vatamate
M.G.. si M.M.. Pentru aceasta fapta insa inculpata M. V.a fost
condamnata la 6 luni inchisoare, cu suspendarea conditI.ata a executarii
pedepsei, prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti,
definitiva la data de 04.03.2008 prin d.p.nr.769 a ICCJ. Dupa acest
episod infractI.al inculpata M. V.nu a mai tinut legatura cu nimeni dintre
cei implicati in prezenta cauza.
Instanta a apreciat ca la momentul savarsirii faptei de santaj din
anul 2004 inculpata M. V.a fost intr-o oarecare masura influentata de
prietena sa, martora M.T., care i l-a prezentat pe inculpatul B.I. si, sub
impresia faimei acestuia, vazandu-l si pe inculpatul G.C. ca fiind un tip
dur, a considerat ca si-a gasit oamenii potriviti care sa-i rezolve
problema recuperarii banilor datorati de partile vatamate M.M. si M.G...
Instanta a considerat că pentru fapta sa, de instigare la santaj,
inculpata M. V. a primit sanctiuN. meritata, din toate probele
administrate in prezenta cauza nerezultând ca in afara acelor demersuri,
in legatura cu recuperarea banilor de la patronul F.Z.din ..... inculpata M.
V. ar fi continuat activitatea infractI.ala alaturi de membrii gruparii
infractI.ale conduse de fratii B.ori ar fi intretinut vreo legatura chiar si
formala cu cineva din grup.
Instanta, vazand participatia penala a inculpatei M. V., a
constatat ca faptei retinute in sarcina sa prin rechizitoriu (art 7 din Legea
39/2003) ii lipseste unul dintre elementele constitutive, respectiv intentia
in forma specifica prevazuta de legiuitor pentru aceasta fapta, motiv
pentru care a dispus achitarea inculpatei, in temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a
rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală
În acest sens instanţa reţine ca fiind extrem de relevant contiN.l
art.2 lit.a din Legea 39/2003 unde legiuitorul arata exact in sensul retinut
de instanta, că « nu constituie grup infractI.al organizat grupul format
ocazI.al in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si
care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri
prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului»
Referitor la inculpatul S.C. instanta a retinut ca a devenit un
membru important al gruparii infractI.ale conduse de sora sa, inculpata
S.A., desfasurand activitati in domeniul proxenetismului si traficului de
persoane, atat la Discoteca H., cat si in strainatate, respectiv in Elvetia.
Inculpatul S.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani
inchisoare pentru savarsirea infractiunii de proxenetism prev.de art.329
alin 1 si 2 Cod penal, cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal si la pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod
penal pe timp de 5 ani, prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ. S-a
retinut astfel, cu autoritate de lucru judecat, in sarcina inculpatului ca in
perioada cuprinsa intre anii 2001 -2004 a racolat mai multe persoane de
sex feminin, dintre care unele si minore, in vederea practicarii prostitutiei,
le-a inlesnit aceasta activitate si a tras foloase de pe urma ei.
In fapt, s-a retinut prin sentinta mai sus amintita ca inculpatul a
pR.at pe numita I. (P.A.) de la inculpatul U.C.acesta din urma
cumparand-o de la numitul ‘’S. ‘’, pentru ca ulterior sa coordO.ze
activitatea de prostitutie a acesteia, cazând-o L.M. sa, inculpata S.S.,
care incasa sumele de bani castigate de I. din prostitutie in numele sau.
Din probele administrate in cauza de fata a rezultat ca era si el
implicat in influentarea martorilor care erau chemati de organele judiciare
pentru a depune marturie, urM.d impreuna cu mama sa, inculpata S.S.,
sa contracareze eventualele efecte negative ale anchetei penale aflate
in curs de desfasurare in diverse dosare.
Instanţa a reţinut ca fiind relevantă convorbirea telefonica
interceptata in mod autorizat, purtata între inculpatii B.V. si S.C. din care
rezultă ca se stR.iesc sa afle identitatea reala a martorilor cu identitate
protejata in perioada in care se aflau in arest preventiv.
De asemenea, instanta a mai retinut cu privire la inculpatul S.C. ca
era un membru important al grupului infracţI.al organizat, implicându-se
alături de fraţii săi în intervenţii pentru a media diverse conflicte, în
scopul obţinerii de beneficii materiale, astfel cum a rezultat din
convorbirile interceptate la data de 26.05.2003, ora 14.11 între B.I. zis
„N.C.” aflat la numărul 0722.310.731 care a fost apelat de S.C. zis „G.”
de la postul telefonic 0722.677.988; la data de 26.05.2003 când
inculpatul B.I. zis „N.C.” l-a apelat pe inculpatul S.C. zis „G.”; la data de
27.05.2003 când inculpatul B.I. zis „N.C.” l-a apelat pe inculpatul S.C. zis
„G.”.
S-a apreciat insă că cea mai importanta activitate a inculpatului
S.C. era implicarea in organizarea retelei de prostitutie, inclusiv in
Elvetia, acesta ocupandu-se de transportul fetelor, procurarea actelor de
identitate, eventual false, in cazul prostituatelor minore, de strangere si
aducere a banilor in tara, aspecte rezultând atat din depozitiile
martorelor P.C., A.C.R., cat si a martorului cu identitate protejata, S.Z.,
precum si din interceptarile convorbirilor telefonice aflate la dosar.
Si la discoteca H.inculpatul S.C. s-a implicat activ in
exploatarea prostituatelor, fiind prezent alaturi de sora sa, S.A., în actiuni
de “recuperare” si pedepsire a prostituatelor care îndrazneau sa fugă,
cum e cazul minorei I., ori de strangere a taxelor de protectie de la ceilalti
proxeneti din discoteca sau de rafuiala cu cei care le incalcau ordinele,
cum e cazul proxenetului zis E.pe care inculpatul S.C. a vrut sa-l calce
cu masina intrucat acesta ripostase cu o sabie, in altercatia respectiva
fiind ranit inculpatul M...
Relevante pe segmentul activitatii infractI.ale desfasurate in
zona proxenetismului si traficului de persoane, au fost apreciate a fi si
declaratiile inculpatului I.D.zis J. care in declaratia sa din 14.09.2005
precizeaza ca : „Banii obtinuti din practicarea prostititiei erau trimisi in
tara prin sistemul Wester UnI.sau erau adusi de catre „G.’’ (n.n.
inculpatul S.C.)… precizez ca sumele de bani care se strangeau se
ridicau la 10.000 franci pe saptamA.”.
Si martora cu identitate protejata, G.D. a declarat ca ’’despre
fratele mai mic al lui A.caruia i se spuN.G. cunosc urmatoarele : Acesta
se ocupa de asemeN.de inlesnirea activitatilor unor prostituate si
tragea foloase materiale din activitatea unor prostituate. Declar ca una
dintre prostituatele lui G. era I., care era minora, insa de transportarea
acesteia la H.se ocupa fie U., fie A., fie altii. Cu toate acestea, banii
obtinuti din intretinerea de raporturi sexuale de catre I. ajungeau la G..
Intr-una din ocazii, cand I. a reusit sa fuga, aceasta a fost gasita de
catre G. si adusa inapoi pentru a fi constransa sa practice prostitutia.
Cunosc faptul ca I. a fost supusa de nenumarate ori la prostitutie, intruna
din ocazii fiind rasa in cap. Datorita personalitatii pe care o avea a intrat
deseori in conflict cu proxenetul ei, ori cu U., motiv pentru care pot
preciza ca aceasta a fost cea mai maltratata prostituata pe care o
cunosc. Ansamblul celor pe care le cunosc referitor la I., U. si G. (n.n.
inculpatul S.C.) ma determina sa trag concluzia ca G. era cel care
coordona si tragea foloase materiale din activitatea de prostitutie a I.,
totodata G. fiind acela care se opuN.ca I.sa i se permita sa plece la
parintii ei. G., U. si tanti M.(n.n. inculpata S.S.) cunoasteau ca IorD.ra
minora. G. si tanti M. manifestau cruzime fata de I., o tineau sechestrata
si nu ii permiteau sa plece, chiar daca aveau cunostinta ca I. avea o
situatie mai speciala, avand unul dintre partinti bolnavi.” Rolul lui G.
referitor la activitatea de proxenetism care s-a derulat in Elvetia a
constat in efectuarea mai multor deplasari din .......in Elvetia, pentru a
colecta banii care se obtineau din prostitutie si de a-i aduce in tara, sens
in care G. efectua calatorii destul de dese.
Tot in vederea facilitarii activitatii de proxenetism a unor
persoane de sex feminin care erau minore, martora J.M. declara ca „G.’’
se ocupa cu obtinerea unor carti de identitate false pentru aceste fete,
care sa le permita intrarea in diverse hoteluri, unde erau chemate de
clienti, fara a avea probleme. Astfel, in declaratia din data de
29.07.2004, martora J.M.arata ca: „Intrucat aveam dificultati sa ne
inregistram la receptia hotelurilor cand mergeam cu clientii, deoarece
eram minore, eu avand in acel moment 15 ani, A., U. si cu G. au
hotarat sa ne faca carti de identitate false. In acest scop am fost luata
de catre G. si U. si dusa la un fotograf care mi-a facut poze tip buletin’’.
Un alt rol pe care il indepliN.inculpatul S.C. in ansamablul
gruparii infractI.ale era si acela de a se ocupa de racolarea unor noi
prostituate, aceasta afirmatie fiind sprijinita de depozitia martorei J.M.,
care arata ca ‘’G.’’ se ocupa si cu racolarea de fete pentru A., pe care
apoi le obligau sa se prostitueze. In acest sens cunosc personal o
fata ,C., care a fost cumparata de G. de la niste tigani si care apoi s-a
prostituat alaturi de mine o perioada de timp, fiind batura in repetate
randuri de A.si G.’’.
Din declaratia inculpatului R.L.a rezultat ca inculpatul S.C. a
savarsit inclusiv infractiuni contra patrimoniului, relatand o situatie in care
acesta i-a luat masina pe care intentI.a sa o vanda, sub pretextul ca ii
gaseste cumparator si nu i-a mai restituit nici masina, nici banii,
spunandu-i ca asta reprezinta o “taxa de şmecherie”.
Instanţa a reţinut că aceste exemple demonstreaza faptul ca, in
ciuda varstei sale tinere, inculpatul S.C. era unul dintre membrii foarte
activi ai gruparii infractI.ale, care a beneficiat din plin de sprijinul si
reputatia fratilor săi mai mari si care actI.a fara inhibitii in diverse domenii
infractI.ale, indeosebi insa in traficul de persoane si proxenetism,
savarsind orice alta fapta ar fi fost necesara, dupa imprejurari.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.C. de a adera si a
sprijini grupul de crima organizata condus de fratii sai, inculpatii B.I. si
B.V., in perioada anilor 2002-2004, savarsind infractiuni din cele prev. de
art.2 lit.b pct 1-20 din Legea 39/2003, in scopul obtinerii de foloase
materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art 7
alin 1-3 din Legea 39/2003.
Totodata, fapta inculpatului S.C., care in perioada anilor 2003-
2004, actI.and in baza unei rezolutii infractI.ale unice, sub directa
indrumare a fratelui sau, inculpatul B.V., a derulat activitati de trafic de
persoane, in sensul ca a transportat prostituate in Elvetia, le-a asigurat
protectia, a inlesnit activitatea de prostitutie a acestora si a tras foloase
materiale din aceasta activitate, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii prev. de art 12 alin. 1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic
art 41 alin.2 Cod penal.
Constatand dovedita vinovatia inculpatului in raport de faptele
deduse judecatii, instanta a dispus condamnarea inculpatului in baza art.
7 alin 1-3 din Legea 39./2003 si in baza art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea
678/2001 cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal, la câte o pedeapsa cu
inchisoarea, la a caror individualizare a tinut cont de participatia penala
importanta a inculpatului S.C. in acest segment infractI.al, precum si de
ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptelor.
Astfel, in limitele pedepselor prevazute de textul incriminator,
instanta s-a O.at catre pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru
infractiuN.prev. de art 7 alin. 1-3 din Legea 39/2003 si către o pedeapsa
de 6 ani inchisoare pentru infractiuN.de trafic de persoane prev. de
art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic.art 41 alin.2 Cod
penal.
De asemenea, văzând că aplicarea pedepsei complementare a
interzicerii unor drepturi este obligatorie, fiind prevazută de ambele texte
incriminatoare, instanta i-a aplicat inculpatului câte o pedeapsa
complementara, in conformitate cu disp.art 65 alin 2 Cod penal, pe
langa fiecare din cele doua pedepse principale, respectiv interzicerea
exercitarii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b, pe timp de 5 ani si respectiv
pe timp de 4 ani, in conditiile art.66 Cod penal.
Totodata, instanta a constatat ca faptele deduse judecatii in
prezenta cauza sunt savarsite inainte de data ramanerii definitive a
hotararii anterioare, prin care inculpatul S.C. a fost condamnat la o
pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de
art 64 lit.a si b Cod penal, prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti,
ramasa definitiva prin decizia penală nr.769/4.03.2008 a ICCJ, astfel ca
faptele sunt concurente.
Ca atare, în baza art 33 lit.a,34 lit.b si 35 Cod penal, constatand
concursul real de infractiuni intre toate faptele savarsite de inculpatul
S.C., instanta a dispus contopirea pedepselor aplicate in prezenta cauza
cu pedeapsa anterioara de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal, stabilind ca pedeapsa
rezultanta principala pe cea a inchisorii de 7 ani, alaturi de care s-a
dispus a se executa pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor
prev. de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5 ani.
Referitor la nculpatul I.D.zis “J.” s-a reţinut că acesta este un alt
membru al gruparii infractI.ale conduse de fratii B.I. si B.V. fiind apropiat
mai ales de sora acestora, inculpata S.A., pe care o sprijiN.in activitatea
de proxenetism desfasurata in Discoteca H.. Legatura inculpatului cu
“brigada” A.S. a fost intarita si de faptul ca aceasta din urma era nasa
inculpatului I.D.si astfel se impleteau relatiile de prietenie cu relatiile
infractI.ale, situatia lor nefiind singulară (de ex. inculpatul C.S.este finul
inculpatului B.I., sau inculpatul L.I. este cumatru cu inculpatul B.I.,
inculpatul B.I. este nasul inculpatului G.E., inculpatul G.C. este finul
inculpatului B.V., s.a.)
Din probele administrate a rezultat în cauza că inculpatul I.D.a
coordonat activitatea de prostitutie a numitelor S.R. si “V. N.” carora le
percepeau o cota de 50% din banii proveniti din practicarea prostitutiei,
iar pentru permisiuN.de a-si aduce propriile prostituate la Discoteca
H.inculpatul platea o cotă L.ră de 600 euro inculpatei S.A.. Pe parcurs,
odată cu apropierea relatiilor dintre inculpatul I.D.si inculpata S.A.,
aceasta din urma l-a scutit de plata taxei L.re pe inculpat, considerandu-l
ca facand parte din membrii gruparii sale infractI.ale.
Principalul sau rol în cadrul acestui grup era de a supraveghea
prostituatele ce apartineau “C.C.” si să impună plata taxelor de protectie
celorlalti proxeneti care actI.au independent in Discoteca H.. Ulterior,
cand inculpatul a devenit om de incredere al A.S., acesta, alaturi de
inculpatii S.C. si U. C., a transportat prostituatele ei in Elvetia, ocupandu-
se si de intocmirea actelor atunci cand era nevoie. Toate aceste aspecte
au fost recunoscute de catre inculpat, care a relatat pe larg modul de
organizare a activitatii de proxenetism la care a luat parte alaturi de
ceilalti inculpati mentI.ati mai sus. Poziţia de recunoaştere a faptelor
sale a fost reliefată şi de următoarea convorbirea înregistrată audio–
video la data de 15.08.2005, dintre P. si inculpatul I.D..
I.D.:Nu, serios, nu ştiu nici una, pe cuvânt. (neinteligibil) La H. nu prea
erau certuri. Nu ştiu ce aţi spus dvs. în declaraţii, acolo erau nişte reguli
fixe.
P.:Care erau regulile astea?
I.D.:Reguli. Ăla care era cu femeile lui, era femeile lui, trebuia să aibă
grijă de ele, să ... Nu veN.alţii din alte părţi să bage femeile acolo sau
ceva de genul ăsta.
P.:De ce ?
I.D.:Păi nu îi lăsa.
P.:Cine nu-i lăsa?
I.D.:Nici peştii, nici ...
P.:Cine, cine nu-i lăsa?
I.D.:Toţi care sunt peşti acolo. Toţi împreună. Nu neapărat că era brigăzi,
toţi împreună. Deci toţi împreună.
P.:Deci era o coO.tivă?
I.D.:Da, da, da. Toţi împreună. Nu era că nu lăsa anume persoană. Deci
toţi se strângea acolo, se vorbea ...
P.:Cu toate astea, unii erau mai şmecheri decât alţii?
I.D.:Erau.
P.:Şi ai spus că A.era cea mai şmecheră.
I.D.:Era, normal.
Convorbirea telefonică din data de 07.04.2004 (redată în
considerentele hotărârii) vine să ilustreze relatia apropiata pe care
inculpatul I.D.o avea cu familia inculpatilor B., discutia purtându-se intre
inculpatul B.V. si inculpatul I.D.zis „J.’’.
In declaratia dată în sedinta publica din data de 25.11.2008,
martorul cu identitate protejata T.I. l-a mentI.at si pe inculpatul I.D.zis
„J.” ca facand parte din membrii C.C., aratand urmatoarele: „În perioada
anilor 2000-2004 cand am facut parte din antuR.ul lui B.V., S.A., B.I.,
„L.” (n.n. inc P.A.), „J.” (n.n.inc I.D.) am luat la cunostinta de activitatea
de proxenetism savarsita de ei si actiunile de imprumuturi a banilor dati
cu camata, care urmau sa fie restituiti. La Discoteca din H.aveau
prostituate „G.”, A., U., „J.”; în perioada anului 2004 erau cca 50
prostituate, nu pot sa precizez exact cate fete aveau cei mentI.ati. Banii
primiti de prostituate se imparteau jumatate-jumatate”.
Tot despre rolul inculpatului I.D. in cadrul gruparii organizate a
fratilor B.declara si martora cu identitate protejată N.P. S., in sedinta
publica din data de 25.11.2008 urmatoarele: „Despre proxenetii care
erau acolo (n.n. in discoteca H.), ii mentiO.z pe B., A., U., J. (n.n.inc I.D.),
C.E., G.”... I.D.avea pe V. si R.” .
In acelasi sens a fost şi declartia martorei cu identitate protejata
T.L., audiata in sedinta publica din data de 25.11.2008, care declara ca
„referitor la activitatea de proxenetism stiu ca S., U. si „J.” faceau trafic
de persoane . Eu am cunostinta ca ei cumparau minore si le puneau sa
intretina raporturi sexuale cu diferite persoane. Eu i-am cunoscut pe
fratii B.in anii 2003-2004 ,respectiv pe S., stiu si ca „J.” avea si el niste
fete ,nu mai stiu exact cate ,una sau doua. Fetele lui „J.” erau la
discoteca H....Rolul proxenetilor in parcare (n.n.parcarea Discotecii H.)
era sa ia banii de la fete si sa le manipuleze psihicul, in sensul ca le
ameninta. Au fost si cazuri in care fetele erau batute pentru ca nu erau
destul de productive ... A., B.aveau obiceiul sa bata fetele, si „J.”
batea fetele. Din cate imi amintesc, cam trei fete erau minore, au
existat situatii in care fetele incercau sa scape de la proxeneti, dar au
fost prinse, batute si aduse inapoi... Dintre fete mi le amintesc pe C., V.,
E., I., S. si mai erau multe, dar imi este greu sa imi amintesc”.
Instanţa a concluzI.at că activitatea infractI.ala a inculpatului
I.D.ste pe deplin dovedita în sensul apartenentei sale la brigada condusa
de inculpata A.S., pe segmentul activitatii de proxenetism desfasurata
sub conducerea fratilor sai, dar indeosebi, a inculpatului B.V..
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului I.D.zis „J.”,astfel cum a
fost retinuta de instanta, care in perioada anilor 2002-2005 a aderat si a
sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V.,
in scopul de a obtine foloase materiale prin savarsirea de infractiuni din
cele prev de art.2 lit.b pct.1-20 din Legea nr.39/2003, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea
39/2003.
Constatand dovedită vinovatia inculpatului in raport de fapta
dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta a dispus condamnarea
acestuia la o pedeapsa cu inchisoarea cu respectarea criteriilor
generale de individualizare prev de art.72 Cod penal si in contextul luarii
in considerare a tuturor circumstantelor reale si personale ale savarsirii
faptei.
Totodata, instanta a avut in vedere că inculpatul beneficiază de
disp.art.9 al.2 din Legea 39/.2003, întrucat a coO.t cu organele de
urmarire penală, astfel ca instanta a redus la 1/2 pedeapsa prevazuta de
lege, limitele acesteia fisind cuprinse intre 2 ani si 6 luni inchisoare
(limita minima) si 10 ani inchisoare (limita maxima).
Tinand cont ca în declaratia data in fata instantei inculpatul a
retractat declaratiile date la urmarirea penala, spunand chiar ca a fost
amenintat de P., desi era prezent aparatorul sau ales la audiere, instanta
i-a acordat totusi circumstanta de favoare prev. de art.9 alin.2 din Legea
39/2003, deoarece, în final, prin atitudiN.sa din momentul acordarii
ultimului cuvant, oarecum implicit, inculpatul I.D.şi-a mentinut
atitudiN.procesuală din faza de urmarire penala. Instanta a inlaturat deci
declaratia inculpatului din faza cercetarii judecatoresti, ca fiind
nesinceră, acesta fiind vA.t intimidat de presiunile exercitate de inculpatii
impotriva carora daduse declaratiile anterioare. Totusi, prin atitudiN.sa
oscilanta, inculpatul D. I.a ingreunat activitatea de cercetare
judecatoreasca, incercand sa favorizeze pe unii inculpati, astfel incat
instanta a apreciat că nu poate retine sinceritatea inculpatului ca o
circumstanta atenuanta, ci doar circumstanta prev.de art.9 alin.2 din
Legea 39/2003, in conditiile inlaturarii declaratiei luate in sedinta publica
din data de 30.10.2007 si a luarii in considerare a depozitiilor sale din
faza de urmarire penala.
Astfel, tinand cont de rolul inculpatului in ansamblul desfasurarii
activitatii grupului de crima organizata al fratilor B., instanta s-a O.at
catre o pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare, cu executarea in regim
de detentie, făcând aplicarea disp art 71-64 lit.a si b Cod penal.
De asemenea, în baza art 65 alin.2 Cod penal i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor
prev. de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 3 ani, în conditiile art 66
Cod penal.
Inculpatul nu a fost arestat in prezenta cauza iar din fisa de cazier
judiciar nu a rezultat ca a mai fost condamnat anterior, ci doar ca s-a
pus in miscare actiuN.penala in dosarul nr.801/2005 al Parcehtului de pe
langa ICCJ pentru savarsirea infractiunii de proxenetism prev. de art
329 alin.1 C.p. cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal .
Referitor la inculpata S.S., instanta a retinut in sarcina sa
savarsirea infractiunii prev. de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, din
probele administrate in cauza rezultând ca inculpata S.S. s-a implicat in
derularea activitatii de proxenetism, primind spre gazduire in casa
proprie pe unele fete care practicau prostitutia, din a caror activitate
trageau foloase ea si copiii ei, respectiv inculpatii B.V., S.C. si S.A..
S-a invocat de catre apărare ideea că legaturile de familie nu pot fi
temei în sprijinul ideii de grup infractI.al organizat, instanta constatând
ca in principiu acest lucru este adevarat, chiar de bun simt, insă a
apreciat că in momentul in care o intreaga familie isi procura veniturile de
zi cu zi din exploatarea sexuala a unor femei si fiecare membru al familiei
contribuie dupa propriile puteri si abilitati la acest lucru, atunci legăturile
de familie se impletesc si cu legaturile infractI.ale specifice grupului
organizat, asa cum sunt ele reglementate de legiuitor in cuprinsul
disp.art.2 lit.a din Legea 39/2003.
In fapt, instanta a retinut in sarcina inculpatei S.S. ca in perioada
cuprinsa intre anii 2001-2004 a racolat impreuna cu inculpatul S.C.
diverse persoane de sex feminin, printre care si minore, in vederea
practicarii prostitiei, le-a inlesnit aceasta activitate si a tras foloase de pe
urma ei. Inculpata s-a ocupat indeosebi de gazduirea persoanelor de
sex feminin care erau constranse sa practice prostitutia, fie de catre
inculpatul S.C., fie de catre inculpata S.A. si de U. C.. In acest scop,
inculpata S. Samaranda a sprijinit grupul infractI.al organizat prin
punerea la dispozitie a doua imobile, care ii apartineau, in vederea
gazduirii prostituatelor, asumandu-si un rol de paznic al acestora,
asigurandu-se ca fetele sa nu fuga si sa nu se sustraga de sub controlul
grupului de proxeneti din care facea si ea parte.
Pentru faptele de proxenetism inculpata S.S. a fost condamnata
prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului .......in prima instanta la o pedeapsa
de 5 ani inchisoare care in apel a fost redusa la 3 ani inchisoare, cu
aplicarea disp.art 861 Cod penal, ramA.nd definitiva la data de 4.03.2008
prin d.p.nr.769/2008 a ICCJ.
Instanţa reţine că inculpata, pe langa faptele de proxenetism la care
s-a facut referire mai sus, s-a implicat, dupa arestarea fiicei sale, S.A.,
precum si a inculpatului U. C., in actiuni de intimidare a martorilor si a
partilor vatamate, fie prin oferirea unor sume de bani, fie prin amenintari
directe, cu scopul de a-i determina sa-si schimbe declaratiile pe care le-
au dat in fata organelor de urmarire penala.
Aceste aspecte au rezultat nu numai din declaratiile martorelor
audiate in cauza, dar si din interceptarile convorbirilor telefonice
efectuate in mod autorizat pe parcursul urmaririi penale, in care aceasta
a adresat injurii si amenintari martorei B.N.S., deoarece a dat unele
declaratii acuzatoare la adresa inculpatilor U. C., S.C. si A.I.. Asadar, in
mod constant inculpata S.S. a influentat pe martorii chemati spre a fi
audiati la organele de urmarire penala, urM.d declaratiile pe care le-au
dat impotriva copiilor ei si a celor apropiati C.C., procedand ulterior la
exercitarea a tot felul de presiuni prin diverse forme de amenintare si
intimidare.
Dialogul purtat între inculpatul B.V. si inculpata S.S. la data de
30.05.2005 a fost de asemeN.apreciat ca fiind relevant din punctul de
vedere a celor enuntate mai sus, reiesind clar ca inculpata supraveghea
indeaproape modul in care se desfasura ancheta penala, avand grija ca
din timp sa-i abordeze pe cei implicati, înainte de a fi chemati la audiere,
pentru a nu da declaratii acuzatoare impotriva lor.
Inculpatul I.D.in declaratia sa data la urmarirea penala in data de
14.09.2005 a aratat urmatoarele: ”Cunosc ca unele dintre fetele A.i erau
gazduite la M.C.( n.n. S.S.), iar altele la un apartament situat pe strada
P.I.. A.C. a hotarat sa trimita mai multe tinere in Elvetia pentru a
practica prostitutia in aceastra tara... A.impreuna cu U. au transportat trei
tinere in Elvetia cu un ………. (n.n.aspect confirmat inclusiv de
verificarile efectuate in evidentele politiei de frontiera)... Cunosc
personal toate aceste aspecte, intrucat l-am insotit si eu pe U. in Elvetia,
stand cu acesta o L. de zile. Precizez ca sumele de bani castigate in
Elvetia ajungeau, dupa arestarea A.i si G., L.M. acestora, S.S., fiind
adusi de V.A. personal, sau trimisi prin sistenul Western UnI.. S.S.
primeste si in prezent diverse sume de bani din Elvetia , proveniti din
practicarea prostitutiei”.
Represaliile la adresa inculpatului I.D.zis „J.” care a dat declaratii
incriminatoare la adresa celorlalti inculpati nu au intarziat sa apara,
relevanţă sub acest aspect prezentând urmatoarea convorbire telefonica,
dar si atitudiN.manifestata de acesta pe parcursul procesului penal,
cand a retractat declaratiile anterioare date la parchet.
S.S. :- Da?
B.V.:- Ce faci?
S.S. :- Ce să fac mămică?
B.V.:- Ce zicea M.?
S.S. :- E, am vorbit şi eu cu ea.
B.V.:- S-a (neinteligibil) ceva pe acolo, nu?
S.S. :- Nu, nici discuţie, nimic.
...
B.V.:- Vezi, nici o dată . Auzi ? Vezi, că se interesează tare de tot de A.
(n.n. inculpatul I.A.) .
S.S. :- Da .
B.V.:- Ai înţeles ?
S.S. :- Da. Mamă, J.ăsta, mamă J.ăsta e prăduitor, ascultă ce-ţi spun.
B.V.:- Păi, nu ştiu, că la dat, a avea poze acolo.
S.S. :- Mamă, J.( n.n. inculpatul I.D. – care dăduse declaraţii
corespunzătoare adevărului)…
B.V.:- (neinteligibil) mie bani.
S.S. :- Mamă, J., a fost la PARCHET şi la văzut cineva mamă şi zice
că n-a fost.
B.V.:- Da mamă, da, el e.
S.S. :- Îţi spun precis şi când vine de aicea, mamă şi zice, dar matale
zice ai văzut, nu ia dat drumul lu’ G., cutare. Păi zic şi M. ăsta zice, dar
cine îţi spusese lu’ matale, zic M., ştii? A! M. , i-a uite bre, vroia să, în
gândul meu, fir-ar mă-ta dracu’ tu să fii, stai că te pun eu pe nişte …
B.V.:- Auzi, trebuie îndepărtat.
S.S. :- Păi, eu ce spun, trebuie, trebuie, bine că şi îl îndepărtez. Că şti,
că are să-mi dea o mie de euro, şi-a luat maşină, dar nici măcar nu zice
nici, nici o sută de mii să-mi dea . Lasă-i mamă , că e …
B.V.:- Ia turnat pe ăştia .
S.S. :- Lasă, că îi las eu mămică, când vii tu, când veniţi voi acasă, că
veniţi mămică.
B.V.:- Şi, auzi?
S.S. :- Da.
B.V.:- (neinteligibil) să facă toată treaba pe acolo, să fim şi noi puţin
atenţi, să nu vadă asta, până îşi termină treaba acolo .
...
S.S. :- Mă duc să-i pun pachet, că nu mai are ţigări. Acum, nu ştiu de ce
se fereşte R. ăsta, că mie mi-a spus cineva, ce mai, mi-a spus cineva că
a fost la PARCHET şi …
B.V.:- A fost aicea la anchetă, că mi-a zis avocatul, l-am sunat azi şi a
spus că a fost unu azi care a dat declaraţii de A.şi de G..
S.S. :- Da.
B.V.:- (neinteligibil) la H..
S.S. :- Da.
B.V.:- Îl cheamă B..
S.S. :- Ăla e, R.e, îl cheamă B. C. R.O.
B.V.:- Şi el se fereşte, n-a mai venit pe la matale?
S.S. :- Da mămică, dar de ce oare, nu ştiu.
B.V.:- Da.
S.S. :- Şi nu (neinteligibil) ia venit P.L şi mi-a zis că a fost plecat şi că şi-
a scos şi trei femei afară.
B.V.:- Aha. Da.
S.S. :- Mai înţeles ?
B.V.:- Da.
S.S. :- Că pe aici pe la mine a venit R.aia şi dintr-o dată a dispărut şi
cred că el a luat-o.
B.V.:- Care R.?
S.S. :- R.a lu’ A..
B.V.:- N. ?
S.S. :- Da. Păi nu s-a dus şi la TÂRGŞOR după A., cu taxi-u’. Că o
scoate ea, că îi pune ea avocat, ziceai că e nebună la cap. Şi eu am
auzit că a luat-o ăsta, R. ăsta şi le-a dus afară pe trei inse.
B.V.:- Păi, înseamnă că aşa o fi făcut mamă. Dar trebuie să ajungi la
cine e prăduitorul de prăduieşte tot .
S.S. :- Dar, nu cred eu, că şi-a permis să spună, eu pe el l-am chemat ,
înţelegi , că el a plecat o dată cu A.cu femei şi cu C.cu maşina, ştii şi cu
A. .
B.V.:- Da, da.
S.S. :- Şi chiar dacă, el mi-a zis, că dacă îl cheamă vreodată, el spune
că cu tine n-a avut niciodată nicio problemă şi că nevastă-sa e nepoata
mea, înţelegi şi că el, chiar dacă a plecat cu G., a plecat să se distreze
afară, aşa zic eu. Dar acuma zice P.L, dar de ce se fereşte ?
B.V.:- Da, e ceva la mijloc .
S.S. :- Da.
B.V.:- Ori a şutit ceva din femei .
S.S. :- Da, da.
B.V.:- Ori a dat ceva nasol.
S.S. :- Da, da.
Instanţa a concluzI.at că, inculpata S.S. a aderat si a sprijinit
gruparea infractI.ala condusa de inculpatii B.I. si B.V., implicandu-se
activ nu numai pe segmentul proxenetismului, ci si in savarsirea unor
infractiuni care vizeaza buna infaptuire a justitiei ,astfel cum rezulta din
interceptarile convorbirilor telefonice si declaratiile martorilor existente
la dosar in prezenta cauza.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatei S.S., care in perioada
2003-2004 a aderat si sprijinit grupul de criminalitate organizata condus
de inculpatii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev
de art 2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de foloase
materiale, intruneste elementele constitutive sub aspect obiectiv si
subiectiv ale infractiunii prev de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003 .
Prin urmare, instanta constatând ca fapta există, constituie
infractiune si a fost savârsită cu vinovatie, in forma ceruta de lege - cu
intentie, a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii, la a
carei individualizare au fost avut in vedere disp.art 72 Cod penal,
precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei. Din
acest punct de vedere instanta a constatat mai intai ca inculpata S.S. are
de executat o pedeapsa de 3 ani inchisoare, ce a fost suspendată sub
supraveghere, pentru o infractiune ce constituie unul din scopurile
constituirii grupului infractI.al organizat, respectiv proxenetism.
S-a retinut de catre instanta ca Legea nr.39/2003 prevede in
cuprinsul art.7 alin.2 ca maximul pedepsei ce urmeaza a fi aplicat nu
poate fi mai mare decat sanctiuN.prevazuta de lege pentru infractiuN.
cea mai grea care intra in scopul grupului infractI.al organizat, in ipoteza
inculpatei S. Samaranda infractiuN.scop fiind, in principal, aceea de
proxenetism, aceasta situandu-se printre cele la care face referire
legiuitorul in lista infractiunilor considerate grave si enuntate limitativ un
cuprinsul art 2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003.
Din probele dosarului s-a reţinut ca inculpata S.S. a inteles sa
sprijine segmentul de activitate infractI.ala legat de facilitarea practicarii
prostitutiei a unor femei in scopul dobandirii de foloase materiale si a
altor foloase. De asemenea, a rezultat din declaratiile martorilor audiati
de catre instanta ca in timpul zilei prostituatele erau folosite ca menajere
ceea ce „latto sensu” inseamna tot un folos, aspect apreciat a nu fi chiar
atat de grav, avându-se in vedere ca a locui intr-o anumita casa
presupune si a participa la intretinerea si curatirea respectivei case.
Lucrurile insa se schimba atunci cand aceleasi femei, („menajerele„)
erau duse în diverse locatii pentru practicarea prostitutiei, iar banii
incasati din aceasta activitate erau luati total sau partial de inculpati
,ajungand inclusiv la inculpata S.S..
Reţinând ca indubitabila existenta vinovatiei inculpatei si
necesitatea aplicarii unei pedepse, instanta a făcut o A.L.asupra
perceptiei inculpatei cu privire la faptele comise, in special cele
referitoare la infractiunile ce aveau ca finalitate intimidarea martorilor.
Mai intai, instanta a retinut ca subiectul activ al acestei infractiuni,
respectiv inculpata S.S., este o femeie cu educatie sumara si cu o
anumita experienta de viata, specifica mediului din care provine. Din
punctul ei de vedere faptul de a-si sprijini copiii reprezinta scopul
propriei sale existente. Ca este bine sau este rau ceea ce fac acesti
copii, pentru inculpata mai putin conteaza. Dintr-un sentiment de
loialitate gresit inteles, inculpata ca mama isi sprijina copiii si copiii la
randul lor se sprijina intre ei .
Intelegand in acest mod ceea ce se P.ce cu inculpata S.S., din
punct de vedere al laturii subiective a infractiunii, instanta i-a acordat
circumstante atenuante, O.ând cuantumul pedepsei catre minim, chiar
sub nivelul acestuia, pA. la un cuantum pretabil pentru aplicarea disp.
art.861 Cod penal.
Coborarea pedepsei sub minim instanta a acordat-o inculpatei si pe
considerente umanitare, legate de imprejurarea ca ea a ramas singura
intretinatoare a celor doi nepoti minori, copiii fiicei sale, S.A., aflata in
arest la Penitenciarul Târgşor in executarea unei pedepse privative de
libertate de 12 ani inchisoare.
Totodata, instanta, in aprecierea cunatumului pedepsei si a
modalitatii de executare, a tinut cont de varsta inaintata a inculpatei,
respectiv 70 de ani, ceea ce face ca scopul principal al pedepsei, acela
de reeducare a inculpatei, sa nu mai primeze in raport de alte
considerente, mai pragmatice, cum ar fi acela de a constitui factorul de
sprijin al familiei sale, aflate intr-o situatie extrem de grea.
Daca schimbarea mentalitatii inculpatei S.S. se poate face extem
de greu la aceasta varsta inaintata, totusi instanta de fond a considerat
ca cel putin scopul preventiv al pedepsei poate fi atins, chiar daca
aplicarea unei pedepse blande in raport de faptele savarsite de inculpata
pare nejustificata.
Reflectând asupra ultimului cuvânt al inculpatei si asupra declaratiei
date in sedinta de judecata din data de 30.10.2007, instanta a constatat
ca nivelul de perceptie al inculpatei S.S. asupra a ceea ce au facut ea si
copiii ei este extrem de limitat, neconstientizand gravitatea mare a
faptelor savarsite, ba considerandu-se chiar persecutata de organele
judiciare. In „discursul” inculpatei se face adeseori referire la divinitate si
pedeapsa care s-a abatut asupra unuia sau altuia care, in opinia sa, au
gresit fata de ea sau de copiii ei, ori i-au nedreptatit. Daca este sa privim
lucrurile din aceasta perspectiva, pe intelesul inculpatei S.S., atunci se
poate spune ca si asupra familiei sale a cazut o astfel de napasta, cu
titlu de pedeapsa divina, daca se are in vedere faptul ca in marea ei
majoritate familia inculpatei se afla in stare de arest ori in alte situatii
critice. Incheind acest comentariu pe intelesul inculpatei S.S., instanta a
ajuns la concluzia ca aceasta se face vinovata de savarsirea unor fapte
grave, iar pedeapsa pe care o are de executat pentru infractiunile scop
savarsite in contextul infractiunii cadru (cea prev.de art 7 al 1 din Legea
39/2003) este suficienta in ansamblu pentru intreaga sa activitate
infractI.ala, in considerarea circumstantelor personale si familiale ale
inculpatei .
Manifestând in ceea ce o priveste o foarte mare clementa, instanta
i-a recomandat inculpatei S.S. sa incerce sa priveasca cu ochi critic si
asupra propriilor fapte si a propriei familii.
Astfel, instanta i-a aplicat inculpatei S.S. o pedeapsa de 3 ani
inchisoare, in conditiile retinerii circumstantelor atenuante judiciare
mentI.ate mai sus, altele decat cele exemplificativ expuse in cuprinsul
disp.art.74 alin.1 Cod penal, contopind aceasta pedeapsa cu aceea
pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a Penala prin
s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin d.p.nr.769 a
ICCJ, constatând ca faptele sunt concurente, intrucat sunt savarsite
inainte de ramanerea definitiva a primei hotarari de condamnare,
respectiv inainte de data de 04.03.2008.
Inculpatul G.E. este un alt membru al gruparii infractI.ale conduse
de fratii B.I. si B.V., care isi desfasura activitatea pe segmentul
proxenetismului, fiind unul dintre oamenii de baza ai inculpatilor B.V. si
S.A., care alaturi de alti proxeneti, cum ar fi U. C., B.I. si altii, erau
cunoscuti in Discoteca H. ca avand un numar impresI.ant de fete ce
desfasurau activitati de prostitutie in folosul acestora.
Activitatea de proxenetism a fost reliefata de declaratiile martorilor
O.L., P.L., N.P. S., I.F.A., P.C., C.S., S.M., D.N.N., precum si de
declaratiile inculpatilor I.D.si I.A..
Desi în declaratiile date în faţa instantei în data de 18.03.2008,
inculpatul G.E.a arătat ca nu a recrutat nici o fata si nu a constrâns-o în
vederea practicarii prostitutiei, totusi din probatoriul administrat in cauza
a rezultat ca a tras foloase materiale de pe urma fetelor care se
prostituau in Discoteca H..
Astfel, martora cu identitate protejata S.L., audiată în sedinţa
publică din 25.11.2008, vorbind despre activitatea de prostitutie si
proxenetism din Discoteca H.si enumerându-i pe proxenetii care îşi
desfasurau activitatea acolo, declara “şi numitul G.E. avea fete in
Discoteca H.. Pe G.Ş.îl stiu ca ducea fete la discoteca, iar pe B.I. il stiu
ca avea fete in Discoteca H.’’. Deci, iata cum rezulta ca inculpatul G.E.
se numara printre proxenetii cunoscuti ai Discotecii H., in rand cu
inculpatii B.I., G.S., U. C., M.. si altii.
Din declaraţia martorei P.L. din data de 18.06.2005 au rezultat
aceleasi aspecte: ,,… Ştiu faptul că în Discotecă aveau prostituate
„C.B.”, „C.E.”, „T.”, „Ş.S.”, E.V.şi alţii .,,…C.E.” avea în discotecă
următoarele prostituate: M., E., T., L., A., N.şi S..’’
Din declaraţia martorei cu identitate protejată N.P. S. din data de
02.09. 2004, au rezultat urmatoarele: ”…ştiu că E.C. avea doi şoferi pe
care îi folosea pentru a transporta prostituatele…aceşti şoferi primeau pe
lângă banii obţinuţi din curse cu prostituate, un aşa-zis salariu L.r de 100
dolari de la E.C..” ,
”In discoteca H. mai acţI.au şi alţi proxeneţi, dintre aceştia îi
menţiO.z pe următorii: …C.B., C.E., J., I., S..”
,,… Am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai
„brigăzii” sale, şi anume: „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi
o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.’’
Din declaratia inculpatului I.D.zis „J.” din data de 14.09.2005 au
rezultat urmatoarele aspecte, relevante inclusiv sub aspectul participaţiei
penale a inculpatului G.E.: „… Un alt eveniment care a avut loc în
această perioadă a constat în aşa-numita „grevă” a proxeneţilor şi
prostituatelor din discoteca H.. Astfel, în urma unei neînţelegeri dintre
A.C. şi patronii discotecii pe care îi cunosc sub numele de „N.I.” şi „N.B.”,
prima a interzis accesul prostituatelor sale în discotecă, dând dispoziţie
în acest sens şi celorlalţi proxeneţi, care s-au conformat. După
aproximativ trei sau patru zile, întrucât ambele tabere pierdeau bani, a
avut loc o întâlnire între „N.I.”, pe de o parte, iar pe de cealaltă parte,că
reprezentanţi ai A., au participat „C.B.” şi „C.-E.”, după unele discuţii
ajungând la un acord,în urma căruia s-a R.at activitatea de proxenetism
şi prostituţie în discotecă’’.
În continuare, cu ocazia întocmirii procesului verbal de
recunoaştere după planşă foto din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis
,,J.”, a precizat: ,,…Recunosc persO. de la poziţia nr. 2 ca fiind ,,C.E.”,
proxenet din discoteca H.. Acesta făcea parte din grupul infracţI.al
organizat, coordonat de A.C..”
,,…Aşa cum am aratat şi în declaraţiile anterioare, în perioada
2003 – 2004 am desfăşurat activităţi de proxenetism în discoteca H., în
sensul că am avut două prostituate. De asemeN.în această perioada am
făcut parte din ,,brigada” de proxeneţi a A. C., fiind una dintre persoanele
de încredere ale acesteia, alături de B.I., U., G.Ş., M., I.M., G.E., cu toţii
fiind coordonaţi în activitatea de proxenetism de către A.C..” (declaraţia
inculpatului I.D. zis ,,J.” din data de din data de 06.06.2006).
De asemenea, cu ocazia audierii din data de 04.07.2005 inculpatul
I.A. zis ,,A.”, a precizat:
,,… „C.E.” era şi el apropiat al A. C., fiind folosit însă pentru
intimidare în cadrul discotecii. Pentru brigada A. C.era important ca
atunci când se prefigura un conflict cu alţi proxeneţi, să existe destule
persoane de partea ei că să se poată riposta prin violenţă ori prin
intimidare. Pentru astfel de situaţii erau folosiţi C.E., I.L. şi alţii.”
Aceleasi aspecte rezulta si din declaratia martorei O.(fosta I.)
F.A.din data de 06.05.2005:
,,…Alţi proxeneţi din antuR.ul acestora (n.n. S.A. şi U.C.) erau:
C.B., Ş., T., C.E., S. “
,,…Dintre proxeneţii din discoteca H. îi cunosc pe următorii: A.C.,
G., U.C., B.I., G.E. zis ,,E.C.”, J., G.Ş., S.…”
In declaratia data in fata instantei la data de 02.09.2008 martora
este mult mai reticenta in a da detalii despre aceste activitati, aratând ca
s-a casatorit in urma cu trei ani, sotul ei fiind prezent în sala de sedinta.
Din declaraţia martorei P.C. E.din data de 19.04.2005 au fost trase
aceleasi concluzii in sprijinul ideii de apartenenta a inculpatului G.E. la
grupul de proxeneti condus de inculpata S.A.: „De asemenea, A.era
sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali.
Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E.,
J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub
îndrumarea „A. C.” pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea
unor taxe de protecţie”.
Şi martora cu identitate protejată C.Ş. in declaratia sa din data de
22.08.2005 a relevat aspecte asemA.toare ca cele evidentiate mai
sus: ,,…Referitor la proxenetul „C.E.”, precizez faptul că acesta
coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere în discoteca H..
Dintre acestea amintesc pe: T.A. E.G., surorile S.R. şi S.M., toate trei din
municipiul ......, T.L. din comuna .........., judeţul .......... S.A.M.din
Bucureşti, T. şi N., ambele din Republica Moldova şi DA. din Bucureşti.
Aceste prostituate obişnuiau să-i predea lui „C.E.”, jumătate din
sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei prin intermediul unui
individ pe nume „A.”. Acesta transporta prostituatele lui „C.E.” la
discoteca H.. Cunosc faptul că, după descinderile poliţiei din cursul
anului 2004 în discoteca H., „C.E.” le-a cerut prostituatelor sale să nu
declare nimic în legătură cu persO. lui şi activitatea de prostituţie şi
proxenetism din acea discotecă, iar în situaţia în care vor fi chemate
pentru audieri de către organele de cercetare penală să i-a legătura cu
avocatul său pe nume V., pentru a le asista juridic.”
Martora S.M., în declaratia sa din data de 20.10.2005, a aratat
referitor la inculpatul G.E. ca: ,,…Acesta, (n.n. inculpatul G.E.) mi-a
propus şi mie să practic prostituţia sub protecţia lui …Precizez că G.E.
coordona activitatea de prostituţie a unui număr de şapte tinere cărora le
lua jumătate din bani.”
Si martora D.N.N., în declaratia dată la urmărirea penală sustine
ca: ,,…În discoteca H. ştiu că desfăşurau activitatea de proxeneţi
următoarele persoane:…S.C., A., U., J., S., E.C., G..” .
Instanţa de fond mai reţine că din interceptările convorbirilor telefonice
autorizate rezultă indubitabil activitatea de proxenetism desfasurata de
inculpatul G.E. alături ceilalti proxeneti din Discoteca H.
In concluzie, instanta a retinut ca in ceea ce-l priveste pe inculpatul
G.E., din probele dosarului rezulta ca este vinovat de savarsirea faptei
dedusa judecatii.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului G.E., care in perioada
anilor 2002-2004 a aderat şi sprijinit gruparea infractI.ală organizata
condusa de fratii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele
prev. de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de
foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.
de art 7 alin .1-3 din Legea 39/2003.
Fapta constituie infractiune si este savarsita cu vinovatie in forma
prevazuta de lege, la stabilirii cuantumului pedepsei instanţa având in
vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal.
Din aceasta perspectivă instanţa a retinut ca din actele în
circumstantiere depuse la dosar rezultă că inculpatul G.E. este singurul
intreţinator al fiicei sale minore, intrucat mama acesteia a parasit tara si
minora se afla in intretinerea tatalui, inculpatul G.E.. Instanta a mai
retinut si faptul ca inc. G.E. se ocupa cu activitati de proxenetism, în
cadrul gruparii infractI.ale, neavand scrupule in exploatarea
prostituatelor. În acest sens se reţine din discutiile telefonice interceptate
in mod autorizat dintre inculpatii B.I. si G.E. ca acesta din urma era la
Discoteca H. unul dintre cei mai vechi proxeneti care actI.a in sprijinul
fratilor B., acordand protectie fetelor care se prostituau pentru inculpata
S.A..
Ca o paranteza, instanta a remarcat faptul ca intotdeauna inculpatii
sustin ca familiile lor au nevoie de ocrotire, indeosebi fiicele minore (a se
vedea si ingrijorarea exprimata cu disperare in fata instantei de inculpata
S.A. vis-à-vis de soarta fiicei ei, in momentul acordarii ultimului cuvant),
dar când savarsesc fapte penale, de exploatare sexuala a unor femei,
chiar minore unele dintre ele, aceste aspecte nu-i mai sensibilizează.
Revenind la inculpatul G.E., instanta, constatand ca este dovedita
vinovatia acestuia in savarsirea faptei deduse judecatii si ca este
considerabila activitatea sa infractI.ala in desfasurarea activitatii grupului
organizat, l-a condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea, al carei cuantum
a fost O.at spre minim, respectiv 5 ani inchisoare, tocmai in
considerarea actelor depuse la dosar in circumstantiere, din care rezulta
ca fosta sa sotie, numita K.M.V., i-a lasat in ingrijire exclusiva pe minora
G.S. A., datorita plecarii sale in Grecia, iar din data de 23.10.2007, cand
a fost intocmita declaratia notariala pe proprie raspundere de catre
mama minorei mai sus aminitita, inculpatul G.E. s-a ocupat cu
constiinciozitate de ingrijirea si educatia fiicei sale.
Referitor la inculpatul D.S.instanţa a reţinut că este unul dintre cei
mai remarcabili membrii ai grupului infractI.al organizat condus de
inculpatii B.I. si B.V., actI.and cu pregadere pe segmentul activitatii de
camatarie si recuperare de datorii, prin violenta, santaje, lipsire de
libertate si alte astfel de fapte.
Inculpatul in perioada anilor 2003-2004 a savarsit o serie intreaga
de infractiuni, majoritatea indreptate contra patrimoniului sau contra
libertatii persoanei, ajungand la o situatie materiala prospera, bazata
pe camatarie si impunandu-se ulterior ca un adevarat lider in cadrul
gruparii infractI.ale a fratilor B.I. si B.V., ajungand chiar sa-si constituie
o proprie brigada, din oameni mai apropiati, respectiv: R.L., C.S., R.B.
si P.C.S..
Activitatea sa infractI.ala a fost una bogata, relevante in acest sens
fiind apreciate, pe langa propria declaratie a inculpatului de
recunoastere a savarsirii faptelor, si depozitiile martorilor D.I.A., A.V.R.o,
P.C., D.., C.E.I., B.A., ale inculpatilor I.D.si I.A., precum si ale martorilor
cu identitate protejata A.V., A.A., S.Z..
In declaratia data in sedinta publica din data de 13.05.2008,
inculpatul D.S. arata urmatoarele :
“Menţin declaraţiile date anterior, recunosc faptele si profit de acest
moment si imi cer scuze fata de partea vătămata P.S. si sunt de acord
sa plătesc daunele suferite. Am făcut parte din acest grup organizat mai
de voie mai de nevoie. Aveam o afacere cu frigidere si magazin de
piese auto. Am avut si firma de bodiguarzi pA. in 2001. Am fost
bodyguarul lui T.G.B.. Dădeam totuşi bani cu camata cu dobânda
20%, lucru care nu i-a convenit lui N.. Referitor la martorul D.. zis T. i-am
dat 20.000 dolari in octombrie 2001, iar intelegerea lui cu N. era ca din
dobânda de 20% sa ne oprim fiecare cate 10 procente. Oricum banii nu
i-am văzut pA. in ziua de astăzi. La fel am patit si cu o maşina pe care
G. mi-a vandut-o si urmând sa ii mai dau 3000 am verificat-o si am
constatat ca era umblat la serii, deci maşina avea probleme; astfel a venit
si a luat maşina de la mine promitandu-mi ca are un client si ca mâine
îmi va da banii, bani pe care nu i-am văzut nici pA. astazi. Eu
oricum sunt o fire mai exuberanta, dar referitor la ameninţările pe care
le făceam in stânga si in dreapta au rămas la nivelul unor vorbe fara sa
trec la fapte. Nu spun ca nu am participat la batai, pentru ca altfel nu
supravietuiai in cartier, mergeai cu copii la scoală de mA.. In anul 1987
i-am cunoscut pe fraţii C., pentru ca m-am dus la o maşina de spălat
L.M. lor acasă si acasa era unul dintre ei nu imi amintesc cine. De
atunci intre noi s-a legat o prietenie si o legătura mai strânsa de
prietenie din 1998 sau 1999 pentru ca eu aveam de vândut o masina
si S. a venit cu un client. Cred ca a fost o mare prostie si o adevărata
nebunie ce s-a întâmplat in ultimii ani in viata mea, insa acum
regretele sunt tardive. Pe segmentul discoteca H. in ce priveşte
proxenetismul cunosc ca indeoasebi se ocupau A.si S. si I.A. era
soferul. Pe I.D.l-am mai văzut in antuR.ul celor 2 inculpaţi cu
prostituate. Pe S.M.l-am văzut o singura data la restaurant si la
puşcărie doar am auzit de el ca era mai bataus. Nu am auzit despre
fetite. R.L.este mecanic, este un băiat cat de cat cuminte si l-am ajutat
când a ieşit din puşcărie sa isi facă un atelier de dezmembrări piese auto
L.M. lui la curte imprumutandu-i 5.000 dolari. In afara de faptul ca se
mai bătea prin cartier altceva mai deosebit nu pot sa spun despre el.
Pe P.C.il ştiu ca a fost sportiv si când bea era scandalagiu si l-am
băgat la o firma de bodyguarzi. Nu il cunosc pe B.L.. Pe C.S.ii cunosc,
fiind vecini in cartier ne ştim chiar de mici. Inainte nu era recalcitrant
insa de când a devenit finul lui N.C. a devenit mai recalcitrant. Pe G.Ş. l-
am mai văzut prin curte la V. dar nu ştiu nimic despre el. G.F. era omul
lui N.. Pe C.L., M. L.nu ii cunosc. D.A. era bodiguard pe la barul B-O.si
se ocupa exclusiv de paza discotecii si interveaN.in cazul in care
unele persoane deveneau recalcitrante. L.I. este cumatrul lui N.si sunt
apropiaţi si pe langa faptul ca este in antuR.ul acestuia sunt si vecini la
doua blocuri distanta. Il cunosc pe P.A. zis L. care era ospătar la o
pizzerie pe ……….. in anii 1996 după aceea l-am văzut prin oraş cu
maşina eleganta si femei.Eu aveam o relaţie apropitata cu finul meu
R.L.si daca se lua cineva de el sau de mine săream unul pentru altul
si alături de noi mai veneau R.B. (B.) si finul meu H.care nu are
nici o implicaţie in acest dosar. Noi fiind romani in acel cartier plin de
majoritari de etnie roma săream unul pentru altul si ne ajutam, astfel
incat m-am dus cu finul meu sa discutam despre maşina, iar G. s-a
urcat pe capota misinii mele si sarea pe ea si mi-a indoit-o. Parerea
mea este ca daca nu se vor lua masuri drastice in stoparea
clanurilor infractI.ale fie de romani fie de ţigani consider ca se vor
extinde si vor ajunge sa se impuste pe strada iar lumea sa se teama
de ei mai ales daca sunt liberaţi după 5 -6 luni si deci oamenii vad ca nu
se intampla nimic. Consider ca L. (n.n. inculpatul P.A.) era
combinator, deoarece cunoştea toate prostituatele din oraş si deşi
nu am văzut sa ii dea bani lui S., ştiu ca era in subordiN.lui. La
momentul la care s-au P.cut faptele deduse judecaţii eram apropiat al
fraţilor B.. Am devenit duşmani in momentul in care mi-am recunoscut
faptele si am devenit chiar duşman de moarte vehiculându-se o
recompensa de 100 mii euro, fapt confirmat din surse provenind de
la penitenciar. Faptele asa cum s-au descris in rechizitoriu
corespund, o mare parte sunt întocmai. Iar in ceea ce priveşte poziţia
de lider aceasta aparţiN.lui N.C.. Pe S.stiu de multi ani pentru ca avea
un atelier de pantofi si nu o cunosc ca persO. recalcitranta. Despre U.
si A.stiu ca se ocupau cu femeile pe la discoteca H.. Din ce am auzit,
de prostitutia in Elvetia tot ei doi se ocupau. Referitor la talharirea
partii vatamate P.S., eu am plecat direct de la C.cu masina, de la
H.nu a mai fost nevoie sa trec după alţi baieti, m-am dus direct la
partea vătămata unde ne aştepta C.I. care ne-a deschis usa. Ceea ce
pot sa spun e ca B.V. ne spuN.prin telefon ce sa luam si vorbea cu
C.I.. Referitor la fapta cu D.u nu am avut nicio implicare si chiar am fost
şantajat de S. C. sa ii dau bani partii vătămate ca sa isi retragă
plângerea si am platit 6.000 euro, iar R.L.12.000 euro si o maşina.
Părţile vătămate erau si ele coordonate de N., ma refer la D.si T..
Numitul B., respectiv martorul P.C. a fost si el cooptat de N.pentru a
face unele afirmaţii in sensul dorit de acesta.T. era un tip care avea o
anumita vârsta si amanta tA.ra si s-a împrumutat de bani de la diverse
persoane chiar si de la mine de 20.000 dolari si in felul acesta si-a creat
o serie de probleme. Banii pe care ii lua cu imprumut erau luaţi cu
camata, dar in final nu mai dădea nimic inapoi si nici celorlalţi nu cred ca
le-a mai dat vreun ban înapoi”.
Inculpatul D.S.fost condamnat prin s.p.nr.967/2005 a Tribunalului
Bucuresti-Sectia I-a Penala,ramasa definitiva prin d.p. nr. 769 din
4.03.2008 a ICCJ, la o pedeapsa rezultanta de 12 ani inchisoare (11 ani
+ 1 an spor), intrucat a savarsit in stare de concurs de infractiuni
urmatoarele fapte: 7 infractiuni de lipsire de libertate in mod ileG.prev de
art 189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.c si art 33 lit.b Cod penal;
o infractiune de tulburare a linistii publice prev de art 321 alin 1 si 2 Cod
penal cu aplic.art 75 lit.a si c Cod penal; o infractiune de santaj prev. de
art 194 alin 1 Cod penal, cu aplic.art 75 lit.a Cod penal; o infractiune de
talharie prev de art 211 alin.1, alin.2 lit.b si alin.2 1 lit.a si c Cod penal si
inca o infarctiune de lipsire de libertate in mod ileG.prev de art .189 alin.1
si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.a Cod penal.
Astfel, prin aceasta hotarare judecatoreasca s-a retinut ca la data de
22.02.2004 în incinta restaurantului B. situat în ………….., a avut loc o
P.cere organizată pentru aniversarea zilei de naştere a fiului inculpatului
D.S. prilej cu care au fost invitate mai multe persoane, respectiv, 10-11
copii şi 10-15 adulţi.
In restaurant mai avea loc o P.cere, iar în jurul orelor 01.00, după ce
membrii primului grup au încheiat P.cerea şi au părăsit loC.l, aceasta
fiind ora la care programul loC.lui se încheia în mod obişnuit, inculpatul
D.S. a solicitat membrilor formaţiei muzicale să continue programul
artistic, indicându-le în acest sens să cânte M.. Intrucât membrilor grupului
inculpatului D.S. nu le plăcea muzica, acesta a chemat o altă persoană
pentru a cânta M., timp de aproximativ două ore aceasta fiind
acompaniată de formaţia muzicală. În jurul orelor 3,00 formaţia muzicală
a dorit sa îşi încheie programul ceea ce atras reacţia violentă a
inculpatului D.S. care a cerut membrilor formaţiei să cânte în
continuare.Fiind şi el nemulţumit de acest fapt, inculpatul P.C.S. s-a
ridicat de la masă şi s-a deplasat la formaţia muzicală, lovindu-l cu
pumnul în zona feţei pe şeful acesteia, respectiv pe C.H.A.
In acel moment, de la mese s-au ridicat şi inculpaţii D.S. şi
C.A.C.care au început să-l lovească şi ei pe C.H.A., după care toţi l-au
scos afară din restaurant.
In timp ce inculpaţii P.C.S. şi C.A.C.continuau să-l lovească afară
pe şeful formaţiei muzicale, inculpatul D.S. a revenit în local şi a început
să adreseze injurii şi ameninţări patroanei restaurantului, A.C.,
angajaţilor loC.lui şi formaţiei muzicale iar formaţiei muzicale a adresat
expresii jignitoare, obligându-i să continue programul până când va dori
el.
De asemenea, inculpatul D.S. a obligat-o pe A.C. să stea pe un
scaun în apropierea sa şi să nu se ridice din acel loc, iar pe angajaţii
restaurantului, barmanul H.C. şi ospătarul D.A.G.i-a obligat să stea în
genunchi. Aceştia din urmă s-au opus iniţial, fapt pentru care inculpatul
D.S. l-a lovit pe primul cu pumnul în zona feţei, iar pe cel de-al doilea cu
piciorul în zona toracică.
Intre timp, au revenit în restaurant şi inculpaţii P.C.S. şi C. A.C.
însoţiţi de C.H.A. care prezenta semne de violenţă în sensul că avea
faţa tumefiată şi hainele răvăşite, primii doi alăturându-i-se inculpatului
D.S. şi adresând injurii şi ameninţări patroanei loC.lui, angajaţilor şi
formaţiei muzicale, injurii fiind adresate şi de numitul Ş.M.., aflat la
masa invitaţilor.
Starea de panică indusă angajaţilor loC.lui şi membrilor
formaţiei muzicale a fost sporită de şi faptul că inculpaţii D.S. şi P.C.S.
au impus acestora să nu părăsească loC.l, pentru a fi mai convingători
solicitând unei persoane din grupul lor să se aşeze în cadrul singurei uşi
de acces în restaurant.
Pe parcursul următoarei ore atât inculpatul D.S. cât şi
coinculpaţii P.C.S., C.A.C.şi Ş.
M.. au adresat injurii personalului restaurantului şi formaţiei
muzicale, fiind proferate şi ameninţări la adresa acestora.
In jurul orelor 04:30, patrO. loC.lui, A.C., a reuşit să anunţe
organele de poliţie cu privire la ce se întâmpla în restaurant, sosirea
acestora determinând încetarea acţiunilor agresive .
Instanţa a apreciat ca faptele comise de inculpatul D.S. care în
noaptea de 22/23.02.2004, împreună cu mai multe persoane, dintre
care un minor, toate constituite într-un grup infracţI.al organizat, au
obligat pe patrO. restaurantului „B.", pe angajaţii restaurantului şi pe
membrii formaţiei muzicale (în total 7 persoane) să continue programul
împotriva voinţei acestora, împiedicându-i să se deplaseze şi să se
manifeste conform propriilor voinţe, totodată agresându-i şi supunându-i
la umilinţe, prin proferarea de ameninţări şi insulte, în acest mod
tulburând grav liniştea şi ordiN.publică, întrunesc elementele
constitutive ale infracţiunilor de: lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de
art. 189 al. 1, 2 Cod penal cu aplic. art.75 lit.c Cod penal (7 infracţiuni
în concurs ideal conf. art. 33 lit. b Cp.); ultR. contra bunelor moravuri
şi tulburarea liniştii publice, prev. de art.321 al.1 şi 2 Cod penal cu
aplic. art. 75 lit. a şi c Cod penal.
De asemeN.s-a mai statuat prin hotararea mai sus amintita ca
inculpatul D.S.fost cel care a participat la data de 03.03.2004 alaturi
de inculpatii R.L., C. S.si alti indivizi ramasi neidentificati la agresarea
si santajarea partii vatamate D.I.A. pe care a obligat-o sa scrie o
chitanta prin care se obliga la plata sumei de 5500 dolari catre numitul
A.V.R.. Rezulta din actele dosarului dar si din contiN.l hotararii de
condamnare ca inculpatul D.S.fost cel care a avut initiativa ducerii
partii vatamate la imobilul din strada …….., sub pretextul ca acolo vor
gasi un avocat sau un notar care sa ii ajute in rezolvarea litigiului.
Ulterior inculpatul D.S.l-a lovit cu pumnii în cap si cu planetara la talpi
pe D.I.A., spunându-i unuia dintre ceilalti participanti la fapta sa puna
dopul la cada si sa dea drumul la apa, intrucat s-ar putea ca victima
sa lesine.
Tot in sarcina inculpatului D.S.s-a statuat cu autoritate de lucru
judecat ca a participat la talharia si lipsirea de libertate comise asupra
partii vatamate P.S., care a fost savarsita sub directa indrumare a
inculpatului B.V. cu participarea martorei C.I., pentru care aceasta din
urma a ispaşit pedeapsa de 6 ani inchisoare.
Prin veleitatile sale de lider, inculpatul D.S.zis “F.” si-a format el
insusi o echipa, in care a recrutat oameni apropiati lui.
Faptul ca la un moment dat inculpatul D.S.s-a desprins de
gruparea infractI.ala a fratilor B.nu inseamna ca el si echipa lui nu au fost
integrati in aceasta structura, ci dimpotriva, reflecta un fenomen normal,
intalnit in orice astfel de grupare infractI.ala dintotdeauna si in
oricesocietate. Asa a fost si asa va fi pretutindeni: impotriva liderului
recunoscut s-au gasit persoane care sa-i conteste autoritatea in dorinta
fie de a-i lua locul , fie de a-si castiga o pozitie independenta, cum e
cazul inculpatului D..
Instanţa de fond a mai reţinut şi faptul ca fratii B.ajunsesera la un
moment dat atât de indrazneti incat pA. si pe proprii lor oameni ii
talhareau, fără scrupule, asa cum a sustinut si martorul cu identitate
protejata S.Z., precum si cei doi inculpati D.S.si R.L.. Astfel, este
explicabila desprinderea brigazii inculpatului D.S., din perspectiva
psihologiei infractorului, dar nu este scuzabila propria lui activitate
infractI.ala,din perspectiva legii, pentru care toti membrii gruparii
infractI.ale trebuie sa raspunda penal .
Apartenenta inculpatului D.S.la gruparea infractI.ala
organizata şi condusa de fratii B.I. si B.V. a fost relevata de numerosi
martori, exemplificativ instanta prezentand în cuprinsul hotărârii cateva
fragmente din depozitiile acestora.
Martora C.E.I. a aratat ca „despre D.S.zis ‘’F.’’ cunosc ca era un
om foarte important in acest grup infractI.al organizat si asa cum am
aratat anterior era folosit cu precadere de catre fratii B.la actiunile cu
violenta, intrucat avea propria brigada din care stiu ca faceau parte si
R.B. zis B., precum si alti romi pe care pesonal nu ii cunosc…O alta
activitate desfasurata de F. era acordarea imprumuturilor banesti
cu camata. Cunosc ca acesta facea recuperari, chiar si in nume
propriu…Dintr-o discutie purtata cu M. am aflat ca F. a imprumutat o
suma de bani cu camata unui var de-al sau pe nume O., insa datorita
dobanzilor mari impuse de F., O. nu a mai putut restitui aceste dobanzi,
motiv pentru care F. l-a obligat sa ii dea un imobil,situat in
strada ............, imobil care valora mult mai mult decat imprumutul
contactat de la acesta. Insa, de frica, cunoscand ca este un om violent
si facand parte din antuR.ul fratilor C., a fost de acord sa ii cedeze
acest imobil ‘’.
In acest mod inculpatul a ajuns sa dobandeasca o situatie
materiala impresI.anta, atat in ceea ce priveste proprietatea asupra unor
bunuri imobile,cat si detinerea unor importante sume de bani.
Si martora B.A., o prietenta intima a inculpatului D.S., audiata
fiind si in fata instantei de judecata, precum si la urmarirea penala a
confirmat faptul ca inculpatul D.S., zis ‘’F.’’ dadea imprumuturi cu camata
din care obtiN. importante sume de bani.
In acelasi sens au fost si depozitiile martorilor P.V. si S.M..,
acesta din urma fiind un membru al brigazii inculpatului D.S., alaturi de
R.B., R.L., C.S.si P.C.S..
Despre implicarea inculpatului D.S.in activitatile violente ce
aveau ca scop recuperarea unor sume de bani, relevanta a fost
apreciată convorbirea telefonică purtata de acesta cu inculpatul B.I. la
data de 21.08.2002, respectiv:
B.I. : Da !
D.S. : Ce faci, şefule ?
B.I. : Bine .
D.S. : Ce mai … Ştii ceva de ăsta cu banii, de B.ăsta ?
B.I. : Bă, l-am … pus şi l-a bătut ăştia ieri şi pe văru-su ăla, şi pe ăia, a
intrat peste ei acolo la … i-a bătut rău de tot …
D.S. : AoL. !
B.I. : Şi m-a sunat N.că : dom'le , rezolv eu că dăm azi . Că : dom'le,
dobânda s-o plătească O. şi că dacă e să .. (neinteligibil) dau eu banii .
D.S. : Păi să ne dea banii, dă-l în s----z de aici !
B.I. : Da . Lasă !
D.S. : Dobânda luăm L.r . Două mii e două mii, da’ de fapt trei mii e, nu ?
B.I. : Da .
D.S. : Da’ dă-ne , bă, zece mii, banii, în p--a mea !
B.I. : Nu, cred că e rezolvată cu aia .
D.S. : Da ?
B.I. : Dacă nu-i bătea pe ăia , nu se rezolva nimic !
In sensul apartenentei inculpatului D.S.la gruparea infractI.ala
condusa de fratii B.I. si B.V., relevant a fost considerat şi dialogul purtat
la data de 06.04.2004 de acesta cu martorul M. A., prieten de-al
inculpatului B.V. inca din copilarie, pe care l-a cunoscut la scoala de
corectie, asa cum a declarat martorul in fata instantei cu ocazia audierii
sale.
M. A.:- ... Brigada veche, mai ...
D.S.:- Nu suntem brig.... Aceleaşi brigăzi suntem, că nu avem cum să
ne separăm, că lumea ne ştie pă toţi, şi cu N. şi cu S., deci nici o
problemă, Şi nu, ascultă-mă puţin, trebuie vorbit, dă noi vorbit, eu am
vorbit cu S., dar e ambiţios trebuie împăcaţi, nu e bună discuţia.
Pentru firea violenta a inculpatului D.S.despre care majoritatea
martorilor au afirmat acelaşi lucru, relevanţă au prezentat convorbirile
telefonice purtate la data de 30.03.2004 si la data de 17.04.2004 intre
inculpatul D.S. zis „F.” si „un D.”.
In sensul desfasurarii unei actiuni coordonate a inculpatului
D.S.sub indrumarea inculpatului B.V. relevanta este convorbirea
telefonica din data de 22.04.2004, in care acestia au discutat
următoarele:
D.S. - Da, da, da, da. Spune-i: „Băi fi atent vrei să rămâi cu B.(?)? Da.
Dă-i lu ăsta 150, 155, bagă-mi şi mie 10 şi hai şi lu M.…”
B.V. - Să-i bage şi lu’ N. ceva.
D.S. - Şi lu… normal că altfel nu ne c---m pă…
B.V. - Bine mă. Atunci hai să ne vedem mâine! Atuncea (neinteligibil) şi
pă mine repede, că uite am pă cineva lângă mine, că să-l vindem. Ai
înţeles? Să ne luăm şi noi de o mămăligă că stau c-am prost şi eu...
In sensul legaturii de subordonare existente intre inculpatul D.S.si
B.I., relevante au fost convorbirile telefonice purtate de cei doi in datele
de 06.06.2002, 31.07.2002, 29.08.2002 si 29.09.2003.
Referitor la modul de viata, de tip pur infractI.al, pe care il ducea
inculpatul D.S.alaturi de tovarasii sai, relevant a fost fragmentul de
convorbire telefonica din data de 04.06.2003, dintre acest inculpat si
inculpatul B.V.:
D.S.: Ce să fac ? Dăm mâine o fugă prin B., pe la ăia, pe acolo ?
S.: Da .
D.S.: Umplem duba ? Mai ai …? Cu cine … ? Mai ai vreo duba?
S.: De ce ?
D.S. : N-ai zis să mergem mai mulţi ?
S.: A ! Da ! Nu, mă, mergem să facem o şmecherie , nu-i nevoie de mulţi
! Câţiva, ăia care ţin aproape de tine ! Atât . Ai înţeles ?
D.S. : Da, da, da .
S.: Nu, eu zic ăia să strângem mai mulţi, să dăm o fugă prin oraş .
D.S. : Da, da, da .
S.: Să ne vadă lumea , să nu zică că am dispărut .
D.S. : Să nu ne uite, da .
S.: Îţi spun eu, da .
D.S. : Bine bătrâne !...
Aceleasi concluzii s-au desprins si din convorbirile telefonice
purtate la data de 14.09 2003, intre inculpatul D.S. zis „F.” si inculpatul
B.L.zis ”L.”, precum si intre inculpatii D.S.si B.I. la data de 14.09.2003.
Referitor la aceste convorbiri telefonice, inculpatul a făcut
următoarele precizări: „... În vara anului 2003, îmi amintesc faptul că un
prieten G. C., un apropiat al lui „N.C.”, fusese bătut de „D.S.” din
zona ...., motiv pentru care, la solicitarea lui „N.” ne-am strâns mai mulţi
indivizi pentru a merge şi a-l răzbuna pe C.. Astfel, la data şi ora
respectivă, am fost sunat de „L.” care mi-a spus că „N.” a fost de acord
să mergem peste „D.S.” pentru a-l bate. Pentru a mă asigura că cele
relatate de „L.” sunt adevărate, l-am sunat personal pe „N.” care mi-a
confirmat acest lucru. Precizez că „N.” mi-a transmis să fiu prudent, să
nu ies eu în faţă, pentru a nu-şi da seama „D.S.” de cine erau trimisi
băieţii noştri”.
Referitor la maniera de a proceda in scopul recuperarii datoriilor de
la debitorii imprumutati cu diverse sume de bani, instanţa de fond a
reţinut discutiile purtate la data de 24.09.2003, intre inculpatii D.S. zis
„F.” si B.I. zis „N.C.” :…
B.I. : L-aţi prins, mă, pe ăla de l-a bătut pe ăla ?
D.S.: I-am bătut vreo patru, cinci inşi …da’ alţii ! Familii, toţi care avea
maşini că ăla … Că are un ...., un fraier ! Şi acuma mergem peste altul,
care are .... tot aicea, care zice că ăsta ar fi siguranţă !...
D.S. : Da . Şi eu am la fraier acolo vreo cinci mii de dolari ! Şi l-a trimis
pe R. să-mi aducă do… aia la ea … dobânda, ştii tu !
B.I. : Aşa .
D.S. : Dar eu maşina i-am vândut-o demult şi acuma aştept să-l şi bat ,
da’ el nu ştie chestia asta ! Înţelegi ? Şi-l rup pe ăla cu bătaia când vine !
B.I. : Aşa … Şi pe R. … trebuie bătut !
D.S. : Eu-l pregătesc… că R. e un dobitoc! Îl pregătesc pe R., e băiat
bun, zic : bă, să-l aduci la un şpriţ … „Da, D., zice, da’ i-e cam frică de
tine, că n-a adus banii ….” Zic : „Da, mă, lasă-l, dă-l dracu, dacă eşti tu
cu el, zic, nu mai e nici o problemă !”
B.I. : Ă… Şi când o veni cu el, dat în fleaşcă şi lu’ unu şi lu’ altu’ !...
Tot despre preocuparile cămătareşti ale inculpatului D.S.si ale
„brigăzii” sale relevanta a fost apreciată urmatoarea convorbire telefonică
purtată la data de 21.08.2002, între inculpatii D.S. zis „F.” si R.L.zis
„R.”:
D.S. : Ia zii, finule !
R.L.: Ce faci, bă, naşule ?
D.S. : Ce să fac, pe aici , prin ....pe la B.(?)
R.L.: Ce faci acolo ?
D.S. : Cu B., cu H., cu echipa noastră !
R.L.: Ă ! Ce faceţi acolo ?
D.S. : Cu banii ! Suntem cu recoltarea de bani !
R.L.: A ! Strângeţi recolta !
D.S. : Da , da.
Relevantă sub aspectul influenţei şi al protecţiei pe care „F.” o
putea acorda în cartier, respectiv de protecţie a fetelor ofiţerului de
poliţie care locuia în cartierul ........, este urmatoarea convorbire
telefonică purtată la 23.08.2002, între inculpatul D.S. zis „F.” si poliţistul
N. .B.:
D.S.:- Lasă-i, bre, dă-i dracu, că-i luăm şi-i batem pe ăia ! A.că unu se ia
de fata mea, nu-i normal ?!
N. .B.:- Nu-i batem ! Nu-i batem !
D.S.:- Da ?
N. .B.:- Eu personal le-am promis că le tai gâtu’ ! Scurt !
D.S.:- Foarte bine ! Dă-i dracu încoa’! Auzi ? N..B.! Când treci de la
muncă, treci pe aici să vedem şi ce facem !...
Faptul ca la serviciile inculpatului D.S.apelau diverse persoane
pentru rezolvarea unor probleme, denota cresterea pozitiei de lider a
inculpatului in randul organizatiei infractI.ale, aspect dovedit de
convorbirea telefonica purtata la data de 25.03.2004, între inculpatul
D.S. zis „F.” si un „D.”. Aceeasi concluzie se desprinde si din
convorbirea telefonica purtata la data de 29.03.2004, între inculpatul
D.S. zis „F.” si numitul P..
Legăturile infracţI.ale ale inculpatului D.S. cu lumea interlopă
din .......si preocupările sale in sensul comiterii de infractiuni din care sa
obtina diverse sume de bani au fost dovedite si de convorbirea telefonica
din data de 30.03.2004, purtată de inculpatul D.S. cu numitul B.:
Preocuparile camataresti ale inculpatului D.S.sunt deduse si din
convorbirea telefonica purtata la data de 21.04.2004, de inculpat cu o
„femeie”.
Referitor la modul in care inculpatul D.S.actI.a in ceea ce priveste
activitatile de violenta relevanta a prezentat convorbirea telefonica
purtata la data de 22.04.2004, intre inculpat si un „D.”:
D.S.:- Nu, m-am trezit...(neinteligibil) am stat cu avocata, am făcut un d-
ăla, cum îi spune, un memoriu. Şi am avut...treabă. Am stat până la opt
şi ceva. Facem ceva ?
D.:- Păi asta, deci eu de ce te-am sunat.
D.S.:- Păi să organizez ceva. Îl sun p-ăsta şi... te sun pe mata.
D.:- Păi da. Să aibă pistolul cu el. Asta e cel mai important.
Cu privire la consecintele savarsirii faptelor deduse judecatii in
cauza de fata, relevanta este convorbirea telefonica purtata la data de
27.05.2003, intre inculpatul, D.S. zis „F.” si un „un D.”:
D.: A! P--Aă ! Am o combinaţie, dar dacă eşti în B., ţi-o zic când vii
acasă!
D.S.: În mare aşa, explică!
D.: Da, o combinaţie de vreo 28 de mii de parai…
D.S.: Oau, oau, oau!
D.: Da. Şi am cerut la om 14, că să-i luăm banii, că să-i recuperăm banii.
E vorba…este o problemă între tată şi fiu.
D.S.: Bravo! I-a pierdut. Da. Bine, nici o problemă, ne vedem şi vorbim
aşa, fără telefon.
D.: Omu’ lucrează la piaţă la noi aicea…
D.S.: Foarte bine. Mergem acolo.
D.: Da. I-am cerut 14 mii de dolari.
D.S.: Foarte bine, bătrâne! Atâta face maşina!
D.: Da. Hai!
D.S.: Bine. Te sun şi stăm de vorbă şi o facem mâine.
D.: Da, bine. Bine. Hai, hai!
D.S.: Noroc!
Tot in sensul activitatii infractI.ale de anvergura desfasurate de
inculpatul D.S.au fost urmatoarele convorbiri telefonice purtate la data de
27.07.2003, si respectiv 4.06.2003, intre inculpatul D.S. zis „F.” si un
„D.” .
Din contiN.l convorbirilor telefonice a rezultat ca inculpatul D.S.cu
brigada lui i-a batut pe niste muncitori constructori din comuna ..., dupa
care le-a aruncat utilajele in ..., apoi le-a dat foc la baraci.
Retinand deci aspectele evidentiate selectiv mai sus, instanţa a
apreciat ca în drept, fapta inculpatului D.S.zis F., care in perioada 2002-
2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala condusa de fratii B.I. si
B.V. in scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-20
din Legea 39/2003, pentru obtinerea de foloase materiale, întruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin 1-3 din Legea
39/2003.
A.lizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, atat
pe parcursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului in raport de
fapta dedusa judecatii, motiv pentru care a dispus condamnarea
inculpatului la o pedeapsa in cuantumul stabilit de textul incriminator,
redus la jumatate in urma aplicarii disp.art.9 alin.2 din Legea 39/2003.
Referitor la aplicarea dispozitiilor de favoare prev.art.9 alin.2
din Legea 39/2003 cu privire la intreaga activitate infractI.ala a
inculpatului D.S., inclusiv pentru faptele definitiv judecate prin sentinta
penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, cum a solicitat aparatorul
inculpatului in concluziile sale, instanta a retinut urmatoarele:
Legiuitorul a stabilit in art.9 alin.2 din legea 39/2003 ca “ PersO.
care a savarsit una dintre faptele prevazute la art 7 alin 1 sau 3 si care in
cursul urmaririi penale sau al judecatii denunta si faciliteaza
identificarea si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor
membrii ai unui grup infractI.al organizat beneficiaza de reducerea la
jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege”.
Prin urmare, în scopul incuR.arii colaborarii cu organele judiciare
pe parcursul procesului penal inculpatul are aceasta optiune legala, care
trebuie insa manifestata pA. la momentul ramanerii definitive a hotararii.
In cauza de fata inculpatul D.S.fost coO.nt, devenind astfel aplicabile
dispozitiile de favoare ale textului mai sus citat, insa doar cu privire la
aceasta infractiune, nu si referitor la cele anterior judecate si sanctI.ate in
mod definitiv prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ.
Acele pedepse stabilite pentru faptele judecate separat nu mai pot
fi modificate, deoarece au intrat in puterea lucrului judecat, iar o nouă
redozare a acestora în sensul reducerii la jumatate a cuantumului lor,
cum a solicitat inculpatul, nu poate fi facuta cu ocazia contopirii in acest
dosar.
Mai reţine prima instanţă, că reducerea pedepsei nu este permisă
nici pe calea contestatiei la executare, pentru ca altfel s-ar eluda
dispozitiile Legii 39/2003 referitoare la termenul pA. la care se poate da
eficienta reducerii la jumatate a pedepsei, inculpatul putand sa astepte
mai intai sa vada care va fi cuantumul pedepsei definitive si apoi sa
devina coO.nt. Aceasta ar duce la instaurarea unui climat de perturbare
a autoritatii de lucru judecat, indeosebi in materia raporturilor juridice
legate de executarea pedepselor definitive, ceea ce este inadmisibil.
In aprecierea cuantumului pedepsei in limitele legale (de la 2 ani
si 6 luni inchisoare la 10 ani inchisoare), instanta a tinut cont pe langa
disp art.72 Cod penal si de atitudiN.inculpatului de recunoastere si
regret a savarsirii faptei, de faptul ca inculpatul constientizeaza cel putin
in acest moment, al judecatii, gravitatea faptelor comise, astfel ca i-a
aplicat o pedeapsa într-un cuantum mediu, respectiv de 7 ani
inchisoare.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, fiind
savarsita in perioada anilor 2002-2004, se află in concurs real cu faptele
pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.p.nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Asa fiind, instanţa a descontopit
pedeapsa rezultanta stabilita prin s.p.,nr.966/2005 a Tribunalului .......in
pedepsele compO.nte si sporul de un an inchisoare şi în baza art 33
lit.a, 34 lit.b si art 35 Cod penal le-a contopit cu pedeapsa aplicată in
cauză, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv
11 ani inchisoare plus sporul de 1 an inchisoare stabilit prin sentinta
penala susmenţI.ată.
Tribunalul a retinut ca inculpatul C.A.C., la data de 25.02.2004, a
participat la o P.cere la Restaurantul „B.” unde isi serba ziua de nastere
baiatul inculpatului D.S.si, la un moment dat, nemultumiti de prestatia
formatiei muzicale, inculpatii au adus injurii membrilor acesteia si
patroanei restaurantului, respectiv numitei A.C., sechestrandu-i in incinta
loC.lui si obligandu-i sa isi desfasoare in continuare activitatea peste
orele de program. La respectiva P.cere participau aproximativ 25 de
persoane din care 11 erau minori.
A mai retinut instanta faptul ca inculpatul minor C.A.C. impreuna cu
inculpatii D.S.si P.C.S., l-a lovit pe solistul formatiei muzicale, numitul
C.H.A., cu pumnul, dupa care a adresat injurii patroanei restaurantului,
amenintand-o ca ii va inchide loC.l, apoi l-au scos pe seful formatiei
muzicale in afara restaurantului, unde au continuat sa il loveasca. De
asemenea, l-a lovit pe chelner in zona toracica si l-a obligat sa stea in
genunchi. Desi doar o parte dintre membrii grupului inculpatului D.S.au
exercitat in mod nemijlocit acte materiale cu continut infractI.al, printre
acestia fiind si minorul C.A.C., un rol foarte important in crearea
climatului general de teama a avut si atitudiN.celorlalti membrii ai
grupului care nu au incercat nici un moment sa aplaneze starea
conflictuala, ci dimpotriva se manifestau aprobator fata de aceste actiuni.
De asemenea, la anihilarea reactiei de împotrivire a angajatilor
loC.lui si a membrilor formatiei muzicale, a contribuit insasi prezenta in
numar mare a persoanelor care alcatuiau acest grup si manifestarea
acestora, care a conturat un adevarat „spirit de gasca”. La provocarea
acestei stari de teama in randul angajatilor loC.lui si a membrilor
formatiei muzicale au contribuit atât „faima” de care se bucurau în
cartier inculpatul D.si membrii grupului sau, cunoscuti ca indivizi cu un
comportament deosebit de violent, precum si atitudiN.adoptata de ceilalti
membrii ai grupului, de aprobare a actiunilor desfasurate de catre
inculpatii D.S., C.A.C. si P.C.S..
Astfel, instanta a retinut ca inculpatul minor C.A.C. a aderat la
grupul infractI.al condus de inculpatul D.S., participând alături de
aceasta la diverse activitati infractI.ale, cum este si cazul cand inculpatii
au tulburat in mod grav linistea publica si s-au manifestat agresiv fata de
personalul loC.lui „B.” si membrii formatiei muzicale.
Relevanta in acest sens a fost şi declaratia martorului cu identitate
protejata S.P. care a aratat ca „F.” a pR.at controlul asupra persoanelor
existente la acea ora in local, in sensul ca prin acte de violenta,
amenintari si injurii i-au obligat pe toti membrii personalului de serviciu sa
nu paraseasca loC.l, sa nu se miste nimeni, punand o persO. din grupul
sau sa stea de paza la usa si a strigat la formatia muzicala „eu sunt
seful aici, cantati pA. vreau eu”, dupa aceea „F.” l-a lovit cu pumnul in
maxilar si cu piciorul in torace pe ospatar, moment in care patrO. A.C. a
intervenit ca sa aplaneze in acest mod agresiunea, insa i-a adresat si ei
injurii. Martorul a aratat totodata ca l-a auzit pe „F.” in timp ce ii adresa
amenintari patroanei si anume:” Fa, vrei sa-l las pe „G.” sa te omoare,
ca e minor si nu pateste nimic”, „G.l” fiind inculpatul C.A.C., care s-a
ridicat de la masa unde stateau copiii si a inceput sa il loveasca pe
seful formatiei muzicale cand inculpatii D.S.si P.C.l-au luat la bataie pe
acesta. Acest G. chiar a intrebat-o amenintator pe patrO. A.C.: „Fa, vrei
sa bag cutitul in tine?„.
Toata această stare de temere si de umilire a angajatilor loC.lui a
durat timp de o ora, pA. cand patrO. a reusit pe ascuns sa anunte
telefonic politia.
Aceleasi relatari le-a făcut si martorii cu identitate protejata B.E.,
F.E.şi P.G., acesta din urmă relatând ca a fost indignat de injuriile si
cuvintele obscene proferate de „F.”, de „G.”, de cumnatul lui „F.” si de
C., cel cu ochelari (inc. P.C.S.), care foloseau exprimări din care rezulta
că apartin „C. F.”. Martorul a mai sustinut ca nimeni nu a indraznit sa se
opuna celor patru, intrucat erau cunoscuti in cartier ca fiind membrii unei
gasti violente conduse de „F.” si ca facand parte din lumea interlopa.
Si martorul cu identitate protejata S.M.a relatat ca „tA.rul caruia i se
spuN. „G.” l-a lovit cu pumnul in gura pe seful formatiei muzicale dupa
care si el i-a adresat patroanei injurii pe care nu le pot reproduce
(trivialitati si obscenitati) .Tot acesta, G., i-a spus patroanei ca este
minor si pentru faptele sale nu va raspunde penal. Aceleasi relatari le-a
făcut si martorul cu identitate protejata S.M..
Pentru fapta de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii
publice, precum si aceea de lipsire de libertate in mod ilegal, inculpatul
C.A.C. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr 362/D/P/2004 si a fost
condamnat definitiv la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Acelasi inculpat minor, la circa 2 luni distanta in timp de
infractiunile mentI.ate mai sus a comis si infractiuN.de loviri cauzatoare
de moarte prev de art 183 Cod penal, retinandu-se ca pe fondul unui
conflict spontan a inceput sa ii loveasca in acelasi timp cu pumnii si
picioarele pe S.C. zis C.si pe P.V.. La un moment dat, in urma unei
lovituri aplicate cu pumnul de inculpatul C.A.C., P.V.s-a lovit de o
masina si imediat a fost inconjurat de A.E.A., T.T.C. si V.M., care au
ajuns in acest moment la locul incidentului si au inceput sa il loveasca si
ei cu pumnii si picioarele la intamplare. P.V. a reusit sa fuga si A.E.,
V.M.si T.T.au inceput sa alerge dupa el. In acest moment, inculpatul
minor C.A.l-a lovit cu pumnul in fata pe S.C., care in urma loviturii primite
nu a mai reusit sa faca vreun gest de aparare si a cazut, lovindu-se
violent cu capul de asfaltul trotuarului.Un barbat necunoscut, vazand ca
victima se afla in stare de inconstienta, a oprit autoturismul .........cu care
circula si a transportat victima la Spitalul de Urgenta Bucuresti. La data
de 14.05.2004 victima S.C. a decedat la Spitalul de Urgenta Bucuresti,
din raportul medico-leG.de necropsie, rezultand ca moartea numitului
S.C. a fost violenta si s-a datorat hemoragiei meningeale, contuziei
cerebrale si pontine, consecinta unui traumatism cranio-cerebral.
Leziunile care au dus la moartea victimei s-au putut produce cu si de
corp/plan dur, in raport direct de cauzalitate in tA.togeneza.
Si pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat definitiv prin
sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a
Penala, modificata prin decizia penala nr.53/2007 a CAB, avand de
executat pedeapsa de 3 ani inchisoare cu suspendarea sub
supraveghere a acesteia.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului C.A.C. care in perioada
anilor 2003-2004 a aderat la grupul infractI.al organizat condus de
inculpatul D.S., pe care l-a sprijinit, in scopul savarsirii de infractiuni din
cele prev de art.2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu
aplic.art.99 si urm. Cod penal, întrucât inculpatul era minor la data
savarsirii faptei.
Legat de persO. inculpatului C. A.s-a retinut faptul ca avea varsta
de 15 ani la momentul savarsirii faptelor pentru care a fost condamnat
prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa
definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ, la pedeapsa de 3
ani inchisoare, cu executare in regim de detentie, ulterior modificata
forma de executare a pedepsei in sensul aplicarii dispozitiilor suspendarii
sub supraveghere a acesteia.
Instanţa a mai apreciat că acest inculpat reprezinta unul dintre
exemplele de minori a căror educatie a fost influentata de ceea ce se
P.ce in jurul lui, pe strada, in antuR.ul de prieteni sau cunostinte ori
familie.
In cazul inculpatului C.A.C.eilalti inculpati au avut chiar un rol
determinant in savarsirea unor fapte de violenta de catre acesta,
adeseori el fiind chiar trimis de inculpatii majori sa bata pe vreun
oarecare, profitand de fizicul impresI.ant al minorului, foarte dezvoltat
pentru varsta lui frageda si de intelectul său redus. Spre exemplificare se
reţine că inculpatul D.S.zis „F.” a afirmat, cu ocazia unei altercatii, ca il va
trimite pe minorul C.A. sa bata pe cineva, ca el oricum nu raspunde
penal .
Tribunalul reţine astfel contextul in care inculpatul C.A.C. a aderat
la gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatul D.S.plasat in
subordiN.inculpatilor B.I. si B. V..
A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a retinut
ca inculpatul C.A.se face vinovat de savarsirea infractiunii deduse
judecatii, respectiv cea prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, aşa
incât acestuia i-a fost aplicată o pedeapsa in limitele prevazute in textul
incriminator, avandu-se totodata in vedere disp.art 99 Cod penal.
Curtea de Apel .......a stabilit o pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu
aplicarea art.71,64 Cod penal in conditiile implinirii varstei de 18 ani de
catre inculpat pentru infractiunile deduse judecatii in dosarul penal nr.
28733/3/2005. Pentru infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003
instanta i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare,
deci o pedeapsa O.ata usor peste minim, in baza art.7 alin 1-3 din Legea
39/2003, rap la art.99 si urm. Cod penal.
La stabilirea cuantumului pedepsei, instanta a tinut cont, pe lângă
criteriile G.rale, prev. de art.72 Cod penal si de circumstantele personale
ale inculpatului, care este bolnav si care in perioada de 3 ani, cat s-a
aflat in libertate, nu a mai comis alte infractiuni. Asadar, instanta a avut in
vedere in stabilirea cuantumului pedepsei, O.ate spre minimul special
prevazut de lege, pe langa varsta frageda a inculpatului C.A., care a fost
atras in acest grup infractI.al cand discernamantul sau nu era inca format
si starea de sA.tate precara a acestuia, rezultand din actele medicale
aflate la dosarul cauzei, precum si capacitatile sale intelectuale reduse,
in opinia instantei, de apreciere critica a faptelor savarsite si a
consecintelor lor.
In concluzie, instanta a considerat că pedeapsa de 3 ani si 6 luni
inchisoare este suficientă pentru atingerea scopurilor pedepsei prev. de
art.52 Cod penal si in conformitate cu criteriile generale de
individualizare a pedepsei stabilite de disp.art.72 Cod penal. Faţă de
multitudiN.faptelor penale savarsite, dintre care una s-a soldat si cu
moartea unei persoane, dar si intervalul de timp redus in care aceste
fapte s-au savarsit, dovedind implicarea extrem de activa a inculpatului in
activitatea grupului infractI.al organizat, instanta a apreciat ca fiind
necesar un spor de 6 luni inchisoare, pentru consolidarea procesului de
reeducare a minorului infractor.
Vazand data savarsirii faptelor comise de inculpat, atat cele pentru
care a fost condamnat anterior, cat si aceea care face obiectul prezentei
cauze, instanta a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza
este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat
prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. Aşa fiind, a fost descontopită
pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta
penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in pedepsele compO.nte pe care
în baza art. 33 lit.a , art.34 lit.b Cod penal le-a contopit inculpatul
urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani si 6 luni
inchisoare, sporită cu 6 luni, deci 4 ani inchisoare, ca pedeapsa
rezultanta principala .
Inculpatul D.A., zis A. B.
In jurul inculpatilor B.V. si B.I. existau si altfel de colaboratori,
executanti fideli care se supuneau orbeste ordinelor primite de la cei doi
lideri, asa cum este cazul inculpatului D.A. zis A. B.; acesta primea
insarcinari diverse de tip carausie (pentru prostituate sau membrii familiei
inculpatilor B.I. si B.V.) ori de factura domestică, gospodarească (sa
duca muncitorii angajati la diverse lucrari la si de la familia B., sa se
ocupe de aprovizI.area cu materii prime si materiale necesare executarii
lucrarilor de constructii care se aflau in desfasurare s.a).
Instanta a retinut in fapt ca inculpatul D.A., alaturi de inculpatii
I.A.si G.S., ocupa pozitia de simplu executant, fiind in antuR.ul
inculpatului B.V. pentru care supraveghea prostituatele aflate in
discoteca B-O.,iar ulterior, transporta la discoteca H.prostituatele
inculpatului B.V. impreuna cu inculpatul I.A., le supraveghea activitatea
si incasa banii pe care ii obtineau din practicarea prostitutiei si ii preda
inculpatului B.V..
Referitor la rolul si pozitia inculpatului D. A. in cadrul gruparii
infractI.ale organizate relevanta a fost apreciată declaratia inculpatului
I.A. din data de 10.05.2006, care arata : „După eliberarea lui S. din
penitenciar, în anul 2003 D.A. a intrat în antuR.ul nostru devenind şi el o
persoană de încredere a lui S.C.. Pe parcurs şi A. a primit sarcini de la
S. legate de activitatea de proxenetism, în sensul că îl desemnase să
stea în parcarea Discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele
acestuia şi uneori în cazul în care eu lipseam încasa banii de la fete,
obţinuţi din practicarea prostituţiei pe care îi preda lui S..”.
Inculpatul era un om bun la toate, acceptând în mod vădit şi
participaţia sa infracţI.ală la săvârşirea unor infracţiuni de către membri
grupului, fiind la limita de jos a grupului de crimă organizată. Aceste
aspecte au fost subliniate şi de declaraţia din data de 25.05.2006, a
inculpatului D.S., care arata: ...” În această activitate (n.n. proxenetism)
S.C. era ajutat de A. (n.n.I.A.) şi alte persoane de încredere, iar în
discoteca B – O. persO. desemnată să aibă grijă de prostituate era un
anume ,,A.” (n.n. inculpatul D.A.). Tot în acea perioadă „S.” şi-a deschis
un bar în apropierea acestei discoteci, fiind folosit tot pentru
racolareaclienţilor în vederea practicării prostituţiei. După deschiderea
acestui bar,A. a renunţat să mai lucreze la discoteca B–O., devenind un
om de încredere pentru S., ajutându-l alături de A. în activitatea de
proxenetism. Întrucât ar fi putut scoate un profit mai mare, S.C. a luat
hotărârea să-şi mute prostituatele în discoteca H. (care era frecventată
în special de cetăţeni străini). În acest context A. a început să
frecventeze şi el discoteca H., având ca sarcini împreună cu A. şi F.
transportul şi supravegherea prostituatelor, precum şi încasarea banilor
de la acestea”.
De asemenea, la data de 25.05.2006, inculpatul I.D. a declarat: ...”
Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am aflat că,
alături de F.(n.n. G.Ş.) şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism sub
directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate mai
sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000,
având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în
discoteca B-O.şi H.”…
La data de 15.05.2006, martora R.C., fostă concubină a
inculpatului B.V., declara: …” O altă persoană de încredere a lui „S.C.”
era A. D., pe care l-am cunoscut în cursul anului 1998 în calitate de
bodyguard al discotecii B-O.din Bucureşti. Încă din acea perioadă B.V.,
cu ajutorul lui A. (n.n. I.A.) şi a lui F. (n.n. G.Ş.) coordona activitatea de
prostituţie a mai multor fete, desfăşurată în discoteca B-O.. În această
discotecă persO. desemnată de S. să aibă grijă de prostituate era A.
D.care avea ca sarcină supravegherea fetelor,dar şi încasarea sumelor
de bani de la acestea obţinuţi din practicarea prostituţiei. În cazul în care
A. pleca din discotecă pentru a transporta una dintre prostituate la
domiciliul unui client, persO. desemnată să se ocupe de restul
prostituatelor era A. D., acesta având ca sarcină racolarea clienţilor şi
încasarea banilor de la prostituate”…”Chiar şi după arestarea acestuia
(n.n. a inc.B.V.) în toamna anului 2001, A., A. şi F. au continuat să
coordO.ze activitatea prostituatelor lui S., în sensul că le transportau de
la domiciliu în discoteca H. şi colectau banii obţinuţi de acestea din
practicarea prostituţiei, bani care aşa cum am arătat mai sus ajungeau la
familia lui S.… La începutul anului 2003, S. a racolat noi prostituate pe
care le-a găzduit în aceeasi vilă de pe ............ şi cu ajutorul celor trei
oameni de încredere, A.că A., A. şi F., au R.at activitatea de
proxenetism. Deşi A. D.nu avea permis de conducere îl însoţea fie pe A.
fie pe F. ori de câte ori aceştia transportau prostituatele, rămânând în
parcarea discotecii(n.n .H.) pentru a supraveghe activitatea prostituatelor
şi pentru a încasa banii ,,produşi” de acestea. …A. D.ra folosit de” S.” şi
la recuperarea unor sume de bani alături de alte persoane cum ar fi:
„I.B.” (n.n. B.G.I.T.), M. (n.n. G.C.) şi alţi indivizi pe care nu mai reţin cum
îi cheamă. În situaţia în care se reuşea recuperarea unor sume de bani,
A. D.ca şi ceilalţi indivizi aveau o cotă parte din suma recuperată”.
La data de 02.11.2005, martora N.C.C.declara : ...” Despre A.
D.cunosc faptul că a fost bodyguard-ul şi şoferul lui „S.C.”şi că se ocupa
de prostituatele acestuia în discoteca H.. A. transporta prostituatele lui
„S.C.”, le asigura protecţia, le controla cu privire la clienţii pe care îi
aveau şi, totodată, se ocupa ca banii obţinuţi de prostituate, din
întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, să ajungă la „S.C.” în
cuantumul care i se cuvenea”.
Proba testimonială sub forma declaraţiilor de martor cuprinde şi
declaraţia din data de 08.06.2006, a martorului cu identitate protejată
O.L.care a declarat: ...”Pe parcurs, devenind o persoană apropiată
acestuia(n.n. B.V.), am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism,
fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini
concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire
erau ,,A.”(n.n. I.A.), ,,A. B.”(n.n. D.A.) şi ,,F.”(n.n. G.Ş.). Cunosc că
aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a
mai multor tinere care aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în
vila sa situată pe ................... Aceste prostituate erau transportate la
cererea lui S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea
practicării prostituţiei”.
Un alt martor cu identitate protejată, respectiv S.Z. a declarat:
…”O altă persoană de încredere pentru „S.” în aceasta activitate de
proxenetism era un individ pe nume A. ,,B.,, (n.n. D.A.) care era folosit
atat la supravegherea prostituatelor în discoteca H., cat şi la rezolvarea
unor probleme personale.
Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor
reprezentativ pentru S. C., l-a constituit actiuN.intitulata de acesta ,,L.”
(denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de
autoritati). Astfel, S. dorind să-şi înnoiasca lotul de prostituate a dat
dispozitii lui A. (n.n.I.A.), A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S.,
să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneti,
locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în
autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la
vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat
în oras cu două autoturisme reusind sa racoleze mai multe prostituate pe
care le-au transportat în mai multe rinduri la vila din ....... unde erau
asteptati de S. care s-a ocupat personal de selectarea acestora.
La data de 03.12.2004, martorul O.A. zis „S.” a declarat: …”În
spatele acestei grupări de proxeneţi se afla S. „C.” care-i coordona, „din
spate” fără să fie „la vedere”,el menţinând legătura cu gruparea
organizată prin doi interpuşi, pe care îi cunosc sub numele de „A.”(n.n.
I.A.) şi „A.”(n.n. D.A.), ultimul fiind folosit de el şi ca gardă de corp
personală”.…”Am discutat personal cu „A.” şi „A.”, persoanele de
legătură dintre S.C. şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit mai sus
,care mi-au spus că, la rândul lor, din dispoziţiile lui S. „C.” pR.au de la
A.C. şi U.C. o parte din sumele încasate de aceştia de la prostituatele lor
şi le predau lui S. „C.”.
La data de 08.12.2004, martora C.I. E.a declarat: ...”Aceste
prostituate ale lui S. (n.n. B.V.) erau transportate la discoteca H., în
principal de către un anume „A.” (n.n. D.A.), un apropiat al lui S., care
avea rolul de a le păzi pe fete să nu fugă”.
...”În unele situaţii mai rare, când „A.” nu era disponibil, şi U. le transporta
pe prostituate la discoteca H., U. fiind însă omul A. (n.n. S.A.)”.
Activitatea infracţI.ală, precum şi rolul său în cadrul grupului de
crimă organizată, coordonat de B.I., au fost subliniate şi de convorbirea
telefonică purtată la data 29.11.2002, în care fraţii B.I. şi S.A. discută
despre „problemele” create de „A. B.”, care cumpărase două prostituate
pe care le revendica altcineva.
Si in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul cu identitate
protejata C.V. a declarat ca „Legat de S. C. stiu ca era cel mai cunoscut
proxenet de la noi din tara impreuna cu A. (n.n. inculpatul D.A.), A., C.
„.
Martorul cu identitate protejata S.Z. a declarat, cu ocazia audierii
sale in sedinta publica din data de 25.11.2008, despre inculpatul D.A.
că ...”A. D.ra om de incredere al lui S., deoarece avea grija ca nimeni sa
nu se ia de fetele din Discoteca B-O.. Mai intai D.a fost bodiguard la
discoteca si apoi a intrat in antuR.ul lui S.. Nu stiu cate fete lua la un
transport; fetele erau transportate cu pungi de plastic pe cap”.
Instanta a constatat ca în drept faptele savarsite de inculpatul
D.A. intrunesc elementele constitutive ale urmatoarelor infractiuni:
- fapta inculpatului D.A. care în perioada 2001-2004 a aderat si sprijinit
grupul de crima organizata condus de inculpatii B.I. si B.V. in scopul
obtinerii de foloase materiale prin savarsirea de infarctiuni, din cele prev
de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele
constitutive ale infr prev de art.7 alin. 1 -3 din Legea 39/2003.
- fapta inculpatului D.A. care in perioada anilor 2001-2004 a inlesnit
practicarea prostitutiei de catre diverse persoane de sex feminin, a tras
foloase de pe urma prostituarii acestora si a transportat prostituatele
inculpatului B.V. la Discoteca H., unde acestea racolau clienti, in scopul
obtinerii de folaose materiale, intruneste elementele constitutive ale
infarctiunii de proxenetism, prev de art.329 alin.1 si 2 cu aplic.art 41
alin.2 Cod penal.
- fapta inculpatului D.A. care in perioada 2001-2004 a desfasurat
activitati de trafic de persoane, in sensul ca a transportat prostituate ale
inculpatului B.V. care erau obligate la practicarea prostitutiei in diverse
loC.ri, in scopul de a obtine foloase materiale, atat pentru sine cat si
pentru ceilalti membrii ai gruparii infractI.ale, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii prev de art.12 alin.1 din Legea 678/2001, cu
aplic.art 41 alin.2 Cod penal.
Constatând dovedită vinovatia inculpatului D.A. in raport de
faptele deduse judecatii, instanta i-a aplicat inculpatului cate o pedeapsa
O.ata spre minim pentru faptele prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003,
prev de art.329 alin.1 si 2 cu aplic art.41 alin.1 si 2 Cod penal, prev de
art.12 alin.1 din Legea 678/2001 cu aplic art 41 alin 2 Cod penal.
Constatând că faptele deduse judecatii sunt concurente, instanta
in baza disp art 33 lit.a, 34 lit.b si art 35 Cod penal a contopit toate
pedepsele, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv pedeapsa principala de 5 ani inchisoare si alaturi de aceasta
pedeapsa complementara constand in interzicerea exercitarii drepturilor
prev de art 64 lit a si b C.p. pe timp de 5 ani, ca pedeapsa rezultantă.
Referitor la inculpata S.A. instanta a retinut ca activitatea
infracţI.ală a acesteia este structurată pe două paliere diferite, primul
referindu-se la săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi trafic de
persoane, iar al doilea la impunerea de taxe de protecţie, lipsire de
libertate şi şantaj.
Dând dovadă de perseverenţă în comiterea acestor infracţiuni şi
urmărind dobândirea de foloase materiale injuste inculpata S.A.,
(beneficiind de sprijinul şi sub coordonarea fratelui său B.V.), şi-a
dezvoltat o adevărată reţea de prostituate, pe care o ţiN.sub control prin
exercitarea de violenţe şi pe care o exploata în vederea obţinerii de
profituri maxime. Din aceste profituri, deşi în aparenţă inculpata acţI.a cu
o anumită autonomie în cadrul grupului organizat, o parte le remitea
inculpatului B.V., fratele său, care avea un ascendent neaparent asupra
„afacerilor” din Discoteca H., fără sprijinul căruia inculpata nu ar fi reuşit
să obţină controlul asupra celorlalţi proxeneţi din discoteca susmenţI.ată.
De precizează faptul că inc.B.V. obţinea, în mod direct, taxe de protecţie
de la anumiţi proxeneţi mai vechi de exemplu V.E.,M.P.zis T. si altii.
Totodată, inculpata S.A., ajutată de principalul ei colaborator, inc. U.C. şi
cu sprijinul unor acoliţi atraşi tocmai în aceste scopuri (inculpatii B.I.,
S.C., I.D., M..) s-au implicat alături de inculpatul B.V. în impunerea unor
„taxe de protecţie” celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în
discoteca H..
Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul
U.C. a fost omul de omul de încredere şi principal ajutor al inculpatei S.A.
pe linia proxenetismului şi traficului de persoane, acţI.ând în discoteca
H., precum si in strainatate.
Încă din cursul anului 1994, cei doi au racolat mai multe persoane
de sex feminin dintre care şi minore în vederea practicării prostituţiei, au
înlesnit această activitate şi au tras foloase de pe urma ei, fapte pentru
care au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr.3521/1999 a Judecătoriei
Sectorului 5 Bucureşti, ramasa definitivă prin decizia penală nr.
1524/27.09.2000 a Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a ilustra metodele de tip mafiot şi totală sfidare a legii
manifestate în raport cu actul de justiţie, de persoanele din antuR.ul
inculpaţilor, dar şi de celelalte persoane care faceau parte din aceeaşi
grupare infracţI.ală, instanta a retinut si faptul că la judecarea cauzei
privind faptele de proxenetism din anul 1994 a fost sustras dosarul penal
aflat pe rolul instanţei, iar o serie de martori au fost determinaţi să-şi
retracteze declaraţiile date în faza de urmărire penală şi să facă afirmaţii
mincinoase în faţa instanţei de judecată, aceste din urma aspecte
perpetuandu-se si in prezenta cauza.
Cei doi inculpaţi, în dorinţa lor de a exercita un control strict asupra
prostituatelor şi de a le determina să obţină cât mai mulţi bani le
supuneau la umilinţe, violenţe şi le aplicau lovituri chiar cu bâte de
baseball, astfel încât toate prostituatele aflate sub controlul inculpaţilor
S.A. şi U.C. erau cunoscute pentru urmele de violenţe pe care le aveau
pe corp.
Astfel, in acest sens, martorul cu identitate protejata T.I. in
declaratia sa din data de 25.11.2008, data in fata instantei, a declarat
ca: „In perioada anilor 2000-2004 cand am facut parte din antuR.ul lui
B.V., S.A., B.I., L. (n.n. inculpatul P.A.), J. (n.n.inc I.D.), am luat la
cunostinta de activitatea de proxenetism savarsita de ei si de actiunile
de imprumuturi a banilor dati cu camata. La Discoteca din H.aveau
prostituate G. (inculpatul S.C.), A.(inculpata S.A.), U., J.. In perioada
anilor 2004 erau cca 50 de prostituate, nu pot sa precizez exact cate
fete aveau cei mentI.ati. Banii primiti de prostituate se imparteau
jumate-jumate”.
În cursul anului 2001, acţI.ând în vederea realizării scopurilor
propuse şi anume de a obţine foloase materiale din activitatea de
racolare a unor persoane de sex feminin pentru practicarea prostituţiei,
inculpatul U.C. împreună cu numitul E.M.zis „B.”, au răpit-o de pe ringul
de dans al discotecii „F.” pe partea vătămată J.M., minoră de 16 ani în
aceea perioadă. După răpire minora a fost dusă la o locuinţă situată pe
strada ......., unde se mai aflau 12 fete, unde a fost ţinută cu forţa de
către inculpata S.A., iar în perioada care a urmat a fost constrânsă de
aceasta să practice prostituţia, sens în care a fost transportată de
inculpatul U.C. la discoteca H. în vederea racolării de clienţi cu care să
întreţină raporturi sexuale contra unor sume de bani. Toţi banii obţinuţi
din prostituţie, de către minora J.M., circa 200-300 de dolari sau euro pe
noapte, erau însuşiţi de către inculpaţii S.A., U.C. şi S.S.. In cele din
urma, in ziua de 18.10.2002, minora a reusit sa fuga, impreuna cu
D.A.G., intr-un moment de neatentie al inculpatilor, care au uitat usa
descuiata, ducându-se la parintii sai in provincie.
O altă fata care a fost traficată de inculpata S.A. impreuna cu U.C.
a fost şi minora D.A.G.. Această minoră, în perioada anului 2001, având
la acea dată vârsta de 13 ani, a fugit de la locuinţa părinţilor săi,
ajungând să practice prostituţia după ce a fost traficată de diferite
persoane, neidentificate până în prezent, cunoscute cu prenumele de
„R.” şi „R.”. În cursul lunii iulie 2002, la vârsta de 14 ani, minora D.A.G. a
fost vândută numitului V.E., în vederea exploatării pentru prostituţie, iar
în perioada care a urmat, timp de circa o lună de zile, a practicat
prostituţia, racolându-şi în acest scop clienţi din discoteca H., banii
obţinuţi fiind însuşiţi de către V.E.. Pe fondul unor nemulţumiri privind
comportamentul numitului V.E. martora J.M. a fugit de sub controlul
acestuia şi a ajuns la inculpata S.A. prin intermediul unei anume „C.” şi a
inculpatului U.C., care a şi transportat-o pentru a fi exploatată ca
prostituată. Ajungând sub controlul inculpaţilor S.A. şi U.C., minorei de
14 ani i s-a restrâns libertatea de a-şi exprima voinţa, nu i s-a mai permis
să plece şi a fost ţinută cu forţa în acelaşi apartament în care erau lipsite
de libertate în mod ilegal, fiind ţinute sub cheie şi prostituatele R.şi „M.”
(minora J.M.) şi obligată să practice prostituţia racolând clienţi cu care să
întreţină raporturi sexuale în discoteca H..
In acelasi sens au fost si declaratiile date in sedinta publica din
data de 25.11.2008 in fata instantei de catre martora cu identitate
protejata G.D., care arata că „In anul 2001 am ajuns in Bucuresti,
minora fiind, si am ajuns prin intermediul unei alte fete să cunosc pe U.
si pe A., urmand sa practic prostituia pentru ei. U. fiind subalternul A.i,
m-a luat si m-a dus intr-un apartament, unde erau mai multe fete, cam
5-6 fete si toate practicam prostitutia pentru U. si S.A.. Noi opream 50%
din banii incasati din prostitutie, iar ceilalti 50% se duceau la U. sau la
A.. Se intampla ca unele fete sa fuga de la A., iar prin diversi cunoscuti
erau gasite si aduse inapoi; dau exemplu pe I., care a fost rasa in cap si
târâtă cu masina cativa km, maltratata, deoarece a fugit. Dupa ce fetele
erau gasite stateau cateva zile in casa si erau maltratate si apoi trimise
la discoteca ...Cele 5 fete ale lui U. au plecat impreuna cu S.A. in Elvetia.
In Elvetia erau duse pentru practicarea prostitutiei in baruri sau in alte
locatii si isi procurau singure clientii. Banii ii erau dati lui U. sau lui
A....”P.” si „M.” erau minore, U. si A.stiau si ei ca fetele erau minore si
chiar le faceau rost de acte false pentru a intra la hoteluri. Uneori
numele trecut la expeditor era fictiv, pentru a nu se putea identifica cine
trimite banii. Toti proxenetii care aveau fete la H.plateau taxe la A., fara
exceptii...Majoritatea proxenetilor aveau cam 5-6 fete, chiar mai multe”.
Tot pe aspectul traficului de persoane si al proxenetismului
desfasurat in mod organizat s-a inscris si exemplul referitor la minora
B.N.S., care a fost traficată de inculpaţii S.A. şi U.C.. Cunoscând că are
vârsta de 15 ani, minora B.N.S.fost pR.ată în vara anului 2003, de
inculpatul U.C., în vederea exploatării pentru prostituţie, de la un anume
„M.”. În continuare minora a fost găzduită atât de inculpatul U.C., cât şi
de inculpata S.A. împreună cu alte fete, care, de asemenea, erau
exploatate ca prostituate: E., V., C., V., I., A., F.şi „P.”, de
asemeN.minore.
Pentru faptele menţI.ate inculpaţii U.C. şi S.A. au fost trimişi în
judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2005 fiind condamnaţi prin sentinţa
penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, la 11 ani şi
respectiv 12 ani închisoare. Ulterior, prin decizia 53/07.02.2007 Curtea
de Apel Bucureşti a dispus schimbarea încadrării juridice a inculpatei
S.A., însă pedeapsa a rămas aceeaşi. Tot prin aceeaşi decizie
inculpatului U.C. i-a fost redusă pedeapsa cu un 1 de zile, urmând să
execute în final 10 ani închisoare.
Astfel, prin hotararea de condamnare amintita mai sus, care a
ramas definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ, s-a retinut
ca autoritate de lucru judecat ca inculpata a savarsit cu vinovatie
urmatoarele infractiuni: trafic de persoane in forma agravata prev de art
13 alin. 1,2,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal si art
37 lit.a Cod penal; proxenetism prev de art 329 alin 1 Cod penal cu aplic
art. 41 alin 2 Cod penal si art 37 lit.a Cod penal; trei infarctiuni de
instigare la lipsire de libertate in mod ileG.prev de art 25 rap. la art.189
alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic art 37 lit. a Cod penal si art 33 lit.b Cod
penal.
In fapt, s-a retinut ca inculpata S.A., in L. iunie a anului 2003,a
participat ca instigator la lipsirea de libertate a martorelor U.N., C.V. si
C.A., care au fost luate de la Discoteca H.si transportate la un imobil
apartinand inculpatului B.V., unde, in schimbul eliberarii lor, s-au purtat
negocieri cu proxenetul lor, numitul M.P.zis T., urmand ca inculpatul B.V.
sa primeasca o suma de bani - 300 euro -, precum si pe una dintre fete
care sa se prostitueze in folosul C.C. in perioada urmatoare.
Prin aceeasi hotarare s-a mai constatat ca in perioada 2001-2004
inculpata S.A., actI.and in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, a inlesnit si
a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre mai multe
persoane de sex feminin majore, printre care E. ,V., C., A., F., V..
De asemenea, in ceea ce o priveste pe inculpata S.A. s-a dovedit
cu autoritate de lucru judecat ca in baza unei rezolutii infractI.ale unice,
in perioada anilor 2001-2004, impreuna cu inculpatul U. C., le-a traficat,
prin amenintari si violente, pe minorele D.A.G., B.N.S.si J.M., prima
dintre acestea avand varsta de 14 ani, in scopul exploatarii lor prin
prostitutie.
Prin urmare, s-a statuat in mod definitiv participarea cu vinovatie a
inculpatei S.A. la savarsirea infractiunilor deduse judecatii in dosarul
nr.28733/3/2005 in care s-a pronuntat sentinta penala nr.966 din
18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala si prin care
inculpata a fost condamnata la pedeapsa rezultanta a inchisorii de 12 ani
si la pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev.
de art 64 lit a si b Cod penal pe timp de 5 ani in conditiile art 66 Cod
penal.
Tribunalul a retinut in sarcina inculpatei starea de recidiva
postcondamnatorie prev de art.37 lit.a Cod penal, avand in vedere faptul
ca pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.
3521/28.10.1999 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, ramasa definitiva
prin decizia penala nr.1524/27.09.2000 a CAB, nu era executata sau
considerata ca executata la momentul savarsirii faptelor deduse judecatii
in prezenta cauza. La fel s-a retinut si prin sentinta penala
nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......si s-a avut in vedere faptul ca
pedeapsa a fost gratiata conditI.at in baza Legii 137/1997, iar ca
urmare a savarsirii de noi infractiuni in cadrul termenului de incercare
stabilit prin lege, beneficiul gratierii a fost revocat de catre instanta ce a
solutI.at dosarul nr.28733/3/2005, in care s-a pronuntat pedeapsa de 12
ani inchisoare prin sentinta mai sus amintita.
Revenind la prezenta cauza, instanta a constatat ca in drept, fapta
inculpatei S.A., care in perioada anilor 2002-2004 a aderat si a sprjinit
grupul de crima organizata condus de inculpatii B.I. si B.V., in scopul
savarsirii de infractiuni, din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea
39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea
39/2003, cu aplic art 37 lit.a Cod penal.
Constatand dovedita vinovatia inculpatei S.A., in raport de fapta
dedusa judecatii, instanta a dispus condamnarea acesteia in temeiul
disp.art.7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art 37 lit.a Cod penal, la
o pedeapsa cu inchisoarea într-un cuantum stabilit pe baza criteriilor
generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal, precum si de
circumstantele personale ale inculpatei, tinand cont de gravitatea
faptelor savarsire , dar si de maniera adeseori inumA., in care inculpata
se manifesta fata de victimele sale, precum si de scopul violentelor
exercitate asupra prostituatelor, absolut revoltător.
In concluzie, instanta a apreciat ca un cuantum al pedepsei de 10
ani inchisoare corespunde nevoilor de reeducare ale inculpatei, dar si
celorlalte scopuri ale pedepsei stabilite de legiuitor in cuprinsul disp. art.
52 Cod penal, fiind totodata in concordanta si cu criteriile generale de
individualizare ale pedepsei si cu ansamblul circumstantelor reale si
personale ale savarsirii faptei.
Tinand cont de datele savarsirii infractiunilor pentru care inculpata
a fost condamnata anterior prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ
si de perioada in care s-a desfasurat activitatea infractI.ala ce face
obiectul judecatii in prezenta cauza, instanta a constatat ca fapta dedusa
judecatii este in concurs real cu faptele pentru care inculpata a fost
condamnata prin sentinta mai sus amintita, fiind, deci, aplicabile
dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni.
- Asadar, in scopul stabilirii unei pedepse rezultante pentru
ansamblul activitatii infractI.ale concurente savarsite de incuplata S.A.,
instanta a descontopit pedeapsa principala rezultanta de 12 ani
inchisoare si pedeapsa complementara rezultanta constand in
interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. pe o perioada de 5
ani, stabilite prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in
pedepsele compO.nte, pe care le va repune in individualitatea lor şi
constatand ca faptele au fost savarsite inainte de expirarea termenului
stabilit de legiuitor prin actul de gratiere pentru definitivarea efectelor
gratierii conditI.ate, instanta a facut aplicarea disp.art 10 din Legea
137/1997 privind revocarea gratierii conditI.ate a pedepsei de 2 ani
inchisoare aplicata prin sentinta mai sus amintita si a adaugat aceasta
pedeapsa la fiecare dintre pedepsele aplicate inculpatei, urmand ca
aceasta sa execute pedepsele de: 12 ani inchisoare, 12 ani inchisoare, 5
ani inchisoare si 3 pedepse a cate 10 ani inchisoare fiecare. În baza
art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod penal au fost contopite toate
pedepsele, inculpata urmând sa execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv 12 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b
Cod penal, pe timp de 6 ani.
Inculpatul U.C.este un alt membru al gruparii infractI.ale conuscuta
sub denumirea «C.C.», care s-a aflat in apropierea inculpatei S.A.,
actI.and pe segmentul infarctI.al al proxenetismului si indeosebi in
Discoteca H..
Pentru fapte de proxenetism dar si trafic de persoane, inculpatul a
fost condamnat prin sentinta penala nr.966/18.05.2005 a Tribunalului
Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ,
statuandu-se ca in perioada 2001-2004, impreuna cu inculpata S.A. le-
a traficat prin amenintari si violente pe minorele D.A.G., B.N.S., J.M.,
prima dintre acestea fiind in varsta de 14 ani, in scopul exploatarii lor
prin prostitutie si totodata, in aceeasi perioada a anilor 2001-2004,
actI.and in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, a inlesnit si a tras foloase
de pe urma practicarii prostitutiei de catre mai multe persoane de sex
feminin majore, printre care E., V., C., A., F., V., I. si A..
Prin aceasta hotarare judecatoreasca s-a stabilit cu autoritate de
lucru judecat ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunilor
prev de art.13 alin.1 ,2,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2
Cod penal si art 37 lit.a Cod penal, precum si de aceea prev. de art.329
alin.1 Cod penal cu aplic. art 41 alin.2 Cod penal si art 37 lit.a Cod
penal. De asemenea, prin aceeasi hotarare judecatoreasca s-a statuat in
sensul stabilirii vinovatiei inculpatului in raport de fapta de instigare la
lipsire de libertate in mod ilegal, prev de art.25 rap la art.189 alin.1 si 2
Cod penal cu aplic. art 37 lit.a Cod penal, si art 33 lit.b Cod penal,
savarsita in L. iunie 2003 impotriva partilor vatamate C.V., U.N., C.A., pe
care, intr-o seara le-a luat cu forta de la Discoteca H.si le-a sechestrat
intr-un imobil pA. a doua zi, cand, in urma negocierilor purtate cu
proxenetul lor , M.P.zis T., fetele au fost eliberate contra unei sume de
bani si a cedarii unei prostituate care, pe viitor, sa fie exploatata de
„C.C.”.
Din fisa de cazier a inculpatului a rezultat starea de recidiva
postcondamnatorie fata de pedeapsa anterioara de 5 ani inchisoare
aplicata prin sp.nr.3853/2000 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti,
ramasa definitiva prin d.p.895/7.06.2001 a CAB, din care inculpatul s-a
liberat conditI.at, ramA.nd un rest de pedeapsa neexecutat de 1 an si
128 zile.
Pe langa aceste infractiuni care fac parte din cele prevazute expres
si limitativ de disp.art.2 lit.b pct 1-2 din Legea nr.39/2003 , instanta a
constatat ca apartenenta inculpatului U.C.la grupul infractI.al organizat
condus de fratii B.V. si B.I. este certa, dovada fiind numeroasele
declaratii de martori si de inculpati (I.D., I.A., D.S., R.L.), precum si
interceptarile convorbirilor telefonice purtate de incuplat cu diverse
persoane.
Desi inculpatul nu a recunoascut apartenenta sa la gruparea
infractI.ala organizata, totusi martora cu identitate protejata N.P. S. in
declaratia sa, data in sedinta publica din 25.11.2008, arata despre
inculpat urmatoarele : ‘’Despre proxenetii care erau acolo (n.n.in
Discoteca H.) ii mentiO.z pe B., A., U., J. (n.n.inc.I.D.), C.E.
(n.n.inc.G.E.)…A.a luat o prostituata de la L.(n.n. M..) si a dus-o la ea
acasa pentru ca sa obtina de S.suma de bani. La aceasta fapta in
complicitate a fost si U.. V.A. era si prostituata lui U., dar traia si cu el, ca
era ca un sef al acesteia, in sensul de a nu fugi si a nu ascunde bani si a
face combinatii cat de multe…I. era o prostituata care nu stiu exact a cui
era: G., U. sau A., pentru ca toti trei erau acolo ‘’.
In acelasi sens a fost si declaratia martorei cu identitate protejata
T.L.care in sedinta publica din 25.11.2008 a declarat : ’’Referitor la
activitatea de proxenetism stiu ca S., U., J. faceau trafic de persoane. Eu
am cunostinta ca ei cumparau minore si le puneau sa intretina raporturi
sexuale cu diferite persoane…V.A. era concubina lui U. si totodata era
prostituata in H.’’.
Martora cu identitate protejata, G.D., declara in sedinta publica din
data de 25.11.2008 urmatoarele : ’’In anul 2001 am ajuns in Bucuresti,
minora fiind, si am ajuns prin intermediul unei alte fete sa cunosc pe U.
si pe A., urmand sa practic prostitutia pentru ei. U. fiind subalternul A.i
m-a luat si m-a dus intr-un apartament unde erau mai multe fete, cam
5-6 fete si toate practicam prostitutia pentru U. si S.A.. Noi opream 50%
din banii incasati din prostitutie, iar ceilalti 50% se duceau la U. sau la
A....Toate cele 5-6 fete erau ale lui U. si in afara de acestea nu mai
stiu. V. A.era concubina lui U. si totodata si prostituata. Din cate stiu,
cele 5 fete ale lui U. au plecat impreuna cu S.A. in Elvetia. In Elvetia
erau duse pentru practicarea prostitutiei in baruri sau alte locatii si isi
procurau singure clientii.Banii erau dati lui U. sau A.i. U. si A.stiau si ei
ca fetele erau minore si chiar le faceau rost de acte false pentru a intra
la hoteluri’’.
Si martorul cu identitate protejata T.I. confirma aderarea la grupul
infractI.al de crima organizata condus de fratii B.V. si B.I. a inculpatului
U.C.în declaratia sa, data in sedinta publica din 25.11.2008.
Referitor la inculpatul U. C., colaborator apropiat al inculpatei S.A.,
subaltern al ei direct, de asemeN.din probe a rezultat ca avea manifestari
de o violenta nejustificata fata de prostituatele pe care le exploata, in
acest sens relevant fiind un pasaj din depozitia martorei G.D. care arata
ca : ’’Se intmpla ca unele fete sa fuga de la A., iar prin diversi cunoscuti
erau gasite si aduse inapoi, dau exemplu pe I. care a fost rasa in cap si
târâtă cu masina cativa kilometri, maltratata, deoarece a fugit’’.
Si martora cu identitate protejata P.M., audiata fiind in sedinta
publica din 25.11.2008, declara cu privire la inculpatul U.C.urmatoarele :
‘’Oamenii lui A.erau U. ,A. si unii pe care nu ii stiu dupa nume, doar ii
vedeam in parcare…Am auzit ca a avut loc o revolta fata de plata
taxelor de protectie de catre ceilalti proxeneti catre A.. Era normal ca
proxenetii sa plateasca taxa lui A.pentru ca altfel iesea razboi. A.isi
chema oamenii apropiati si incepeau revoltele in parcare’’.
Intr-un astfel de context au fost rapite cele 3 martore C.A., C.V. si
U.N., in schimbul eliberarii carora proxenetul lor, M.P.zis T. a paltit
suma de 300 euro catre inculpatul B.V., care a purtat negocierile pentru
eliberarea celor 3 fete si, totodata, a mai obtinut o prostituata care sa isi
desfasoare activitatea in folosul sau,asa cum s-a relevat mai sus.
Şi din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat ca inculpatul
U.C.s-a implicat activ în viata infractI.ala a familiei B., indeosebi a sorei
lor, S.A., colaboratoarea sa apropiată in domeniul proxenetismului si cu
care a tinut legatura chiar si in momentele de arest preventiv, asa cum a
rezultat dintr-o convorbire interceptata în mod autorizat la data de
14.09.2004.
Implicarea inculpatului U.C.in desfasurarea instrumentarii urmaririi
penale in dosarele care ii priveau pe membrii gruparii infractI.ale a
rezultat si din convorbirea telefonica interceptata la data de 15.10.2004,
purtata intre inc. U.C. si inc.V.A..
Inculpatul U. C., in afară de faptul că era mâna dreaptă a inculpatei
S.A. şi omul ei de încredere, avea ca sarcini în cadrul grupului racolarea
de tinere în vederea practicării prostituţiei în favoarea C.C., răpindu-le pe
acestea sau cumpărându-le de la alţi proxeneţi. Le mai transporta pe
acestea de la/la discotecă, colectând banii încasaţi de fete, pe care-i
preda inculpatei S.A.. Pentru „efortul” lui depus, inculpata S.A. îi
permitea să păstreze sumele de bani obţinute de către una (din cele 15-
20) din prostituatele grupului. Era totodată şi omul care îi transmitea
informaţii despre activităţile desfăşurate în Discoteca H. inculpatului B.V.,
care era forţa de comandă a grupului care acţI.a în „H.”. Relevantă în
acest a fost convorbirea telefonică purtată între inc.U. şi B.V. la data de
15.07.2003.
Activitatea infarctI.ala a inculpatului U.C.s-a derulat in timp pe mai
mult de 10 ani, din probe rezultand ca o cunoastea pe inculpata S.A.
inca din anul 1990, fiind amandoi implicati in principal in desfasurarea
unor activitati de proxenetism, trafic de persoane, insotite de fapte de
violenta si contra libertatii persoanei.
In drept, fapta inculpatului U. C., care in perioada anilor 2002-
2004 a aderat si a sprijinit grupul infractI.al organizat condus de fratii B.I.
si B.V., in scopul obtinerii de foloase materiale, prin savarsirea de
infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3
din Legea 39/2003.
In raport de pedeapsa anterioara la care a fost condamnat
inculpatul, respectiv 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala
nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia
penala nr. 895 din 7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, a rezultat ca
fapta dedusa judecatii in prezenta cauza a fost savarsita in stare de
recidiva postcondamnatorie, prev de art 37 lit.a Cod penal, intrucat la
momentul desfasurarii activitatii de crima organizata (anii 2002-2004)
pedeapsa anterioara nu fusese considerata ca executata, ramA.nd un
rest de un an si 128 zile inchisoare ramas neexecutat.
Si in raport cu faptele pentru care a fost condamnat prin s.p. nr.
966/2005 a Tribunalului Bucuresti, s-a retinut in sarcina inculpatului
starea de recidiva postcondamnatorie, intrucat faptele s-au desfasurat
in aceeasi perioada a anilor 2000-2004, rezultand deci ca faptele sunt
concurente intre ele, toate fiind savarsite inainte de ramanerea definitiva
a sentintei de condamnare mentI.ata mai sus, A.ca inainte de data de
4.03.2008.
Constatând dovedita vinovatia inculpatului U.C.in raport de fapta
dedusa judecatii in cauza de fata, instanta a dispus condamnarea
acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.37 lit a
Cod penal, la o pedeapsa cu inchisoarea la a carei individualizare au fost
avute in vedere criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si
circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
In alegerea cuantumului pedeapsei, instanta s-a O.at catre o
pedeapsa usor mai redusa decat a inculpatei S.A., deoarece , ca
executant in cadrul grupului infractI.al organizat, inculpatul U.C.a
prezentat un grad de pericol social mai redus decat cel al persoanei
care ii dădea ordin, respectiv inculpata S.A..
De aceea, instanta s-a O.at la o pedeapsa indreptata oarecum spre
mediu, respectiv de 9 ani inchisoare, avand in vedere vasta activitate
infractI.ala a inculpatului in cadrul gruparii de crima organizata,
considerand-o proportI.ala cu nevoia de reeducare a inculpatului si in
concordanta cu scopurile pedepsei prev de art 52 Cod penal.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. la pedeapsa inchisorii de 10 ani şi a
dispus descontopirea pedepsei principale rezultante si a pedepsei
complementare rezultantă in pedepsele compO.nte, pe care le-a repuns
in individualitatea lor, precum si restul ramas neexecutat de un an si
128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicata prin
sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti,
definitiva prin decizia penala nr. 895/7.06.2001 a Curtii de Apel
Bucuresti.
In baza art 61 Cod penal a contopit fiecare dintre pedepsele
principale mentI.ate mai sus cu restul de pedeapsa ramas neexecutat de
1 an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata prin
sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti,
definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti,
inculpatul urmand sa execute pedepsele principale rezultante de 9 ani
inchisoare,10 ani inchisoare, 3 ani inchisoare si 3 pedepse a cate 8 ani
inchisoare fiecare.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite
pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv 10 ani inchisoare, ce a fost sporita cu un an, deci 11 ani
inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod
penal pe timp de 6 ani.
Inculpatul M.. a facut parte din gruparea de proxeneti a inculpatei
S.A., care a desfasurat activitati de proxenetism in cadrul Discotecii H.in
perioada anilor 2002-2004. Rolul inculpatului era acela de a strange
taxele de protectie platite de ceilalti proxeneti care aduceau prostituate in
discoteca H., aceasta fiind o practica inradacinata in cadrul acestui local
si pentru mentinerea careia adeseori oamenii inculpatei S.A., printre care
si inculpatul M.. recurgeau la violenta.
In acest sens, relevant a fost exemplul celor 3 martore U.N., C.A.si
C.V. al caror proxenet nu mai vroia sa plateasca taxa de protectie ce ii
fusese impusa de inculpata S.A. si din aceasta cauza în L. iunie 2003
S.A. si-a trimis oamenii sa le rapeasca pe cele 3 fete pentru ca in acest
mod sa fie atrasa atentia proxenetului lor, M.P.zis T., asupra „restantei”
pe care o avea cu privire la plata acelor taxe.
Astfel, intr-o dimineata, in jurul orelor 03.00, inculpatii M..,
B.R.C.,U. C., impreuna cu numitii G.S. si M., actI.and la cererea
inculpatei S.A., au blocat autoturismul Taxi in care se aflau fetele cu
diverse autovehicule si le-au dus pe cele 3 fete intr-o locuinta din
cartierul ..., unde au fost tinute cca 12 ore, supuse la violente si obligate
sa intretina relatii sexuale cu persoanele care le-au lipsit de libertate. La
un moment dat, C.V. a luat legatura telefonica cu proxenetul sau, M.P.,
pentru a-l incunostiinta de cele intamplate si unul dintre rapitori, numitul
M. i-a comunicat lui M.P.care este situatia prostituatelor sale,
recomandandu-i să ia legatura cu inculpatul B.V. pentru a rezolva
problema.
Participarea inculpatului M.. la aceasta fapta derulata in cadrul
gruparii infractI.ale organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V. a fost
confirmata de declaratiile inculpatilor I.D.si I.A., dar si de declaratiile
martorilor O.L., P.L., P.C., S.Z..
Faptul ca inculpatul M.. era un executant supus al ordinelor primite
de la liderii grupului infractI.al a rezultat si din interceptarea convorbirilor
telefonice purtate intre inculpatii B.V. si S.S., la data de 30.05.2005.
În concluzie, apartenenţa loială a inculpatului M.. la gruparea
infractI.ala a fratilor B.I. si B.V., indeosebi in ceea ce priveste segmentul
proxenetismului desfasurat la discoteca H., in subordiN.directa a
inculpatei S.A. a rezultat in mod indubitabil din probele administrate in
cauza, la care s-a facut referire mai sus.
De altfel si martorii audiati in sedinta publica din 25.11.2008
confirma apartenenta acestui inculpat la gruparea de proxeneti ce activa
la Discoteca H..
Astfel, martorul cu identitate protejata S.Z. arata in declaratia sa
urmatoarele: „Colaboratori pe linia proxenetismului erau I. L.(n.n.
inculpatul M..), J. (n.n.I.D.), F. (n.n.G.S.), A.zis A., (n.n.I.A.), A.. şi C.B.
(n.n.inc.B.I.) era dintre cei care se ocupau de prostitutie si L. se ocupa
de proxenetism”.
Martora cu identitate protejata N.P. S., declara in acelasi sens
urmatoarele: „L.avea si el o fata care se prostitua pentru el,
A.M,...L.avea o relatie stransa cu A.si fratii ei. L-am vazut pe nunitul
M.. zis L. de multe ori, fiind si el proxenet”.
In drept, s-a a apreciat că fapta inculpatului M.., care in perioada
anilor 2003-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata
condusa de inculpatii B.I. si B. V. in scopul de a obtine foloase
materiale din savarsirea de infractiuni din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-
2 in Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii
prev. de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.
A.lizand ansamblul probator administrat in cauză, instanta a
constatat ca fiind dovedită vinovatia inculpatului M.., in raport de fapta
dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat s-a dispus condamnarea
acestuia in baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, la o pedeapsa cu
inchisoarea, la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile
generale prev de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si
personale ale savarsirii faptei.
Astfel, instanta s-a O.at la o pedeapsa catre minim, de 5 ani si 6
luni inchisoare, tinand cont ca inculpatul nu a fost unul dintre cei mai
remarcabili membrii ai gruparii infractI.ale si ca din fisa de cazier rezulta
ca inculpatul a avut o condamnare la o pedeapsa de un an inchisoare
pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in anul 1991, pedeapsa
aplicata prin s.p.nr.458/2.09.1991, pronuntata de Judecatoria Sector
6 .......in dosarul nr.4522/1991 si ramasa definitiva prin d.p.nr.
902/11.11.1991. Aceasta pedeapsa a fost executata, inculpatul fiind
arestat la data de 14.05.1991 si eliberat conditI.at la data de
23.01.1992, cu un rest ramas neexecutat de 132 zile inchisoare, insa
pA. la momentul comiterii faptei ce face obiectul prezentei cauze s-a
implinit termenul de reabilitare de drept, care, potrivit art 134 alin.1 Cod
penal se socoteste implinit daca in decurs de 3 ani de la data
considerarii ca executata a pedepsei aplicata condamnatul nu a savarsit
nici o alta infractiune.
Inculpata V.A. s-a integrat în gruparea infractI.ala a fratilor B.I. si
B.V. prin sprijinul pe care l-a acordat in activitatea de proxenetism
desfasurata la Discoteca H.si ulterior in Elvetia. Inculpata era, asa cum
au sustinut martorii cu identitate protejata N.P. S. si G.D., „concubina lui
U. si totodata prostituata’’. Din interceptarile convorbirilor telefonice
purtate intre inculpata V.A. si inculpatii U.C.si S.A. la data de
15.10.2004, a rezultat implicarea infractI.ala a acesteia in activitatile de
crima organizata desfasurată de membrii gruparii infarctI.ale din
subordiN.inculpatilor B.I. si B.V., precum si relatia apropiata pe care
aceasta inculpată o avea cu unii din membrii grupului (inculpatii
U.C.,S.A.).
Din probatoriul administrat pe parcursul urmaririi penale, a rezultat
ca inculpata V.A. le-a indemnat pe martorele B.N.S., P.A.zisa I., T. V.si
pe celelalte prostituate ale gruparii A.i C. sa practice prostitutia in
discoteca H.si le-a inlesnit aceasta activitate ocupandu-se alaturi de
inculpatul U.C.de colectarea sumelor de bani de la prostituate.
Contributia sa infractI.ala a fost si pe linia proxenetismului
desfasurat in Elvetia, relevantă fiind in acest sens declaratiile martorului
S.Z. si ale inculpatului I.D..
Din actele aflate la dosarul de urmarire penala s-a reţinut ca banii
obtinuti de prostituate in Elvetia erau trimisi in Romania de catre un
anume „F.C.”, identitate fictiva sub care fetele trimiteau bani pe numele
inculpatelor S.S. sau V.A., in cazul in care banii nu erau adusi personal 
de catre inculpatul S.C. zis G..
In declaratia martorei cu identitate protejata G.D., data in fata
organelor de urmarire penala la data de 13.05.2005, aceasta a relevat
urmatoarele aspecte : ,,… Sub coordonarea lui U. În Elvetia s-a
prostituat şi V.A., concubina acestuia. Fetele din Elvetia erau coordonate
în activitatea de prostitutie de catre A., iar dupa plecarea acesteia, de
catre V.. Activitatea de proxenetism a apropiatilor lui U., G. şi A.a
continuat şi dupa arestarea acestora , sens în care cunosc că V.A. a fost
persO. care s-a ocupat de coordonarea activitatii de prostitutie şi de
colectarea banilor care se obtineau din intretinerea de raporturi sexuale
de catre fetele din Elvetia. Chiar daca nu am fost niciodata prietena cu
V.A., cunosc faptul că aceasta tiN.legatura telefonic cu V., prostituata din
Elvetia care se ocupa de coordonarea celorlalte fete care se prostituau
în tara mentI.ata. Banii obtinuti din prostitutie în Elvetia erau trimisi în
tara prin sistemul Western UnI.. La expeditor la aceste transferuri era
trecut un anume C.D.F. ori alte persoane, fie fictive, fie reale. Codul de
O.tiune de transfer era comunicat uneori prin SMS iar destinatarul
banilor era fie V.A. fie chiar şi tanti M..
Despre V.A. mai cunosc faptul că referitor la proxenetismul din H.,
aceasta coordona activitatea celorlalte prostituate ale lui U. ori ale A.i.
V.A. le tragea la raspundere pe fete si se ingrijea ca acestea sa obţină
pentru U. profituri cat mai mari din prostitutie.”
Fiind audiat la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „…
A.împreună cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ………. (n.n.
aspect confirmat inclusiv de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de
frontieră)…Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi
eu pe U. în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile. …Precizez că sumele
de bani câştigate în Elveţia ajungeau, după arestarea A. şi G., L.M.
acestora, S.S., fiind aduşi de V.A. personal sau trimişi prin sistemul
Western UnI.”.
,,…Am întrebat-o pe V.A. dacă a mai ţinut legătura cu prostituatele
lui S.A. aflate în Elveţia…A.mi-a confirmat că a vorbit cu ,,P.”, una din
prostituatele care i-a trimis bani de acolo…mi-a spus că ea are treabă
doar cu ,,P.”, în sensul că trebuie să aibă control asupra acestei
prostituate, pentru ca aceasta să-i trimită bani A., iar aceşti bani să
ajungă la S.A..
…Aceasta mi-a transmis faptul că a vorbit cu U.C. şi acesta mi-a
sugerat prin ea să am grijă ce declar în cazul în care voi fi audiat,
referindu-se la faptul că nu trebuia să declar organelor de poliţie despre
activitatea sa din sfera crimei organizate şi proxenetismului, activitate pe
care eu o cunoşteam foarte bine. De asemenea, U.C. mi-a mai transmis
prin V.A. să mă sustrag urmăririi penale, pentru că riscam să fiu şi eu
arestat.”
După arestarea A.S. şi U.C., inculpata V.A. (împreună cu I.D.
zis ,,J.” şi S.S.) a încercat să influenţeze anumite părţi din dosar să îşi
schimbe declaraţiile în favoarea membrilor grupării, ţinând în permanenţă
legătura cu ceilalţi membrii ai grupării (în special cu U.C.), fapt reliefat de
declaraţiile martorei cu identitate protejată T.L., din 03.06.2005 şi de
interceptarea telefonică din 21.12.2002 in care martora B.N.S.fost
apelata de inculpata V. A. si apoi i-a dat-o la telefon inculpatei S.S.,
care a amenintat-o si a insultat-o pentru declaratiile pe care le-a dat in
fata organelor de urmarire penala cu privire la inculpatii A.I., U. C., S.C.
si alte persoane care nu au calitatea de inculpati in prezenta cauza
(numitul S., care se ocupa cu proxenetismul, A.D. zis „N.B.” care era
fratele inculpatului A.I. si patronul Discotectii H.).
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatei V.A., astfel cum a fost
retinuta si descrisa mai sus, care a aderat si sprijinit grupul de crima
organizata condus de fratii B.I. si B.V. in perioada anilor 2002-2004, in
scopul obtinerii de foloase materiale prin savarsirea de infractiuni din
cele prev. de art.2 lit.b pct.1-2 din Legea 39/2003, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.3 din Legea
39/2003.
Constatand dovedita vinovatia inculpatei, in raport de fapta
dedusa judecatii in cauza de fata, instanta a dispus condamnarea
acesteia la o pedeapsa cu inchisoarea, al carei cuantum a fost stabilit
tinand cont de criteriile generale prev. de art 72 Cod penal, precum si
de circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, instanta i-a aplicat inculpatei o pedeapsa cu inchisoarea
O.ata spre minimul special, data fiind participatia sa penala relativ redusa
si faptul ca nu are antecedente penale, chiar daca s-a sustras de la
urmarirea penala si de la cercetarea judecatoreasca, fiind judecata in
lipsa.
Inculpatul D.I. a facut parte din gruparea de proxeneti a numitei
C.T.. si a inculpatului S.M., care a desfasurat activitati de proxenetism in
cadrul Restaurantului T., al carui patron a devenit, incepand cu anul
2003 si până in L. aprilie 2004. Rolul inculpatului era acela de a racola
pentru clientii săi prostituate din reteaua coordonata de inculpatul S.M. si
numita C.T...
Din actele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul mai
colabora si cu numitii M.F.P., P.G., B.N. M., toti trei fiind codnamnati
pentru proxenetism prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa
definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ.
Totodată, a rezultat ca inculpatul D.I. zis „C.T.’’ - care era un
prieten de al inculpatului S.M., cunoscându-se cu acesta inca din
perioada anului 2000 - gasea clienti pentru prostituatele gazduite de
C.T.., mai exact pentru B.L., C.O.., U.N. si minora Mandrila I.a M., in
scopul practicarii prostitutiei contra unor sume de bani.
Relevante in acest sens au fost şi declaratiile martorei C.T.., care a
recunoscut implicarea sa alaturi de inculpatii D.I. si S.G.A., in racolarea
de clienti pentru prostituatele care se aflau in legatura cu ea, in scopul
plasarii acestora pentru intretinerea de raporturi sexuale contra cost.
Interceptarile autorizate ale convorbirilor telefonice purtate de C.T..
cu inculpatul D.I. au fost apreciate relevante in sensul dovedirii implicarii
infractI.ale a acestui inculpat in activitatea de proxenetism, spre
exemplificare fiind redate fragmente din convorbirile de la datele de
29.01.2004 şi 11.03.2004.
Martora B.L., fiind audiata in legatura cu activitatile de prostitutie pe
care le desfasura a declarat la data de 11.05.2006 urmatoarele: ...” La
scurt timp după ce am fost prezentate lui C.(n.n. D.I.), acesta a început
să ne solicite, prin intermediul lui C.T.. sau al lui S.M. pentru a întreţine
relaţii sexuale contra cost cu clienţii racolaţi de el din incinta
restaurantului al cărui patron era”…
...”Ajunse la restaurant, C., ne indica masa clienţilor care în prima
fază trebuia să le ţinem companie şi să stabilim preţul pe care aceştia
urmau să-l achite pentru întreţinerea de raporturi sexuale. În continuare
plecam cu clienţii la locaţiile lor, unde întreţineam relaţii sexuale aşa cum
stabilisem, contra cost”…
In acelasi sens a fost si declaratia martorei C.O.. din data de
02.07.2004: ...”Patronul restaurantului T. din Bucureşti, pe nume C.era
bun prieten cu S.M. şi aceştia ne găseau clienţi cu care ne făceau
cunoştinţă în vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra cost cu
aceştia, lucru pe care l-am făcut de mai multe ori atât eu, cât şi B.L.,
U.N.şi M.M.”….
Aceleasi aspecte au rezultat si din declaraţia martorei U.N., care
a declarat cu ocazia audierii sale pe parcursul urmaririi penale
urmatoarele: ...”În perioada toamna 2003- aprilie 2004,perioadă în care
am practicat prostituţia şi am fost găzduită de C.T.., C., mi-a înlesnit
practicarea prostituţiei cu aproximativ 10 bărbaţi, cu care am întreţinut
raporturi sexuale contra unor sume de bani”.
In sedinta publica din data de 28.10.2008 martora, fiind audiata de
catre instanta de judecata, a relevat aspecte referitoare la fenomenul
prostitutiei si proxenetismului din discoteca H., incepand cu anul 2003
cand a sosit in Romania din Republica Moldova, venind la invitatia unei
prietene, care se prostitua ca si ea in Discoteca H..
Toate cele 3 martore, respectiv C.O.., B.L. si U.N. l-au recunoscut
de pe plansele foto ce le-au fost prezentate pe parcursul urmaririi
penale pe inculpatul D.I. ca fiind cel care le procura clienti in vederea
intretinerii de raporturi sexuale contra cost.
Martora C.T.. a declarat cu ocazia audierii sale in fata instantei ca
tot ceea ce a declarat la urmarirea penala si in dosarul anterior mentine
si afirmatiile facute corespund adevarului.
De asemenea, si martorul I.M.., la data de 30.10.2004, a relevat
unele aspecte referitoare la activitatea de proxenetism a inculpatului D.I.:
„De mai mult timp mă cunosc cu D.I. căruia i se spune C., el fiind până
de curând unul din patronii restaurantului T., restaurant pe care-l
frecventam şi eu. Despre D.I. arăt că de multe ori, atunci când doream
să cunosc o damă de companie apelam la el pentru acest lucru, sens în
care îmi rezolva acest lucru.Referitor la acest lucru, arăt că prin
intermediul lui D.I. am cunoscut o tânără pe care o cheamă L.sau N.din
câte îmi amintesc”…
Martorul I.M..., cu ocazia audierii sale de catre instanta de
judecata, şi-a mentinut declaratia data anterior si a precizat ca avea doi
parteneri de afaceri din Italia si acestia au cerut doua dame de
companie, situatie in care a apelat la patronul restaurantului unde se
aflau, „T.”, care i-a dat numarul de telefon al unei fete T., căreia i-a cerut
sa trimita doua fete. Aceasta l-a intrebat cat platesc italienii pentru fete si
raspunsul martorului a fost ca se vor intelege direct.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului D.I., care in perioada
anilor 2003-2004 a derulat activitati de proxenetism in baza aceleiasi
rezolutii infractI.ale, in sensul ca a sprijinit activitatea infractI.ala a
inculpatului S.M. si a numitei C.T.., racoland clienti pentru reteaua de
prostituate coordonata de acestia, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de proxenetism prev. de art 329 alin.1 Cod penal cu
aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a
constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului D.I. in raport de fapta
dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus condamnarea
acestuia in baza art 329 alin.1 Cod penal cu aplic art 41 alin 2 Cod
penal la o pedeapsa cu inchisoarea la a carei individualizare au fost
avute in vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, precum si
circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, inculpatul D.I. a fost cercetat in lipsa, sustragandu-se atat
de la urmarirea penala, cat si de la judecata si din acest motiv instanta
nu l-a putut audia in mod nemijlocit, iar inculpatul nu a depus acte in
circumstantiere la dosar.
Pe baza probatoriului administrat s-a apreciat că s-a dovedit cu
certitudine implicarea cu vinovatie a inculpatului in derularea activitatilor
de proxenetism la care s-a facut referire mai sus, aspecte probate
inclusiv cu hotararea judecatoreasca ramasa definitiva prin care unii
dintre colaboratorii sai au fost condamnati pentru proxenetism
(s.p.966/2005 a Tribunalului Bucuresti), astfel incat instanta la dozarea
pedepsei a avut in vedere implicarea sa infractI.ala activa pe acest
segment al proxenetismului, condamnându-l la pedeapsa inchisorii în
cuantum O.at usor peste minimul special prevazut de lege, respectiv la o
pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Acest cuantum al pedepsei a fost ales de instanta în considerarea
faptului ca inculpatul se afla la prima incalcare a legii penale, nemafiind
anterior condamnat pentru savarsirea vreunei alte fapte penale si nefiind
cercetat in vreo alta cauza, asa cum a fost situaţia majoritatii inculpatilor
din prezentul dosar.
Inculpatul S.S. a facut parte din gruparea de crimă organizată
condusa de inculpatii B.I. si B.V. în segmentul infractI.al care actI.a in
sfera recuperarii de datorii si a santajelor.
Din probele administrate în cauza instanţa a reţinut ca inculpatul
avea o oarecare independenţa in sensul ca impreuna cu oamenii sai
aveau propriile „combinatii’’, constand in inselaciuni ce vizau case si
terenuri sau imprumuturi camataresti recuperate apoi prin presiuni fizice
si psihice. Totusi, ca un apropiat al inculpatului B.I., el se asigura in
prealabil ca viitoarea sa victima pe care o viza prin combinatiile ce urma
sa le faca nu se afla sub protectia inculpatului N.C., ori daca constata ca
se afla, îi platea inculpatului B.I. o parte a beneficiului obtinut pentru ca
acesta sa nu intervina.
Faptele de santaj si de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea
linistii publice au fost dovedite cu autoritate de lucru judecat prin sentinta
penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin
d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ, in care s-a statuat ca impreuna cu mai
multe persoane inculpatul S.S., l-a data de 17.06.2003, prin folosirea de
violente si amenintari, a constrans pe numitul G.G.A.C. sa plateasca o
datorie pretinsa, imprejurare in care a provocat un scandal de proportii in
zona Restaurantului „......”, tulburand grav linistea publica. Cu aceasta
ocazie agentul de politie P.(fost H.) R.C. a fost grav ranit de inculpatul
S.S., intrucat politistul intervenise in sprijinul victimei. Pentru aceasta
fapta inculpatul a fost condamnat in baza art. 321 alin 1 si 2 Cod penal
cu aplic art 75 lit.a Cod penal, la pedeeapsa inchisorii de 5 ani, precum si
la pedeapsa inchisorii de 3 ani pentru fapta prev de art.194 alin.1 Cod
penal cu aplic.art.75 lit.a Cod penal, retinandu-se ca infractiunile au fost
savarsite in concurs real prev de art 33 lit.a Cod penal.
Prin aceeasi hotarare s-a mai statuat cu autoritate de lucru judecat
ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de santaj in dauna
partii vatamate Mohamad Yehia Jamal, fiind condamnat la pedeapsa de
3 ani inchisoare in baza art 194 alin.1 Cod penal cu aplic art 75 lit.a
Cod penal.
Instanta care a solutI.at aceasta cauza, respectiv dosarul nr.
28733/.3/2005, procedand la contopirea pedepselor mai sus mentI.ate,
a stabilit o pedeapsa rezultanta de 5 ani ninchisoare sporita la 6 ani, cu
aplic.art 71-64 lit.a si b Cod penal, pedeapsa ramA.nd definitiva prin
retragerea apelului declarat de inculpat.
Prin urmare,Tribunalul a apreciat că pe baza acestei hotarari
judecatoresti instanta are dovada certa a implicarii inculpatului S.S. in
activitati de santaj, camatarie, percepere de taxe de protectie, sub
directa colaborare cu inculpatul B.I., intre cei doi rezultand ca exista
relatii de subordonare si totodata coordonare in desfasurarea activitatilor
infractI.ale mentI.ate mai sus, in scopul de a nu se „deranja’’ reciproc.
Pentru a contura personalitatea inculpatului S.S. si totodata pozitia
acestuia in cadrul gruparii infractI.ale conduse de inculpatii B.I. si B.V.,
relevante au fost apreciate interceptarile unor convorbiri telefonice
purtate de inculpat cu diversi interlocutori, respectiv: convorbirile
telefonice purtate la datele de 18.04.2004, 20.04 2004 intre inculpatii
B.V. si S.S.; convorbirea telefonică purtata la data de 02.06.2004, intre
inculpatul S.S. zis „N.G.” cu numitul “Boaca’’ din care au rezultat
preocuparile infractI.ale ale inculpatului S.S. pe terenul recuperarilor de
datorii.
RemarcaB. a fost apreciată maniera prin care inculpatul a fost
abordat în vederea recuperării unei datorii, fapt care denotă că inculpatul
S.S. era un personaj cunoscut în lumea interlopă ca având astfel de
preocupări, de posibilităţi efective de recuperare, de intimidare, în
general, de toate mecanismele necesare unei recuperări. Convorbirea
anterior menţI.ată (din02.06.2004) reliefează aspectul prin care o
persoană apelează la inculpat în vederea recuperării unei datorii, aspect
care relevă că S.S. era cunoscut şi de către alte persoane ca având
posibilităţi de recuperare, contra unui procent din suma respectivă, şi în
numele altei persoane, nu numai în nume propriu.
Tot in acelasi sens a fost si convorbirea telefonica purtata la data
de 15.06.2004, intre inculpatul S.S. zis „N.G. si numitul M. (n.n. P.M..),
fiind indubitabil că inculpatul S.S. nu efectua acte de caritate realizând
aceste recuperări, după cum reiese din conţiN.l convorbirii de mai sus
cu....”30 %, ultimu’ preţ.”!
Cu privire la această convorbire telefonică, martorul P.M.. a
declarat la data de 02.03.2006 următoarele: ,,...Acesta mi-a spus (n.n.
T.N.) că imprumutase o persO. cu suma de 20.000 USD, iar respectiva
persO. refuza să-i mai returneze imprumutul. M-a intrebat daca cunosc
vreo persO. care poate să-l ajute în recuperarea imprumutului. În acest
sens am contactat telefonic o cunostinta pe care o stiam sub numele de
N. a lu’ G.....
Din motivele aratate mai sus l-am contactat pe acesta (n.n.inc.
S.S.) în ziua de 15.06.2004 spunindu-i despre problema prietenului meu
T.N., intrebindu-l totodată daca îl poate ajuta pe acesta sa recupereue
suma de bani. ”N. a lu’ G.” a fost de acord cu conditia sa i se plateasca
un comisI.de 35% din suma recuperată.”
Activitatea infracţI.ală a inculpatului, vastă dealtfel, a fost
demonstrată de pregătirea unei înşelăciuni, după cum a rezultat din
convorbirile telefonice din datele de 15.04.2004 şi 15.06.2004, purtate
intre inc.S.S. zis „N.G.” şi numitul G..
La data de 15.06.2004 inculpatul S.S. zis „N.G.” l-a apelat pe S.
(n.n. martorul E.S.), cu care a discutat următoarele:
S.S. : - N-avem de unde. Şi ne-aşteaptă V.S.cu o grămadă de bani
acolo. Şi nu e bani. N-ai de un’ să iei.
S. : - (neinteligibil) Ce mă oftic măi frate.
S.S. : - Barem unu’ care e cu bani , să meargă cu mine acolo…execut
cu ochii, dau banii înapoi şi…luăm banii acasă de la ăştia.
S. : - Păi, n-ai cum să-i dai banu’ înapoi acolo. Nu-i dai, î…cu tot cu
capacu’.
S.S. : - Păi, nu, mă… Nu-i dau banii înapoi lu’ aia acolo. Pă ăia îi
execut. Ai înţeles? Şi banii rămâne la noi.

S.S. : - Da’ nu-i uşor S.… Am plecat cu bani… Am ajuns acolo ,…se
face întâlnirea între ăla şi ăla… Îl arde ăla, noi stăm aproape… Am luat
banii, am plecat …şi cu asta basta. Ce multă filozofie?

S.S. : - Şi cu asta basta. Ce mare (neinteligibil) Tu mergeai cu mine că
să fie garanţie, S.. A.că, că nu se-ntâmplă nimic cu tine, cu mine, cu
banii. Ce mari bani e…să mă p-ş pă ei. Mergeam eu cu tine… Toată
lumea ne respectă, toată lumea …i-e frică de tine şi de mine …şi cu
asta…de mine mai mult. Dar… Ştii cât stăm? Cât intră cu ăla în cameră
şi iese cu el…şi-am luat banii imediat de la el şi-am plecat. Aia e
şmecheria. „Francejii” p--i, care n-au bani de-o cafea.
Chiar dacă inculpatul in declaratia data in fata instantei la data de
18.03.2008, a declarat ca nu il cunoaste pe martorul P.M.. si contesta
valabilitatea convorbirilor telefonice interceptate, instanta a considerat ca
din probele administrate in cauza rezulta in mod indubitabil apartenenta
sub forma aderarii a inculpatului S.S. la gruparea infractI.ala condusa de
inculpatii B.I. si B.V.. De altfel, in declaratia sa inculpatul a recunoscut
ca avea antuR. comun cu cei doi frati B., dar il justifica prin intalnirile
ocazI.ate de P.ceri de nunta si alte asemeN.evenimente.
In declaratia data in fata instantei la data de 25.11.2008, martorul
cu identitate protejata A.A. a confirmat apartenenta inculpatului S.S. la
grupul de crima organizata condus de fratii B.aratand care era rolul si
locul acestuia printre ceilalti inculpati: „N. a lu’ G. (n.n.inc S.S. era un
colaborator, dar nu era subaltern...Cu siguranta nu pot sa spun, dar am
auzit ca cel care procura insigne de politisti si legitimatii era N. a lu’ G.”.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.S., care in perioada
anilor 2003-2004 a aderat si sprijinit gruparea infractI.ala organizata
condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale
din savarsirea de infractiuni din cele prev. de art. 2 lit. b pct 1-2 din
Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii
prev.de.art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului S.S. in raport
de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus
condamnarea acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003, la o
pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare au fost avut in
vedere criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si
circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, instanta a ţinust seama, pe langa aspectele mentI.ate mai
sus si de imprejurarea ca inculpatul este bolnav, dar,pe de alta parte, si
de vasta sa activitatate infractI.ala, desfasurata pe parcursul multor ani,
axata indeosebi pe savarsirea unor infractiuni cu grad ridicat de pericol
social, motiv pentru care pedeapsa a fost O.ata peste limita minima
prevazuta de textul incriminator, respectiv la cuantumul de 7 ani
inchisoare.
Văzând ca activitatea infractI.ala pe segmentul criminalitatii
organizate s-a desfasurat pe aceeasi perioada de timp in care s-au
desfasurat si faptele pentru care inculpatul a fost judecat in dosarul
nr.28733/3/2005 al Tribunalului .......- Sectia I-a Penala, s-a constatat ca
fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele
pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr.
966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala
nr.769/2008 a ICCJ la pedeapsa inchisorii de 6 ani, astfel ca a
descontopit pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare aplicata prin
sentinta penală susmenţI.ată in pedepsele compO.nte, pe care le-a
repus in individualitatea lor şi în baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35
Cod penal le-a contopit, inculpatul dandu-i-se spre executare pedeapsa
cea mai grea ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod
penal, pe timp de 3 ani.
Inculpatul G.Ş.a facut parte din gruparea de proxeneti condusa de
inculpatii B.I. si B.V. in cadrul Discotecii H.in perioada anilor 2000-2005,
fiind unul dintre apropiaţii familiei “C.”, în măsura în care un executant
fidel poate fi un apropiat.
Urmarit de către organele de poliţie încă din cursul anului 2005,
cand s-au obţinut primele date despre rolul său în “afacerile” familiei, a
fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.191/D/P/2006, din data de
31.05.2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism, prev.de art.
329 al.1 şi 2 Cod penal şi de trafic de persoane prev.deart.12 alin.1 din
Legea 678/2001, cauza fiind solutI.ata prin s.p.nr.933/21.06.2007
ramasa definitiva prin d.p.nr.63/10.01.2008 a ICCJ in sensul condamnării
inculpatului in temeiul disp.art.12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplic
art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani
interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p.
Din fisa de cazier a inculpatului a reiesit ca executarea acestei
pedeapse a inceput la data de 09.03.2007 cand inculpatul a fost arestat
si a fost eliberat conditI.at la data de 25.11.2008, cu un rest de 468 zile
inchisoare ramas neexecutat, conform s.p.nr.2034/2008 a Judecatoriei
Sectorului 4 Bucuresti.
Prin urmare, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul
G.Ş.a fost implicat in desfasurarea activitatilor de trafic de persoane, cu
vinovatie, alaturi de alti inculpati, sens in care a fost si probatoriul
administrat in cauza de fata.
Astfel, din declaratiile martorilor audiati pe parcursul intreG.i
proces a rezultat ca inculpatul G.Ş.zis „F.” era un om bun la toate;
transporta prostituatele lui B.V. la discoteca H., le încasa banii pe care
acestea ii obţineau din prostituarea lor, transporta copiii inculpatului B.V.
la şcoală şi uneori o însoţea pe P.M., concubina lui B.V., la cumpărături.
Inculpatul G.Ş. era un alt „sclav”, aşa cum l-a caracterizat inculpatul I.A.,
la data de 04.07.2005, care declară că …..” inculpatul G.Ş. zis „F.” era
folosit de acesta atât la transportarea prostituatelor, cât şi pentru
colectarea sumelor de bani obţinute de prostituatele lui „S.C.” ori
solicitate de acesta de la alţi proxeneţi ca taxe de protecţie”.
De altfel, inculpatul G.Ş., in sedinta publica din data de 15.04.2008,
a declarat ca a fost condamnat la 4 ani inchisoare pentru aceleasi fapte
pentru care este judecat si in cauza de fata si nu recunoaste invinuirile
care i se aduc, considerand ca nu are nicio legatura cu acesti inculpati,
ca membrii ai aceleiasi grupari infractI.ale organizate.
Totusi, materialul probator administrat in cauza a contrazis
sustinerile inculpatului, iar in ceea ce priveste apartenenta sa la grupul
de crima organizata condus de inculpatii B.I. si B.V., relevante au fost
apreciate urmatoarele probe:
Inculpatul I.A. arata, in declaratia sa, ca „Spre deosebire de L.,
(n.n. P.A.) aflat pe o treaptă superioară în raport cu mine, eu şi cu acest
F. eram folosiţi pentru transportarea femeilor şi colectarea de bani, F.
era folosit pentru activităţi în cartierele R.şi F., iar eu pentru restul
Bucureştiului.” De asemenea, inculpatul I.A. l-a recunoscut pe inculpatul
G.Ş. după planşe foto ca fiind unul din proxenetii implicati in activitatea
de proxenetism desfasurata de inculpatul B.V. si subalternii sai.
Probatoriul administrat sub formă testimonială a fost completat si
cu declaraţia martorei P.L., care a declarat în faţa P.ului la data de
17.06.2005, faptul că „F.” a transportat-o la un client pentru a întreţine
relaţii sexuale, recunoscându-l pe acesta după planşe foto: ..... „într-una
din ocazii chiar eu am fost transportată de acest F. la un client pentru a
întreţine raporturi sexuale, bineînţeles că F. cunoştea că fetele pe care le
transporta erau prostituate, însă fiind omul C. era implicat trup şi suflet în
aceste activităţi. ...Cunosc că era folosit ca să transporte prostituatele lui
S.C. şi ale A. C.”.
De asemeN.martora cu identitate protejată T.L.a declarat la data
de 03.06.2005, că: ....”F. e un om de încredere al lui S.C. care era folosit
de S. şi drept curier, prin intermediul lui realizându-se transferul sumelor
de bani obţinuţi din proxenetism şi prostituţie către S.. Prin intermediul lui
F., S. primea de la A.C. banii obţinuţi de prostituate din întreţinerea de
relaţii sexuale. Şi banii obţinuţi de M.(R.M. n.n.) din prostituţie ajungeau
la S. prin intermediul lui F..” De altfel,martora l-a şi recunoscut ulterior, pe
„F.” de pe planşele cu fotografii judiciare, în persO. inculpatului G.Ş..
Aceleasi aspecte au fost relevate, printre altele, si in declaratia
data de martora T.L.cu ocazia audierii sale in sedinta publica in data de
25.11.2008, unde se mentiO.aza expres ca „pe G.Ş.il stiu ca le ducea pe
fete cu masina la discoteca”.
In sprijinul celor de mai sus a fost reţinută si convorbirea telefonica
interceptata autorizat, care a avut loc la data 26.07.2003, intre inculpatul
B.V. zis „S.C.” si inculpatul G.Ş. zis „F.”.
Instanţa a reţinut că aceste aspecte sunt confirmate şi de martorul
T.I., care, audiat fiind la data de 09.08.2005, a declarat că „F.” pe care l-
a indicat din planşă foto, era folosit la transportarea femeilor şi la
transmiterea banilor obţinuţi din prostituţie de la prostituatele lui S.C.,
către acesta. Aceleasi aspecte le-a detaliat martorul T.I. si cu ocazia
audierii sale in sedinta publica din data de 25.11.2008.
Din actele dosarului a rezultat că după arestarea inculpatului B.V.,
inculpatul G.Ş. s-a ocupat de coordonarea activităţii de prostituţie a
numitei R.M., care în acea perioadă era găzduită de către concubina lui
B.V. – R.C..
Astfel, victima traficului de persoane R.M., folosindu-se de un act
de identitate fals pe numele de V.M., a practicat prostituţia în discoteca
H., fiind găzduită şi exploatată de inculpatul B.V. până la momentul
arestării acestuia, ajutat de omul său de încredere, inculpatul G.Ş. zis
„F.” care se ocupa cu transportarea acestei prostituate în discoteca H. ori
în alte loC.ri precum şi de colectarea diferitelor sume de bani de la
aceasta obţinuţi din practicarea prostituţiei. În cele din urmă aceste sume
de bani ajungeau la B.V..
În acest sens, martora R.M. a declarat: .... „S.C. se ferea să pună
mâna în mod direct pe banii obţinuţi de mine din prostituţie şi îl trimetea
pe şoferul său pe nume F. care conducea un autoturism Dacia, culoare
gri sau alb. F. veN.zilnic la vila lui S. în care locuiam şi lua de la mine
partea de bani care îi reveN.lui S..”
Aspectele de mai sus au fost întărite de către recunoaşterea
efectuată de martora care l-a indicat pe inculpatul G.Ş. zis „F.” în
planşele care conţineau fotografii judiciare. După arestarea inculpatului
B.V., martora R.M., a fost pR.ată de către R.C., cazată la locuinţa
acesteia din ........, facilitându-i-se în continuare să practice prostituţia în
discoteca H. tot cu ajutorul inculpatului G.Ş. zis „F.”.
Relevantă în acest sens a fost declaraţia martorei R.M., care
explică modalitatea exploatării ei de către familia „C.”, prin intermediul
inculpatului G.Ş. şi al numitei R.C., după arestarea lui B.V.: „… În L. mai
2004, S.C. a fost arestat, iar la o zi după aceea C. m-a luat de la acea
adresă, ducându-mă la adresa ei de domiciliu, ştiind că S.C. obţiN.bani
de la mine ... Banii pe care continuam să-i câştig din practicarea
prostituţiei îi împărţeam în două părţi egale: 50% îi dădeam în casă
pentru cheltuieli curente, iar 50% îi lăsam C.nei care, la rândul ei, îi
dădea aceluiaşi F., omul de încredere al lui S.C.. Deşi acesta din urmă
se afla arestat, F. a continuat să vină la apartamentul C.nei şi să ia
partea de bani de la mine pentru S., conform înţelegerii anterioare”.
Fiind audiat, inculpatul I.D. zis J. a declarat urmatoarele: ....
„După arestarea lui S., F. a fost folosit pentru colectarea de către S. a
banilor obţinuţi din prostituţie de către tinerele care erau găzduite de C.
(R.C.n.n.) şi de care aceasta din urmă se ocupa. La un moment dat ştiu
că a fost un conflict între C. şi S., pe fondul unei sume de 3.000 de euro
care s-au adunat la C., provenind din prostituarea tinerelor găzduite de
C.. Conflictul s-a declanşat ca urmare a faptului că R.C.susţiN.că i-a
predat lui F. cei 3.000 de euro pentru a-i fi duşi lui S. însă F. nu
recunoştea acest lucru.” De asemenea, inculpatul I.D. l-a recunoscut
după planşe foto pe inculpatul G.Ş. ca fiind “F.”, cel la care s-a referit în
conţiN.l declaraţiei sale .
Tot in sensul dovedirii apartenentei inculpatului G.Ş.la gruparea de
proxeneti care isi desfasura activitatea sub indrumarea inculpatului B.V.
a fost si convorbirea telefonica interceptata autorizat între inculpatul G.Ş.
zis „F.” şi inculpatul B.V., din data de 06.09.2003 .
În convorbirea interceptată în mod autorizat la data de 08.05.2005,
(după arestarea lui B.V.) şi considerată de către instanţă ca prezentând
interes pentru această cauză, purtată între inculpatii B.V. şi G.Ş.„F.”,
rezultă că „S.C.” îi cere lui G.Ş. să o transfere pe prostituata R.M., de la
locuinţa numitei R.C., situată în ………, în imobilul ocupat de mama
inculpatului G.Ş..
Potrivit celorlalte interceptări telefonice administrate în această
cauză (19.04.2005, 24.04.2005, 17.05.2005) a rezultat indubitabil că
inculpatul G.Ş. era omul de încredere al inculpatului B.V., acesta
coordonându-l din arest prin intermediul telefoanelor mobile intrate în
posesia acestuia tot cu ajutorul lui F. cu care de altfel stabilea şi
modalitatea prin care primea sau îşi schimba telefonul mobil şi cartela.
„S.C.”, dată fiind starea de arest în care se afla, nu ar fi putut să
coordO.ze activitatea infracţI.ală la care s-a facut referire mai sus,
ulterioară datei de 02.05.2004, fără ajutorul omului său de încredere,
inculpatul G.Ş..
Din declaratia martorei R.C. din data de 15.05.2006, s-a
confirmat ca activitatea infractI.ala in cadrul gruparii organizate condusa
de inculpatul B.I. a inculpatului G.S.: “In perioada 1998–2004, G.Ş.zis
„F.”, alături de I.A. zis „A.” şi A. D., l-au sprijinit pe „S.C.” în activitatea de
proxenetism, în sensul că la solicitarea lui S., susnumiţii transportau
prostituatele de la domiciliu în diverse discoteci şi cluburi, dar şi încasau
sumele de bani obţinute de acestea din practicarea prostituţiei, pe care
apoi le predau lui „S.C.”. A precizat, de asemenea, numita R.C.că, spre
deosebire de ceilalţi doi, chiar şi după arestarea lui „S.” (n.n.inc. B.V.) în
anul 2004, „F.” a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie a
numitei R.M., iar banii obţinuţi ajungeau în cele din urmă la familia lui
„S.”, acesta din urmă, aflat în arest, coordonându-l pe inculpatul G.Ş.
prin intermediul telefonului mobil.
Martorul cu identitate protejată O.L.a declarat ca ….,,Începând cu
anul 1997, am făcut parte din antuR.ul lui B.V. zis ,,S.C.”, astfel că am
avut posibilitatea să iau la cunoştinţă de activitatea infracţI.ală a acestuia
şi a oamenilor săi de încredere.În acea perioadă principala sursă de
venit a lui S. era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe
parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că
desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din
subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens.
Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.” (n.n.
I.A.), ,,A. B.”(n.n.D.A.) şi ,,F. ”(n.n. G.Ş.). Cunosc că aceste persoane
aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere
care aparţineau lui S. (n.n.B.V.) şi care erau ţinute de acesta în vila sa
situată pe ................... Aceste prostituate erau transportate la cererea lui
S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea practicării
prostituţiei”…
Si martorul cu identitate protejată, S.Z., a afirmat că „...după anul
2000, „S. C.”, cu ajutorul unor oameni de încredere, că „F.” şi „A.” a
continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare
a clienţilor în special discoteca H.”.
Aceleasi aspecte au fost relevate pe larg si in declaratia sa, data in
sedinta publica din data de 25.11.2008, unde inculpatul a precizat ca isi
mentine toate declaratiile date anterior si a descris pe larg modul de
desfasurare a activitatii de prostitutie si proxenetism din discoteca H.,
precum si debutul si evolutia activitatii infractI.ale a fratilor B., despre
care afirma „Cunosc pe fratii B.inca din anul 1996 si stiu despre ei ca la
inceput dadeau bani cu camata si ulterior s-au ocupat de proxenetism”.
In concluzie, instanta a constatat ca pe baza probatoriului
administrat in cauza, atat la urmarirea penala, cat si la cerceterea
judecatoreasca, se contureaza apartenenta inculpatului G.Ş.la gruparea
infractI.ala organizata a fratilor B., actI.and pe linia proxenetismului, sub
directa indrumare a inculpatului B.V..
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului G.S., care in perioada
anilor 2000-2005 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata
condusa de inculpatii B.I. si B. V., in scopul de a obtine foloase
materiale din savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-2
din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev
de art.7 alin .1-3 din Legea nr.39/2003.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului G. S.in raport
de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus
condamnarea acestuia in baza prevederilor art.7 alin.1-3 din Legea
39/2003, la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare va avea
in vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, precum si
circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, vazând contributia sa infractI.ala, situata la nivelul de jos al
gruparii infractI.ale organizate, instanta s-a O.at spre o pedeapsa O.ata
catre minimul special prevazut de textul incriminator, in baza art.7 alin 1-
3 din Legea 39/2003 condamnându-l pe inculpatul G.S., la pedeapsa de
5 ani inchisoare.
Întrucât durata de desfaşurare a activitatii infractI.ale ce a făcut
obiectul prezentei cauze a fost aceeasi cu durata in care inculpatul a
desfasurat activitati de trafic de persoane, constatate cu autoritate de
lucru judecat, asa cum s-a aratat mai sus, instanţa a luat act că fapta
dedusă judecătii in prezenta cauza este concurenta cu fapta prev de
art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal
pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare
si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod
penal prin sentinţa penală nr.933/21.06.2007, definitivă prin decizia
penala nr. 63/10.01.2008 a ICCJ.
Ca atare, în baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost
contopite toate pedepsele, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea
mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala
si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si
b Cod penal pe timp de 3 ani.
Referitor la inculpatul I.A. instanta a reţinut, in esenta, că a facut
parte din gruparea de proxeneti condusa de inculpatii B.I. si B. V. in
cadrul Discotecii H.in perioada anilor 2000-2005.
Inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei, ci a sustinut ca a avut
o relatie mai apropiata, de circa 2 luni, cu inculpatul B.V., in sensul ca ii
ducea copiii la scoala si muncitorii la locurile unde aveau de lucru pA. in
momentul in care a fost diagnosticat cu SIDA in anul 2001, moment dupa
care inculpatul B.I. l-a indepartat din preajma familiei lui, considerandu-l
ca fiind un pericol pentru toata lumea.
In aceeasi declaratie data in sedinta publica din 15.04.2008,
inculpatul I.A. arata ca il stie pe D.A. pentru, ca a lucrat la inculpatul B.V.
si supraveghea echipele de muncitori si de asemeN. cunoaste si pe
inculpatul I.D.inca din copilarie, dar in privinta acestuia nu mai
recunoaste ceea ce a afirmat la urmarirea penala referitor la faptul ca era
proxenet.
Apartenenta inculpatului I.A. la gruparea infractI.ala subordonata
fratilor B.V. si B.I. a fost insa dovedita, atat de materialul probator
administrat pe parcursul urmaririi penale, cat si de probele administrate
in faza cercetarii judecatoresti.
Astfel, martora S.C., audiată de catre P. la data de 27.04.2005, a
declarat referitor la inculpatul I.A. ca a participat la savarsirea unei
infractiuni a carei victima a fost: ,,... În ceea ce priveşte fapta de lipsire
de libertate, a cărei victimă am fost în cursul anului 2000 şi cu privire la
care am mai dat declaraţii, precizez că după ce am fost dusă în
apartamentul în care m-a ţinut cu forţa „S.C.”, după ce am fost violată de
către acesta în apartament, a mai fost chemat acest „A.” împreună cu
alte persoane, care, de asemenea, m-au violat. Mi-aduc aminte cu
exactitate că una dintre persoanele care şi-au făcut apariţia ulterior în
apartament era apelată de „S.C.” cu numele de „A.” şi că avea părul creţ,
prins în coadă la spate.”
De asemenea, implicarea infractI.ala a inculpatului in gruparea de
proxeneti condusa de inculpatul B.V. a rezultat si din rolul pe care il
avea inculpatul I.A., ca intermediar pentru colectarea taxelor de
protecţie de la alţi proxeneţi din discoteca H., inculpatul I.A. fiind folosit şi
pentru ademenirea unor prostituate pentru a căror răscumpărare ulterior
B.V. pretindea diferite sume de bani de la proxenetul lor (cazul
martorelor U.N., C.V., C.A., care au fost rascumparate de proxenetul lor,
M.P.zis „T.”, dupa ce, in prealabil, au fost sechestrate si tinute intr-un
imobil timp de 12 ore) .
Martorul cu identitate protejata S.Z., in declaratia sa din data de
16.05.2006, a relevat un exemplu in care inculpatul I.A., ca executant in
cadrul gruparii infractI.ale organizate, a procedat la savarsirea
următoarei fapte: „ S., dorind sa-şi înnoiasca lotul de prostituate a dat
dispozitii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să
meargă în anumite locuri, frecventate de prostituatele altor proxeneti,
locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în
autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la
vila lui din S.(n.n. zona ….. ). În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus
s-au deplasat în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai
multe prostituate, pe care le-au transportat în mai multe rinduri la vila din
......., unde erau asteptati de S., care s-a ocupat personal de selectarea
acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din ........., prostituatele erau
intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele
cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes
personal, o alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva,
care nu corespundeau din punct de vedere fizic,au fost
eliberate.Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor le-au fost
puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau
conduse.”
Si in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul S.Z. l-a
mentI.at pe inculpatul I.A. ca fiind colaborator pe linia proxenetismului
alaturi de I.L.(n.n. M..), „J.” (n.n.I.D.), F. (n.n.G.S.), A.zis A., A., C.B.
(n.n.B.I.) si „L.” (n.n. P.A.).
Despre rolul inculpatului I.A. în cadrul grupării infractI.ale
organizate, acesta a declarat în cursul urmaririi penale urmatoarele: ,,…
În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o
parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C.
iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C.....”. ”…În perioada 2000-
2002 am fost unul din oamenii de încredere ai lui B.V. zis „S.C.”,
ajutându-l cu precădere la activitatea de proxenetism pe care o
desfăşura. De asemenea, eram folosit de S. în special la transportarea
prostituatelor în Discoteca H..”
Cu privire la aceleasi aspecte, fiind audiat la urmărirea penală
martorul O.A. a declarat urmatoarele: „Cunosc că gruparea cea mai
importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită
din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D..
Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa
20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el
menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi, pe care-i
cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul
D.A.) ...”. „Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între
„S.C.” şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la
rândul lor, că la dispoziţia lui „S.” pR.au de la A.şi U. o parte din sumele
de bani încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui „S.C.” ...”
Aceleasi aspecte le-a subliniat si inculpatul I.D.cu ocazia audierii
sale din data de 14.09.2005, care precizează: ,,… A. şi F. erau oamenii
lui S., prin intermediul cărora se colectau bani de la prostituate şi prin
care le mai transportau pe prostituate.” De asemenea, cu ocazia audierii
din data de 25.05.2006, inculpatul I.D. zis ,,J.”, declară:
,,… Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am
aflat că, alături de F. şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism sub
directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate mai
sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000,
având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în
discoteca B-O.şi H.. Deoarece eram prieten cu I.A. am ieşit de multe ori
împreună în diverse discoteci şi uneori acesta îmi spuN.că trebuie să
plece mai devreme întrucât trebuia să transporte prostituatele lui S. în
locaţiile unde se întâlneau cu clienţii pentru a întreţine relaţii sexuale.”
Aspectele expuse mai sus au fost confirmate si de către martorul
cu identitate protejată O.L.care, la data de 08.06. 2006, a declarat
următoarele:
,,…În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era
acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o
persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de
proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate
sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut
referire erau ,,A.”, ,,A. B.” şi ,,F.”. Cunosc că aceste persoane aveau ca
sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care
aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată
pe ................... …”A.” era persO. desemnată de „S.” să strângă banii de
la prostituate. …”A.” primea un procent de 20-30% din banii obţinuţi din
activitatea de prostituţie.”
Aceleaşi afirmaţii le-a făcut si martorul cu identitate protejata T.I. în
declaratia sa data în fata instantei de judecata in sedinta publica din data
de 25.11.2008, arătând că: ” Un anume sofer pe nume A. avea rolul sa
duca fetele la discoteca si sa le aduca acasa . Statea si in parcare sa le
supravegheze pe fete, sa supravegheze numarul de clienti si banii ii
incasa A..
In acelasi sens a declarat martorul si cu ocazia audierii sale la
urmarirea penala in data de 09.08.2005 . ,,… A. pe care l-am indicat
din planşe foto era şoferul lui S.C. transporta prostituatele acestuia, le
coordona activitatea şi se ocupa ca banii obţinuţi de acestea din
întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la S.C..”
PersO. de sex masculin pe nume „A.”, la care am făcut referire mai
sus, era un şofer al lui S.C. care a asigurat, în perioada 2000 – 2004,
până la arestarea lui B.V., transportarea prostituatelor acestuia la
discoteca H., unde-şi racolau clienţii, cu care întreţineau raporturi
sexuale contra unor sume de bani. „
Si martora P.C. l-a inclus pe inculpat în gruparea de proxeneţi care
acţI.au în “H.” arătând că: ,,…Dintre proxeneţii din discoteca „H.” îi
cunosc pe următorii: A.C., „G.”, fratele A., U.C., B.I. zis „B.C.”, G.E. zis
„E.C.”, „P..”, vărul fraţilor V., J., G.Ş.zis „S.l”, „S.”, „D.”, „F.”, „T.”, „P.”,
„C.”, „C.”, „M.”, „A.”, „R.”, I.„L.”.”
De altfel, inclusiv fraţii B., aflaţi în stare de arest, precum şi în faza
de judecată, la acea dată, l-au inclus în convorbirile lor ...”pe unu A. – din
banda noastră”......, aşa cum a rezultat din convorbirea telefonică purtata
la data de 27.05.2005 între B.V. şi B.I..
B.V.:- Da.
B.I. :- Ce faci, mă?
B.V.:- (neinteligibil)
B.I. :- Ce zici?
B.V.:- Nu, nu. Eram cu D.(neinteligibil) D. Şi i-am zis să dea mai tare
rA.oul. Tu ce faci?
B.I. :- Ce dracu’! Uite eu am vorbit cu avocatul mau devreme. Mi-a zis că
ai fost la tribunal.
B.V.:- Da, da.
B.I. :- Ce vor ăştia? Să unească dosarul cu S.?
B.V.:- Nu, mă. Să… Sunt astea, dosarele de proxenetism să le unească
pe 17. Ăla cu tine e pe 10.
B.I. :- Aşa. Şi ce vor să facă cu noi?
B.V.:- Cum ar fi astea de proxenetism, care e cu A.de sunt eu implicat în
ele.
B.I. :- Aşa.
B.V.:- Să le unească pe 17.
B.I. :- Aha.
B.V.:- Nu, că a vorbit bine de data asta preşedinta. A zis că nu se face la
tribunal nici un dosar de crimă organizată …
B.I. :- Da.
B.V.:- Şi că ea nu condamnă decât pe cine e vinovat. Cine nu e, n-o să
fie condamnat.
B.I. :- Că cine? Că cine nu e vinovat, nu o să fie condamnat?
B.V.:- Cum?
B.I. :- Că cine nu e vinovat, nu o să fie condamnat?
B.V.:- Da, aşa a zis.
B.I. :- Da. Bine.
B.V.:- Şi sunt fraierii ăştia pe aicea, tot sapă, îl caută pe unu’ A. din
banda noastră, ştii. E unu’ (omu’) aicea la IGP.
....
B.I. :- Da.
B.I. :- L. ce mai zice?
B.V.:- I-am zis, dacă-l scote ăştia, să nu mai dea drumu’. Pe M. l-a
chemat pe la ei .
B.I. :- Aha. Şi?
B.V.:- Să nu-şi schimbe declaraţiile, că M. (?) şi-a schimbat declaraţiile,
că…
B.I. :- Pe M. (n.n. inculpatul G.C.)?
B.V.:- Da.
B.I. :- Dă-i dracu’ de aici, de vânzători! Toţi. Să vedem, mă, ce facem. Ai
înţeles?
B.V.:- Cu G. să nu mai vrăjeşti. Că l-a sunat pe avocat după telefonul
ăla.
B.I. :- Mamă!
B.V.:- Şi G. are telefonul ascultat.
Despre rolul inculpatului I.A. în relaţia acestuia cu „S.C.”, s-a făcut
discuţie şi în audierea înregistrată audio-video dintre „P.” şi inculpatul
D.S., la data de 14.05.2005, care desi s-a considerat că este o declaraţie
luată neprocedural, totusi aspectele de fapt relevate în cuprinsul ei se
coroborează cu celelalte probe procedural administrate, astfel incat
instanta a apreciat-o ca fiind relevantă.
Martora cu identitate protejată N.P., fiind audiată la data de 17.06.
2005, în legatura cu inculpatul I.A. a declarat
următoarele: ,,...Prezentându-mă astăzi la sediul parchetului, am indicat
din planşe foto, mai multe persoane despre care ştiu că au fost implicate
în activităţi infracţI.ale.
Astfel, l-am indicat pe un anume „A.”, despre care cunosc că în
perioada în care am început să mă prostituez în discoteca H., era şoferul
lui S.C. şi N.C. şi se ocupa totodată de prostituatele acestora, în sensul
că le transporta la discotecă, le asigura protecţia şi se ocupa ca banii
obţinuţi de fete din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la N. ori la
S.C..Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi
N.prostituata lui G.a lui B. au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au
fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de
A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă
H., însă nu au intervenit ca urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a
deplasat C.B. şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte bani,
după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau.”
In concluzie, instanţa de fond - deşi inculpatul a negat în cursul
cercetării judecătoreşti participarea sa infractI.ala pe segmentul
proxenetismului, in cadrul grupului organizat condus de fratii B.V. si B.I.
– a apreciat că probatoriul administrat în cauza a demonstrat contrariul.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului I.A., care in perioada
anilor 2000-2005 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata
condusa de inculpatii B.I. si B. V., in scopul de a obtine foloase
materiale din savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct
1-2 din Legea 39/2003, întruneste elementele constitutive ale infractiunii
prev de art. 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului I.A. in raport
de fapta dedusa judecatii, astfel incat a dispus condamnarea acestuia
in baza art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 la o pedeapsa cu
inchisoarea, la a cărei individualizare a avut in vedere criteriile generale
prev. de art.72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si
personale ale săvârsirii faptei.
Astfel, tinand cont ca din actele in circumstantiere depuse la dosar
a rezultat ca inculpatul intr-adevar este bolnav de SIDA si, totodata,
avand in vedere pozitia sa de simplu executant in cadrul gruparii
infractI.ale organizate, dar si imprejurarea ca a fost coO.nt cu organele
de urmarire penala in fata carora a dat detalii referitoare la structura si
compO.nta grupului infractI.al organizat din care facea parte, fiindu-i
aplicabile astfel dispozitiile de favoare prev. de art 9 alin.2 din Legea
39/2003, instanta s-a O.at către o pedeapsa de 3 ani inchisoare,
respectiv usor peste minimul special prevazut de textul incriminator, data
fiind durata suficient de indelungata in timp in care inculpatul a actI.at in
cadrul grupului de crima organizata al fratilor B..
Retinerea art.9 alin 2 din Legea 39/2003 s-a făcut de catre
instanta in aceleasi conditii ca si pentru inculpatul I.D., respectiv prin
inlaturarea declaratiei date in fata instantei (care a fost apreciată ca fiind
nesincera) si luarea in considerare a declaratiilor date de catre inculpat
pe intreg parcursul urmaririi penale, unde a infatisat aspecte relevante
legate de membrii gruparii infractI.ale si rolul avut de acestia in cadrul
grupului de crima organizata.
De asemenea, instanţa a reţinut din fişa de cazier a inculpatului ca
acesta nu este recidivist, întrucât condamnarea de 2 ani închisoare la
S.S.M.R conform art.3 din Legea 47/1977 pentru savarsirea infractiunii
prev. de art.208 -209 lit.a,e,g Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 si art 99
Cod penal, nu poate fi avuta in vedere ca prim termen al recidivei
conform disp.art.38 Cod penal, fapta fiind savarsita in minorat, pe de o
parte, iar pe de alta parte s-a implinit si termenul de reabilitare până la
momentul punerii in miscare a actiunii penale în cauza de fata si în
dosarul.nr.801/2005 al I.C.C.J. unde inculpatul este cercetat pentru
savarsirea infractiunii de proxenetism prev. de art.329 alin.1 Cod penal
cu aplic. art 41 alin. 2 Cod penal.
Considerând că inculpatul, datorită circumstanţelor personale,
indeosebi cele legate de starea de sA.tate, dar si de faptul că pentru
reeducarea sa si atingerea tuturor scopurilor pedepsei prev. de art 52
Cod penal nu este necesar ca executarea pedepsei de 3 ani inchisoare
sa se faca in regim de detentie, instanta, in baza art 81 si 82 Cod
penal, a suspendat conditI.at executarea pedepsei aplicte inculpatului,
pe durata unui termen de incercare de 5 ani.
Inculpatul B.R.C.
In ceea ce il priveste pe inculpatul B.R.C. instanta a retinut ca
acesta a facut parte din gruparea infractI.ala organizata condusa de
inculpatii B.I. si B.V. în perioada 2003-2004, implicandu-se alaturi de
ceilalti membrii ai acestei grupari in savarsirea unor diverse infractiuni,
indeosebi indreptate contra patrimoniului si libertatii persoanei, folosind
adeseori violenta fizica si psihica.
De asemenea, din probele dosarului a mai rezultat că inculpatul
B.R.C. alaturi de inculpatul M.. a derulat si activitati de proxenetism in
cadrul discotecii H., asigurând transportul si protectia prostituatelor la
discoteca ori la clientii racolati de acestea, obtinand foloase materiale
de pe urma acestor activitati.
Despre inculpat, martora cu identitate protejata N.P. arata, cu
ocazia efectuării unei recunoasteri de pe plansa foto ca ” „J.” (n.n. I.D.)
si R.(B.R.C.), erau oamenii A.i pe care, de asemenea, ii folosea la
actiuni violente ”.
Implicarea infractI.ala a inculpatului B.R.C. in cadrul grupului de
proxeneti ce actI.a la Discoteca H.a fost relevata si de imprejurarea ca a
participat împreună cu inculpatii M.. si U. C., precum si cu numitii G.S.si
M. la rapirea martorelor U.N., C.A.si C.V., intr-o dimineata din L. iunie
2003, în jurul orelor 3.00, cand fetele plecau de la discoteca. Scopul
acestui demers era de a-l obliga pe proxenetul lor, numitul M.P.zis T. de
a plati taxa de protectie fata de inculpatul B.V. prin intermediul sorei
sale, inculpata S.A., taxa perceputa de catre respectivii inculpati de la toti
ceilalti proxeneti care actI.au in Discoteca H..
Pentru aceasta faptă o parte din participanţi, respectiv B.V.,
U.C.si S.A., au fost condamnati prin sentinţa penală nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, rămasă definitivă prin decizia penală
nr.769/4.03.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
In ceea ce îl priveste pe inculpatul B.R.C., din fişa de cazier
actualizată, depusă la dosar în data de 17.11.2008, a rezultat că la data
de 13.12.2005 s-a pus in miscare actiuN.penala împotriva sa pentru
infractiuN.prev.de art.189 alin.1,2,5 Cod penal si art.329 alin.1 Cod penal
cu aplic art 41 alin 2 Cod penal.
Aspecte legate de activitatea infractI.ala a inculpatului B.R.C. au
fost relevate in declaraţia din data de 14.09.2005, de inculpatul I.D.
zis ,,J.”, care a declarat:
,,... Tot în această perioadă, A.C. a hotărât să trimită mai multe
tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia.... În acest sens, în L. martie
sau aprilie A.împreună cu „U.” au transportat trei tinere în Elveţia, cu un
…….. (n.n. activităţi confirmate şi de verificările efectuate în evidenţele
poliţiei de frontieră aflate la dosarul cauzei). Aceste tinere se numeau:
V., C. şi V.P.. Ulterior, întrucât se scoteau profituri serioase, au mai fost
transportate şi alte prostituate pe nume: A.M.(n.n.martora G.A.M.), „C.”
(n.n. martora P.L.), G., E. şi A.. Aceste tinere au fost transportate de
către fratele A., „G.”, I.M., R. şi U..
Cunosc personal toate aceste aspecte întrucât l-am însoţit şi eu
pe „U.” în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile.
PersO. care are în prezent grijă de prostituatele C.C.în Elveţia este
unul din membrii „brigăzii” A. C., rămas în libertate, pe nume „R.”.
Apartenenta inculpatului B.R.C. la gruparea de proxeneti a
inculpatei A.S. a rezultat si din menţiunile cuprinse in procesul – verbal
de confruntare din data de 06.10. 2005 dintre inculpatii I.D. zis ,,J.” şi
G.E. zis ,,C.”, ambii proxeneţi din gruparea A.S., unde se sustine cu
aceasta ocazie ca „Din brigada A. C.mai făceau parte următoarele
persoane: ,,C.B., U., M., G.Ş., R.…”.
Fiind audiată la data de 19.04.2005, martora P.C., l-a mentI.at pe
inculpatul B.R.C. zis R. ca fiind un membru al brigazii de proxeneti loiali
inculpatei S.A..
La data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejată S.Z., a
afirmat:
,,... A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care
avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era
frecventată numai de cetăţeni străini .
În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.
„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea că sarcina şi
cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.
Acelaşi martor, fiind audiat in fata instantei de judecata, a confirmat
cele relatate pe parcursul urmaririi penale arătând inclusiv despre asa-
zisa O.tiune „L.” prin care inculpatul B.V. a recrutat cca. 20 de fete care
sa se prostitueze in folosul sau.
Implicarea infractI.ala devotata C.C.a inculpatului B.R.C. a
rezultat si din imprejurarea relatata de martorul cu identitate protejata
C.V., care a sustinut ca el este cel care o sprijiN.pe inculpata S.S., cu
ocazia retinerii sale de catre organele de politie in cursul anului 2004.
In acest sens, relevantă a fost apreciată declaratia data de acest
martor cu ocazia efectuarii unei recunoasteri de pe plansa foto, unde l-a
pozitia nr. 5 l-a identificat pe inculpatul B.R.C. zis J. si despre care a
aratat urmatoarele:
„Despre „J.” cunosc că era unul din apropiaţii lui S.A., zisă „A.C.”,
pe care o sprijiN.în supravegherea prostituatelor acesteia.
Pe acest „J.” l-am văzut de mai multe ori venind la şedinţele de
judecată, însoţind-o pe S.S. zisă „M.C.”, aceştia recurgând la intimidarea
şi ameninţarea persoanelor prezente în sala de judecată.
Cunosc faptul că „J.” a fost cel care o sprijiN.pe S.S. pe holul
tribunalului când aceasta a fost reţinută în cursul anului 2004, imagini
care au fost difuzate şi pe cA.lele de ştiri.”
De altfel, si din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de
inculpatul B.V. si S.S. a rezultat apartenenta acestui inculpat la grupul
infractI.al organizat condus de fratii B., relevant fiind un pasaj
convorbirea telefonică care a avut loc la data de 11.06.2005, in care cei
doi au discutat urmatoarele:
B.V. :- Da.
S. S.:- Care le lua p-astea seara.
B.V. :- Da.
S. S.:- A fost chemat la Parchet mamă, auzi că ce declaraţii nasoale şi
vorbea prin oraş :< Ce bă, hapsânii ăia? Că dacă ăia nu se băga în H.
noi trăiam bine acolo şi făceam şi dregeam>, ştii, lu' R., ştii?
B.V. :- Îhî.
S. S.:- Şi R. i-a spus:< Nu D., io numai băgam, mă bag cu ei, nu niM.>,
ştii? Că să nu …tăbare pe el, ştii?
B.V. :- Da.
S. S.:- Şi R. a venit şi mi-a spus, mamă. Zice:< AoL., tanti M.d-abia
aştept să vină acasă să-i spună pe toţi>, că el pe toţi îi însemnează prin
oraş. Ştii?
B.V. :- Da, da, da, da.
S. S.:- Pe toţi îi are, zice:<Îi pun aşa, îi scriu pe listă>, zice, <Îi zic lu' G..
:”Trece-l şi p-ăla, trece-l şi p-ăla.”>. Zice <Şi când or veni acasă că să
ştie cu cine….>.
B.V. :- Cel mai bine.
Si martora cu identitate protejata S.L., in declaratia sa, data in
sedinta publica din 25.11.2008, a declarat ca a auzit despre numele lui
B.R.C., fiindu-i cunoscut in contextul discutiei care se refera la
proxenetismul derulat în cadrul Discotecii H.de catre ceilalti inculpati,
respectiv U. C., G.E., G.S., B.I., M.., S.A..
Martora a mai relevat si imprejurarea ca toti acesti proxeneti erau
avizati de catre inculpata S.S., care cunostea cand se organizau razii de
catre politie si ii prevenea, pentru a nu fi prinsi in flagrant.
Martorul cu identitate protejata C.V. a declarat in sedinta publica
din data de 25.11.2008 că „Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar toti
acestia ”J.” (n.n. inculpatul I.D.), ”L.” (n.n. inculpatul P.A.), ”J.” (n.n.inc
B.R.C. ) ascultau orbeste ordinele lui B.V. si se ocupau de femeile lor
pe care le duceau, le transportau; J. chiar si in prezent se ocupa de
fetele cazate la ............”.
Prima instanţă a concluzI.at că apartenenta inculpatului B.R.C. la
gruparea infractI.ala organizata condusa de fratii B.I. si B.V., pe
segmentul de activitate ce viza proxenetismul desfasurat indeosebi la
Discoteca H.si in strainatate, dar si intreprinderea unor actiuni in forta,cu
scop de intimidare atunci cand i se cerea acest lucru, a fost deplin
dovedită.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.R.C.,astfel cum a
rezultat din prezentarea de mai sus, care in perioada anilor 2003-2004 a
aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii
B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de
infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct.1-2 din Legea 39/2003,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 7 alin.1-3
din Legea 39/2003.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului B.R.C. in
raport de fapta dedusa judecatii, astfel incat a dispus condamnarea
acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 la o pedeapsa cu
inchisoarea, la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile
generale prev. de art 72 Cod penal, precum si ansamblul
circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, din fisa de cazier judiciar s-a reţinut că inculpatul nu a mai
fost condamnat anterior pentru savarsirea vreunei fapte penale, fiind,
deci, la acest moment necunoscut cu antecedente penale. Astfel,
instanta s-a O.at la un cuantum al pedepsei îndreptat spre minimul
special prevazut de lege, astfel ca in baza art.7 alin 1-3 din Legea
39/2003, l-a condamnat pe inculpatul B.R.C. la pedeapsa de 5 ani
inchisoare.
In alegerea acestui cuantum minim al pedepsei instanta a avut in
vedere si actele in circumstantiere depuse la dosar, dar a tinut cont
totodata si de imprejurarea ca pe parcursul urmaririi penale s-a sustras
de la cercetare, fiind dat in urmarire generala si trimis in judecata in lipsa,
incercand sa intimideze partile implicate in cauza in diverse calitati
pentru a da declaratii necorespunzatoare adevarului si neincriminante la
adresa inculpatilor cercetati in cauza de fata, iar cand s-a prezentat in
instanta pentru a fi audiat a dovedit nesinceritate, negand total
savarsirea faptei de care este acuzat.
In ceea ce il priveste pe inculpatul S. M.., instanta a retinut ca
acesta a facut parte din gruparea de proxeneti organizata, condusa de
inculpatii B.I. si B. V., insa ocupa o pozitie superioara incontestabila,
demonstrata prin faptul ca se bucura de oarecare independenta, fiind
mai apropiat in activitatea sa de C.T.., care a fost cercetata si
condamnata ca si inculpatul S.M., pentru proxenetism si trafic de
persoane în dosarul nr 28733/3/2005 prin sentinţa penală nr. 966/2005
a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penală
nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J..
Prin aceasta hotarare s-a statuat, cu autoritate de lucru judecat, ca
cei doi au pus bazele unei grupari infractI.ale din a carei activitate sa
traga foloase materiale, prin exploatarea activitatii de prostitutie a unor
persoane de sex feminin, dintre care unele erau minore.
Astfel, în fapt, s-a retinut ca partea vatamata M.I. M.a fost
”cumparata” de inculpatul S.M. in L. noiembrie 2003 de la un alt
proxenet, D.V., iar la randul sau inculpatul S.M. a transferat-o mai
departe numitei C.T.. tot in scopul exploatarii ei prin prostitutie. Pentru
aceasta fapta inculpatul S.M. a primit o pedeapsa de 6 ani inchisoare,
instanta gasindu-l vinovat de savarsirea infractiunii prev. art.13 alin.1 din
Legea 678/2001.
De asemenea, prin aceeasi hotarare judecatoreasca ramasa
definitiva s-a mai stabilit ca inculpatul, actI.and in baza aceleiasi rezolutii
infractI.ale, in perioada anilor 2001-2004 a recrutat, a indemnat, a
inlesnit si a tras foloase din practicarea prostitutiei de catre mai multe
persoane de sex feminin, si anume: C.O.., B.L., U.N., P.A.A.. Pentru
aceasta infractiune inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani
inchisoare in baza art 329 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplic art 41 alin 2
Cod penal.
Totodată s-a hotărât cu autoritate de lucru judecat, ca inculpatul a
savarsit si infractiuN.de santaj fata de partea vatamata P.A.A. si a fost
condamnat la pedeapsa inchisorii de 2 ani si 6 luni, in baza art.194
alin.1 Cod penal, retinandu-se ca în perioada decembrie 2002 –
februarie 2003 a determinat-o, prin amenintari, pe partea vatamata
P.A.A.sa plateasca suma de 5.000 dolari pentru a i se permite sa se
retraga din activitatea de prostitutie.
Aceste aspecte, fiind deja solutI.ate, conform principiului de
drept «res judicata pro veritate habetur» au fost insusite de instanta de
fond care nu a mai insistat in dovedirea lor, ci a tinut seama de ele in
aprecierea de ansamblu pe care a făcut-o asupra faptei de apartenenta
la un grup infractI.al organizat a inculpatului S.M., ce face obiectul
prezentei cauze.
Legaturile infractI.ale ale inculpatului S.M. cu ceilalti membri ai
gruparii infractI.ale organizate conduse de inculpatii B.V. si B.I. au
rezultat din declaratia martorei C.T.., care a relatat o imprejurare in care
se negocia cumpararea unei fete contra sumei de 1000 dolari, bani pe
care inculpatul S.M. trebuia sa ii inmaneze inculpatului B.V. pentru o
anume ”S.” (n.n. prostituata).
Se exemplifică în acest sens cu discutiile telefonice purtate pe
acest aspect intre inculpatii P.A. si S.M. la data de 16.03.2004 :
P.A.: Da, mă, sunt cu S. (n.n. B.V.) aia, na! Şi vezi ce-i bagi lui ăsta, că...
S.M.: La Da Vinci?
P.A.: La Da Vinci, lângă Da Vinci acolo, la Academia de Biliard.
S.M.: Academia de Biliard, acolo, da.
P.A.: Dar dacă îi dădeam întâlnire la OMV, la …., se simţea fraierul prost
şi poate nu venea. El a zis că a avut o discuţie cu cineva. Deci, nu ştie
nimic de tine înainte, nu?
S.M.: Nu ştie absolut nimic. Cum?
P.A.: Ştii? Am avut o discuţie, dar de ce-mi închidea telefonul mie?
E dubios.
S.M.: Nu, frate, nu ştie niM. de mine. Eu nu mă m-am băgat în seamă
cu el, eu îmi bag p--a!
P.A.: Tu-l găseşti, tu îţi vezi „porcul”.
S.M.: Da.
P.A.: Şi atunci ţi-l judeci: Ce cauţi, mă, L.? Mă iei pe mine, mă înjuri.
S.M.: Da.
P.A.: „Ce cauţi cu <porcu> meu”? Şi eu atunci o să-i spun: N-am, mă, ăsta
e tovarăşul meu şi ăsta ţi l-a adus.
S.M.: Da.
P.A.: La el e „porcul”. Nu-l ţin eu.Ulterior inculpatul S.M. discuta cu
inculpatul B.V. in continuarea aceleiasi chestiuni:
S.: L. o să spună: Stai, mă, să-1 sunăm pe S. şi tu...
S.M.: Dar bineînţeles.
S.: Pretenţiile sunt mari. Şi eu zic: Lasă-l, că-i al meu. Cât vrei, 500? Da.
S.M.: Da.
S.: Să dea şi el o mie.
S.M.: Nu, măi. Băi, lasă-l, bă, aşa. Nu aşa, mă. Băi, S.!
S.: Da.
S.M.: Păi, nu aşa, mă. Băi, din prima zic o mie. Şi tu spui: Băi, stai puţin.
Băi, M..... Nu. Zic 1.500. Bă, dă-te în morţii tăi, cum să dăm o mie cinci
sute... Băi, M..E, lasă-l că-i al meu, frăţioare, e sub aripa mea, cutare.
Lasă-l şi tu la 1.000 şi-ţi dă banii băiatul în 2-3 zile, m-ai înţeles?
S.: Da, da.
Fiind audiat la data de 04.07.2005, in legatura cu apartenenta
inculpatului S.M. la gruparea de proxeneti condusa de inc. B.I., inculpatul
I.A., a declarat urmatoarele: ...”Şi S.M. făcea parte din antuR., el
aflându-se cu S. pe poziţii de respect reciproc. Ştiu că S.solicitat într-o
ocazie lui S.C. eliberarea unor prostituate ale unui proxenet pe care nu
mi-l mai amintesc”…
Deşi inculpatul S.M. a neagat acuzatia de apartenenţă la grupul
infractI.al organziat condus de B.V., totusi se baza la nevoie pe influenta
acestuia, recunoscandu-si in acest mod subordonarea in fata liderului
incontestabil, respectiv a inculpatului B.V..
Aceste aspecte au fost evidentiate si in cuprinsul declaratiilor
martorilor cu identitate protejata, audiati in sedinta publica din data de
25.11.2008.
Astfel, martorul T.I., arata ca „Nici o fata de la Discoteca H.nu
putea sa vina fara proxenet. S.M. avea sub protectie rusoaice... S.M. le
avea pe L., O.., T. ,N.. S.era in antuR. cu S. C.; Stiu ca S. avea
prostituate rusoaice pe care i le dadea lui ”L.” (n.n. inculpatul P.A.) sa
le bage la combinatie”.
In acelasi sens au fost si declaratiile martorului date la urmarirea
penala la data de 09.08.2005:
…”Unul din protejaţii lui S.C. era P.A. zis „L.”, proxenet care le
avea drept prostituate pe „G.”, „P.” şi „E.”. Totodată, „L.” mai apela şi la
prostituatele cunoscute drept „rusoaice”, care se aflau sub controlul lui
S.M.”…
...„Într-una din situaţii, pe fondul unor neînţelegeri cu un alt
proxenet, cunosc că S.M. i-a solicitat lui S.C. să intervină şi să-l
determine pe acesta să adopte un comportament adecvat şi să nu mai
exercite violenţe asupra unora dintre prostituatele lui S.”…
Despre subordonarea tuturor proxenetilor, care actI.au in acest
segment infractI.al, martora G.D. a declarat in sedinta publica din
25.11.2008, urmatoarele: „Toti proxenetii care aveau fete la H.plateau
taxa la A., fara exceptii”,inculpata S.A. fiind sora si totodata
colaboratoarea de baza a inculpatului B.V. pe linie de proxenetism.
Activitatea de proxenetism, insa nu era singura ocupatie
infractI.ala a inculpatului S.M., din probele dosarului rezultand ca acesta
l-a santajat pe cetateanu italian R.A. cu o fotografie compromiţătoare,
faptele fiind urmatoarele:
În L. februarie 2004, inculpatul B.V. a trimis un grup de patru
indivizi pentru a recupera o fotografie compromiţătoare pentru un
ceţăţean italian, pe nume R.A., de la un fost angajat al acestuia căruia îi
datora o sumă de bani. Unul dintre recuperatori (n.n. B.G.I.) s-a
recomandat ca fiind nepotul lui „S.C.”, moment în care, fostul angajat, în
persO. numitului S.M.., care avea în posesie respectiva fotografie, (sau
mai multe după cum rezultă din conţiN.l unor convorbiri telefonice), a
solicitat să vorbească cu B.V. căruia i-a transmis că este naşul lui inc.
S.M..
Referitor la aceste aspecte, fiind audiat la data de 13.02.2006,
martorul S.M.a declarat:
...”Imediat după discuţia telefonică cu B.V. am fost sunat pe
telefonul meu mobil cu nr.0722 440 18 de către M.S., care la rândul său
fusese sunat de B.V.. Acesta mi-a transmis că indivizii care veniseră la
mine (n.n. domiciliul martorului) erau oamenii lui B.V. şi să le dau
acestora o fotografie”.
Referitor la aceeaşi acţiune de recuperare, la data de 20.02.2004,
S.M. a discutat cu B.V. următoarele:
...
S.M.: Auzi, S.?
B.V.: Da.
S.M.: Păi, ia-1 pe I. (n.n. B.G.I.) de acolo acuma...
B.V.: Aşa.
S.M.: Că să plece omul de acolo şi îl aduc eu pe M. mâine sau poimâine
îl aduc eu la discuţii cu tine.
B.V.: Da, dar să le dea pozele alea sau ce trebuie să le dea.
S.M.: A! Deci, să-i dea alea două poze?
B.V.: Da, mă. Ăsta pleacă... Bă, ăsta a făcut nişte poze, nu ştiu cu ce-1
ameninţă...

S.M.: Păi, noi cum mai luăm banii, dacă-i dă pozele?
B.V.: Da, mă. A, nu. Păi, hai să-ţi spun ceva.
S.M.: Da.
B.V.: Noi putem să-1 luăm pe om oricând. Ce depinde de două poze?
Că până la urmă ăla... pozele eG.cu zero.

B.V.: Păi, ce? Să oprească o poză omul...
S.M.: Aşa, da.
B.V.: Să oprească în secret. D., nu mai e, asta e.
S.M.: Da, da, da. Şi o poză rămâne în continuare să facem noi ce avem
de făcut.
B.V.: Da.
S.M.: Ei, atunci spune-i tu lui I. că-i dă numai o singură poză.
B.V.: Da.
S.M.: Şi trebuie să ne rămână şi nouă o poză de... în continuare.
Aşadar s-a reţinut că după ce recuperau fotografia italianului, atât
B.V., cât şi S.M., urmau să-l şantajeze pe acesta cu un duplicat al pozei
respective, în scopul obţinerii de foloase materiale.
În continuare, la data de 20.02.2004, inculpatul S.M. a fost apelat
de M. (n.n. S.M.) cu care a discutat următoarele:
S.M.: Da, M.e.
M.: Da, mă.
S.M.: S-a rezolvat, da?
M.: Da. A zis omul în final: Dom 'ne, văd că nu ne înţelegem. Nu ştiu ce
ţi-a promis Simireanu, dar să moară familia mea, dacă nu-l laşi în pace,
de nu deranjez pe toată lumea eu.
S.M.: I..
M.: Da. Şi mă duc la S. acasă eu acuma, să vorbesc cu el, să vedem
care e treaba. Erau două maşini afară, mă.

M.: Dar cine-i I. (n.n. B.G.I.) ăsta?
S.M.: E omul lui ăsta. Ce-ai vrea să facă? E satelitul lui ăsta. Ce-ai vrea
să facă?
M.: Da?
S.M.: Oamenii pentru 100 dolari, M.ică, se duc în cap. Spre exemplu: ia
1.000 dolari acuma şi sunt 10 inşi. Iau câte 100 dolari fiecare.

S.M.: Asta este. Acum asta a ieşit şi vedem ce facem, ce o zice şi ăsta şi
poate duminică ne vedem cu toţii, facem o discuţie şi cu asta am
terminat problema şi-1 arde ăsta pe partea ailaltă pe Albert. Stai
cuminte, că peste S. nu trece nici unul. M-ai înţeles? Deci, ei sunt sateliţii
lui ăsta, ştii? Ai înţeles?
M.: Da, da.

S.M.: Păi, cum? Omul prieten cu N., cu A.. Ai înnebunit la cap? Ce eşti
tu? Ăsta m-a sunat... Prima dată m-a sunat N. şi pe urmă m-a sunat S..
Dom 'ne, e naşi-tu, cine-i omul?

S.M.: Şi atunci am zis: Gata, mă — zic - opreşte tu. Zice: Dă-le, bă, la ăia
o poză, să-şi ia şi ei 1.000 dolari de la om, că au fost acolo, să vadă că a
fost acolo şi imediat noi ne întâlnim şi vorbim pe ale noastre, să mai
avem şi noi o poză. Ai înţeles?
M.: îi mai dăm şi noi, dă-1 în morţii mă-sii!
S.M.: Păi, da. Şi să ne dea nouă 4-5.000 dolari şi facem frăţie, nu?
M.: Da.
Rolul şi legăturile inculpatului S.M. au fost susţinute şi de declaraţia
din data de 14.09.2005, a inculpatului I.D., care arăta următoarele: …”În
continuare P.A., zis „L.”, împreună cu S.M., răspundea de coordonarea a
unei anumite părţi, (cea care nu avea legătură cu H.l) a activităţii de
proxenetism a C.C.”…
In acelasi sens a fost si declaratia martorului M.P.zis „T.” care, la
data de 02.09.2005, a relatat următoarele: ….”Cunosc faptul că încă din
perioada 1997-1998 C.T.. zisă „T.”, S.M. Şi P.A. zis „L.” coordonau
activitatea de prostituţie a mai multor tinere printre care şi minore din
ţară şi din Republica Moldova, dintre care amintesc pe: B.L. si C.O...
Ulterior, respectiv după anul 2000, cei trei au coordonat activitatea de
prostituţie şi numitelor: U.N.din Republica Moldova, P.A.A.si M.M. I.a”…
Instanţa de fona a concluzI.at că apartenenta inculpatului S.M. la
grupul infractI.al condus de fratii B.I. si B.V. a fost pe deplin dovedita de
materialul probator administrat pe parcursul intreG.i proces penal.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.M., astfel cum a fost
descrisa pe larg mai sus, care in perioada anilor 2002-2004 a aderat si a
sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.
V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni,
din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea
39/2003.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului S. M.. in
raport de fapta dedusa judecatii, astfel incat a dispus condamnarea
acestuia in baza prevederilor art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 la o
pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a avut in vedere
criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, precum si circumstantele
reale si personale ale savarsirii faptei.
Instanta a avut in vedere faptul ca din fisa de cazier judiciar a
inculpatului a rezultat ca acesta este cunoscut cu antecedente penale,
fiind anterior condamnat la 2 ani inchisoare cu suspendarea conditI.ata a
executarii ei, conform art 81, 82 Cod penal pentru savarsirea
infractiunii prev. de art 257 Cod penal rap la art 6 si 6 1 alin.1 din Legea
nr.78/2000 prin sentinţa penală nr 36/17.03.2006, a Tribunalului Militar
Bucuresti.
De asemenena, din fişa de cazier a mai rezultat ca inculpatul a
mai fost condamnat prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, ramasa definitivă prin decizia penală nr.769/4.03.2008 a
I.C.C.J., la o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal cu aplic.art 71-64 lit.a si b
Cod penal pentru savarsirea infractiunii prev.de art.13 alin.1 din Legea
678/2001 si totodata la pedeapsa inchisorii de 5 ani si 5 ani intericerea
drepturilor prev.de art 64 lit.a si b Cod penal pentru savarsirea
infractiunii prev de art 329 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic art.41 alin.2 Cod
penal, precum si la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare pentru
savarsirea infractiunii prev. de art.194 alin.1 Cod penal cu aplic.art 71-64
lit.a si b Cod penal.
Din mai sus arătate rezultă ca aceste fapte au fost savarsite in
concurs real cu infractiuN.dedusa judecatii in cauza de fata, toate trei
fiind savarsite inainte de data ramanerii definitive a hotararii de
condamnare, respectiv inainte de 04.03.2008.
Astfel, perioada de desfasurare a intregii activitati infractI.ale a
inculpatului s-a derulat intre anii 2002-2004, iar infractiunile de
proxenetism, santaj si trafic de persoane pentru care a fost definitiv
judecat si condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, au fost savarsite in perioada decembrie 2002-
februarie 2003 si 2001-martie 2004, faptele fiind deci concurente.
La stabilirea cuantumului pedepsei pentru infractiuN.ce face
obiectul sesizarii instantei in acest dosar instanta a avut in vedere că
inculpatul are o bogată si indelungata activitate infractI.ală pe mai multe
segmente, dar in special in domeniul proxenetismului si traficului de
persoane, fiind oarecum independent in alegerea modalitatilor concrete
de actiune, dar integrandu-se si bazandu-se totodata pe gruparea
infractI.ala organizata condusa de fratii B..
Astfel, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului a fost peste limita
inferioara, mergand pA. la 7 ani inchisoare, cu luarea in considerare a
pozitiei sale importante si a perseverentei infractI.ale de care a dat
dovada in timp.
Prima instanţă a constatat ca fapta dedusa judecatii în prezenta
cauza se află in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost
condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare si 5 ani
interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal prin sentinta
penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasă definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J..
Astfel, au fost descontopite pedepsele, principala si
complementara, rezultante, respectiv pedeapsa inchisorii de 6 ani si
interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5
ani, în pedepsele compO.nte, pe care le-a repus in individualitatea lor, şi
anume:
- o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art 64 lit a si b Cod penal, pentru savarsirea infractiunii prev de
art 13 alin 1 din legea 678/2001;
- o pedeapsa de 5 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art. 64 lit.a si b Cod penal, pentru savarsirea infractiunii prev.
de art 329 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 41 alin 2 Cod penal.
- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 Cod penal.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite
pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit.a si b
Cod penal, pe timp de 5 ani.
Cu privire la inculpatul S.G.A. instanta a retinut ca in perioada
ianuarie –aprilie 2004 acesta a desfăşurat activitati specifice
proxenetismului, racolând clienţi pentru reţeaua de prostituţie coordonată
de numita C.T.., obtinând foloase materiale de pe urma acestei activităti.
Astfel, din probele administrate în cauza a rezultat că inculpatul
Ş.G.A. - angajat al hotelului „L.”, ocupând funcţia de curier, la finele
anului 2003 dar si in prezent, a racolat-o pe martora B.L., cunoscută
acestuia ca prostituată, în sensul că, într-una din seri, în timp ce aceasta
pleca de la un client cu care se prostituase, cazat în hotel, a fost
abordată de inculpat, care i-a propus să-i lase un număr de telefon de
contact pentru a fi sunată în vederea practicării prostituţiei. B.L. i-a
transmis inculpatului atât numărul său de telefon cât şi cel al martorei
C.T.., care o găzduia, fiind proxeneta.
În acest sens, la data de 14.06.2006, martora C.T.., care a
recunoscut participaţia sa la săvârşirea faptei de proxenetism, fiind si
condamnata definitiv pentru aceasta fapta prin sentinţa penală
nr.966/2005 a Tribunalului .......ramasa definitiva, a declarat:
...”Una dintre persoanele care le-a înlesnit practicarea prostituţiei
tinerelor care locuiau cu mine a fost Ş.A.”…
...”...despre Ş.A. cunosc faptul că era bagajist la hotelul L.”……
...” Ulterior Ş.a început să mă sune atât pe mine, pentru a-i trimite
fetele (n.n., pe numitele B.L., C.O.., U.N.), cât şi direct pe B.L., cu care
se cunoscuse iniţial, pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu
clienţi cazaţi în hotelul unde acesta lucra. Acest lucru se întâmpla când
Ş.A. era de serviciu în tura de noapte”…
...”Din banii obţinuţi de tinerele amintite mai sus din practicarea
prostituţiei cu clienţii racolaţi de Ş., acesta îşi oprea un comisI.de 50%”…
În susţinerea celor declarate de martora C.T.. au fost şi
comunicările administraţiei hotelului L. din care a rezultat faptul că
tinerele (B.L., C.O.. si U.N.) au vizitat turişti străini cazaţi în incinta
hotelului în perioada 01.01.2004-31.05.2004, timp în care inculpatul
Ş.G.A. se afla în serviciu.
In sensul celor afirmate s-a reţinut şi convorbirea telefonica
interceptata in mod autorizat, din noaptea de 27/28.02.2004, când
inculpatul a solicitat de la C.T.. două prostituate pentru doi clienţi cazaţi
în hotel.
Fiind audiat cu privire la convorbirea telefonică de mai sus, inculpatul
Ş.G.A. a declarat: „nu recunosc nici una din vocile din interceptarea
prezentată”,... „alte detalii nu pot da cu privire la această interceptare”.
De altfel, inculpatul, pe intreg parcursul procesului penal, inclusiv
cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata, a negat implicarea
sa infractI.ala in savarsirea faptei de proxenetism, incercand
discreditarea martorelor, care sunt prostituate si care au dat declaratii
incriminatoare la adresa sa, depunand la dosar chiar un CD cu o
convorbire inregistrata de inculpat prin mijloace proprii, desigur in mod
neautorizat, in care incerca sa o provoace pe martora C.O.. la un dialog
pe tema declaratiilor date de aceasta cu ocazia desfasurarii anchetei.
Instanţa de judecată a opinat că aceasta „tactica” de aparare a
inculpatului denota o stradanie neobisnuita de a discredita prin orice
mijloace pe martorele ale caror declaratii il acuza şi nu face altceva
decat sa dovedeasca faptul ca inculpatul s-a stR.it pe intreg cursul
judecatii să îngreuneze aflarea adevarului in ceea ce il priveste, din
motive evidente.
Referitor la aceeaşi convorbire telefonică, martora C.T.. a declarat
la data de 06.06.2004 următoarele: „La data de 28.02.2004 ora 01.17,
am fost contactată de un individ Ş., pe care-l cunoşteam doar din
discuţiile telefonice şi despre care ştiam că este bagajist la H.L., care m-
a sunat să mă întrebe ce fac cele două fete care sunt în incinta hotelului
L. cu un client racolat de el, pentru că nu ştia ce bani îi revin. I-am spus
că fetele sunt deja cu un client în cameră şi primesc câte o sută de euro
fiecare în urma întreţinerii de raporturi sexuale, partea lui fiind 50%”.
Fiind reaudiată, martora C.T.. a precizat: „Pe Ş.A. l-am cunoscut în
primă fază doar prin telefon când se recomanda, însă, ulterior, mi-a fost
prezentat de B.L. în timp ce se afla în serviciu în faţa hotelului L.”. Martora
C.T.. l-a indicat din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A. cu
ocazia efectuării recunoaşterii.
Declaratiile date de martora pe parcursul urmaririi penale au fost
mentinute in totalitate cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata,
in sedinta publica din data de 08.07.2008. De altfel, si celelalte martore
(care se prostituau), au susţinut prin declaraţiile lor aspectele declarate
de martora C.T...
Astfel, la data de 02.07.2004, numita B.L., a declarat :
...”Despre Ş.cunosc faptul că este angajat al hotelului L. ca
bagajist. Acesta când era de serviciu mă contacta telefonic, spunându-mi
să merg la hotel, unde îmi spuN.numărul camerei unde trebuie să merg
şi urcam la client în cameră. Din banii obţinuţi în urma întreţinerii de
raporturi sexuale, 50% îi reveneau lui Ş.. Acesta a înlesnit practicarea
prostituţiei şi lui C.O.. şi N.”(n.n. U.N.)… „
Audiata fiind de catre instanta de judecata in sedinta publica din
data de 28.10.2008, martora a declarat in acelasi sens urmatoarele: „Pe
S.A.il cunosc ca fiind bagajistul de la L. si cand veneam in vizita la
vreun client lasam pasaportul la receptie si il luam cand plecam . Daca
era clientul meu, ii dadeam lui S.A.20 dolari cand plecam din hotel, iar
daca era un client procurat de el, ii dadeam 50%, tariful fiind de 100-150
dolari. Pe S.A. nu mai retin exact cum l-am cunoscut, dar presupun ca
fiind la hotel mi-a cerut numarul de telefon si s-a oferit sa imi procure
clienti, si chiar mi-a procurat clienti, dar nu pot sa precizez de cate ori.
Nu imi aduc aminte cat a durat colaborarea noastra in timp. In mod
invariabil la plecare ii dadeam lui S.A.bani, dupa cum am precizat mai
sus, dupa cum clientul era a meu sau al lui. Banii ii dadeam in mA. lui
S.A.in holul hotelului , care era destul de mare”.
O altă martoră care s-a prostituat, respectiv numita C.O.., cu
ocazia audierii sale , pe parcursul urmaririi penale, in data de
02.07.2004, a declarat:
…”O altă persoană care ne trimitea la combinaţii era Ş., portar la
H.L.. Acesta îi telefona L.chemându-ne la clienţii hotelului cu care
întreţineam relaţii sexuale contra cost, iar noi îi dădeam jumătate din
suma obţinută”…
C.O.. l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului
Ş.G.A..
La data de 03.07.2004, numita U.N., a declarat :
...”La hotelul L. din Bucureşti lucra ca recepţiO.r un bărbat pe nume
Ş., care ne găsea clienţi din rândul turiştilor cazaţi în acest hotel”…
...”După ce noi întreţineam relaţii sexuale cu clientul şi primeam
banii de la acesta, ne întâlneam cu Ş.în holul sau la recepţia hotelului şi
îi dădeam jumătate din sumă”…
Martora U.N.l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO.
inculpatului Ş.G.A..
Cu ocazia audierii sale in sedinta publica din data de 28.10.2008,
martora U.N.a declarat despre inculpat urmatoarele: ”Il cunosc pe S.de
la H.L. deoarece o cunostea pe L.si ne racola clienti. Am memorie
vizuala buna, pot sa ma uit la o persO. si sa spun ca am vazut-o, dar
nu pot sa o descriu. In anul 2003, la momentul in care ma prezentam la
H.L. nu mai aveam protector pe T.. S.m-a chemat la clienti straini. Am
discutat personal cu S.si personal si la telefon in ultimele luni ale anului
2003. Discutiile cu S.erau in felul urmator: Ne spuN. la ce camera sa
urcam, acolo se aflau clientii pe ni-i dadea, cand coboram ii dadeam
50% in hol si la receptie il rugam sa ne cheme un taxi. Uneori S. ne
spuN.si cati bani sa le cerem clientilor. Suma o stabileam noi fetele,
cateodata el. In anul 2007 am mai fost la H.L., dar nu am discutat cu
S.A.... Cu privire la inculpatul S.nu am spus nimic acuzator, deoarece,
asa cum am mai spus mai sus, eu nu am incredere in politie si ulterior,
dupa ce unele lucruri s-au descoperit, pe parcursul anchetei am devenit
si eu coO.nta. Il cunosc pe dl.S.A.aflat in fata mea, in sala de
judecata”.
La cererea inculpatului au fost audiaţi doi martori U.G.si M.C.,
care au fost reaudiati si de instanta de judecata in sedinta publica din
data de 28.10.2008.
Primul martor, numitul U.G.(portar) a declarat că l-a văzut pe
colegul său, Ş.A. discutând în holul hotelului cu numita „L.”, despre care
bănuia că e prostituată, (n.n. B.L., recunoscută de martor de pe planşa
foto) care uneori veN.însoţită de alte două tinere, dintre care pe una a
recunoscut-o de pe planşa foto ca fiind C.O.., pe care nu le cunoaştea,
la acea dată, probabil tot prostituate. Martorul a mai susţinut că a văzut
fete despre care ştia că se prostituau, că sunt din Republica Moldova şi
care intrau în hotel.
In declaratia sa data in fata instantei de judecata martorul a
declarat ca: „numele B.L. imi spune ceva...O recunosc pe B.L.,
deoarece am vazut-o la hotel de cateva ori. Avea statutul de invitata,
intrucat il insotea pe unul dintre clientii hotelului. In orice caz, clientul nu
era roman, dar nu mai stiu de ce natI.alitate era. De la hotel pleca cu
taxiul pe care il chema bagajistul care era in hol, A.ca inculpatul Samit.
Pe B.L. a vazut-o vorbind cu S.pA. ii veN.taxiul.”
Cel de-al doilea martor, recepţiO.r la acelaşi hotel, numitul M.C. a
declarat ca nu l-a văzut pe inculpat purtând discuţii aM.le sau personale
cu persoane sex feminin care vizitau clienţii hotelului, însă a recunoscut
două tinere de pe planşa foto (n.n. B.L. si C.O..) care frecventau hotelul
„L.”, cât şi hotelul „Intercontinental”..
In declaratia data in fata instantei, martorul, fiind destul de evaziv, a
declarat totusi ca inculpatul S.A.isi desfasura activitatea in zona liftului,
in hol, si ca pe una dintre martorele din sala de sedinta, respectiv pe
B.L.,o recunoaste ca fiind una dintre vizitatoarele care veneau atat la
H.L., cat si la Hotelul Intercontinental, unde martorul a lucrat inainte. De
asemenea, martorul a aratat ca se mai intampla ca unii clienti ai
hotelului sa fie insotiti de femei, iar inculpatul S.le indruma catre el, care
le inregistra ca vizitatoare si la plecare inculpatul S.le chema un taxi, din
spirit de curtoazie si ca obligatie de serviciu.
Pe baza acestor mijloace de probă, instanţa a reţinut legătura
dintre inculpatul Ş.A. şi prostituate, în concordanţă cu declaraţiile
acestora din urmă. De altfel, prin adresă, hotelul „L.” a comunicat
intrările fetelor în hotel, care au coincis cu declaraţiile fetelor, inclusiv cu
interceptarea convorbirii telefonice dintre Ş.A. şi martora C.T..,redata
mai sus.
In concluzie, activitatea de proxenetism desfasurată de inculpatul
S.A.la Hotel L. a fost dovedita fara dubiu, pe baza probatoriului
administrat in cauza.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.G.A., care in perioada
ianuarie–aprilie 2004, in baza aceleeasi rezolutii infractI.ale, a derulat
activitati de proxenetism, in sensul ca a sprijinit activitatea infractI.ala a
numitei C.T.., racolând clienti pentru reteaua de prostitutie coordonata
de aceasta, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
proxenetism prev de art.329 alin.1 Cod penal, in forma continuata, cu
aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului S. G.A. in
raport de fapta dedusa judecatii, reiesind clar concluzia ca inculpatul a
luat rezolutia infractI.ala unica de a profita ori de cate ori se va ivi ocazia
de activitatea de prostitutie a fetelor care frecventau Hotelul L., pentru a
obtine in mod constant diverse sume de bani.
Astfel, instanta a dispus condamnarea inculpatului în baza
prevederilor art 329 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41alin.2 Cod penal, la o
pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare s-au avut in vedere
criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, precum si ansamblul
circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, din probele în circumstantierte existente la dosar a rezultat
că inculpatul s-a aflat la prima abatere, neavând antecedente penale, la
locul de munca a fost caracterizat ca un om corect si constiincios, aşa
încât instanţa s-a O.at către o pedeapsă îndreptată spre minimul special
prevazut de textul incriminator, condamnându-l pe inculpatul S.G.A. la
pedeapsa de 3 ani închisoare.
Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins in privinta acestui
inculpat si fara executarea efectiva a pedepsei in regim de detentie,
date fiind circumstantele sale personale, instanta, în baza art 81, 82 Cod
penal a suspendat conditI.at executarea pedepsei pe durata unui
termen de incercare de 5 ani.
Inculpatul R.B. zis „B.” a facut parte din gruparea infractI.ala
organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in perioada anilor 2003-
2004, fiind un membru al „brigăzii lui F.” (n.n. inculpatul D.S.). Alaturi
de inculpatii P.C.S., C.S.si R.L.inculpatul a participat la numeroase fapte
de violenta, respectiv la savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate in
mod ilegal, santaj sau talharie. Acesti inculpati au avut legaturi inclusiv
cu gruparea infractI.ala cunoscuta sub denumirea „C.S.” fiind in antuR.ul
numitilor R. R. C.si M.F., care, la rândul lor, au fost cercetati în alte
dosare penale.
Ca membru al acestei grupări, inculpatul R.B. era dispus sa
intervina în forţa atunci cand se preconiza savirsirea unei infractiuni din
care se puteau obtine beneficii ilicite şi pentru a se impune în fata
celorlalti membrii ai lumii interlope.
Din actele dosarului a rezultat ca prin rechizitoriul nr.109/P/2004
inculpatul R.B. a fost trimis în judecată pentru savirsirea infractiunii de
lipsire de libertate şi tilharie comise asupra partii vatamate P.S.,
constand în aceea că în noaptea de 07/08.09.2003, împreună cu mai
multe persoane constituite intr-un grup organizat l-au lipsit de libertate şi
l-au deposedat de mai multe bijuterii şi alte bunuri pe partea vătămată,
după care l-au transportat şi abandonat în zona P.A.i. Pentru aceasta
fapta de talharie inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 10 ani
inchisoare, prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I
Penală, ramasa definitiva prin decizia penală nr.769/40.03.2008 a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, prin aceeasi sentinta s-a
constatat cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul a comis cu vinovatie
si infractiuN.de lipsire de libertate in mod ileG.savarsita asupra aceleiasi
parti vatamate P.S., in aceleasi imprejurari descrise mai sus, fiind
condamnat la o pedeapsa de 9 ani inchisoare,in baza art 189 alin 1 si 2
C.p.
Din materialul probator a rezultat că în acea perioada inculpatul
figura ca urmărit general, ceea ce, insa, nu l-a impiedicat să participe
alături de ceilalti inculpaţi la săvârşirea acestei infracţiuni, fiind unul dintre
cei care şi-au declinat falsa calitate de politist în prezenta părtii vătămate,
înainte de a-l transporta cu forţa şi abandona în zona P.A.i. Şi inculpatul
R.B. a participat la impartirea bunurilor sustrase, împarţire care a avut loc
într-un imobil ce-i apartiN.inculpatului D.S., situat în str. .............
Prin rechizitoriul 265/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în
judecată împreună cu P.C., martor in cauza de fata, P.C.S. şi D.S.pentru
faptele de lipsire de libertate şi santaj comise în dauna partii vatamate
D.., reţinându-se că partea vătămată a fost lipsita de libertate şi supusa
la violente repetate pentru a fi determinata sa returneze un imprumut pe
care il avea faţă de D.S.şi P.C. sau să semneze o procură privind
vânzarea unui imobil în contul acestei datorii.
Asocierea inculpatului la grupul infracţI.al nu a fost un act spontan,
ci unul elaborat, acesta urmărind obţinerea de foloase materiale din
participarea sa la săvârşirea acestor fapte, reclamându-se participarea
mai multor persoane pentru a anihila voinţa părţii vătămate, iar
modalitatea în care s-a implicat dovedeşte periculozitatea sa, faptul că s-
a încadrat perfect în grupul constituit, asumându-şi şi achitându-se în
mod corespunzător de rolul primit.
Asocierea perfectă a inculpatului la grupul infracţI.al a fost dovedită
şi de comportarea ulterioară în faţa autorităţilor, pe tot parcursul
procesului penal inculpatul respectând „legea tăcerii”, prin
nerecunoaşterea faptelor şi a apartenenţei sale la grup.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, martorii audiati in cauza l-au
mentI.at si pe R.B. ca fiind unul dintre oamenii ce faceau parte din
brigada inculpatului D.S.si care exercitau presiuni asupra persoanelor
chemate de catre organele de urmarire penala la audieri, relevant fiind
in acest sens memoriul depus la dosar de catre numita R.A., soţia
inculpatului R.L., dar si declaraţiile acestui inculpat.
Martorul cu identitate protejata S.Z., in declaratia sa data in sedinta
publica din data de 25.11.2008 a arătat urmatoarele: „Pe F. il stiu ca
dadea bani cu dobanda, iar in cazul in care omul nu dadea banii la
timp folosea violenta. Avea o brigada formata din „B.” (n.n. inculpatul
R.B.), „F.” (n.n. inculpatul C.S.) , P.C., „R.” (n.n. inculpatul R.L.) si cam
atat din cate imi amintesc”.
Referitor la lipsirea de libertate a numitului D.E., cunoscut sub
porecla de „T.”, faptă la care a participat si inculpatul R.B., fiind trimis in
judecata pentru aceasta prin rechizitoriul nr.265/P/2004, asa cum s-a
aratat mai sus, martorul a aratat urmatoarele: „Stiu de „T.” ca a luat o
suma mare de bani de la „F.”, pe care nu i-a mai putut plati si de aceea
l-au sechestrat, l-au batut, ducandu-l intr-un apartament.Stiu ca in final
„F.” i-a dat drumul pentru a putea plati banii, dupa care a fugit. Si stiu ca
„F.” a intretinut relatii sexuale cu acesta. Mentin si declaratiile referitoare
la existenta relatiilor de prietenie ce le aveau cu unii ,pentru ca ii
anuntau de raziile ce urmau sa se efectueze. Mentin toate declaratiile
date anterior”.
Si martorul cu identitate protejata, C.V. in declaratia data in fata
instantei, in sedinta publica din 25.11.2008, referindu-se la „brigada”
inculpatului D.S., zis „F.” si mentI.ându-i ca făcând parte din ea pe R.L.si
R.B., spune despre acesta din urma ca era „splingar” (spărgător de
case).
De altfel, din fisa de cazier a inculpatului a rezultat ca a fost
condamnat anterior pentru savarsirea infractiunii de furt calificat de doua
ori, odata in anul 2000, cand a fost arestat in perioada 03.08.2000-
21.12.2000, conform sentinţei penale nr.841/2000 a Tribunalului
Bucuresti-Sectia I-a Penala si a doua oara in anul 2004 când a fost
arestat la data de 28.06.2004 si eliberat la data de 08.08.2006 conditI.at,
cu un rest de 182 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani
inchisoare, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr.360/23.04.2002 a
Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, ramasa definitiva prin d.p.
nr.2484/27.05.2003 a CSJ.
Din contiN.l ultimei hotarari de condamnare, respectiv sentinţa
penală nr.966/2005 a Tribunalului .......a rezultat ca inculpatul a savarsit
faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 10 ani
inchisoare la data de 07/08.09.2003, ceea ce inseamna ca respectivele
infractiuni (lipsire de libertate si talharie) comise in dauna partii
vatamate P.S. sunt concurente cu fapta dedusă judecăţii in cauza de
faţă, intrucat aceasta din urma se intinde pe perioada anilor 2003-2004,
A.ca inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare mai sus
amintite, respectiv 04.03.2008.
Instanta a mai constatat că în sarcina inculpatului s-a retinut prin
sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului .......starea de recidivă
postcondamnatorie prev de art.37 lit.a Cod penal, in raport de
pedeapsa anterioara de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului prin
sentinţa penală nr. 360/23.04.2002, ramasa definitiva prin decizia penală
nr.2484/27.05.2003 a CSJ, din care inculpatul R.B. s-a liberat conditI.at,
conform sp.nr.2320/2006 a Judecatoriei Sector 4 Bucuresti, cu un rest
de pedeapsa ramas neexecutat de 182 zile.
In cauza de fata inculpatul s-a sustras de la urmarirea penala si
judecata, iar in privinta lui nu s-au dispus masuri preventive .
Fapta de crima organizata, ce face obiectul prezentei cauze, fiind
în derulare pe perioada anilor 2003-2004, s-a plasat ca moment de
inceput după data ramânerii definitive a hotararii de condamnare la
pedeapsa inchisorii de 3 ani, respectiv a sentinţei penale
nr.360/23.04.2002 a Tribunalului .......care a ramas definitiva prin
decizia penală nr. 2484/27.05.2003 a CSJ si care constituie prim termen
al recidivei mari postcondamnatorii prev.de art.37 lit.a Cod penal, intrucât
din actele dosarului a rezultat cu certitudine participatia inculpatului R.B.
in data de 7/8.09.2003 la faptele de talhartie si lipsire de libertate comise
asupra partii vatamate P.S..
Intrucat pedeapsa anterioara nu era executata la momentul
comiterii infractiunii deduse judecatii in cauza de fata, inculpatul fiind
arestat la 28.06.2004 si eliberat conditI.at la data de 08.08.2006, cu un
rest de pedeapsa ramas neexecutat de 182 zile instanţa de fond a reţinut
că inculpatul a comis infractiuN. prev. de art 7 alin 1-3 din Legea
39/2003 in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art 37 lit.a Cod
penal, asa cum de altfel a retinut si instanta Tribunalului Bucuresti-
Sectia I-a Penala, cu ocazia solutI.arii dosarului nr.28733/3/2005 prin
sentinţa penanlă nr.966/2005 mentI.ata mai sus.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului R.B. zis „B.” care, in
perioada anilor 2003-2004, a aderat si a sprijinit grupul de crima
organizata format din inculpatii D.S., R.L., C.S.si P.C.S., actI.and in mod
coordonat in scopul comiterii de infractiuni din cele prev. de art. 2 lit.b
pct 1-2 din Legea 39/2003, in vederea obtinerii de foloase financiare sau
materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.7
alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art 37 lit.a Cod penal.
A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a
constatat ca fiind dovedită vinovatia inculpatului R.B. zis „B.”, in raport
de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus
condamnarea acestuia in baza art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, la o
pedeapsa cu inchisoarea la a carei individualizare au fost avute in
vedere criteriile generale prev de art 72 Cod penal, precum si ansamblul
circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, instanta a constatat ca inculpatul, fiind recidivist cu multiple
condamnari pentru fapte indreptate contra patrimoniului si contra
libertatiii persoanei, a dovedit de perseverenta infractI.ala, considerând
ca pentru reeducarea sa este nevoie de o durata mai mare a pedepsei,
apreciind ca un cuantum al inchisorii de 8 ani este corespunzator
nevoilor de reeducare ale inculpatului si corespunde totodata si celorlalte
scopuri ale pedepsei prev. de art 52 Cod penal.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J. şi a dispus descontopirea
pedepsei principale rezultante in pedepsele compO.nte si restul de 182
zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr.360/23.04.2004 a Tribunalului Bucuresti,
definitiva prin decizia penala nr.2484/27.05.2003 a CSJ, pe care le-a
repus in individualitatea lor, si anume:
- o pedeapsa de 9 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii
prev de art 189 al. 1 si 2 Cod penal,cu aplic.art.37 lit.a Cod penal
- o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii
prev de art 211 al.1 al.2 lit.b si al.2/1 lit .a si c Cod penal cu aplic.art.37
lit.a Cod penal.
In baza art. 39 alin 2 Cod penal a fost contopit restul de pedeapsa
de 182 zile inchisoare din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin
sentinta penala mai sus mentI.ata cu fiecare dintre pedepsele inchisorii,
aplicate prin prezenta sentinta si prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, respectiv cu pedepsele de: 8 ani inchisoare, ce i-
a fost aplicata pentru infractiuN. dedusa judecatii in cauza de fata, de 9
ani inchisoare si 10 ani inchisoare, aplicate anterior, inculpatul urmand
sa execute 3 pedepse rezultante, respectiv: 8 ani inchisoare, 9 ani
inchisoare si 10 ani inchisoare.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite
pedepsele , inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv 10 ani inchisoare , ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 4 ani.
In baza art 88 Cod penal, s-a dedus preventia si perioada
executata de la 03.08.2000 – 21.12.2000 si perioada executata de la
28.06.2004 la 08.08.2006, data punerii in libertate a inculpatului de sub
puterea MEPI nr.404/2003, emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a
Penala.

Referitor la inculpatul B.G.I. T.zis „I.B.V.” instanta a retinut ca


acesta a facut parte din gruparea organizata condusa de inculpatii B.I.
si B.V., fiind inclinat spre savarsirea infractiunilor de violenta indreptate
atât contra patrimoniului, cat si contra libertatii persoanei, din paleta celor
enumerate de legiuitor in cuprinsul disp.art.2 lit.b pct.1-2 din Legea
39/2003.
Apartenenta la gruparea infractI.ala organizata amintita mai sus a
inculpatului B.G.I. zis « B.V.» a fost relevata nu numai de probatoriul
administrat pe parcursul urmaririi penale, ci si de declaratiile martorilor
audiati de catre instanta de judecata.
Astfel, martorul cu identitate protejata T.I. a declarat in sedinta
publica din data de 25.11.2008 ca: « Oamenii de incredere ai lui N.(n.n.
inculpatul B.I.) erau I. ‘B.V.’’ (n.n.inc B.G.I. ), M. (n.n.inc G.C.), I.(n.n.
inculpatul L.I. ).»
Aceleasi aspecte le-a subliniat si martorul cu identitate protejata
A.V.care, în declaratia data în sedinta publică din data de 25.11.2008,
referindu-se la antuR.ul inculpatului B.I. a aratat: ’’Stiu ca fiecare aveau
cate 2-3 autoturisme straine si un …. Despre prietenii fratilor B.de la
acea vreme imi amintesc de ........, F.B. (n.n.inculpatul G.F.), sotia lui
F.B. fiind verisoara cu N., I.B.V. , I.(n.n.inculpatul L.I.), D.S., G., V., N.
al lu ‘G., S. H. si N.. Indeosebi cu acesti prieteni participa la
scandaluri, tâlhării; cei care aveau de gând să faca vreo fapta in cartier
veneau mai intai la N. sa vorbeasca cu el si daca fapta era savarsita, N.
cerea cota parte”.
Un exemplu concret de participaţie a inculpatului B.G.I., alături de
alte persoane, la savârsirea unor infractiuni de lipsire de libertate şi
tâlharie il constituie faptele comise asupra cetateanului israelian P.S.,
actiune ce a fost coordonata de inculpatul B.V. prin intermediul
telefonului mobil.
Astfel, din actele dosarului a rezultat că, începând din anul 2000,
după ce martora C.E.I. l-a cunoscut pe inculpatul B.V. zis „S.C.”, a
renunţat să mai practice prostituţia cu diferiţi clienţi găsiţi ocazI.al şi a
început să-i selecteze cu atenţie, aceştia devenind ulterior victimele ei.
La sfârşitul lunii august 2003, prin intermediul inculpatului P.A., persoană
aflată în antuR.ul inculpatului B.V. zis „S.C.”, l-a cunoscut pe P.S. cu
care în scurt timp a ajuns să aibă relaţii intime, aşa cum a rezultat din
declaraţiile de martor ale numitei C.E.I.. P.S., cetăţean israelian,
persoană de aproximativ 50 ani purta tot timpul asupra sa un număr
foarte mare de bijuterii din aur despre care martora C.E.I. l-a informat pe
inculpatul B.V. în cursul zilei de 07.09.2003, comunicându-i acestuia
faptul că, în mod obişnuit, P.S. posedă o sumă importantă de bani,
respectiv aproximativ 200.000 USD. Împreună cu inculpatul B.V.,
martora C.E.I. a stabilit că în noaptea respectivă s-o invite pe partea
vătămată P.S. în locuinţa sa, iar după ce acesta adoarme să-l
deposedeze de unele dintre bunuri, cu ajutorul altor persoane pe care
urma să le trimită inculpatul B.V..
Momentul realizării acţiunii a fost ales pentru noaptea de
07/08.09.2004, întrucât cei doi inculpaţi erau invitaţi la o nuntă
organizată la R.C., iar evenimentul le-ar fi asigurat un foarte bun alibi.
Inculpatul B.V. zis „S.C.” a sunat-o pe C.E.I. şi i-a cerut să procedeze
conform planului, stabilind toate detaliile prin telefon , cu ocazia celor 4
convorbiri purtate cu aceasta între orele 19:22 şi 21:42.
Începând cu ora 22.00, martora C.E.I. l-a sunat în mai multe
rânduri pe P.S. şi a insistat ca acesta să vină la apartamentul ei din …..
Conform înţelegerii, în jurul orei 22.30, P.S. s-a deplasat cu un taxi până
în faţa blocului martorei, unde s-a întâlnit cu aceasta. După ce au ajuns
în apartament, P.S. a pus genţile pe care le avea pe cA.peaua din
sufragerie şi pentru a se face comod s-a dezbrăcat de cele trei veste cu
care era îmbrăcat, pe care le-a pus peste genţi.
În buzunarul interior al uneia din veste, se afla un portofel din piele,
ce conţiN.suma de 13.800 USD, 20 mil.lei (ROL) şi un clips din aur în
greutate de 34 grame ce era destinat pentru a fixa bancnotele, însă era
folosit la fixarea cărţilor de vizită pe care le avea asupra sa. La gât avea
6 lanţuri din aur de 18 K. P.S. şi-a scos de la gât lanţul cu medalI.ul
„Steaua lui David” şi cel cu medalI.tip ochi, pe care le-a atârnat de cheia
de la un dulăpior, vitrina din sufragerie.
În jurul orei 00.00, după ce a consumat 3 sandwich-uri pe care i le-
a pregătit C.E.I., partea vătămată a simţit o ameţeală, motiv pentru care
martora i-a oferit două pastile, susţinând că îi vor face bine, însă i-au dat
părţii vătămate o stare puternică de somnolenţă. Pentru aceasta martora
C.E.I. l-a condus în dormitor, unde partea vătămată s-a dezbrăcat şi
după ce s-a întins în pat, a adormit profund. După ora 01.30, în timp ce
P.S. dormea, martora C.E.I. a fost sunată în mai multe rânduri de
inculpatul B.V. zis „S.C.”, care se afla în Restaurantul „C.”, la nunta lui
„P.”, martorul B.A.. Din acest moment, inculpatul B.V. zis „S.C.” a
coordonat prin telefon întreaga acţiune, fără a se deplasa personal la
locul faptei.
Fiind speriată să nu se trezească partea vătămată, în jurul orei
2:00, martora C.E.I. l-a sunat disperată de 3 ori (la interval de un minut)
pe inculpatul B.V. zis „S.C.” cerându-i ca să se grăbească persoanele
trimise de acesta. Înţelegerea a fost că după ce partea vătămată
adoarme, să fie transportat în această stare în locuinţa sa din ……….
Astfel, inculpatii D.S., R.B., B.G.I.T.Si G.F., s-au deplasat spre locuinţa
martorei C.E.I. unde erau aşteptaţi de aceasta.
Deşi a participat la nunta respectivă, inculpatul B.G.I.T. a plecat
mai devreme, drept pentru care a fost luat de pe traseu, din ……., aflată
destul de aproape de strada V.e, de către inculpatul D.S. care îl mai
avea în maşina sa pe inculpatul G.F., cunoscând însă de fapta la care
urma să participe, întrucât din conţiN.l convorbirilor telefonice s-a
constatat că era întocmit un plan concret, deoarece inculpatul nu a avut
deloc curiozităţi cu privire la desfăşurarea ulterioară a evenimentului,
aspecte rezultând din convorbirea telefonica interceptata autorizat la
data de 7/8.09.2003, dintre inculpatii D.S.zis „F.” si B.G.I. T..
Cu privire la conţiN.l acestei convorbiri, inculpatul D.S.făcut
următoarele precizări: „Îmi recunosc vocea iar persO. cu care discut este
într-adevăr B.G.I.T. zis „I.B.V.”. La data şi ora respectivă am fost sunat
de I. pentru a mă întreba în ce zonă mă aflu, deoarece el mă aştepta în
zona …pentru a merge împreună la domiciliul martorei C.I., …..
Cu privire la convorbirile telefonice purtate de inculpatul B.G.I.T.
cu B.V. şi C.I., inculpatul D.S.declarat că de fapt el fusese sunat de cei
doi, dar intrucât conducea autoturismul l-a desemnat pe B.care se afla în
autoturism cu acesta, sa vorbeasca cu cei doi la telefon.
Relevanta a fost în acest sens convorbirea telefonică purtată între
C.I. şi B.G.I. T., la data de 07/08.09 2003. Referitor la conţiN.l acestei
convorbiri telefonice martora C.I. a făcut următoarele precizări:
,,...La ora 02,14 am fost sunata din nou de I. (n.n. B.G.I.) care m-a
întrebat unde să ne întâlnim. Din discutia purtata am constatat că şi
acesta se afla în maşina cu F. (n.n. inculpatul D.S.)...”
Din materialul probator existent în cauză a rezultat cu certitudine că
şi inculpatul G.F. şi inculpatul B.G.I.T. au făcut parte din echipa care a
savârsit aceasta infracţiune, fiind prezenţi atât în locuinţa unde se afla
partea vătămată, cât şi în imobilul inculpatului D.S., unde au fost
împartite bunurile sustrase părtii vătămate.
Relevantă în acest sens este si declaraţia inculpatului D.S.care, la
data de 15.09.2006, a învederat următoarele: „...Pe drum, de la B. (n.n.
inculpatul G.F.) am aflat că, de fapt, împreună cu S., I.B.V. şi cu C.E.I.
stabiliseră să-l deposedăm de o sumă mare de bani pe cetăţeanul
israelian P.S., concubinul lui C.E.I., care în aceea noapte se afla la
domiciliul acesteia.”
Astfel, a rezultat că inculpatul B.G.I. a cunoscut încă de la început
planul de acţiune, rolul său fiind acela de a-i conduce pe ceilalţi inculpati
la domiciliul numitei C.E.I. unde erau asteptati de aceasta. Acest aspect
a mai fost cuprins si în declaratia inculpatului D.S., care a detaliat:
„... Deoarece nu ştiam unde stă C.E., ne-am întâlnit cu “I.B.V.” în
zona …., pentru a ne conduce la adresa acesteia, constatând că şi I.
cunoştea planul de acţiune. Până a ajunge în zona ….. am discutat
telefonic cu C.E., B.V. si “I.B.V.” (n.n. inculpatul B.G.I.T.) detalii ale faptei
ce urma să o săvârşim”.
Aşa cum s-a aratat, întreaga activitate era coordonată prin telefon
de inculpatul B.V., care dădea indicaţii cu privire la modul de acţiune,
respectiv ca inculpatii G.F. si B.G.I.T.să îl scoată pe P.S. din locuinţă, iar
inculpatul D.S.să aibă grijă ca martora C.E.I. „să nu tireze ceva lucruri”.
Brigada lui „F.”, compusă din inculpatii B.G.I. şi G.F., împreună cu
inculpatul D.S., s-au prezentat la uşa imobilului unde locuia martora C.I.,
dându-se drept poliţişti, trezind-o pe partea vătămată, pretinzându-i
meargă cu ei la Poliţia Capitalei pentru cercetări, pentru un presupus
trafic de droguri.
După ce au reuşit să-l scoată din bloc pe P.S., inculpatii B.G.I.T.şi
R.B. l-au urcat intr-un autoturism marca …., la volanul căruia se afla
inculpatul G.F. şi l-au transportat pA. în zona pieţei Amzei, în fata
restaurantului „L.M.” unde l-au abandonat. Declaraţia martorei C.I. a
susţinut aspectele declarate mai sus, aceleasi afirmatii facandu-le
martora si cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata.
La scurt timp, inculpatul B.G.I. împreună cu persoanele care
transportaseră pe partea vătămată s-au deplasat la un imobil situat în str.
............, sectorul 5, aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit pentru
împărţirea bunurilor), unde au fost împartite bunurile sustrase. Ulterior, la
acesta adresă au venit şi inculpaţii B.V. si G.C., care au participat şi ei la
împartirea bunurilor.
Aceste aspecte au fost sustinute atât de martora C.I. cât şi de
inculpatul D.S., în declaraţiile lor.
Cu privire la aspectele prezentate mai sus inculpatul G.C. a
declarat următoarele: ,,...Precizez că S. mi-a spus despre faptul că I.are
un ,,fraier” care are 200.000 de dolari şi o să-l faca în seara asta. B.V.
mi-a spus că a trimis în seara asta o brigada formata din: B., I. (n.n.
B.G.I.T.), “F.”, iar pe mine nu m-a trimis, deoarece m-a vazut că sunt cu
sotia la masa.”
Inculpatul G.C. a mai declarat că în momentul în care a ajuns la
imobilul din ............ împreună cu B.V. a constatat că la faţa locului,
printre alte persoane, se mai aflau şi inculpaţii G.F. şi B.G.I., care au
participat şi ei la impartirea bunurilor sustrase partii vatamate, însă nu
mai poate preciza ce suma de bani sau ce bunuri le-au revenit acestora.
După ce inculpatii G.F. şi R.B. l-au scos pe P.S. din locuinţa
martorei C.E.I., inculpatul D.S.l-a trimis pe inculpatul B.G.I.T.după
aceştia cu cheile de la apartamentul părţii vătămate, actele de identitate
ale acestuia precum şi unul din telefoanele mobile aparţinând lui P.S. cu
nr.de apel 0744.654.643 şi pe care acesta îl folosise în cursul zilei
pentru a o apela pe martora C.E.I..
Dintre celelalte telefoane mobile rămase, ce au aparţinut lui P.S.,
un singur aparat (marca Nokia Comunicator) a fost păstrat de către
inculpatul G.F., iar restul au fost înstrăinate în cursul dimineţii .
În ce priveşte pistolul cu gaze marca …, acesta a fost aruncat,
inculpatul D.S.comunicându-i lui B.G.I.T. că „trăgaciul l-am aruncat”.
O altă persoană care a confirmat participarea inculpatului B.G.I.T.
şi a inculpatului G.F. zis B. la savirsirea acestei fapte, a fost şi inculpatul
R.L.care, în urma discutiei pe care a avut-o cu un politist la data de
08.05.2004, a făcut următoarele afirmaţii:
POLIŢIST: Şi cine a plecat?
R.L.: El…. el şi cu ….de la nuntă, nu. El a dispărut de la nuntă….nu ştiu
cine mai era pe-acolo. Dar B. n-a fost la nuntă. B. l-a luat de pe drum. I.
la fel, a fost luat de pe drum.
POLIŢIST: Deci din câte ştii tu, zi-mi cine a fost la fapta asta. Din ce ştii
tu. Deci unul, „F.”, da?
R.L.: B. a plecat de la nuntă că era acolo….
POLIŢIST: Bun. Deci unul „F.”…Al doilea …zi tu.
R.L.: F., B., I.B.V. ăsta…B.(n.n.R.B.)….
POLIŢIST: Aşa îl cheamă? I.B.V. sau e…
R.L.: Porecla.
Inculpatul B.G.I. nu a recunoscut savarsirea acestei fapte, cum
dealtfel inculpatul nu a recunoscut nici apartenenţa sa la grupul de
batăuşi al lui „F.”, în ciuda probatoriului administrat, care a demonstrat,
fara indoiala, că inculpatul s-a aflat în locuinta martorei C.I. în momentul
savarşirii acestor infractiuni asupra partii vatamate P.S..
Pe parcursul urmaririi penale, cu ocazia punerii la dispoziţie a
dosarului în vederea prezentării materialului de urmărire penală,
inculpatul a propus mai multe probe în apărarea sa, respectiv 3 martori
pe situaţia de fapt, în persO. numitelor M.S.I., V.F.şi P.M., precum şi
expertizarea tehnică a CD-urilor care conţineau interceptări telefonice şi
expertiza sa psihiatrică. Proba testimonială i-a fost încuviinţată, iar
martorele au fost audiate, în prezenţa apărătorului ales al inculpatului
care a devenit astfel şi apărătorul lor ales, fiind acuzate de savarsirea
infractiunii de mărturie mincinoasă.
Fiind audiată numita P.M., concubina inculpatului în acea perioadă
(toamna anului 2003), a declarat că în L. septembrie 2003, de comun
acord cu inculpatul, au luat hotarârea de a merge în discoteca „M.”, însă
datorită faptului că acesta trebuia să meargă mai întâi la nunta unui
prieten pe nume “P.”, au stabilit sa se întâlneasca ulterior în acea
discotecă. Învinuita a mai declarat că în seara respectivă s-a deplasat la
discotecă împreuna cu două prietene pe nume M.S.I.si V.F., iar
inculpatul a ajuns în discoteca în jurul orelor 01.30 unde au ramas
împreună până în jurul orelor 05.00. Invinuita a solicitat totodată testarea
cu aparatul poligraf pentru a demonstra, potrivit declaratiei acesteia, că
cele declarate corespund cu adevarul.
Astfel, la data de 25.09.2006 invinuita a fost testata cu aparatul
poligraf ocazie cu i s-a stabilit o conduită nesinceră în raport de
principalele întrebări respectiv: „ 4.Te-ai inteles cu cineva să-i asiguri lui
B.G.I. alibi pentru noaptea de 07/08.09.2003? ... RASPUNSUL a fost
NU.......; 7.Ti-a cerut B.G.I. sa minti şi sa sustii că în data de
07/08.09.2003, între orele 01.00-05.00,ai fost în discoteca „M.” împreună
cu el? RASPUNSUL a fost NU. 9. Cu privire la prezenta sau absenta lui
B.G.I.T.în discoteca, în data de 07/08.09.2003,între orele 01.30-05.00,ai
spus numai adevarul în declaraţiile date la poliţie? RASPUNSUL a fost
DA.
Răspunsurile date de învinuită la aceste întrebari, relevante
cauzei, au produs modificari specifice indiciilor de comportament simulat,
motiv pentru care, prin Raportul De Constatare Tehnico-Stiintifica nr
184301 din data de 27.09.2006, invinuita a fost considerata ca fiind
nesincera.
Având în vedere materialul probator existent în cauză, precum şi
rezultatele testului poligraf, la data de 20.10.2006 s-a dispus începerea
urmaririi penale impotriva invinuitei P.M. pentru savarsirea infractiunii de
marturie mincinoasa.
Cea de-a două martoră propusă de inculpat, respectiv V.F. a
sustinut că în L. septembrie 2003 împreună cu celelale două invinuite, s-
a deplasat în discoteca M., unde s-au intilnit cu inculpatul, care şi-a făcut
aparitia în jurul orelor 01.00. Aceasta a mai sustinut că tot în acea seara
a aflat de la invinuita P.M. că iubitul acesteia veN.de la o nunta. În urma
solicitarii personale a martorei, aceata a fost testata cu aparatul poligraf,
potrivit raportulului de constatare tehnico-stiintifica nr.184560, din data
de 20.10.2006, fiind considerată ca nesincera.
Şi impotriva acesteia a fost inceputa urmarirea penala pentru
savirsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
Fiind audiată şi învinuita M.S.I.a sustinut cele declarate de celelalte
două invinuite solicitând totodată testarea sa poligraf. Intrucât învinuita
nu a mai sustinut aspectele şi în prezenţa specialistului psiholog, acesta
a stabilit că nu mai face obiectul unei testari cu aparatul poligraf,
deoarece revenise asupra declaraţiei.
Cu ocazia reaudierii însă învinuita a revenit şi a susţinut afirmatiile
făcute cu ocazia primei audieri.
Cu privire la cele trei martore, cercetate pentru savarsirea
infractiunii prev de art.260 Cod penal instanta a constatat nesinceritatea
acestora, dovedita prin actele depuse la dosar de catre reprezentantul
parchetului, respectiv ordonanta P.ului data in dosarul nr.5708/P/2007,
de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei sanctiuni
administrative, a amenzii de 1000 lei, inclusiv a stabilirii obligatiei de
plata a cheltuielor judiciare catre stat in suma de cate 100 lei fiecare,
motiv pentru care nu s-a tinut cont de declaratiile lor, prin care au
incearcat sa disculpe pe inculpatul B.G.I.T.de acuzatiile care i s-au adus,
in sensul participarii sale la infractiunile de talharie si lipsire de libertate
comise in dauna partii vatamate P.S. în data de 7/8.09.2003.
Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul B.G.I.T. s-a sustras, în
prima fază cercetărilor motiv pentru care la data de 14.10.2004 a fost dat
în urmărire generală. A fost depistat, o zi mai târziu, adus la parchet
unde a fost audiat şi i s-a adus la cunoştinţă învinuirea. Profitând de
faptul că a fost lăsat să aştepte, inculpatul a plecat din sediul parchetului,
fără a mai reveni.
La data de 11.09.2006 a fost prezentat organelor de urmărire
penală de către apărătorul său ales, ocazie cu care s-a dispus faţă de
inculpat măsura obligării de nu părăsi ţara, pR.ngită ulterior, până la data
de 08.03.2007, când nu a mai fost pR.ngită datorită terminării urmăririi
penale şi prezentării materialului de urmărire penală.
Inculpatul în mod constant a negat săvârşirea faptelor. Astfel, deşi
a ascultat interceptările telefonice, a refuzat să le comenteze, solicitând
expertizarea lor, în scopul de a tergiversa desfaşurarea procesului penal,
în general. Cu privire la aceste solicitări de expertizare, referitoare la
interceptarile convorbilor telefonice purtate de inculpatii din prezenta
cauza, instanta si-a exprimat deja anterior punctul de vedere, consideratii
la care a făcut trimitere.
O altă latură a activitatii infractI.ale a inculpatului B.G.I. a fost
legată de recuperarea a diferitelor sume de bani sau alte bunuri de la
datornici, fapte la care participa împreună cu alţi membrii ai gruparii
infractI.ale conduse de fratii B., care erau cunoscuti cu manifestari
violente.
Din probele administrate in cauza a rezultat că în cadrul grupării
infracţI.ale, inculpatul B.G.T.I. era o persoană cu iniţiativă, actI.and sub
directa coordonare a fraţilor B., fiind, datorită atitudinii sale de a se
remarca, dispus să participe la săvârşirea infracţiunilor de violenţă. Avea
un rol similar cu al inculpatului L.I. sau cu al inculpatului G.C., însă nu
era de calibrul acestora. Ca şi ceilalti membrii ai grupării infractI.ale,
inculpatul B.G.I. primea în mod direct ordine de la fratii B., fiind totodată
obligat să vină cu diferite „combinaţii” din care să se obţină beneficii
financiare sau materiale. De cele mai multe ori inculpatul, beneficiind de
protectia fratilor B., savirsea diferite infractiuni în nume propriu, însă de
fiecare data era obligat să-i anunte şi sa le dea o parte din beneficii
fratilor B..
Aspectele semnalate au fost dovedite prin interceptarile telefonice
şi declaratiile ale unor persoane (I.A., I.D., C.I., G.C.) din antuR.ul
acestora, în măsură să cunoască modul de organizare a acestei grupari
infracţI.ale, precum şi rolul fiecarui membru în cadrul gruparii:
Astfel, este reţinută de instanţa de fond interceptarea telefonică a
discuţiilor purtate la data de 21.09.2002, între inculpatii B.I. zis „N.C.” si
B.G.I.. Faptul că inculpatul B.G.T.I. era dispus să agreseze diverse
persoane a fostt reliefat şi de convorbirea dintre fraţii „C.”, purtată la data
de 04.08.2003.
Si declaraţia inculpatului I.D.din data de 14 09.2005 a fost
relevanta din punct de vedere al dovedirii apartenentei inculpatului B.la
gruparea infractI.ala a fratilor B.. Astfel, acesta a aratat urmatoarele:
„..S.C.l coordona o „brigadă” compusă din „F.” (D.S.), „L.” (P.A.), „A.” I.A.,
A.R., „I.B.V.” (B.G.I. T.).
Tot inculpatul I.D., într-o discutie purtată cu P.ul la data de
15.08.2005, a făcut următoarele afirmaţii:
O.C.P.: Dacă persO. era amendată şi nu voia să plătească, ce se
întâmpla?
I.D.:Îl bătea.
O.C.P.:Cine? Pe cine trimitea S.?
I.D.:Pe „F.”. N. pe B.ăla. Mai era nişte d’ăştia ca I., nişte bodyguarzi care
umbla cu el, nu mai ştiu cum dracu’ îi cheamă pe ăia. Laurenţiu ăla sau
ceva de genul ăsta. Nu ştiu, că am înţeles că ăla care e arestat, care a
fost în dosarul ăsta...”
Cu ocazia audierii sale, la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., a
declarat următoarele: „...Cu N.C. nu prea am avut contact, însă ştiu că
locotenenţii acestuia erau următorii: N. (n.n. persoană neidentificată), B.
(inc. G.F.), I. (n.n. inc. L.I.), M. (n.n. inculpatul G.C.), B.(n.n. inculpatul
B.G.I.T.), şi alţii...”
Instanta a retinut ca proba discuţia purtată cu P.ul la aceaşi dată,
cand inculpatul a mai precizat, in concordanta cu celelalte probe
testimoniale administrate procedural sub forma declaratiilor de martori
sau de inculpati:
„P.:B.V.. Îţi spune ceva B.V.?
O.C.P.: I..
I.A.:Da, îl cunosc. Era nepotul lui S., cum s-ar spune. Aşa se dădea el,
dar nu era nepot.
P.:Ăsta ce rol avea ? Făcea parte în vreo brigadă?
I.A.: (neinteligibil)
P.:De ce?
I.A.:Mai târziu. La început ... l-am cunoscut era la G.. Iarăşi mi-am adus
aminte (neinteligibil). Bănuiesc că era cu el în casă, atunci cu S., cu ...
Era atunci cu S., cu S.. Era perioada aia acolo.
O.C.P.:Cu ce?
I.A.:Cu cojocul, cu asta.
O.C.P.: Cu sechestrarea?
I.A.: Cu sechestrarea. Da. Şi el era în perioada aia atunci, că ştiu că era.
Avea un trening şi era vai de capul lui şi mă trimitea să luăm pizza, astea
şi îi luam o pizza şi lui, ce avea. Şi aşa. Şi cu timpul a avansat, dar am
înţeles că s-a certat, nu ştiu ce conturi s-au reglat între el şi S.. A fost cel
mai bagabont, n-a ţinut aproape ca la Antena 1, cum se spune şi s-au
cam răcit.
P.:Ce înseamnă că n-a ţinut aproape?
I.A.:N-a ţinut aproape! Cum să explic? S-a vândut în loc să se dea cu
poeţii, s-a dat cu armata română. Cam aşa”.
Fiind audiată la data de 30.08.2005, martora C.E.I. a declarat
următoarele: „...S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi
tâlhării, împreună cu: P.A. zis „L.”, I.B.V., P., D.S..” Martora şi-a mentinut
aceste declaratii si in fata instantei cu ocazia audierii sale, asa cum s-a
aratat pe larg mai sus.
Cu ocazia audierii din data de 25.08.2005 inculpatul G.C.,
persoană în măsura să cunoască activitatea infractI.ală a acestei
grupari, a declarat următoarele: ,,Ştiu că I.B. a făcut o „arsură” fără ştirea
lui N. iar când a aflat, acesta a vrut să-l bată pe I. care a fugit şi multă
vreme nu a mai venit pe la Hotel.”
…,,I.B., era un apropiat al lui S., ştiu că a participat la tâlhărirea lui
P.”.
Inculpatul G.C., cu ocazia audiereii sale in fata instantei, a mentinut
partial cele relatate pe parcursul urmaririi penale, negând doar implicarea
sa infracţI.ala, desi aceasta a fost probata cu autoritate de lucru judecat
prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa
definitiva prin decizia penală nr.769/4.3.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
O altă pesoană în masură să cunoască modul de organizare al
acestei grupări precum şi activitatea infracţI.ală a fost şi inculpatul D.S.,
principalul locotenent al fratilor B., care pe parcursul urmaririi penale la
data de 14.05.2005, în urma unei discutii cu P.ul a făcut următoarele
afirmaţii referitoare la inculpatul B.G.I.: „..I. ăsta se ducea şi făcea
măgării. Eu nu ştiu, în numele lui sau poate cu acordul lui S., nu ştiu. Şi
veN.şi-l cinstea. „Uite, ia şi tu două telefoane, să ai şi tu. Trei perechi de
blugi. Şi el îşi oprea şi le vindea după aia. Şi lumea ce zicea, C.. Că îşi
zicea I. C.şi nicidecum I., cum îl cheamă pe el. I. C.. I. C.. Şi pe lângă
ăsta mai era şi alţii, toţi care i-a ţinut acolo se umflase muşchii pe ei. Şi
se ducea şi în numele lor făceau măgării prin discoteci, prin alea.. Mese
rezervate, bea degeaba whisky sau (neinteligibil)...”
Cu ocazia audierii din data de 14.05 2005, inculpatul D.S. a mai
declarat: „În momentul când am R.at relatiile cu fratii B., am cunoscut în
antuR.ul acestora şi alte persoane cu care desfasurau activitati
infracţI.ale din care exemplific: „I.B.V., anterior i se spuN.“I. C.” pentru că
se afla foarte des în antuR.ul lor.Acesta se ocupa cu santajuri, trafic de
autoturisme furate şi actiuni violente comandate de fratii B.. Intr-una din
ocazii, I.B.V. împreuna cu alte persoane mi-au lăsat amanet în schimbul
unei sume de bani un utilaj mecanic de tip ,,F”. Acesta spuN.că utilajul a
fost luat de la o firma, deoarece patronul era dator cu o suma de bani, iar
„F” era luata în schimbul acelei sume de bani. Acest I. a fost implicat şi
în tâlharia comisa asupra lui P.S..”
Aceste declaratii pe care inculpatul D.S.le-a facut pe parcursul
urmaririi penale le-a mentinut si in faza de cercetare judecatoreasca, cu
ocazia audierii sale in sedinta publica, fiind extrem de relevante in
dovedirea structurii si compO.ntei grupului infractI.al organizat, dar si cu
privire la unele dintre infractiunile concrete comise in acest context de
anumiti inculpati, cum este si cazul inculpatului B..
Cu ocazia audierii martorului cu identitate protejată A.V.din data de
17.08 2005, acesta a declarat următoarele: ,, ....Această stare de
prosperitate a fost de natură să le crească prestigiu în lumea infractorilor,
iar unii dintre ei au aderat ulterior la gruparea lor. Dintre cei care s-au
apropiat de fraţii C.erau cunoscuţi mai vechi care au aderat la gruparea
lor ştiind că cei doi fraţi au şi influenţă la autorităţi.
Dintre cei care au aderat la gruparea lor exemplific pe următorii: N.,
D.S., I., I.B., N.G., S.H., A., V. de la V.V.T, B., C.”-
Declaraţia dată la urmărirea penală a fost menţinuta de către
martorul cu identitate protejata A.V.si cu ocazia audierii sale in sedinta
publica din data de 25.11.2008, la care s-a facut referire mai sus.
Martorul a mai aratat urmatoarele: ,,...Fraţii C.nu se mai implicau în
acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea
acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis
„F.”, R., I. B..”
Un alt martor cu identitate protejată şi anume C.V. care, potrivit
declaratiei acestuia, a fost o persO. apropiata fratilor B., a declarat în
legatura cu inculpatul B. G.I.,la data de 07.06.2005, următoarele:
,, ...I.B.V. este sclavul lui N. şi al lui S.C., cam de aceeaşi categorie
cu M.. B.era sub protecţia lui N.C. şi fiind trimis de acesta, comitea furturi
din locuinţe şi era folosit la recuperări de datorii prin violenţă şi ameninţări.
Ştiu că I.B.V. a participat la fapta reclamată de cetăţeanul israelian P.S.”.
Martorul cu identitate protejata A.A. a declarat la data de
16.08.2005 următoarele:
,, ....În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla
B.I. zis N.C. iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni
de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B., D.S. zis „F.”, G.C. zis
M., N.G., M., S.H., M., C., I.B..”
,, ... I.B. a fost un apropiat al lui S.C. până când acesta a fost
închis, s-a apropiat apoi de N.C. participând la solicitarea acestuia
alături de ceilalţi membrii ai grupării la săvârşirea infracţiunilor cu
violenţă. I.B. alături de G.(n.n.inc.S.C.), fratele mai mic al fraţilor B., era
mai tot timpul prin restaurantul O. şi discoteca B. la solicitarea lui N.C.
pentru a-l ţine la curent cu persoanele care frecventează aceste locaţii şi
pentru a asigura o bună desfăşurare a activităţilor de proxenetism
desfăşurate de prostituatele fraţilor C..”
La data de 03.04.2006 a fost audiat martorul cu identitate protejata
O.L., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,... Persoanele din
subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu violenţă erau R.,
„F.”, I.B.V., M. şi B..”
Un exemplu concret referitor la modul de acţiune în sfera
recuperărilor efectuate de către inculpatul B.G.I. a avut loc în cursul
anului 2003, când, la cererea inculpatului B.V., unul dintre liderii grupului,
a incercat recuperarea unor fotografii compromitatoare.
Astfel, din probele dosarului a rezultat ca în perioada 2000-2003,
martorul S.M.a lucrat ca şofer la un cetatean italian pe nume R.A.,
director comercial la societatea A.M.S.. Fiind o persO. de încredere
pentru cetăţeanul italian, martorul S.M.avea acces în locuinţa acestuia,
ocazie cu care a observat mai multe poze cu familia sa, dar şi cu amanta
din acea perioadă, luând hotărârea de a fotografia acele poze însă,
potrivit declaratiei acestuia, fără un scop anume.
Martorul S.M.a mai declarat că la începutul anului 2004,
cetateanul italian îi datora suma de 1.300 USD pentru prestarea mai
multor servicii, însă acesta a refuzat în mai multe rânduri să-i achite
datoria motivând că vor sta de vorba când se va întoarce din Italia.
Văzând că nu-şi primeste banii, martorul a trimis cetăteanului italian, la
receptia hotelului în care locuia, un plic conţinând fotografiile pe care le
facuse în locuinta sa, pentru a-i demonstra că se afla în posesia acelor
fotografii compromitatoare şi a-l determina să-şi achite datoria faţă de el.
În aceste conditii, concubina cetăţeanului italian pe nume “O.”, a
luat legatura cu inculpatul B.G.I. cu care era în relaţii bune, cerându-i să-l
ajute pe concubinul său, în sensul de a încerca recuperara acelor
fotografii compromitătoare de la martor, în schimbul unei sume de bani.
Intrucât exista regula că nici un membru al grupării să nu faca vreo
combinatie fără ştirea liderilor, inculpatul B.G.I. a luat legatura cu
inculpatul B.V. pentru a se stabili un plan de recuperare a acelor
fotografii. Fiind de acord cu acest lucru, B.V. l-a desemnat pe B.G.I. sa
se deplaseze la domiciliul martorului, insotit de alţi membrii ai grupării,
pentru a se incerca intimidarea acestuia şi recuperarea fotografiilor.
La data de 20.02.2004, inculpatul B.G.I. însoţit de mai multi indivizi
s-au deplasat la domiciliul martorului ocazie cu care s-a prezentat ca
fiind nepotul lui “S. C.”, cerându-i totodată să-i predea fotografiile cu
cetateanul italian. Martorul a refuzat acest lucru spunându-le că nu are
nici o fotografie, dar doreşte să vorbească personal cu “S. C.”. Imediat
inculpatul B.G.I. l-a sunat pe telefonul mobil pe B.V. care a fost de acord
sa vorbeasca cu martorul. La scurt timp martorul a fost sunat de
inculpatul M.S. care i-a comunicat că a fost sunat de inculpatul B.V. şi că
e mai bine sa le dea acelor persoane pozele respective.
Pentru a se stabili concret ce se va face cu acele fotografii şi
pentru a-i prezenta adevaratul motiv pentru care martorul procedase în
acest fel, inculpatul S.M. l-a sunat din nou pe inculpatul B.V. .
În cele din urmă, martorul S.M. a fost convins de naşul său să–i
dea o fotografie inculpatului B.G.I., după care acesta a plecat însotit de
indivizii cu care se deplasase la faţa locului.
Înainte de a pleca, inculpatul B.G.I. l-a ameninţat pe martor
punându-i în vedere să-l lase în pace pe cetăţeanul italian pentru a nu
avea de-a face cu el.
Dupa plecarea acestora, martorul l-a sunat pe telefonul mobil pe
inculpatul S.M. ocazie cu care i-a adus la cunostinta că acei indivizi au
plecat dar şi faptul că fusese amenintat de inculpatul B.G.I..
Aceste aspecte a reiesit şi din convorbirea telefonică purtată de
inculpatul S.M. cu un anume „M.„ dupa plecarea inculpatului B.G.I..
Iata deci pe deplin conturata activitatea infractI.ala ampla si
apartenenta inculpatului B.G.I.T.la gruparea infractI.ala organizata aflatĂ
sub conducerea inculpatilor B.I. si B.V., pentru care a fost trimis in
judecatĂ in prezenta cauză.
In drept, s-a apreciat că faptele inculpatului B.G.I., care in noaptea
de 7/8.09.2003, impreuna cu alte persoane, au lipsit de libertate pe
partea vatamata P.S. în scopul de a o deposeda de mai multe bunuri,
punându-l in imposibilitate de a se putea apara, întruneste elementele
constitutive ale infractiunilor de lipsire de libertate prev de art 189 al.1,2
si 5 Cod penal si tâlhărie prev de art. 211 alin 1,2 lit.b si alin 2/1 lit.a si c
Cod penal. Totodata, s-a apreciat că fapta inculpatului de a adera si a
sprijini gruparea infractI.ala condusa de fratii B.în perioada anilor 2002-
2004, prin savarsirea de infractiuni din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din
Legea 39/2003, în scopul obtinerii de foloase materiale intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea
39/2003 .
A.lizând ansamblul materialului probator administrat în cauză,
instanta a constatat ca fiind dovedită vinovaţia inculpatului B.G.I.T.în
raport cu faptele deduse judecăţii, astfel încât s-a dispus condamnarea
acestuia la câte o pedeapsă cu închisoarea, la a cărei individualizare s-
au avut in vedere criteriile generale prev de art 72 Cod penal, precum si
circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, tinând cont ca inculpatul nu are antecedente penale,
instanta a considerat ca un cuantum al pedepselor O.ate catre minim
este suficient pentru a asigura reeducarea inculpatului si pentru
atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, astfel cum sunt prevazute in
cuprinsul disp. art 52 Cod penal.
Constatand ca faptele au fost savarsite în de concurs real de
infractiuni, instanta, in baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal a
contopit pedepsele aplicate, inculpatului dându-i-se spre executare
pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, ca pedeapsă
rezultantă principală si pedeapsa complementara a interzicerii
drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 4 ani.
Inculpatul G.F. zis „B.” este unul dintre cei mai importanti membrii
ai acestei grupari infracţI.ale fiind o persO. foarte apropiata şi de
încredere pentru fratii B.. De altfel, legăturile infractI.ale au fost dublate si
de relatiile de rudenie, inculpatul fiind casatorit cu o verisoara a fratilor
B.. Din probele dosarului a rezultat ca inculpatul este unul dintre
persoanele care au savarsit infractiunile de tâlharie şi lipsire de libertate
asupra cetăţeanului israelian P.S..
Pentru aceste infracţiuni împotriva inculpatului a fost emis de către
Tribunalul Bucureşti un mandat de arestare preventiva în lipsă, întrucât
s-a sustras urmăririi penale.
Cu privire la acest inculpat s-a reţinut că acesta este unul dintre cei
mai vechi membri ai grupării şi unul dintre cei mai loiali inculpatului B.I..
Apartenenţa la grupul de crimă organizată a fost demonstrată, în afara
declaraţiilor care-l situează în imediata apropiere al lui „N.C.” şi de
interceptările telefonice din data de 24.06.2003, a discuţiilor purtate între
B.V. zis „S.C.” şi G.F. zis „B.”.
Legaturile infractI.ale ale inculpatului cu ceilalti membri ai gruparii
conduse de fratii B.au fost dovedite si de convorbirea telefonica din
data de 27.04.2004 dintre inculpatul L.I. zis „I.” si UN BĂRBAT.
Referiri la rolul inculpatului G.F. zis „B.” în cadrul grupului
infractI.al organizat a rezultat si din convorbirea telefonica interceptata in
mod autortizat din data de 29.03.2004, dintre inculpatul B.V. zis „S.C.”
si martorul M. A.:
La data de 04.07.2005, în urma discutiei purtată de P. cu
inculpatul I.A., acesta din urmă a făcut următoarele afirmaţii, care vin in
sprijinul ideii de apartenenta la grupul infractI.al organizat condus de
inculpatul B.I. a inculpatului G.F.:
„P.:Cine erau locotenenţii lui N.?
I.A.:Păi nu pot să-i pronunţ numele. Erau deja şmecheri B., I.. Sunt băieţi
din cartier”.
Fiind audiat la data de 24.08.2005 în legatura cu activitatea
infracţI.ală a acestei grupări, inculpatul R.L., o persO. în masura că
cunoasca aceste aspecte datorita pozitiei sale pe care o ocupa în cadrul
brigăzii conduse de D.S., principalul locotenent al fratilor B., a declarat
următoarele:
“...Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru unele
intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din imediata
apropiere a lui N. din care putem exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi, cu
care eu nu am avut de aface.
Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare
organizată având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său B.V.,
iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”,
L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”,M., N.G., S.H.“.
O altă persoană care a confirmat faptul că inculpatul a făcut parte
din gruparea infractI.ală condusă de fratii B.a fost şi martora C.I.E., care
la data de 30.08.2005, a declarat următoarele:
,, ....Aşa cum am arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi
S.C. să meargă la datornici şi să-i determine să restituie împrumutul,
însă fără a folosi violenţa, şi aici amintesc : L.I., zis I., G.C., zis M., F.B. şi
alte persoane pe care deocamdată nu mi le amintesc.
Dintre persoanele care acţI.au cu violenţă, în asemeN.situaţii, la
comanda fraţilor B., amintesc : G.F. zis B., „F.”, care şi la rândul său
avea formată o brigadă pentru asemeN.acţiune, G.C., zis „M.”, precum şi
agenţi de pază angajaţi la firma „G.” al cărei patron era B.I..
Referitor la această firmă de pază „G.” cunosc că N.C. coordona
activitatea acestei firme, la început prin L.I., zis I., iar ulterior prin
intermediul altei persoane de încredere din antuR.ul acesteia, pe nume
G.F. zis B.. ”
Inculpatul G.C., de asemeN.un membru al grupării infracţI.ale
conduse de fratii B.a declarat, la data de 25.08.2004, următoarele:
„..Pe F.B., îl cunosc din copilărie şi ştiu că este hoţ de buzunare,
fiind condamnat de mai multe ori pentru astfel de fapte. Are o ţinută
atletică. Ştiu că avea o legitimaţie şi o insignă de la o fundaţie antidrog
pe care scria „agent special”. Era un om de încredere al lui N. şi s-a
ocupat, cred că în calitate de director de firmă „G.”.
În declaraţia din data de 17.08.2005, martorului cu identitate
protejata A.V., persO. în masura sa cunoasca activitatea infracţI.ală a
acestei grupări, a declarat următoarele:
,,....Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi
2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi
folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..
Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu
manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut
sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când
interveneau foloseau atât violenţa verbală cât şi fizică. La fiecare acţiune
de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu: bâte, săbii,
cuţite, lanţuri.
...
N.C. şi-a făcut o firmă de pază - G., pe numele soţiei sale, M..
De această firmă s-a ocupat F.B., G. şi un antrenor de lupte V..”
Fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul
A.V.a declarat urmatoarele: „Despre prietentii fratilor B.de la acea
vreme imi amintesc de ........, F.B., sotia lui F.B. era verisoara cu N., I.
B. , I.., D.S., G., V., N. a lu’ G., S.H. si N.. Indeosebi cu acesti prieteni
participa la scandaluri, talharii”.
O altă persoană în măsură să cunoască activitatea infractI.ală a
inculpatului a fost şi martorul cu identitate potejată C.V., care, la data de
07.06.2005, a declarat următoarele:
,,.....Dintre oamenii de încredere ai lui N.C. pe care i-aş caracteriza
că locotenenţi ai acestuia îi enumăr pe următorii: N., L.I. zis I., G.F. zis
B., fraţii H., A., P.C. zis „B.”, N.G. , O., „F.”, P., F., B., D.C., iar pe alţi îi
voi preciza în viitor.
G.F. zis „B.” era considerat nucleul şi pumnul de fier al grupării de
bodyguarzi care se adunau atunci când se preconiza un scandal. Şi B.
era folosit cu precădere la recuperarea unor sume de bani prin violenţă.
B. umbla înarmat cu armă de foc şi ştiu că acesta a fost implicat în fapta
reclamată de cetăţeanul israelian P., când B. şi-a declinat falsa identitate
de poliţist.”
Fiind audiat de catre instanta in sedinta publica din data de
25.11.2008 martorul C.V. a sustinut in continuare cele relatate pe
parcursul urmaririi penale, exemplificativ fiind urmatorul citat: „La G. „ era
B., N., I.., G., G. si mult mai multi, dar nu ii mai stiu pe toti...B. era
pumnul de fier al lui N., el era trimis unde era mai greu cu N. si B.”.
Martorul cu identitate potejata A.A., persoană în măsură să
cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului, la data de 16.08.2005, a
declarat următoarele:
„... În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I.
zis N.C. iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de
încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B..
F.B. a contribuit la înfiinţarea firmei G., unde am auzit că a investit şi
el nişte bani. Ştiu despre acesta că a fost hoţ de buzunare şi era trimis de
N. în mod frecvent la recuperări deoarece şi acesta avea o ţinută atletică
şi se manifesta violent. Cunosc că între N. şi B. au fost unele discuţii
legate de profitul firmei G.. F.B. avea o legitimaţie cu insignă metalică din
care rezulta că este agent antidrog.
F.B. avea asupra lui armă de foc dar fac precizarea că astfel de
arme aveau toţi membrii clanului.”
Fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul
declara urmatoarele:
„De F. B. imi amintesc ca fiind un tip atletic ,cu figura impunatoare
si care era trimis la recuperari .Toti erau trimisi la recuperari. Multi aveau
legitimatii de politisti printre care si B.”.
La data de 16.05.2006, fiind audiat în legatura cu rolul inculpatului
G.F. în cadrul grupării, martorul cu identitate protejata S.Z. a declarat
următoarele:
,,... Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul
stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru
asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi
ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V.,
G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi
primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece
întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma
împrumutată.
La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie” în
sensul că avea informaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu
carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub
presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I.,
M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului …. şi l-au
transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de bani.
În prima faza dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut suma
de 4000 euro însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului a
considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10.000 de euro. Acel
individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi
l-au băgat în maşina spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru infracţiunile
comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie individul în cauza şi-a dat seama
că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi. Banii obtinuţi
au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de euro, „M.” şi
I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000”.
Fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul
declara urmatoarele; „Talharia asupra lui P.S. a fost savarsita de I.,S.,
M., B., I. B., P.. Mai stiu despre o fapta referitoare la un baiat care lua
bani de pe carduri bancare in mod fraudulos si stiu ca I.(n.n. inculpatul
L.I. ) l-a descoperit pe acel baiat, acesta a fost luat de I.,B. si M. si
dus la hotelul lui N.. I s-a pus in vedere sa dea o suma de bani ,respectiv
4000 euro, ca altfel il bat si il tin la hotel pA. vine cu banii. In final,
tipul a fost de acord sa plateasca 4000 euro, dar a venit S. si a cerut
10000 euro si a platiti 10.000 euro... Mentin toate delcaratiile date
anterior”.
Martorul cu identitate protejata O.L.a declarat următoarele: „...
Persoanele din subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu
violenţă erau R., „F.”, I.B.V., M. şi B..”
In drept, fapta inculpatului G.F. zis „B.”, care in noaptea de
7/8.09.2003, impreuna cu alte persoane, au lipsit de libertate pe partea
vatamata P.S. in scopul de a o deposeda de mai multe bunuri,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.189 al.1,2 si
5 Cod penal.
Fapta inculpatului G.F. zis „B.” careîn noaptea de 7/8.09.2003,
impreuna cu mai multe persoane, l-au pus pe partea vatamata P.S. in
situatia de a nu se putea apara pentru a-l deposeda de mai multe
bunuri, fiind in locuinta martorei C.I., intruneste elementele constitutive
ale infractiunii prev .de art.211 alin.1,2 lit.b si al.2/1 lit.a si c C.p.
Fapta inculpatului G.F. zis B., care în perioada 2003-2004 a aderat
si a sprijinit grupul infractI.al organizat condus de inculpatii B.I. si B.V. in
scopul savarsirii de infractiuni de cele prev. de art 2 lit.b pct 1-2 din
Legea 39/2003 intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de
art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.
A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a
constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului G.F. zis „B.”, in raport de
faptele deduse judecatii, astfel incat s-a dispus condamnarea acestuia la
cate o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare au fost avute
in vedere criteriile generale prev de art 72 Cod penal, precum si
circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.
Astfel, din fisa de cazier a inculpatului a rezultat ca acesta se afla
in curs de cercetare, în dosarul nr.248/2004 al Parchetului de pe lângă
ICCJ - DIICOT, pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri in forma
continuata prev de art.2 alin.1, 2 din legea 143/2000 cu aplic art 41 alin
2 si art.75 lit.a Cod penal, fapta fata de care s-a pus in miscare
actiuN.penala la data de 18.10.2004.
Asa fiind instanţa a reţinut că inculpatul nu avea antecedente
penale la momentul solutI.arii prezentei cauze.
In speta, insa, faptele deduse judecatii se afla in concurs real,
intrucat toate au fost savarsite in aceeasi perioada de timp, iar inculpatul
nu a mai fost condamnat anterior pentru niciuna din ele.
Astfel, tinand cont de pozitia sa importanta in cadrul gruparii
infractI.ale organizate, inculpatul situandu-se in imediata apropiere a
celor 2 lideri, respectiv a inculpatilor B. I.si B.V., instanta i-a aplicat
pedeapsa inchisorii in cuantum O.at usor peste limita minima prevazuta
de textul incriminator, respectiv 6 ani inchisoare, avand in vedere acest
cuantum bland al pedepsei prin prisma lipsei antecedentelor penale.
Pentru infractiunile de lipsire de libertate si talharie savarsite
asupra partii vatamate P.S., instanta a considerat ca un cuantum al
pedepsei O.at spre minimul special prevazut de lege este suficient
pentru atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt prevazute de
disp. art.52 Cod penal, motiv pentru care i-a aplicat inculpatului doua
pedepse a câte 7 ani inchisoare, fiecare.
Inculpatul C.L.
Din probele administrate in cauza instanta a retinut ca inculpatul
C.L. este o persoană care s-a subordonat lui „N.C.”, în cadrul grupului
infracţI.al organizat, fiind folosit la recuperări şi trimis în linia întâi atunci
când era necesar să se săvârşească infracţiuni de violenţă. Se
impuN.datorită alurii sale de forţă, întrucât practica artele marţiale ca
sport preferat, şi datorită faptului că în cazul altercaţiilor era agresiv.
Prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa
definitiva prin dcizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ, inculpatul C.L.a
fost condamnat împreună cu alţi membrii ai grupului infracţI.al pentru
savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina
acestuia reţinându-se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004,
prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile
vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de
05.01.2004, împreună cu inculpatii L.I. si G. C. si B.L. F.(toţi făcând parte
dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T..
Situaţia de fapt stabilita de catre instanţe cu autoritate de lucru
judecat a fost urmatoarea:
În perioada noiembrie-decembrie 2003, inculpata M.V. A., pe
margiN.derulării unui contract comercial, a început să facă presiuni
asupra părţilor vătămate M.M. şi M.G., solicitându-le să plătească suma
de 400.000 USD. Având în vedere că părţile vătămate nu au achitat
datoria pretinsă, în această perioadă, inculpata M.V.A.a apelat, prin
intermediul prietenei sale, martora T.M., la inculpatul B.I. zis “N.C.”
despre care stia că este un membru marcant al lumii interlope şi se
poate ocupa de recuperarea acestei sume de bani. Inculpatul B.I. zis
“N.C.” l-a chemat la această întâlnire şi pe inculpatul G.C. zis „M.”,
explicându-i acestuia faptul că cele două femei au de recuperat nişte
bani şi spunându-i să se ocupe de acest caz.
În declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul G.C.
precizează referitor la discuţiile purtate cu ocazia acestei întâlniri:
„...Am înţeles că cele două femei s-au adresat lui „N.C.” în calitate
de recuperator …”.„N.C.” mi-a spus că cele două au fost „perpelite de
unul … în sensul că au fost înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu
ele, să văd care e situaţia şi să mă ocup de rezolvarea problemei. Din
discuţie era evident că rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei
de bani de la acel individ”.
Desi, cu oacazia audierii sale in sedinta publica inculpatul G.C. si
deopotriva inculpata M. V.au prezentat deformat aceasta succesiune de
evenimente, cautând sa îi dea o conotatie legală acţiunii de recuperare
in forta prin presiuni psihice si fizice a sumei de bani, actele dosarului au
dovedit ca evenimentele s-au derulat dupa cum urmează:
La data de 22.12.2003, inculpata M.V.A.s-a deplasat la fabrica
de zahăr din R., însoţită de inculpatii G.C. şi B.L. F.. Aceştia au observat
că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt pentru care
inculpatul G.C. i-a reproşat pe un ton ameninţător părţii vătămate M.M.
că vinde produse fără ştirea lor, în condiţiile în care acesta le datorează
bani, exprimându-se: ”tu îţi baţi joc de noi?”, „păi noi îţi luăm gâtul” . Tot
cu această ocazie, inculpatul G.C. a insistat ca partea vătămată să îl
însoţească în Bucureşti, pentru a semna actele de înstrăinare a fabricii în
schimbul datoriei.
În faţa refuzului exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. a
solicitat telefonic să îi fie trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că
din fabrică nu va mai ieşi nici un mijloc de transport încărcat cu marfă.
Astfel, după aproximativ două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei
autoturisme, din care au coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa
lor, au sporit starea de temere creată de inculpaţi părţilor vătămate.
Printre aceştia a fost remarcată de către partea vătămată M.M. prezenţa
inculpatului C.L..
În timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. a observat în incinta
fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a
dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate. Pentru a nu avea
probleme, martorul S.I., cel care urma sa ridice cantitatea de zahar, a dat
dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără a mai lua
zahărul. La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatul G.C.,
inculpata M.V.A.şi inculpatul B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care
sosiseră ulterior.
În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatii
G.C., C.L., B.L. F.s-au deplasat din nou la R., pentru a le pune din nou în
vedere partilor vatamate sa-şi achite datoria. Deşţi prezente în fabrica,
partile vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv
pentru care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica
în acel moment. Tot atunci inculpatul G.C. a dat dispoziţie ca pe poarta
fabricii să nu mai intre şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe
inculpatii C.L. şi B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia rămânând în
autoturismul Dacia Nova, nr.B-04-TRL aparţinând inculpatului C.L., până
în jurul orelor 18,00-19,00.
Prezenţa acestora în zona fabricii a indus părţilor vătămate o stare
de temere, fapt pentru care acestea au ieşit din fabrică pe poarta
secundară, cu un autoturism pus la dispoziţie de martorul M.S..
În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatii G.C.,
C.L. si B.L. au revenit la fabrica de zahăr, aflând de la pazN.l fabricii că
M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea, inculpatii l-au luat
cu forţa pe pazN.l D.T., care a refuzat să le permita accesul, ducându-l în
incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în unitate.
Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei
indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate,
afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de
mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii. Fiind nemulţumiţi de
faptul că nu au găsit-o pe partea vătămată M.M. în fabrică, inculpatul
C.L. a început să adreseze injurii părţii vătămate D.T. şi a prins-o de
reverele hainei, lovind-o de uşile metalice ale clădirii. Afirmaţiile părţii
vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile martorilor oculari Z.M.,
M.I.si S.D., care se aflau în acel moment în cabina de la poarta fabricii.
Declaratiile date de aceste trei martore in fata instantei de
judecata au fost apreciate ca fiind nesincere, astfel incat au fost avute in
vedere declaratiile date de ele pe parcursul urmaririi penale, unde in
mod evident au spus adevarul, deoarece depozitiile lor s-au coroborat cu
celelalte declaratii administrate in cauza pe acest aspect, de la celalalte
persoane implicate, inclusiv cu declaratiile inculpatului G.C..
Astfel, conform declaraţiei date la urmarirea penala de martora
Z.M., cei trei „au luat pazN.l de mână şi l-au dus forţat în fabrică”; „la
circa 10 minute pazN.l a revenit cu geaca ruptă şi a spus că a fost bătut
…” .
De asemenea, martora M.I.a relatat că „cei trei au intrat cu forţa
peste paznic, l-au luat pe sus (unul de un braţ, altul de celălalt braţ) şi l-
au dus în fabrică să-l caute pe D.ul M.”. „După puţină vreme a revenit
pazN.l după lanternă. Era în stare de agitaţie, tremura, geaca cu care
era îmbrăcat era ruptă, afirmând că a fost bătut de cei trei şi că el nu mai
vine că-l omoară şi-i rămân copiii pe drumuri” .
Totodată, martora S.D. a precizat: ”....Indivizii au crezut că D.ul M.
este ascuns în fabrică, au vrut să intre, pazN.l nu le-a dat voie, dar l-
au luat de braţ şi au ieşit din încăperea în care stăteam … După scurt
timp, pazN.l s-a reîntors, afirmând: ”Aoleu, îmi rămân copiii pe drumuri,
eu nu mai stau aici, a luat o lanternă şi a plecat” .
Martorul C.L., care la data respectivă a rămas să înnopteze în
cabina portarului, a arătat referitor la acest aspect: ”Am aţipit şi în jurul
orelor 22:00 a venit la mine D.T., care era speriat, mi-a spus că au
pătruns în fabrică nişte indivizi care l-au lovit şi au rămas în incinta
fabricii” .
Martorul P.G., care în dimineaţa zilei de 06.01.2004 a pR.at tura la
serviciul de pază de la partea vătămată D.T., declară că acesta „era
foarte agitat, speriat şi palid la faţă. Mi-a spus că în timpul nopţii au venit
nişte indivizi care l-au luat pe sus: „Nici nu-mi atingea picioarele de
pământ”, l-au bătut aruncându-l de o uşă metalică, toate acestea pentru
a-l determina să spună unde sunt patronii” .
În cele din urma inculpatii G.C., C.L., B.L. F.au reusit sa stea de
vorba cu partea vătămată B.A.R.(fiica părţii vătămate M.G.), într-unul din
birourile clădirii. Cu aceasta ocazie, inculpatul G.C. i-a comunicat părţii
vătămate că deţine documente din care reiese că ei sunt proprietarii
fabricii, invitând-o totodată la autoturismul cu care se deplasase la faţa
locului pentru a-i arăta actele respective.
Un aspect important, rezultat din declaraţiile martorei B.A.R.este
acela că inculpaţii G.C. şi C.L. purtau arme pe sub gecile cu care erau
îmbrăcaţi, observându-le atunci când primul i-a oferit geaca, iar în cazul
celui de-al doilea, în momentul în care acesta gesticula faţă de martorul
R.I.care a încercat sa le explice că în acel moment partile vatamate M.M.
şi M.G.. nu sunt în incinta fabricii.
Întrucât martora B.A.R.a fost de acord să vadă documentele, s-au
deplasat împreună cu cei trei la poarta fabricii, unde inculpatul G.C. a
urcat pe bancheta din spate a autoturismului ……….., care îi aparţiN.şi a
invitat-o pe martoră să urce pentru a-i arăta actele, deschizându-i
cealaltă portieră. În acelaşi timp, inculpatul B.L. F.s-a deplasat lângă
autoturism cu intenţia de a urca la volan, iar inculpatul C.L. s-a postat în
spatele martorei.
În acest moment, la poarta fabricii şi-au făcut apariţia şi martorii
B.A.V.(fratele martorei) şi R.I., iar primul dintre aceştia a mers lângă
autoturism şi a luat-o pe martoră de mână, spunându-i să se ducă în
curtea fabricii.
După ce martora a plecat, martorul B.A.V.le-a spus celor trei că a
chemat poliţia, situaţie în care inculpatul C.L. a afirmat că ei sunt de la
poliţie, arătându-i totodată pistolul pe care îl purta pe sub geacă. De
asemenea, tot la indicaţia inculpatului C.L., inculpatul B.L. F. a luat din
maşină o legitimaţie cu insignă şi a arătat-o martorilor de la distanţă.
Inculpatul G.C. i-a ameninţat pe cei prezenţi, adresându-li-se:
”astăzi aţi scăpat, dar de mâine nu veţi mai scăpa”, după care cei trei au
plecat cu autoturismul Mercedes.
La scurt timp de la acest incident, dându-şi seama de gravitatea
faptelor sale, inculpatul G.C. a încercat să ia legătura cu martorii prezenti
la faţa locului care în schimbul unor sume de bani le-a cerut, că în cazul
în care vor fi chemaţi în instanţă să declare că nu au văzut când a fost
bătut pazN.l.
Relevantă în acest sens a fost declaratia martorei S.D. care a
relatat următoarele: ”....M-a întrebat dacă am văzut că l-a bătut pe
paznic, eu i-am spus că am văzut doar când l-a luat de mână şi a plecat
cu el din încăpere. Acesta a scos o bancnotă de 500.000 lei pe care nu
am vrut să o iau, dar a insistat şi am luat-o. Individul a scos o legitimaţie
… cineva a spus că este legitimaţie de poliţist. … După ce individul a
plecat, m-am gândit că mi-a dat banii pentru că dacă o să fiu chemată la
tribunal să spun că nu am văzut când a fost bătut pazN.l”.
Intr-adevar martora, fiind audiata in faţa tribunalului, nu a mai
sustinut declaratia prerzentata mai sus, schimbandu-si depozitia in
sensul dorit de inculpatul G. C..
Martora P.S.precizat că a primit şi ea suma de 500.000 lei de la
inculpat, crezând că sunt banii cuveniţi pentru munca depusă la fabrica
de zahăr.
Tot astfel, în declaraţia dată, martora S.E.a arătat: ”Acesta i-a dat
suma de 500.000 lei lui S.D. ca să spună că nu l-a văzut pe paznic, dar
S.D. i-a răspuns că într-adevăr ea nu l-a văzut pe paznic când a fost
bătut dar l-a văzut când a venit tremurând, afirmând că a fost bătut de
acei indivizi” .
Pentru această faptă, inculpatul C.L.a fost condamnat la două
pedepse cu închisoare de 2 ani şi 6 luni, respectiv 7 ani pentru
savarsirea infractiunilor prev de art.194 alin.1 Cod penal si respectiv de
art.189 alin.1 si 2 Cod penal, prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului .......- Sectia I Penală, ramasă definitiva prin decizia penala
nr.769/4.03.2008 a ICCJ. În final s-a stabilit ca pedeapsa rezultanta
pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare, sporită până la 8 ani
inchisoare, redusă în apel la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni inchisoare, care
a ramas definitiva.
In raport de condamnarea anterioara la pedeapsa inchisorii de 6
luni aplicata prin sentinta penala nr.2309/31.10.2002 a Judecatoriei
Brasov, definitiva prin decizia penala nr 499/20.06.2003 a Curtii de Apel
Brasov, inculpatului, care a beneficiat de gratierea conditI.ata a acestei
pedepse in baza Legii 543/2002, i s-a revocat beneficiul gratierii
conditI.ate conform art.10 din Legea 543/2002, adăugându-se pedeapsa
de 6 luni inchisoare la fiecare dintre cele 2 pedepse aplicate prin
sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, stabilindu-se doua
pedepse a câte 3 ani inchisoare si respectiv 7 ani si 6 luni inchisoare.
Astfel, modul în care au acţI.at inculpaţii ca „locotenenti” ai unei
„brigăzi” conduse de inculpatul G.C., aşa cum acesta din urmă a definit
grupul pe care l-a condus, faptul că acestea au purtat armă, au avut o
atitudine intimidantă, prin modul de manifestare (au stat pe parcursul
unei zile întregi la poarta fabricii, au prezentat legitimatii false de ofiteri
de poliţie) a făcut ca activitatea infracţI.ală a acestora să fie privită ca
una a unor membri ai unei grupări cu caracter mafiot, nefiind de
conceput ca astfel de asocieri de persoane să desfăşoare activităţi de
genul celor arătate, fără a ţine seama de regulile de convieţuire socială,
de existenţa unor forţe de ordine chemate să asigure respectarea
acestora.
Instanţa a reţinut din cele de mai sus că inculpatul C.L.este o
persO. de încredere pentru liderul acestei grupări infracţI.ale, fiind
apreciat de acesta datorita rezultatelor inculpatului pe plan sportiv care a
practicat o perioada lunga de timp arte martiale. Totodată, inculpatul este
cunoscut ca o persoană violentă care impuN.respect şi prin aspectul
fizic, fapt pentru care era solicitat de liderii grupării atunci când se
preconizau acţiuni în forţă sau prin intimidare, aşa cum s-a vazut in
situatia descrisa mai sus.
În sensul celor de mai sus a fost intregul probatoriu administrat in
cauza, atat pe parcursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare
judecatoreasca.
Relevanţă in acest sens a prezentat convorbirea telefonică din data
de 26.07.2003, dintre inculpatul B.V. zis „S.C.” si numitul „Ioan”.
La data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V.,
persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului
C.L., a declarat următoarele: ,,.. R., C.L., B. sunt sportivi care erau
chemaţi atunci când se preconiza o bătaie sau încăierare, aceştia fiind
chemaţi la nevoie de „F.”. Cei trei sportivi pe care i-am menţI.at în caz de
nevoie puteau la rândul lor să solicite prezenta altor persoane dispuse să
participe la bătăi. ”
Audiat fiind in fata instantei, martorul cu identitate protejată C.V. şi-
a mentinut declaratiile date pe parcursul urmaririi penale.
In drept, fapta inculpatului C.L.care in perioada 2002-2004 a
aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de fratii B.I.
si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale prin savarsirea de
infractiuni din cele prev.de art.2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3
din Legea nr.39/2003.
A.lizând ansamblul materialului probator administrat in cauza, atat
pe parcursul urmaririi penale, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului in raport de
fapta dedusa judecatii, respectiv infractiuN.prev. de art.7 alin.1-3 din
Legea 39/2003, motiv pentru care l-a condamnat pe inculpatul C.L. la o
pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare a avut in vedere
criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, precum si circumstantele
reale si personale ale săvârsirii faptei, inclusiv actele în circumstantierele
depuse la dosar, respectiv: caracterizarea de la administratorul blocului
unde domiciliaza, dovada practicării unui sport de performanta cu bune
rezultate si a prestarii unor activitati de paza la Pro TV si Cazino Palace.
Astfel, instanta a apreciat ca un cuantum al pedepsei de 7 ani si 6
luni inchisoare corespunde scopurilor pedepsei ,astfel cum sunt stabilite
in cuprinsul disp.art 52 Cod penal.
Avand in vedere ca infractiuN.pentru a fost condamnat inculpatul în
primă instanţă in prezenta cauza comporta, in opinia instantei, o
nedemnitate in pastrarea gR.lui militar, ce implica apartenenta la
institutia Armatei Romane, in baza art.67 Cod penal s-a dispus
degradarea militara a inculpatului .
S-a constatat totodata ca fapta prev. de art.7 din Legea 39/2003
este concurenta cu faptele prev. de art.189 alin.1 si 2 C.p. si art.194
alin.1 Cod penal, pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta
penala 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia
penală nr.769/4.03.2008 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie si a
descontopit pedepsele aplicate pe care le-a repus in individualitatea lor,
respectiv doua pedepse a cate 3 ani inchisoare si 7 ani si 6 luni
inchisoare, rezultate ca urmare a revocarii gratierii conditI.ate a pedepsei
de 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2309/2002 a
Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.499/20.06.2003 a
Curtii de Apel Brasov.
În baza art 10 din Legea 543/2002 a revocat gratierea conditI.ata
a pedepsei de 6 luni inchisoare aplicate prin sentinta susmenţI.ată si a
adaugat aceasta pedeapsa si la pedeapsa aplicată in prezenta cauza.
În baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod penal au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 8 ani închisoare ca pedeapsa rezultanta principala si
pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a
si b Cod penal pe timp de 4 ani si degradarea militara.
Inculpatul C.S.zis ‘’F.” a fost de-al treilea membru al grupării lui
„F.”, persoană pe care inculpatul D.S. se putea baza.
Din actele de urmarire penala a rezultat ca prin rechizitoriul
109/P/2004 inculpatul C.Ş. a fost trimis în judecată alături de alte
persoane pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate şi santaj, în
sarcina acestuia reţinându-se că la data de 03.03.2004, împreună cu
mai multe persoane, a lipsit de libertate şi constrâns prin folosirea de
acte de violenţă şi ameninţări pe partea vătămată D.I.A. să scrie o
chitanţă prin care aceasta recunoştea o datorie inexistentă de 5.500
USD.
Astfel, partea vătămată D.I.A. a precizat că inculpatul C.Ş. „era în
legătură cu toţi cei care au fost prezenţi în acel bar” unde a fost bătut,
fiind totodată una dintre persoanele care l-au lipsit de libertate şi l-au lovit
împreună cu ceilalti inculpati în gaR.ul ce-i apartiN.inculaptului D.S.. Cu
privire la acelaşi inculpat, partea vătămată a mai precizat că acesta este
cel care a fost trimis de inculpatul D.S. să cumpere o sticlă de vodcă din
care apoi a fost obligat să bea pentru a-l determina să semneze o
chitanţă din care reiesea că partea vătămată îi datora inculpatului
A.V.R.suma de 5.500 USD. Inculpatul C.Ş. a asistat la toată acţiuN.şi,
deşi partea vătămată nu a putut preciza dacă a fost lovit şi de către
acesta, l-a văzut ţinând tot timpul, în mână, o bară metalică.
Tot din declaraţiile părţii vătămate mai rezultă că în timp ce era
bătută în imobilul din str. ............, inculpatul C.Ş. râdea, iar la un moment
dat, ceilalţi inculpaţi l-au îndemnat să întreţină relaţii sexuale orale cu
partea vătămată, însă acesta a refuzat, motivând că îi este jenă.
Prezenţa inculpatului C.Ş. la locul faptei a fost confirmată şi de
învinuitul A.V.R., care a precizat că în încăperea în care a fost bătută
partea vătămată se mai aflau inculpaţii R.L., D.S. zis „F.” şi C.Ş..
Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa
cu inchisoarea de 8 ani prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului .......- Sectia I Penală, redusă în calea de atac a apelului la 7
ani închisoare, retinându-se cu autoritate de lucru judecat urmatoarea
situatie de fapt:
In toamna anului 2003 martorul (in cauza de fata) A.V.R.a
achizitI.at de la inculpatul R.L.un autoturism …….. Odata cu
autoturismul, martorul A.V.R.a primit certificatul de inmatriculare si cartea
de identitate in care figura ca proprietar B.S.. Cu aceasta ocazie, A.V.R.
a aflat ca persO. care figura ca proprietar al masinii era decedata din
anul 2002. In aceasta situatie, a fost solicitat martorul B.S..ca sa
recomande pe cineva care „se pricepe la înmatriculari”, fiind în acest
context recomandat D.I.A., care, contra unei sume de bani, a acceptat sa
rezolve problema inmatricularii autoturismului in .......pe numele
martorului A.V.R.o.
In acest scop, la data de 25.02.2004 cei doi mentI.ati mai sus s-
au deplasat la …….. pentru rA.erea autoturismului ……., pe drum partea
vatamata primind o procura autentificata de BNP P.T.din care rezulta ca
proprietarul autoturismului, B.S. îl imputerniceste pe A.V.R.sa se ocupe
de rA.erea masinii.
Desi cunostea ca procura si contractul de vanzare-cumparare sunt
false, acesta fiind de altfel si scopul pentru care a apelat la serviciile
numitului D.I.A., martorul A.V.R.s-a prezentat la Serviciul de Evidenta
Informatizata a Persoanei Calarasi si a solicitat rA.erea autoturismului,
insa lucratorii din cadrul acestei institutii au sesizat faptul ca
documentele sunt false si au anuntat organele de politie (aceste
aspecte facând obiectul unui dosar separat).
Pentru situatia creata, care s-a soldat cu indisponibilizarea
autoturismului Mercedes al martorului A.V.R., a fost gasit responsabil
numitul D.I.Andrian, care a fost somat sa plateasca suma de 5.500
dolari, ca despagubire pentru imposibilitatea folosirii masinii. Martorul
B.S., care la randul sau a fost gasit vinovat de situatia creata cu
autoturismul, i-a solicitat numitului D.I.A. sa se intalneasca toti 3, A.ca
inclusiv cu martorul A.V.R.pentru a lamuri situatia. Ajungând la locul de
intalnire pe ………., A.V.R.l-a invitat si pe inculpatul R.L.la intalnire, iar in
jurul orelor 17,00 a sosit si partea vatamata D.I.A., care era insotit de
martora C. C.V., gasindu-l la locul intalnirii pe martorul B.S.. Dupa cateva
momente langa acestia au oprit trei autoturisme in care se aflau intr-unul
A.V.R., in altul inculpatul R.L.cu inca 3 persoane si in cel din urma
autoturism alte 2-3 persoane. Ocupantii acestor autoturisme au coborat
si i-au inconjurat pe martorul B.S..si pe partea vatamata D.I.A., iar
inculpatul R.L.a inceput ca adreseze injurii si reprosuri martorului B.S.,
facand confuzie intre acesta si partea vatamata D.I.A.. La semnul facut
de martorul A.V.R., care i-a aratat ca persO. vizata este D.I.A.,
inculpatul R.L.a sesizat confuzia si a adresat imediat acelasi repros partii
vatamate D.I.A.. Partea vatamata a fost imobilizata si urcata in
autoturismul Mercedes pe bancheta din spate, fiind inconjurata de alti doi
indivizi. Acestia s-au deplasat la Restaurantul „L.T.” de pe ……., fiind
urmariti de martorul A.V.R.si de ceilalti indivizi care venisera cu cel de al
treilea autoturism BMW.
In incinta loC.lui partea vatamata a fost amenintata si i s-au
adresat injurii, reprosuri, dupa care a fost lovita cu pumnii si picioarele,
solicitandu-i-se sa achite suma de 8500-9000 dolari.
Totodata, unul dintre indivizi i-a luat din buzunarul hainei partii
vatamate buletinul de identitate, permisul de conducere si talonul masinii,
constatand ca are o masina Dacia, model vechi, care nu prezinta interes
pentru ei, dar si-au notat adresa de domiciliu a partii vatamate pentru a
sti unde sa o gaseasca.
Inculpatul D.S.intrat la un moment dat in local si a pR.at
„anchetarea” partii vatamate propunand acesteia sa se deplaseze la un
notar sau avocat pentru a redacta un inscris din care sa rezulte ca partea
vatamata recunoaste datoria fata de numitul A.V.R., dar in continuare
partea vatamata a fost scoasa din acel loc public, pentru a nu fi
observate agresiunile de catre eventuali martori, care puteau sa apara in
local si a fost dusa intr-un gaR. situat in …….., ce apartiN.inculpatului
D.S.. Aici era asteptat de catre acesta, care purta o pereche de manusi
de box si i s-a adresat: „Te-am pacalit, eu sunt avocatul !”. Apoi partea
vatamata a fost introdusa intr-un birou si aici a fost lovita cu pumnii in
cap de inculpatul D.S., care l-a trimis ulterior pe inculpatul C.S.sa
cumpere o sticla de vodca. In acest timp, inculpatii D.S.si R.L.au
continuat sa loveasca pe partea vatamata D.I.A. cu o planetara la talpi,
iar ceilalti o loveau cu picioarele peste corp. In aceste imprejurari partea
vatamata a fost de acord sa scrie o chitanta prin care se obliga sa
restituie numitului A.V.R.un imprumut de 5500 dolari si in ipoteza in
care nu ar putea restitui aceasta suma, se obliga sa isi vanda un ochi
sau un rinichi. In acest timp, inculpatul D.S.fortat-o pe partea vătămata
să bea vodca, vărsând totodată bautura si pe hainele acesteia. Dupa
redactarea inscrisului D.I.A. a fost din nou deplasat la Restaurantul
„L.T.” cu autoturismul Mercedes, in aceleasi conditii in care a fost adus,
A.ca cu o geaca pe cap pentru a nu recunoaste traseul parcurs. De la
acest restaurant numitul A.V.R.i-a condus cu autoturismul propriu pe
D.I.A.si pe prietena lui, martora C.C. V., in zona ……, de unde
plecasera intial, iar acestia s-au deplasat cu ajutorul martorului F.A. intr-o
comuna de langa ….., fiindu-le frica sa mai ramA. acasa.
Din probe a rezultat că inculpatul C.S.fost un alt membru al
,,brigăzii” aflată sub conducerea inculpatului D.S., aspect recunoscut
chiar de acesta din urma în declaratia din data de 31.03.2006 si
mentinuta pe parcursul cercetarii judecatoresti, actI.and la cererea si
sub indrumarea liderului direct, A.ca al inculpatului D.S..
De altfel, din declaratia martorului cu identitate protejata, S.Z., care
a fost audiat in sedinta publica din 25.11.2008, a rezultat ca inculpatul
C.S., zis „F.”, facea parte din brigada lui „F.”, martorul aratand
urmatoarele: „Pe „F.” îl stiu ca dadea bani cu dobanda, iar in cazul in
care omul nu dadea banii la timp, folosea violenta. Avea o brigada
formata din „B.” (n.n. inculpatul R.B.), „F.” (n.n. inculpatul C.S.), „C.” (n.n.
inculpatul P.C.S.), P. si cam atat din cate imi amintesc eu.
In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului C.S.zis „F.”, care în
perioada 2003-2004 a aderat si a sprijinit grupul de crima organizata
format din D.S., R.L., R.B. si P.C.S., actI.ând in mod coordonat in scopul
comiterii de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea
39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin.1-3 din Legea
nr.39/2003.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat în cauza, atat
pe parcursul urmaririi penale, cat si la cercetarea judecatoreasca,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului în raport de
fapta dedusa judecatii, respectiv art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, motiv
pentru care l-a condamnat pe inculpatul C.S.la o pedeapsa cu
închisoarea, având în vedere criteriile generale de individualizare prev.
de art.72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si
personale ale savarsirii faptei.
Astfel, tinând cont ca din fisa de cazier judiciar a inculpatului a
rezultat ca acesta a mai fost anterior condamnat prin sentinta penala
nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasă definitivă prin decizia
penală nr. 769/4.03.2008 a I.C.C.J., pentru infractiunile de santaj si
lipsire de libertate, instanta a retinut ca aceste fapte sunt concurente cu
infractiuN.dedusa judecatii in cauza de fata, dând eficienta juridica
institutiei concursului de infractiuni.
În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru
infractiuN.prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003, instanţa s-a O.at la
pedeapsa de 7 ani închisoare pe care a considerat-o ca fiind
corespunzătoare atingerii scopurilor pedepsei, stabilite în cuprinsul
disp.art 52 Cod penal si in concordanta cu nevoile de reeducare ale
inculpatului.
Constatând că fapta dedusa judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin
decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J., instanţa de fond a descontopit
pedeapsa rezultanta în pedepsele compO.nte ce au fost repuse in
individualitatea lor iar conform art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal si art 35
Cod penal au fost contopite pedepsele, inculpatul urmand sa execute
pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare si pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod
penal, pe timp de 4 ani.
Instanţa de fond a reţinut că inculpatul B.L.F. a fost unul dintre
oamenii de încredere ai liderului acestui grup infracţI.al, fiind o persoană
apreciată de acesta datorită faptului că răspundea cu promptitudine ori
de câte ori era solicitat, dar şi datorită rezultatelor pe care inculpatul le
avea pe plan sportiv, fiind practicant de arte marţiale. Acesta, împreună
cu inculpatul C.L., un alt sportiv de performanta, aveau o pozitie
privilegiata în cadrul grupului în sensul că se subordonau în mod direct
inculpatului B.I., având chiar posibilitatea să se antreneze în sala de
sport pe care acesta o amenajase la domiciliul său.
De altfel, acesta a fost motivul pentru care inculpatul G.C. a apelat
la cei doi în cazul săvârşirii şantajului în dauna părţilor vătămate M.M. şi
M.G., precum şi la săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în dauna
părţii vătămate D.T.. Inculpatul C.L. şi inculpatul B.L., au fost de acord
având în vedere faptul că întreaga acţiune a fost comandată de
inculpatul B.I..
Astfel, la data de 22.12.2003, inculpata M.V.A.s-a deplasat la
fabrica de zahăr din R., însoţită de inculpatii G.C. şi B.L. F. care au
observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt
pentru care inculpatul G.C. i-a reproşat pe un ton ameninţător părţii
vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor în condiţiile în care
acesta le datorează bani. Tot cu această ocazie, inculpatul G.C. a
insistat ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti, pentru a semna
actele de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei. În faţa refuzului
exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. a solicitat telefonic să îi fie
trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că din fabrică nu va mai ieşi
nici un mijloc de transport încărcat cu marfă. Astfel, după aproximativ
două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei autoturisme, din care au
coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa lor, au sporit starea de
temere creată de inculpaţi părţilor vătămate. În timp ce se afla la poartă,
inculpatul G.C. a observat în incinta fabricii un autotir pregătit pentru
încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a dat dispoziţie să nu mai fie scos
nimic din unitate. Pentru a nu avea probleme, martorul S.I., cel care
urma sa ridice cantitatea de zahar, a dat dispoziţie ca autotirul să
părăsească incinta fabricii, fără a mai lua zahărul. La scurt timp după
aceasta au plecat şi inculpatii G.C., M.V.A.si B.L. F., precum şi ceilalţi
indivizi care sosiseră ulterior.
În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatii
G.C.,C.L., B.L. F.s-au deplasat din nou la R., pentru a le pune din nou în
vedere partilor vatamate sa-şi achite datoria. Desi prezente în fabrica,
partile vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv
pentru care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica
în acel moment. Tot atunci inculpatul G.C. a dat dispoziţie ca pe poarta
fabricii să nu mai între şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe
inculpatii C.L. şi B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia rămânând în
autoturismul …… aparţinând inculpatului C.L., până în jurul orelor 18,00-
19,00. În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatii G.C.,
C.L. si B.L. au revenit la fabrica de zahăr aflând de la pazN.l fabricii că
M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea inculpatii l-au luat
cu forţa pe pazN.l D.T. care a refuzat să le permita accesul, ducându-l în
incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în unitate.
Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei
indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate,
afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de
mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii. Fiind nemulţumiţi de
faptul că nu au găsit-o pe partea vătămată M.M. în fabrică, inculpatul
C.L. a început să adreseze injurii părţii vătămate D.T. şi a prins-o de
reverele hainei, lovind-o de uşile metalice ale clădirii.
Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile
martorilor oculari Z.M., M.I.si S.D., date in cursul urmăririi penale, care se
aflau în acel moment în cabina de la poarta fabricii; de declaraţiile
martorului P.G., care în dimineaţa zilei de 06.01.2004 a pR.at tura la
serviciul de pază de la partea vătămată D.T..
În cele din urma inculpatii G.C., C.L., B.L. F.au reusit sa stea de
vorba cu partea vătămată B.A.R.(fiica părţii vătămate M.G.), într-unul din
birourile clădirii. Cu aceasta ocazie, inculpatul G.C. i-a comunicat părţii
vătămate că deţine documente din care reiese că ei sunt proprietarii
fabricii, invitând-o totodată la autoturismul cu care se deplasase la faţa
locului pentru a-i arăta actele respective. Întrucât martora B.A.R.a fost de
acord să vadă documentele, s-au deplasat împreună cu cei trei la poarta
fabricii, unde inculpatul G.C. a urcat pe bancheta din spate a
autoturismului ……, care îi aparţiN.şi a invitat-o pe martoră să urce
pentru a-i arăta actele, deschizându-i cealaltă portieră. În acelaşi timp,
inculpatul B.L. F.s-a deplasat lângă autoturism cu intenţia de a urca la
volan, iar inculpatul C.L. s-a postat în spatele martorei. În acest moment,
la poarta fabricii şi-au făcut apariţia şi martorii B.A.V.(fratele martorei) şi
R.I., iar primul dintre aceştia a mers lângă autoturism şi a luat-o pe
martoră de mână, spunându-i să se ducă în curtea fabricii. După ce
martora a plecat, martorul B.A.V.le-a spus celor trei că a chemat poliţia,
situaţie în care inculpatul C.L. a afirmat că ei sunt de la poliţie, arătându-i
totodată pistolul pe care îl purta pe sub geacă. De asemenea, tot la
indicaţia inculpatului C.L., inculpatul B.L. F. a luat din maşină o
legitimaţie cu insignă şi a arătat-o martorilor de la distanţă.
Inculpatul G.C. i-a ameninţat pe cei prezenţi după care cei trei au
plecat.
Apartenenţa inculpatului B.L. la grupul inculpatului B.I. zis „N.C.”, a
fost dovedită de convorbirile telefonice (din data de 30.03.2004, purtate
intre inc. B.I. si UN D.) care au reliefat că acesta se baza pe inculpatul
B.L. zis „L.”:
„...Il trimit pe L.”... ”N.: Bă L.le, ăla trebuie bătut rău de tot. Că pe
ălalaltul îl bat eu. Trebuie bătut rău. „..”
Despre rolul inculpatului B.L.în cadrul grupului infarctI.al organizat
condus de inculpatul B.I. zis „N.C.” a fost si convobirea telefonica purtata
între acesta din urmă si inculpatul G.C. zis „M.”. Pozitia de subordonare
a inculpatului B.L.in cadrul gruparii infractI.ale conduse de inculpatul B.I.
a rezultat si din convorbirea telefonica de data de 14.09.2003, purtată
intre cei doi.
Aceleasi aspecte au rezultat si din convorbirile telefonice din data
de 14.09.2003 dintre inculpatii D.S. zis „F.” si B.L.zis L., pe de o parte si
B.I. si D.S.pe de alta parte.
Referitor la aceaste convorbiri telefonice, inculpatul D.S., fiind
audiat pe parcursul urmaririi penale, a făcut următoarele precizari:
„.... În vara anului 2003, îmi amintesc faptul că un prieten G. C., un
apropiat al lui „N.C.”, fusese bătut de „D.S.” din zona ...., motiv pentru
care, la solicitarea lui „N.” ne-am strâns mai mulţi indivizi pentru a merge
şi a-l răzbuna pe C..Astfel, la data şi ora respectivă, am fost sunat de „L.”
care mi-a spus că „N.” a fost de acord să mergem peste „D.S.” pentru a-l
bate.
Pentru a mă asigura că cele relatate de „L.” sunt adevărate, l-am
sunat personal pe „N.” care mi-a confirmat acest lucru.”
La data de 16.05.2006, cu ocazia audierii, martorul cu identitate
protejată S.Z. a făcut unele precizări, pe care le-a mentinut si cu ocazia
audierii sale de catre instanta de judecata in sedinta publica din
25.11.2008:
„... Începând cu anul 2000 la această grupare infracţI.ală au aderat şi
alte persoane dintre care amintesc pe :… „N. a lu G.”, G., R., L.zis
,,L.,, ...
Din actele dosarului a rezultat ca în mod constant inculpatul s-a
sustras urmăririi penale, motiv pentru care a fost trimis in judecata în
lipsă în această cauză si nici nu s-a prezentat pentru a fi audiat in fata
instantei de judecata. De altfel, din verificările organelor de poliţie a
rezultat că a plecat din România, imediat după ce au fost O.te primele
arestări în această cauză.

În drept s-a apreciat că fapta inculpatului B.L., care in perioada


2003-2004 a aderat si sprijinit grupul infractI.al organizat condus de
inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale prin
savarsirea de infractiuni din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea
39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7
alin.1-3 din Legea 39/2003.
Fapta inculpatului B.L., care în L. decembrie 2003 împreuna cu
inculpatii G.C. si C.L.s-au deplasat la cererea liderului grupului infractI.al
organizat, B.I., la Fabrica de Zahar din ..... unde au amenintat-o pe
partea vatamata M.M. in vederea recuperarii unei datorii, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii de santaj prev de art.194 alin 1
Cod penal.
Fapta inculpatului B.L.care la data de 5 ianuarie 2004, impreuna cu
inculpatii G.C. si C.L., s-au deplasat la F.Z.din ..... in vederea recuperii
unei datorii de la partea vatamata M.M., unde au agresat si lipsit de
libertate personalul de paza - pazN.l D.T., intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prev de art
189 alin 1 si 2 Cod penal.
A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza,
instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului in raport de
faptele deduse judecatii, astfel incat a dispus condamnarea acestuia, in
baza textelor legale incriminatoare la pedepse al caror cuantum a fost
stabilit pe baza criteriilor generale prev de art 72 Cod penal, cu luarea in
considerare a tuturor aspectelor care circumstantiaza savarsirea
faptelor.
Instanta a avut în vedere ca inculpatul a depus la dosar probe în
circumstantiere din care a rezultat ca a avut o bună conduită anterior
săvârsirii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, aspecte care au
rezultat din caracterizările depuse la dosar, alaturi de copia diplomei de
obtinere a centurii maro in arte martiale. In aceste conditii, instanta a
apreciat ca un cuantum al pedepsei O.at catre minimul special prevazut
de lege este suficient pentru reeducarea inculpatului, asigurand
indeplinirea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt acestea reglementate in
cuprinsul disp. art.52 Cod penal.
Constatând că faptele deduse judecatii au fost savarsite in concurs
real, in baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod penal au fost contopite
pedepsele aplicate pentru fiecare dintre faptele reţinute in sarcina sa,
inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani
inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a si b Cod
penal, pe timp de 3 ani.
Privitor la masurile asiguratorii dispuse pe parcursul urmaririi
penale, instanta de fond, in raport de solutia de condamnare pronuntată
in privinta tuturor inculpatilor, cu execeptia inculpatei M. V., in privinta
careia insa nu au fost luate masuri asiguratorii, în baza art.13 din Legea
nr.39/2003 rap la art.118 lit.e Cod penal a dispus confiscarea
următoarelor bunuri de la următorii inculpati:
- suma de 350 franci elvetieni (CHF), suma indisponibilizata prin
instituirea sechestrului asigurator de la inculpata V.A..
- de la inculpatul B.I. imobilul situat in ......., …… si respectiv imobilul
situat in ………., dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare
autentificat sub nr.1521/23.04.2003.
- de la inculpatul B.V. bunul imobil situat in ….., dobandit prin contractul
de vanzare –cumparare autentificat sub nr.1255/6.11.2003 ,precum si
suma de 7.990.000 ROL.
- de la inculpata S.S. autoturismul marca ………, cu numar de
identificare …., carte de identitate …. an de fabricatie ….
- de la inculpata S.A. imobilul situat in Bucuresti, str ............ nr.28
sector 5.
- de la inculpatul U.C.imobilul situat in Bucuresti, str.Cascadei nr.17,
sector 5, numai pentru cota 3/8 .
- de la inculpatul D.S. imobilul situat in …..; imobilul situat in …, numai
in cota de 50%, acesta fiind in indiviziune cu S.L., dobandit in baza
contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2309/30.06.2003;
imobilul situat in …., dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare
autentificat sub nr.1153/28.08.2003, precum si suma de 40 euro.
- de la inculpatul S.S. 320 mO.de din metal galben, inscriptI.ate pe
fata cu „50 PESOS , 37,5 gr.ORO PURO , 1821-1947„ , iar pe verso
sunt inscriptI.ate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257 , lot
„….”.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatand ca partea
vatamata P.S. s-a constituit parte civila in cauza, solicitand restituirea
bunurilor care i-au fost sustrase cu ocazia savarsirii infractiunii de
talharie din noaptea din 7/8.09.2003, a carei victima a fost, Tribunalul, in
baza art 346 Cod pr.penală,14-15 Cod penal, rap la art 998 si urm Cod
civil a admis, in parte. actiuN.civila a partii civile P.S.si in baza art 357
alin 2 lit.e Cod pr.penală a dispus restituirea catre partea civila P.S. a
urmatoarelor bunuri: bijuterii – grup 243, lot „P.” constand in inele din
metal alb (aur) cu mai multe pietre mici de culoare alba si atasate
trei lantisoare din zale conice cu bulbi in terminatie, masa brută -9,71
grame; inel din metal galben (aur) cu piatră mare de culoare albastru,
masa bruta -3,23 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur)
cu sistem de prindere în formă alungită si încovoiată, masa brută -
3,38 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem
de prindere în formă de triunghi cu câte două filigrame în lateral,
masa brută -2,32 grame ; o pereche de cercei din metal de culoare
alb (aur) cu sistem de prindere în ax. care prezintă câte două
lănţişoare cu terminaţie bulb, masa brută - 2,73 grame ; un cercel din
două piese din metal de culoare alb (aur) şi respectiv galben (aur) cu
sistem de prindere, masa brută - 1,47 grame.
Totodată, instanţa a menţinut masurile asiguratorii dispuse in
cauza şi masurile de siguranta privind confiscarea speciala a bunurilor
la care s-a făcut referire in cuprinsul sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti-sectia I-a penala, astfel cum au ramas
definitivă prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a Inaltei Curte de
Casaţie şi Justiţie care se refera la inculpatii din prezenta cauza,
pentru a fi avute in vedere disp.art.35 alin.4 si 5 Cod penal la
emiterea noilor mandate de executare a pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apeluri:
- Ministerul Public -Parchetul de pe lângă I.C.C.J. DIICOT,
- inculpaţii B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M..,
P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C..,
V.A., D.S., S.S., S.A., A.I., S.G.A., C.S., R.B., P.C.S. şi partea
vătămată P.S..
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă I.C.C.J. Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
critică soluţia primei instanţe sub două aspecte:
- greşita achitare a inculpatei M.A. V.pentru săvârşirea infracţiunii
prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 şi
- greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. şi
Ş.G.A..
Cu privire la primul motiv de apel se arată, în dezvoltarea
motivelor depuse în scris la dosar, că instanţa de fond a interpretat
greşit materialul probator al cauzei despre care consideră că nu susţine
concluzia că activitatea inculpatei ar reaL.elementul material al
infracţiunii în vreuna din modalităţile alternative şi nici elementul
subiectiv cerut de lege, lipsind intenţia. Mai arată apelantul Ministerul
Public că din sintagma „grup infracţI.al organizat", definită de legiuitor ca
fiind „grupul structural, format din trei sau mai multe persoane care
există pentru o perioadă şi acţiO.ază în mod coordonat în scopul
comiterii uneia sau mai multor infracţiuni", se desprind următoarele
trăsături: grupurile sunt constituite din mai mulţi infractori (trei sau mai
multe persoane), au o structură bine definită, reguli de comportare şi
acţiune; grupurile respective îşi propun să săvârşească infracţiuni;
activitatea grupului urmează a se desfăşura pe o perioadă mai
îndelungată şi în mod coordonat, ceea ce presupune asigurarea de
informaţii, de mijloace de executare şi de valorificare a produselor
rezultate din infracţiuni; scopul grupărilor criminale este obţinerea de
profituri maxime într-un timp cât mai scurt posibil; grupările criminale îşi
concentrează activitatea spre acele tipuri de activităţi care aduc profituri
mari şi rapide.
Potrivit art. 2 lit. b pct.4 din Legea 39/2003, infracţiuN.de şantaj
face parte din infracţiunile grave, care pot constitui scop al grupului
infracţI.al organizat, pentru această infracţiune fiind prevăzute mai multe
modalităţi normative, respectiv iniţierea sau constituirea unui grup
infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui
astfel de grup.
Arată apelantul că din definiţia legală a acestei infracţiuni rezultă că
legiuitorul pe lângă incriminarea activităţii desfăşurată de iniţiatorul unui
grup infracţI.al, a înţeles să includă în conţiN.l acesteia şi activităţile
desfăşurate de persoane care, deşi nu au avut nicio contribuţie la
punerea bazelor activităţii unui astfel de grup, ulterior, prin faptele lor, fie
au sprijinit în orice mod activitatea grupului, fie au aderat la această
activitate în vederea realizării scopului infracţI.al, A.că obţinerea directă
sau indirectă a unor beneficii financiare sau a altor beneficii materiale.
Definiţiile legale ale infracţiunii de crimă organizată sunt completate
pentru aspectele ce o caracterizează şi de doctrina juridică, în sensul că
preocuparea grupurilor constă şi în: folosirea oricăror mijloace pentru
atingerea scopurilor grupului şi pentru asigurarea disciplinei interne şi a
secretului acţiunilor (O.ţiunilor) infracţI.ale; ascunderea surselor de venit
şi reciclarea banilor proveniţi din O.ţiuni criminale, prin înfiinţarea de
societăţi comerciale cu aparenţă de legalitate sau prin alte modalităţi:
investiţii în O.ţii comerciale, bancare, de asigurări.
Ministerul Public susţine că activitatea infracţI.ală a inculpatei M.V.
se circumscrie atât modalităţii de aderare la grupul infracţI.al organizat,
cât şi modalităţii de sprijinire a activităţii acestui grup în vederea obţinerii
directe de beneficii financiare. Astfel, participarea inculpatei la săvârşirea
infracţiunii de şantaj sub forma instigării şi vinovăţia acesteia au fost
stabilite cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre judecătoreşti
definitivă de condamnare iar probatoriul administrat în prezentul dosar o
prezintă pe inculpată în calitate de „abonată" la serviciile prestate de B.I.
şi grupul infracţI.al coordonat şi condus de acesta, etapele acestei
activităţi fiind distincte.
În primă etapă M.V. a apelat la B.I. pentru a-şi regla neînţelegerile
pe care le avea cu părţile vătămate M.M. şi M.G., prin utilizarea unor
O.ţiuni în forţă, situate în afara legii, în schimbul unui comisI.de 30% din
suma totală recuperată. In ceea de a doua etapă inculpata i-a coordonat
şi condus pe inculpaţii C.L., L.I. şi G.C. în perioada decembrie 2003
-ianuarie 2004, şi prin ameninţare şi violenţă a încercat să le determine
pe cele două părţi vătămate să-i restituie o sumă de bani. S-a stabilit că
fiecare deplasare la fabrica de zahăr a avut loc la iniţiativa inculpatei,
discuţiile purtate cu părţile vătămate fiind conduse de aceasta, iar
atitudiN.agresivă şi violentă a celorlalţi inculpaţi a fost determinată în
mod direct de către inculpată.
Aşa fiind, apelantul apreciază că motivarea instanţei de fond în
sensul că inculpata nu ar aparţine grupului infracţI.al organizat condus
de inculpatul B.I. este neconformă realităţii, în condiţiile în care M.V. a
acţI.at în cadrul grupului aproximativ o lună, iar în această perioadă a
acţI.at ca un înlocuitor la comandă a inculpatului B.I., coordonând
personal întreaga activitate infracţI.ală desfăşurată de inculpaţii C.L., L.I.
şi G.C. la R.. Se mai susţine faptul că deşi ulterior inculpata nu a mai
acţI.at în cadrul grupului condus de inculpatul B.I., acest lucru nu înlătură
în nici un mod activitatea sa distinctă de aderare şi sprijinire a activităţilor
infracţI.ale desfăşurate în numele şi în folosul său material, injust, direct
şi imediat.
Privitor la cel de-al doilea motiv de apel - reprezentat de greşita
individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. şi Ş.G.A. –
Ministerul Public arată că instanţa de fond nu a ţinut seama de
dispoziţiile art.72 Cod penal. Avându-se în vedere gravitatea faptelor
săvârşite de cei doi inculpaţi, apelantul apreciază că trebuia să primeze
circumstanţele reale de comiterea a faptelor de către aceştia faţă de
circumstanţele lor personale, participaţia fiecăruia dintre ei având
aceeaşi importanţă, încadrându-se în mod necesar în lanţul cauzal al
activităţii penale. Din modalitatea concretă de desfăşurare a actelor
materiale ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor a reieşit faptul
că, fără concursul vreunuia dintre inculpaţi, nu ar fi fost favorizată
întinderea faptelor pe o perioadă îndelungată, consecinţele ar fi avut alte
valenţe, mult diminuate sau chiar inexistente. Mai mult, cei doi inculpaţi
au avut o poziţie procesuală de negare a faptelor, aceştia dovedind că
nu înţeleg nici la acest moment să-şi asume responsabilitatea pentru
faptele comise.
Soluţia primei instanţe este criticată pentru aceea că a dat eficienţă
numai circumstanţelor personale ale celor doi inculpaţi, O.ându-se spre
pedepse în cuantum îndreptat spre minimul special prevăzut de lege,
suspendând totodată condiţI.at executarea acestora, pedepsele aplicate
fiind nejustificat de blânde, N.ând în considerare gR.l de pericol social
concret al faptelor comise de inculpaţi, numărul mare de persoane
incluse în activităţile de proxenetism, şi nici beneficiile materiale deosebit
de ridicate obţinute de aceştia în urma comiterii infracţiunilor.
Se apreciază că scopul preventiv şi educativ al pedepselor aplicate
nu va putea fi atins, acestea fiind lipsite de orice finalitate practică, cei
doi inculpaţi nefiind îndepărtaţi din mediul care a reprezentat un factor
favorizant al activităţii infracţI.ale, neexistând nicio garanţie că aceştia nu
îşi vor continua activitatea aducătoare de venituri însemnate.
Pentru motivele arătate, în baza art.379 pct.2 lit.a) Cod pr.penală,
se solicită admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei primei
instanţe şi, rejudecând, pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.
Apelul inculpatei V.A. vizează pedeapsa aplicată pe care o
consideră ca fiind prea mare, apreciind că, în realitate, este o victimă
întrucât nu a săvârşit acte în vedere constituirii grupului infracţI.al
organizat şi nici nu a determinat pregătirea constituirii respectivului grup
ci se poate aprecia că aderarea sa la acest grup a avut loc în mod
accidental, nefiind de ignorat nici vârsta sa – de circa 20 ani la momentul
când a cuunoscut unele dintre persoanele aparţinând grupului. Mai arată
apelanta că in raport de gR.l său de participare pedeapsa este
exagerată, acesta făcând trimitere la pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru
infracţiuN.scop.
Inculpatul B.I. critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi
netemeinicie, sub mai multe aspecte.
1. În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar (filele
111-121 vol.I ds.apel) se solicită încetarea procesului penal în temeiul
art.11 pct.2 lit.b rap la art. 10 lit.f Cod pr.penală întrucât, în legătură cu
fapta dedusă judecăţii, există autoritate de lucru judecat, problema
existenţei grupului infracţI.al organizat fiind rezolvată prin hotărâre
judecătorească definitivă dată în cauza ce a avut ca obiect toate
infracţiunile scop la care se face referire în prezenta cauză.
Cu privire la acest prim motiv de apel se arată că deşi prin
rechizitoriul din 2004 inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru
săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 alin.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003,
fapta de constituire a unui grup infracţI.al organizat a fost descrisă în
actul de sesizare astfel că instanţa de la acea vreme (Tribunalul
Bucureşti) a fost sesizată şi cu această ultimă faptă potrivit art.317 Cod
pr.penală, chiar dacă P.ul nu a indicat şi încadrarea juridică în
dispozitivul rechizitoriului. Se mai arată că instanţa, astfel sesizată cu
toate faptele (printre care şi cele prev.de art.211, 189, 215, 194, 329,
264 Cod penal, etc.) descrise în rechizitoriu, avea indatorirea de a pune
în discuţie încadrarea juridică a tuturor faptelor expuse de P. în actul de
investire iar faptul nepunerii în discuţie a încadrării juridice pentru
această faptă conduce la concluzia că instanţele au socotit în cauza
finalizată prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti că nu
există infracţiuN.prev.de art.7 alin.1 şi 3 din Legea 39/2003.
Pe de altă parte, arată apelantul, prin decizia pronunţată de Curtea
de Apel Bucureşti (în apelul promovat impotriva susmenţI.atei sentinţe
penale), decizie menţinută in recurs de către I.C.C.J. s-a tratat problema
existenţei unui grup infracţinal organizat şi în urma unei A.lize amănunţite
a probelor dar şi a noţiunii de „grup infracţI.al organizat” s-a stabilit, cu
autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de lipsire de
libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui grup infracţI.al organizat din care
inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în
mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale.
2. În cel de-al doilea motiv de apel inculpatul B.I. solicită achitarea
fie în temeiul art.10 lit.a Cod pr.penală fie al art.10 lit.c Cod pr.penală.
Prima variantă a achitării – art.10 lit.a Cod pr.penală - se referă la
inexistenţa vreunui grup infracţI.al organizat care să fi avut ca scop
săvârşirea infracţiunilor pentru care toţi inculpaţii au fost deja condamnaţi
definitiv, în condiţiile în care problema grupului infracţI.al organizat a
făcut obiectul A.lizei celor două instanţe în legătură cu toate infracţiunile
de lipsire de libertate în mod neleG.dar şi în legătură cu toate
infracţiunile săvârşite de inculpatul B.I..
Arată apelantul că toate probele pe care se intemeiază acuzarea in
cauza de faţă sunt cele administrate în cauza precedentă (ce a avut ca
obiect infracţiunile scop), probe ce au fost obţinute în mod neleG.şi pe
care instanţele care au judecat infracţiunile scop nu le-au folosit.
Faptul că nu există nicio probă care să susţină acuzarea
inculpatului in sensul constituirii de către acesta a unui grup infracţI.al
organizat conduce la concluzia inexistenţei faptei şi implicit la soluţia de
achitare.
Se mai solicită achitarea in temeiul art.10 lit.c Cod pr.penală
întrucât la dosarul cauzei nu sunt probe că inculpatul B.I. ar fi constituit şi
organizat un grup infracţI.al şi nici că a aderat sau ar fi sprijint un astfel
de grup. În susţinerea acestei afirmaţii se arată că in perioada 2002-
2004, in care a fiinţat pretinsul grup infracţI.al, inculpatul B.I. a comis o
complicitate la şantaj prev.de art.26 rap la art.194 alin.1 Cod penal şi o
infracţiune de favorizare a infractorului prev.de art.264 Cod penal, dintre
care numai prima face parte din infracţiunile scop prev.de art.2 lit.b din
Legea nr.39/2003, punându-se întrebarea cum este posibil ca tocmai
liderul fondator al „grupului infracţI.al” să participe doar la săvârşirea
uneia dintre infracţiuni dar şi aceea de o gravitate mult redusă faţă de
cele ale celorlalţi inculpaţi.
3. Cel de-al treilea motiv de apel al inculpatului B.I. vizează
nelegalitatea pedepsei ce i-a fost aplicată motivat de aceea că instanţa
fondului a stabilit o pedeapsă mai mare decât sancţiuN.prevăzută de
lege pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului
infracţI.al organizat - în speţă şantajul prev.de art.194 alin.1 Cod penal
pentru care legea prevede pedeapsa maximă de 7 ani închisoare.
4. Prin cel de-al patrulea motiv de apel, inculpatul arată că în mod
mod greşit instanţa de fond a reţinut în încadrarea juridică dată faptei
ambele forme ale stării de mare recidivă, respectiv art.37 lit.a şi b Cod
penal iar ulterior, prin incheierea din 19.06.2009 îndreaptă „eroarea
materială” conform disp.art. 195 Cod pr.penală deşi în cauză nu este
vorba despre vreo eroare materială. Subliniază apelantul inculpat că
faptele pentru care a fost condamnat prin sentinţele penale nr.204/2003
şi nr.966/2005 sunt in concurs real cu cea pentru care este judecat in
prezenta cauză iar pentru celelalte condamnări s-a implinit termenul de
reabilitare aşa incat, conform art.38 alin.1 şi 2 Cod penal la stabilirea
stării de recidivă nu se ţine seama de acestea.
Solicită înlăturarea aplicării art.37 Cod penal.
5. În ultimul motiv de apel, inculpatul critică pentru nelegalitate şi
netemeinicie soluţia de confiscare a celor două imobile proprietatea sa
asupra cărora în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr.147/2004 din
06.07.2005 fusese instituit un nou sechestru asigurător deşi prin sentinţa
nr.966/2005, Tribunalul Bucureşti ridicase sechestrul asigurător instituit
de parchet asupra imobilului din ………..
In susţinerea acestui motiv de apel inculaptul arată că instanţa de
fond a dispus confiscarea celor două imobile fără a motiva în vreun fel
luarea acestei măsuri. Mai precizează apelantul că nu există nicio
dovadă că aceste două imobile au fost dobândite prin săvârşirea
infracţiunii dar nici că ar fi fost achiziţI.ate cu sume dobândite prin
săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 alin.1 din Lg.39/2003 ori prin
săvârşirea faptei de complicitate la şantaj ca infracţiune scop.
Solicită înlăturarea măsurii confiscării şi ridicarea sechestrului
asigurător instituit prin ordonanţa nr.147/P/2005 a Parchetului de pe
lângă I.C.C.J. asupra imobilelor – proprietate inculpatului B.I., situate in
……
Prin motivele comune de apel, depuse în scris la dosarul cauzei
(vol I ds.apel, filele 307-323, inculpaţii B.I. şi B.V. formulează critici atât
cu privire la latura penală a cauzei cât şi la cea civilă, apelanţii făcând
referire la o serie de elemente de fapt şi de drept care, în opinia lor,
concură la dovedirea greşelilor de judecată comise de prima instanţă şi
care dovedesc indubitabil modul in care instanţa a apcliat in cauză
dispoziţii şi instituţii juridice care nu se pot reţine, precum şi motivări
netemeinice; modalitatea eronată de soluţI.are a laturii penale sub
aspectul calculului pedepselor şi a soluţI.ării laturii civile. În esenţă, se
arată că:
- prima instanţă a ignorat cu desăvârşire cele mai elementare norme de
imparţialitate apreciind in mod părtinitor că probele au fost legitim
strânse, iar convorbirile telefonice sunt valide şi pot fi utilizate intrucât
conţin indicii privind săvârşirea de infracţiuni, in condiţiile în care
înregistrările convorbirilor telefonice nu se regăsesc la dosarul cauzei
lipsind şi autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice dar şi
suportii oriG.li de stocare a acestor convorbiri, informaţii care nu au fost
niciodată declasificate aşa cum rezultă din răspunsurile trimise de către
Cabinetul P.ului general, respectiv de către S.R.I şi de Guvernul
României, ataşate la dosarul nr. 27733 al Curtea de Apel Bucureşti
Sectia a II-a Penală. Se solicită admiterea apelului şi în fond restituirea
cauzei la P. în raport de disp.art.332 alin.2 Cod pr.penală pentru
refacerea urmăririi penale şi a actului de sesizare;
- în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că în cauză există elemente
care completează înregistrările şi acestea pot fi reţinute in mod
coroborat, indiferent dacă au fost leG.ori nu obţinute, câtă vreme conţin
elemente de natură a dovedi existenţa unor infracţiuni;
- instanţa de fond in mod greşit a respins cererea de expertizare a
mijloacelor tehnice folosite la interceptarea comunicaţiilor dintre inculpaţi
şi a calificat-o ca fiind o încercare de tergiversare a aflării adevărului şi
de pR.ngire nejustificată a procedurii în condiţiile în care, în realitate, o
asemeN.constatare era necesară pentru a demonstra autenticitatea şi
validitatea informaţiilor cuprinse in transcrierea convorbirilor telefonice;
- in mod eronat tribunalul a respins cererea de schimbare a incadrării
juridice dată faptelor reţinute in sarcina inculpaţilor in art.323 Cod penal,
- în mod neleG.s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător şi luarea
măsurii confiscării speciale prev.de art.13 din Legea nr.39/2003, deşi s-a
reţinut că nu a fost comisă o infracţiune de patrimoniu.
Inculpatul D.S. (fila 127 vol.I, ds.apel) critică soluţia instanţei de
fond pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând admiterea căii de atac,
desfiinţarea sentinţei atacate şi in fond reindividualizarea pedepsei prin
acordarea efectelor cuvenite aplicării prevederilor art.9 lit.a şi b din
Legea nr.39/2003 şi a disp.art.19 din Legea nr.682/2002.
Inculpatul Ş.G.A., (filele 261-266 vol I ds.apel) prin apelul formulat
în cauză, solicită desfiinţarea hotărârii atacate şi în fond achitarea sa în
temeiul art. 10 lit.c Cod pr.penală întrucât din întreg probatoriul
administrat nu rezultă că a comis fapta pentru care a fost trimis în
judecată, întreaga sa acuzare bazându-se pe supoziţii, deduceri ilogice
şi dirijarea unor mărturii prin mijloace neprofesI.ale. Proba pe care
acuzarea se sprijină este înregistrarea convorbirii dintre inculpat şi
martora C.T.. din data de 28.02.2004 - pe care inculpatul o apreciază ca
nefiind concludentă, în primul rând acesta manifestând dubii cu privire la
legalitatea modului în care a fost transcrisă convorbirea iar in al doilea
rând considerând că din reproducerea convorbirii nu rezultă comiterea
faptei reţinute în sarcina sa – al cărei conţinut, în opinia apelantului, nu
se coroborează cu declaraţia numitei C.T...
Mai arată apelantul că au fost nesocotite disp.art.68 Cod pr.penală,
asupra martorelor U.N., C.O.. şi B.L.fiind exercitate presiuni pentru a
declara într-un anume fel dorit de organele de cercetare penală iar
declaraţia martorei C.T.. din 06.06.2004 este contrazisă de declaraţia
ulterioară a acesteia din 14.06.2006.
Inculpaţii B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. critică sentinţa
Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub
următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):
- instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod
eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au
fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu
trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente
disp.art.197 alin.2 Cod pr.penală.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de fond,
in cazul inculpatului B.V., a schimbat, printr-o incheiere de îndreptare
eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in
locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun
disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul
inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale
reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.
- nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi
minori (art.40 din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea
judecării acestor cauze de către complete specializate pentru
minori şi familie, ceea ce atrage, in opinia apelanţilor, incidenţa
disp.art.197 alin.2 Cod pr.penală;
Privitor la acest motiv de apel se arată că din incheierile
premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinăţei nu
rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de
genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004.
- încălcarea disp.art.354-356 Cod pr.penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod
pr.penală;
- încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor.
Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată că în mod
neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor telefonice
purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale
convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire penală
cu o parte din inculpati sau cu martorii, în perioada 2002—2004, pot fi
folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizatiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau inlăturate din ansamblul probator intrucât contravin
disp.art.64 Cod pr.penală şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului. În raport de aceste susţineri se solicită casarea cu
trimitere spre rejudecare la instanţa de fond pentru administrarea de
probe noi.
Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, imprejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând in acest mod
instanţa a incălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat
şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod
pr.penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei
de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit
art.287 Cod pr.penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea
adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de
a audia toţi inculpaţii în cauză.
- instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile
comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se
circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod
neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării
juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in
infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a
dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea
infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă,
că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice
formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni,
pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică
reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus
condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei
aspecte: este imprecisă - nu se face disctie intre formele infracţiunii
prev.de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma
iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la
momentul in care se constituie structura, aşa incat incriminarae acestor
activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi,
reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale;
între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat
şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele
inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii
prev.de art.323 Cod penal.
În legătură cu această susţinere se arată că sub nicio formă nu se
poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup
infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor
scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost
urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din
aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul
că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at
sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor
infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci
de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o
pluralitate constituită.
O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a
neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi
constituit scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la
incălcarea disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare
rezultă că pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de
constituire de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul
prevăzut de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.
- Inculpatul B.V. a solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a
rap. la art.10 lit.d Cod pr.penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de
proxenetism, prev.de art.329 alin.1 Cod penal.
In susţinerea acestui motiv de apel se arată că din probele
administrate in cauză nu rezultă că inculpatul B.V. ar fi acţI.at cu intenţia
de a obţine beneficii materiale ca urmare a săvârşirii prostituţiei de către
R.M. şi R.C., latura subiectivă a infracţiunii nefiind astfel intrunită. Dintr-o
altă perspectivă se precizează că in speţă nu s-a făcut dovada existenţei
unei legături de cauzalitate intre faptele celor două prostituate şi sumele
de bani ce au fost folosite la achiziţI.area diferitelor bunuri in sensul că
sumele respective de bani provin din practicarea prostituţiei, astfel că
prezumţia de nevinovăţie nu a fost răsturnată nici cu privire la acest
aspect.
Cum probele in acuzare nu au un caracter cert, nefiind decisive ori
sunt incomplete, instanţa neîntemeindu-şi soluţia de condamnare pe
probe certe, sigure şi complete de vinovăţie, se solicită instanţei de
control judiciar să dea eficienţă principiului „in dubio pro reo”, îndoiala
operând în favoarea inculpatului şi, pe cale de consecinţă, să pronunţe
achitarea acestuia.
Inculpatul B.I. G.critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate
şi netemeinicie (filele 58-61 vol.II ds.apel), aspectele vizate fiind
următoarele:
1. greşita încadrare juridică dată faptelor reţinânute în sarcina sa,
respectiv săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 189 alin.1,2, 5 Cod penal şi
tâlhărie prev.de art.211 alin.1,2 lit.b şi alin.2 1 lit.a şi c Cod penal, în
opinia inculpatului, încadrarea corectă fiind cea prev.de art.189 alin.2
Cod penal.
2. nelegalitatea hotărârii constând în aceea că nu a soluţI.at fondul
cauzei, respectiv în considerente instanţa reţine două fapte iar în
dispozitiv este condamnat pentru una singură,
3. nelegala sa condamnare pe baza reţinerii unei situaţii de fapt care nu
rezultă din probele administrate.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că acuzarea se
bazează în principal pe declaraţiile martorei C.I. – persoană interesată in
menţinerea calităţii de martor ina cest proces penal; declaraţiile
coinculpaţilor D.S. şi G.C. care neagă participarea lor la faptă dar care
nu se coroborează cu alte mijloace de probă.
Deoarece participarea sa este neprobată, inculpatul solicită
achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.c Cod pr.penală.
4. cuantumul pedepsei aplicate de prima instanţă. Apelantul inculpat
solicită redozarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului acesteia pe
care o apreciază ca fiind prea mare in raport de faptul că nu este
cunoscut cu antecedente penale.
Apelul inculpatului G.C. vizează individualizarea pedepsei
aplicate în cauză, acesta apreciind că aplicarea de către instanţa de fond
a unei pedepse apropiate de maximul special este nejustificată prin
raportare la disp.art.72, 74 Cod penal şi art.52 Cod penal. Mai mult –
arată apelantul – instanţa nu trebuie să ignore perioada lungă de timp
scursă de la momentul creării situaţiei de fapt supuse A.lizei, faptele
P.cându-se între 2003-2004, rezonanţa socială negativă fiind mult
diminuată, nemaiputându-se discuta, după aproape 6 ani, de o lezare
puternică a valorilor sociale ocrotite de lege. Se solicită admiterea
apelului, desfiinţarea hotărârii şi in fond reducerea cuantumului pedepsei
aplicate către minimul special.
Inculpatul S.S., prin calea de atac promovată solicită, de
asemenea, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. În susţinerea
cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele care
caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, cu posibilităţi de reintegrare,
care a inţeles pe deplin consecinţele faptelor sale şi care a avut o
contribuţie redusă la comiterea lor, prin raportare la alţi inculpaţi, se
poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins şi in condiţiile diminuării
cuantumului pedepsei către minimul special.
Apelantul inculpat R.L. critică soluţia instanţei de fond, în primul
rând pentru greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de
art.7 din Legea nr.39/2003 în cauză nefiind intrunite elementele
constitutive ale acestei infracţiuni, din materialul probator nerezultând cu
certitudine existenţa unui grup infracţI.al organizat in inţelesul dat noţiunii
de art.2 lit.a din aceeaşi lege. Cel de-al doilea motiv de apel vizează
individuzalizarea pedepsei arătând că in mod greşit instanţa de fond nu a
reţinut in favoarea sa şi circumstanţele atenuante prev.de art.74 lit.a şi c
Cod penal, ce ar fi avut drept consecinţă coborârea pedepsei sub
minimul special prevăzut de lege sau stabilirea ca modalitate de
executare suspendarea sub supraveghere prev.de art.86 1 Cod
pr.penală.
Solicită admiterea căii de atac, desfiinţarea sentinţei apelate şi, în
fond, in principal achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală iar in
subsidiar reducerea pedepsei prin reţinerea în favoarea sa a
circumstanţelor atenuante prev.de art.74 lit.a şi c Cod penal cu aplicarea
art. 81 sau 861 Cod penal.
Prin apelul declarat, inculpatul G.E. critică hotărârea pronunţată
de instanţa de fond în primul rând pentru aceea că nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluţia, respectiv nu prevede ce fapte a săvârşit
inculpatul ori prin ce activităţi a sprijinit grupul infracţI.al, nefiind descrisă
in mod clar situaţia de fapt. În al doilea rând, sentinţa este criticată şi
pentru greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului pe care
acesta o consideră a fi mult prea aspră în raport de toate circumstanţele
reale şi personale - necunoscut cu antecedente penale, cu bune referiţe
pentru perioada executată în Penitenciarul ........, având un loc de muncă
dar şi un copil minor în întreţinere, apreciind că scopul pedepsei poate fi
atins şi fără privarea sa de libertate, în condiţiile art.81, 86 1 ori 866 Cod
penal.
Inculpatul A.I.a solicitat instanţei de prim control judiciar admiterea
apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi in fond, achitarea sa in temeiul
art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.a Cod pr.penală, întrucât fapta reţinută în
sarcina sa nu există.
In dezvoltarea motivului de apel inculpatul arată că din probele
administrate in cauză rezultă că nu se face vinovat de comiterea faptei
reţinute în sarcina sa, invocând în susţinerea celor afirmate decizia
nr.38/01.03.2001 emisa de SC C. H. SA din care rezultă că incepând cu
01.03.2002 consumaţia obligatorie pentru clienţii Discotecii H. este în
valoare minimă de 1.500.000 lei vechi pentru fiecare masă ocupată, taxa
fiind deci instituită de conducerea unităţii iar nu de el personal. Mai arată
apelantul că nu era singurul şef de sală de la aceea vreme, in unitate
funcţI.ând 3 şefi de sală, prin rotaţie, toţi cu aceleaşi atribuţii de
coordonare a bunului mers al activităţii compexului in ansamblul său.
Inculpatul S.M.arată, prin apelul formulat, că hotărârea atacată
este netemeinică motivat de faptul că in mod neleG.i s-a aplicat o
pedeapsă pentru infracţiuN.prev.de art. 7 alin.1 şi 3 din Legea nr.
39/2003. Astfel, arată apelantul, prin rechizitoriul din 2004 Tribunalul
Bucureşti a fost sesizat cu privire la mai multe fapte, printre care şi fapta
de constituire a unui grup infracţI.al organizat, insă instanţa a apreciat că
aceasta nu există, chiar dacă P.ul nu a indicat şi incadrarea juridică in
dispozitivul actului de sesizare. Mai mult, prin decizia Curtea de Apel
Bucureşti menţinută in recurs de I.C.C.J. a fost tratată problema
existenţei grupului infracţI.al organizat stabilindu-se cu autoritate de lucru
judecat că nu s-a acţI.at in cadrul unui grup din care inculpaţii să facă
parte iar infracţiunile au fost comise in condiţiile pluralităţii ocazI.ale.
Se arată că lipseşte modalitatea de determinare a structurii de
comandă şi a celei de execuţie, atât P.ul cât şi prima instanţă reţinând
eronat că faptele s-ar circumscrie existenţei unui grup delimitat, „grupul”
pretins nefiind stabilit precis cu roluri şi funcţii şi nici măcar ca şi
compO.nţă, toate rezoluţiile infracţI.le fiind luate de fiecare inculpat in
mod intamplator, atunci cand se decidea să comită fapte prevăzute de
legea penală şi care nu aveau legătură cu alţi inculpaţi. Faţă de acestea,
apreciază apelantul inculpat nu sunt intrunite cerinţele textu.lui de lege
incriminator.
Inculpatul solicită achitarea sa in temeiul art. 10 lit.d ori art. 10 lit.a
Cod pr.penală, iar în cazul in care nu este primită această apărare,
solicită incetarea procesului penal pentru existenţa autorităţii de lucru
judecat, in temeiul art.10 lit.j Cod pr.penală. În cazul in care se reţine
vinovăţia sa in comiterea infracţiunii pentru care a fost trimis in judecată,
inculpatul solicită instanţei de apel reducerea pedepsei aplicate la un
cuantum apt să răspundă exigenţelor prev.de art.7 alin.2 din Legea
nr.39/2003, respectiv să i se aplice o pedeapsă de până la 6 ani
închisoare.
Inculpatul D.A. solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei
atacate şi in fond achitarea sa in temeiul art.22 pct.2 lit.a rap la art. 10
lit.c Cod pr.penală intrucât nu săvârşit faptele pentru care a fost
condamnat in primă instanţă. Apelantul inculpat precizează, in esenţă, in
dezvoltarea motivelor de apel depuse in scris la dosar că tribunalul a
incadrat faptele reţinute in sarcina sa in infracţiuN.prev.de art.329 alin.1
şi 2 Cod penal, la reţinerea situaţiei de fapt bazându-se pe o serie de
declaraţii lovite de nulitate, bazându-se pe mărturia cel puţin dubitaB. a
martorului cu identitate protejată S.Z..
Fără a solicita reindividualizarea pedepsei, apelantul inculpat arată
că instanţa de fond nu a avut in vedere la dozarea pedepsei existenţa
unor circumstanţe atenuante in ceea ce îl priveşte, respectiv: buna sa
conduită şi lipsa antecedentelor penale, la momentul pronunţării hotărârii
fiind implinit termenul de reabilitare de drept.
Inculpatul L.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată şi a
cerut redozarea pedepsei aplicate pe care o consideră excesivă .
Inculpatul C.L.critică hotărârea deoarece în mod greşit s-ar fi
dispus condamnarea sa câtă vreme nu sunt dovezi care să probeze
infracţiuN.de crimă organizată, astfel că se impune soluţia de achitare, în
baza art. 10 litera a cod proc. pen.
Inculpatul I.D. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii invocând existenţa autorităţii de lucru judecat şi
cerând rejudecarea cazului său, iar în subsidiar a solicitat
reindividualizarea pedepsei aplicate, cerând să fie redusă la minim.
Inculpatul M.. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa în
baza art. 10 litera a cod proc. pen. deoarece în prima parte din
rechizitoriu nu se face nicio referire la persO. sa, în plus încadrarea
juridică dată faptei este greşită, fiind în realitate vorba despre
infracţiuN.prev. de art. 323 cod penal. Totodată invocă existenţa
autorităţii de lucru judecat.
Inculpatul B.R.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa
deoarece faptele imputate nu au fost probate, iar în cazul în care vor fi
valorificate probele aşa cum au fost expuse de P.i să se reţină
contribuţia sa redusă şi să fie dispusă o pedeapsă cu suspendare.
Inculpatul P.A. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate
şi netemeinicie, sub mai multe aspecte. A subscris la apărările formulate
de fraţii B., reiterând:
a). nulitatea incheierii de îndreptare a erorii materiale,
b). încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea primei instanţe este criticată
şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi
penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de
publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6
paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor
fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a
subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva
dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor,
aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a
combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
c). renunţarea în mod eronat la audierea tuturor martorilor şi
aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 Cod proc. pen.;
d). inculpatul a mai solicitat trimiterea cauzei spre rejudecate sau
pronunţarea soluţiei achitării sale;
e). a susţinut şi existenţa autorităţii de lucru judecat.
Inculpatul B.L.a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată dar şi a
celorlalte fapte dând eficienţă declaraţiilor unui singur martor (D.), astfel
a solicitat să fie achitat pentru toate infracţiunile.
Inculpatul G.Ş. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa
deoarece faptele imputate nu au fost probate. Susţine că era un apropiat
al familiei B., se ocupa de transportul copiilor lor fără să fi comis
infracţiuni, iar în cazul în care vor fi valorificate probele aşa cum au fost
expuse de P.i să se reţină contribuţia sa redusă şi să fie redusă
pedeapsa aplicată.
Inculpatul C.A.C.a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
apreciere a probelor şi a cerut redozarea pedepsei aplicate măcar prin
reducerea sporului.
Inculpatul C.Ş. a apelat hotărârea primei instanţe, fără însă a
indica în concret care sunt motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie,
solicitând, cu ocazia dezbaterilor în faţa Curţii, admiterea căii de atac şi
în fond, în principal, achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală iar, in
subsidiar, aplicarea unei pedepse mult diminuate faţă de cea aplicată de
instanţa de fond.
Inculpatul R.B. a declarat apel însă nu a arătat motivele de
nelegalitate şi/sau netemeinicie.
Inculpatul P.C.S., prin calea de atac promovată solicită, achitarea
sa pentru infracţiuN.de crimă organizată în baza art. 10 litera a cod proc.
pen, deoarece pentru infracţiuN.de lipsire de libertate a fost condamnat
anterior. În subsidiar, a cerut reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
În susţinerea cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele
care caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, căsătorit şi fără
antecedente penale pedeapsa aplicată este prea mare.
Partea vătămată P.S. critică soluţia primei instanţe sub aspectul
laturii civile a cauzei, arătând că solicită admiterea în intregime a acţiunii
civile şi obligarea inculpaţilor, în solidar, la acoperirea prejudiciului
material. Se solicită restituirea şi a celorlalte bijuterii, apelantul subliniind
că instanţa de fond a dispus restituirea bijuteriilor găsite in urma
percheziţiei domiciliare la inculpatul C.Ş. iar din probatoriul administrat
(declaraţii inculpaţii) rezultă că bijuteriile sale au fost găsite şi la alţi
inculpaţi. In acest sens, inculpatul precizează că instanţa de fond a
dispus restituirea unui număr de 7 bijuterii găsite la inculpatul Călin, însă
se cuvine a se dispune obligarea inculpaţilor la restituirea celorlalte
bijuterii reţinute de inculpaţii S., N., M., L., vândute de L..
Totodată, partea vătămată solicită instanţei de control judiciar să
dispună restituirea altor bunuri respectiv: a uneltelor de lucru pentru
bijuterii cu privire la care instanţa de fond nu s-a pronunţat; a altor bunuri
(genţi din piele in care se aflau bunurile, pixuri şi stilouri Mont Blanc, 16
telefoane, două perechi de ochelari, un pistol marca Cobra 9 mm, vesta
antiglonţ) precum şi a sumelor achitate de către apelant pentru
spitalizare şi tratament in sumă de 1.600 lei/lună, a sumelor sustrase ce
se aflau in posesia sa in momentul când a fost tâlhărit – 60-70.000 euro.
Apelantul solicită obligarea inculpaţilor la plata daunelor morale în
suma de 5.000 lei, necesară compensării traumei suferite de acesta.
În faţa Curţii, la data de 11.11.2009 numitul M.C.Ş.N. in nume
propriu dar şi in calitate de administrator al SC C. SRL a formulat în
temeiul art. 168 alin.1 şi art. 169 alin.1 Cod pr.penală, cerere de ridicare
a sechestrului asigurător instituit de către P. in dosarul nr. 147/D/P/2004,
asupra imobilului din …. întrucât aşa cum rezultă din sentinţa civilă
nr.5888/2007 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti nu îi mai aparţine
inculpatului D.S..
Tot astfel, numita S.L.a formulat cerere de ridicare a sechestrului
asigurător instituit de către P. in dosarul nr. 147/D/P/2004, asupra
imobilului din ……… intrucât aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr.
13117/23.02.2006 a Judecătoriei sector 5 Bucureşti, acesta îi aparţine.

Examinând sentinţa penală apelată, prin prisma tuturor


criticilor formulate, dar şi din oficiu cauza, sub toate aspectele de
fapt şi de drept, conform art. 371 Cod pr.penală, Curtea reţine
următoarele:
Hotărârea instanţei de fond este, în bună parte, nelegală, într-o alta
netemeinică, doar în privinţa a 7 din cei 32 de apelanţi fiind făcută o
corectă aplicare a dispoziţiilor legale.
Sintetizând, Curtea reţine că instanţa de fond a făcut o greşită
interpretare şi aplicare a legii, cu consecinţa aplicării de pedepse în afara
limitelor prevăzute de lege (cazul inculpatului B.I.); o greşită apreciere a
probelor administrate în faza de urmărire penală şi în faza cercetării
judecătoreşti, cu consecinţa reţinerii unor situaţii de fapt eronate ce a
avut urmare condamnarea greşită a inculpatului C.A.C., stabilirea unor
pedepse greşit individualizate, iar în privinţa multora dintre măsurile
dispuse lipsind motivarea.
Caracterul neleG.al hotărârii este dat şi de:
- folosirea ca argumente hotărâtoare pentru soluţia de condamnare în
cazul infracţiunii de crimă organizată a unor fapte pentru care instanţele
(Curtea de Apel Bucureşti prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007,
rămasă definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată
de I.C.C.J.) i-au achitat definitiv pe unii dintre inculpaţi;
- R.area, în susţinerea infracţiunii de crimă organizată, a unor depoziţii şi
discuţii telefonice apreciate în mod definitiv irelevante şi insuficiente
pentru a conduce la condamnarea unora dintre inculpaţi şi considerând
valabile probe cu privire la care, prin aceleaşi hotărâri, s-a stabilit cu
valoare de lucru judecat că sunt probe neleG.administrate;
- condamnarea pentru aceeaşi faptă a unuia dintre inculpaţi (D.A.) de
două ori, atât pentru infracţiuN.de proxenetism cât şi pentru cea de trafic
de persoane deşi Decizia pronunţată în interesul legii nr. 16/2007 de
către I.C.C.J., obligatorie pentru instanţe, exclude acest procedeu pe
situaţia de fapt dată;
Hotărârea cuprinde considerente care vor fi înlăturate, unele
străine cauzei, altele nejuridice şi de care Curtea se delimitează, aşa
cum se va arăta pe parcursul motivării deciziei.
Astfel, Curtea va cenzura referirile instanţei la persO. inculpaţilor în
partea în care depăşeşte probatoriul cauzei şi sunt rezultatul unor
raţI.amente proprii, nesusţinute de probe. Trimiterile la aspectul fizic sau
la nivelul intelectual al persoanelor se pot constitui într-un potenţial risc
de încălcare a demnităţii umane, şi, pe cale de consecinţă, o încălcarea
dispoziţiilor art. 5 1 Cod proc. pen. Este vorba despre pasaje precum:
- „există unii oameni dintre inculpaţii cercetaţi în prezenta cauză de
o perversitate, egoism, răutate şi lăcomie fără margini”;
- „maniera concretă de desfăşurare a activităţii infracţI.ale este un
aspect care conturează fizI.omia unora dintre infractori”;
- referindu-se la unul dintre inculpaţi, tribunalul notează: „persoană
cu intelect limitat” pag. 370;
- caracterizând un alt inculpat arată: „răutatea şi aroganţa inculpatei
depăşesc limitele normale” pag. 469.
De asemenea, Curtea va da o motivare proprie respingerii cererii de
expertizare a suporţilor de stocare a convorbirilor (a se vedea mai jos
pct. I) cenzurând astfel motivarea în cuprinsul încheierii interlocutorii din
data de 17 decembrie 2008 (Vol.V) prin care s-a respins respectiva
solicitare pentru că „e inutilă, deoarece rezultă din cuprinsul actelor
dosarului că s-au respectat toate garanţiile procesuale”, deoarece se
contestă chiar realitatea unor pasaje din transcrieri, ceea ce instanţa de
judecată nu ar putea stabili „din cuprinsul actelor dosarului”, fiind necesar
un examen tehnic comparativ (suporţi-convorbiri-transcrieri).
Curtea nu poate primi motivarea instanţei de respingere a unor
apărări formulate în cauză, în combaterea acuzaţiilor, dincolo de ceea ce
depăşeşte cadrul juridic, deoarece induce ideea că soluţia dată nu este
rezultatul examinării tuturor celor dezbătute în cauză, atât în acuzare cât
şi în apărare, ci rezultatul abordării cu prejudecată a unora dintre
apărările formulate. În concret, este vorba despre răspunsurile date de
instanţa de fond unor cereri formulate de apărare în sensul că:
- „apărările formulate în cauză sunt încercări penibile de a abate atenţia
de la subiect”;
- solicitările formulate prin trimitere la jurisprudenţa CEDO sunt respinse
pentru că: "în România, recurgerea la jurisdicţia bazată pe CEDO tinde
să devină un mijloc de şicană la adresa organelor judiciare”;
Curtea subliniază că pentru a asigura părţilor un proces achitabil,
judecătorul trebuie să fie şi să apară imparţial. El trebuie să îşi
îndeplinească sarcinile cu moderaţie faţă de toate persoanele implicate.
Imparţialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăţi a judecătorului
în cauza pe care trebuie să o soluţiO.ze.
Drept urmare, folosirea de către instanţa de fond, pe alocuri, a unor
argumente peste nivelul de adecvare la cerinţele procesului echitabil
sunt corectate de Curte, atât în cadrul părţii introductive cât şi în
examenul devolutiv în cazul fiecărui inculpat.

***
Curtea va examina, preliminar, unele aspecte comune surprinse în
apărările inculpaţilor, care sunt şi chestiuni prealabile şi, dacă ar fi
admise, ar face inutilă A.L.cauzei pe fond.
Astfel, va A.liza:
- chestiunile prealabile invocate vizând nulitatea hotărârii şi care
ţin de: - legalitatea administrării şi interpretării probelor. Problema
interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în cauză. Respingerea
cererilor de expertizare a mijloacelor tehnice;
- rezolvarea unor probleme de drept pe calea „încheierii de
îndreptare a erorii materiale;
- legala sesizare a instanţei din perspectiva folosirii unor
probe care nu se regăsesc la dosarul cauzei;
- problema conflictului de legi penale în timp şi corecta
încadrare juridică a faptelor de criminalitate organizată;
- autoritatea de lucru judecat;
- temeinicia acuzaţiilor; individualizarea pedepselor.

I. CHESTIUNI PREALABILE INVOCATE VIZÂND


NULITATEA HOTĂRÂRII şi care ţin de:
1). legalitatea administrării şi interpretării probelor. Problema
interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în cauză. Respingerea cererilor
de expertizare a mijloacelor tehnice.
O amplă parte a apărărilor a fost construită pe
margiN.interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în cauză. S-a susţinut că
prima instanţă a ignorat cu desăvârşire cele mai elementare norme de
imparţialitate apreciind, în mod părtinitor, că probele au fost legitim
strânse, iar convorbirile telefonice sunt valide şi pot fi utilizate în condiţiile
în care înregistrările convorbirilor telefonice nu se regăsesc la dosarul
cauzei lipsind şi autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice dar
şi suporţii oriG.li de stocare a acestor convorbiri, informaţii care nu au
fost niciodată declasificate, aşa cum rezultă din răspunsurile trimise de
către Cabinetul P.ului general, respectiv de către S.R.I şi de Guvernul
României, ataşate la dosarul nr. 27733 al Curtea de Apel Bucureşti
Secţia a II-a Penală.
S-a mai susţinut că instanţa de fond a apreciat în mod neleG.că
înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia
şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în perioada 2002—
2004 în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din
inculpaţi sau cu martorii, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul
penal în condiţiile în care autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au
fost puse la dispoziţia instanţei şi fără ca interceptările precum şi
transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de această
situaţie au solicitat să fie înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin dispoziţiilor art.64 Cod proc. pen. şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană pentru Drepturilor Omului.
În dezacord cu poziţia tribunalului, Curtea va ţine seama întru
totul de cele dezlegate, cu valoare de lucru judecat, de către Curtea de
Apel Bucureşti prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007, rămasă
definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de
I.C.C.J., în legătură cu aceeaşi problematică ridicată de apelanţi pe
margiN.aceloraşi interceptări şi înregistrări.
Astfel, nu se va ţine seama în evaluarea probatoriului de
convorbirile ce au fost interceptate/înregistrate în baza Legii siguranţei
naţI.ale nr. 51/1991 având în vedere că la dosarul cauzei nu au fost
ataşate autorizaţiile emise pentru a putea face controlul judiciar
corespunzător al acestora, dar mai cu seamă în considerarea faptului că
au fost emise de P. cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Convenţia
Europeană pentru Drepturile Omului.
Fără a R.a argumentele juridice expuse prin decizia menţI.ată,
obligatorie ulterior pentru instanţe pe problemele de drept dezlegate cu
putere de lucru judecat, trebuie arătat că statul român a continuat să fie
condamnat, cu consecvenţă, de către Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului pentru aspecte similare celor din speţa dedusă
judecăţii (interceptări şi înregistrări ale convorbirilor efectuate în baza
autorizaţiei emise de P.) amintim doar cauzele Calmanocivi împotriva
României, V. Burzo împotriva României, reţinând lipsa de independenţă
a P.ilor români care, acţI.ând în calitate de magistraţi ai Ministerului
Public, nu îndeplinesc cerinţa de independenţă faţă de executiv .
Curtea reţine că pe parcursul judecăţii, inculpaţii au contestat
legalitatea înregistrărilor susmenţI.ate, în condiţiile în care la dosar nu
exista autorizaţiile în baza cărora s-ar fi procedat la interceptarea
convorbirilor telefonice (emise in baza legii 51/1991 privind siguranţa
naţI.ală a României şi având regimul informaţiilor clasificate) şi nici
suporţii tehnici. În plus, au solicitat efectuarea unei expertize tehnice a
înregistrărilor. Or, efectuarea unei asemeN.expertize nu este posiB.,
deoarece echipamentele care trebuie expertizate sunt incluse în
categoria secretelor de stat, ceea ce a pus anterior în cauză problema
accesului unui expert independent la aceste echipamente.
În acest fel, controlul judecatoresc este exclus atât în ce priveşte
autorizarea înregistrărilor comunicaţiilor unei persoane, cât şi în
posibilitatea cenzurării ulterioare a acestor înregistrări, din punctul de
vedere al legalităţii administrării acestui mijloc de probă şi al veridicităţii
celor retinute în transcrierile înregistrărilor depuse la dosar.
Controlul judecatoresc nu trebuie să se rezume la verificarea
existenţei tuturor autorizaţiilor, în materialitatea lor, ci trebuie să aibă în
vedere si condiţiile în care acestea au fost emise şi pR.ngite.
Curtea aminteşte că înainte de a aprecia asupra valorii unei probe,
instanţa trebuie să cenzureze, sub aspectul legalităţii, mijoacele de
proba prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca proba,
câtă vreme, potrvit art.64 alin. (2) Cod proc. pen., mijloacele de proba
obtinute în mod neleG.(cazul interceptărilor obţinute în baza autorizaţiilor
emise de P. chiar şi după modificările aduse în materie prin Legea nr.
281/2003) nu pot fi folosite în procesul penal.
Drept urmare, în condiţiile în care la dosar nu există autorizaţiile
mentI.ate în procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice,
instanţele se gasesc în imposibilitatea de a cenzura legalitatea
administrării acestor mijloce de probă, părţile nu-şi pot exercita dreptul la
apărare în mod corespunzător, astfel că vor fi înlăturate din ansamblul
probatoriului, ca o garanţei a dreptului la un proces echitabil, stabilit de
art.6 din C.E.D.O.
Curtea va înlătura din ansamblul probelor invocate în acuzare şi
înregistrările audio-video ale unor dialoguri purtate în cursul cercetărilor
din faza de urmărire penala între organe de cercetare penală sau P.i cu
inculpaţii, probe excluse prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a
Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă, la a căror considerente
subscrie în totalitate, fiind vorba despre mijloace de probă obţinute cu
încălcarea dispoziţiilor legale (ex: pag. 417 motivare, ş.a.m.d).
2). rezolvarea unor probleme de drept pe calea „încheierii de
îndreptare a erorii materiale”
Prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 tribunalul,
încălcând dispoziţiile art. 195-196 Cod proc. pen. şi pe cele prev. de art.
357 Cod proc. pen., a intervenit în încadrarea juridică dată faptei pentru
care a fost trimis în judecată inculpatul B.I., suprimând incidenţa art. 37
litera a) Cod pen.
Procedura prevăzută de art. 195 Cod proc. pen. nu se poate folosi
în cazul în care greşelile pot avea consecinţe asupra răspunderii penale
a inculpatului, cum e cazul de faţă, deoarece, într-un astfel de caz
„greşeala” ce se încearcă a se îndrepta constituie o problemă de
legalitate a hotărârii pronunţate, incidenţa instituţiei „îndreptării erorii
materiale” fiind exclusă.
Drept urmare, apelul formulat de inculpatul B.I. va fi admis, iar
încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 pronunţată de Tribunalul
Bucureşti Secţia a II-a Penală va fi desfiinţată.

3). legala sesizare a instanţei din perspectiva folosirii unor probe


care nu se regăsesc la dosarul cauzei (autorizaţiile de interceptare,
suporţii oriG.li de stocare a interceptărilor convorbirilor telefonice,
informaţii care nu au fost declasificate pe parcursul procesului) ceea ce
impune, susţine apărarea, restituirea cauzei la P. în condiţiile prev. de
art. 332 alin. (2) cod proc. pen.
Curtea retine că problema legalei sesizări a instanţei pune în
discuţie condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească actul de sesizare,
atât in ce priveşte conţiN.l său, cât şi sub aspect formal.
Împrejurarea ca unele dintre probele invocate în actul de sesizare
nu au fost administrate în condiţiile legii, sau că anumite înscrisuri sau
suporţi de stocare lipsesc, nu poate duce le concluzia că instanţa nu a
fost leG.sesizată. SancţiuN.într-o asemeN.ipoteza nu poate fi nulitatea
absoluta, ci înlăturarea respectivelor mijloace de probă din ansamblul
probator ce va fi avut in vedere la soluţI.area cauzei, aşa cum s-a arătat
la pct. I.1.

II. PROBLEMA CONFLICTULUI DE LEGI PENALE ÎN TIMP ŞI


CORECTA ÎNCADRARE JURIDICĂ A FAPTELOR DE
CRIMĂ ORGANIZATĂ

Privitor la conflictul de legi în timp, Curtea reţine următoarele:


Principiul activităţii legii penale este un principiu de bază al aplicării
legii penale în timp - ce dă expresie şi decurge din principiul legalităţii -,
reglementat de art.10 Cod penal, potrivit căruia legea penală se aplică
infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Între intrarea in
vigoare şi ieşirea din vigoare, legea penală este activă, se aplică faptelor
săvârşite in acest interval de timp, aplicarea legii penale neridicând
probleme când infracţiuN.s-a săvârşit şi se judecă în timp ce este în
vigoare aceeaşi lege penală, probleme speciale ridicându-se în cazul
infracţiunilor ce încep a fi săvârşite sub incidenţa unei legi şi se
epuizează sub incidenţa altei legi, cum este cazul în speţă.
Doctrina penală şi practica judiciară sunt unanime în a aprecia că
legea aplicaB. infracţiunilor a căror consumare se întinde pe durata a
două sau mai multe legi este cea din momentul epuizării infracţiunii, a
producerii ultimului rezultat.
InfracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 este o infracţiune
continuă iar în cazul în care în timpul duratei unei infracţiuni continue se
adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare
la data când activitatea infracţI.ală s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub
imperiul căreia a început şi a durat o perioadă de timp. În aceleaşi sens
este şi practica Înaltei Curţi care, printr-o decizie de speţă (decizia
nr.2570 din 18.04.2005 a Secţiei Penale) a hotărât că legea aplicaB.
este cea în vigoare la momentul la care activitatea infracţI.ală comisivă
continuă s-a epuizat şi, in conformitate cu principiul activităţii legii penale,
s-a apreciat că activitatea infracţI.ală continuă de aderare şi sprijinire a
unui grup organizat – desfăşurată de inculpat începând din anul 2002 –
a continuat şi s-a încheiat în decembrie 2003, sub imperiul Legii
nr.39/2003 publicată la 29.01.2003 şi intrată in vigoare în martie 2004.
Chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cauza Puhk
contra Estonia – a decis că în cazul infracţiunilor continue sau
continuate, dacă în prima perioadă a săvârşirii faptelor acestea nu au
fost incriminate, fapta se încadrează potrivit legii de incriminare, cu
corectivul că se ţine seama numai de actele comise după incriminare, nu
şi de cele anterioare.
Curtea – ca instanţă ce apel în prezenta cauză – nu poate primi
criticile formulate de inculpaţii B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. în sensul
că ar fi nelegală condamnarea acestora întrucât săvârşirea faptei prev.
de art.7 din Legea nr.39/2003 sub forma iniţierii ori constituirii unui grup
infracţI.al organizat se epuizează la momentul în care se constituie
structura, aşa încât incriminarea acestor activităţi ulterior săvârşirii lor,
prin intrarea în vigoare a unei legi noi, reprezintă o veritaB. încălcare a
principiului neretroactivităţii legii penale.
Astfel, este adevărat că prin disp. art.11 din Codul penal se
consacră regula că nimeni nu poate fi ţinut să răspundă de o faptă care
la data săvârşirii ei nu era prevăzută ca infracţiune (nullum crimen sine
lege praevia) - această regulă constituind o completare a principiului
legalităţii, o garanţie a libertăţii indivizilor - însă, în speţă, instanţa de
apel reţine că este vorba de o infracţiune comisivă continuă, ca formă a
unităţii naturale de infracţiune, care se epuizează la momentul
intervenţiei unei forţe contrare ce poate avea o diferită sursă (voinţa
făptuitorului însuşi, intervenţia autorităţii, intervenţia altei persoane ori
chiar a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare) iar nu la momentul in
care s-a constituit structura – grupul infracţI.al organizat.

III. PROBLEMA AUTORITĂŢII DE LUCRU JUDECAT

Critica inculpaţilor vizând existenţa autorităţii de lucru judecat în


legătură cu problematica „grupului infracţI.al organizat”, problemă care ar
fi fost tranşată anterior, odată cu judecarea infracţiunilor scop, când s-ar
fi stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de
lipsire de libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui „grup organizat” din care
inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în
mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale, nu este
primită de Curte.
Este adevărat că prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a
Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin
decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J. s-a statuat în
sensul în care afirmă inculpaţii însă numai în legătură cu infracţiuN.de
lipsire de libertate prev. de art. 189 cod penal şi doar în ceea ce
priveşte alineatului 5 pe aspectul „dacă fapta de lipsire de libertate a
fost comisă de o persoană care face parte dintr-un grup organizat”.
Acest aspect era unul circumstanţial infracţiunii de lipsire de
libertate în cazul părţii vătămate P.S., iar nu o A.liză în contextul tuturor
faptelor incriminate ca elemente materiale ale infracţiunii de crimă
organizată, A.liză pe care instanţa în procesul anterior nici nu o putea
face deoarece nu fusese învestită cu judecarea infracţiunii prev. de art. 7
din Legea nr. 39/2003.
IV. TEMEINICIA ACUZAŢIILOR. INDIVIDUALIZAREA
PEDEPSELOR

IV. 1. B.I.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu
aplic. art.37 lit. a şi b Cod penal, condamnarea acestuia …… la
pedeapsa închisorii de 13 ani.
În baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exerciţiul
drepturilor prev. de art.64 lit. a si b Cod penal pe timp de 6 ani după
executarea pedepsei, în condiţiile art. 66 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a si b Cod penal.
S-a constatat ca fapta dedusă judecăţii în prezenta cauza este
concurentă cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin
sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I
Penala,definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J., precum
si cu infracţiunile prev. de art.211 alin.2 cu aplic. art. 37 lit. a si b Cod
penal şi cu infracţiuN.prev. art. 189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 Cod
penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani
inchisoare prin sentinta penala nr.204/07.02.2003, definitiva prin decizia
penala nr.1444/29.07.2004 a Curţii de Apel Bucureşti.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta aplicata prin sentintele
mai sus amintite in pedepsele compO.nte, respectiv:
- 2 pedepse a cate 2 ani si 6 luni inchisoare fiecare;
- sporul de o L. si 17 zile inchisoare ;
- 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art.189
alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 lit.b C.p.
- 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de 211
alin 2 cu aplic.art.37 lit.b C.p., pedepse pe care le repune in
individualitatea lor.
În baza art 33 lit.a, 34 lit.b, 35 Cod penal au fost contopite
pedepsele principale stabilind ca inculpatul sa execute pedeapsa cea
mai grea, aceea a inchisorii de 13 ani, ca pedeapsa rezultantă, alături
de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, pe timp de 6 ani.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă prevenţia şi
durata executata, respectiv de la 12.07.2004, la zi.
Inculpatul B.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru
nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.
a. În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar (filele
111-121 vol. I ds. apel) a solicitat încetarea procesului penal în temeiul
art.11 pct.2 lit. b rap. la art. 10 lit. f Cod pr. penală întrucât, în legătură
cu fapta dedusă judecăţii, există autoritate de lucru judecat, problema
existenţei grupului infracţI.al organizat fiind rezolvată prin hotărâre
judecătorească definitivă dată în cauza ce a avut ca obiect toate
infracţiunile scop la care se face referire în prezenta cauză.
Cu privire la acest prim motiv de apel arată că deşi prin
rechizitoriul din 2004 inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru
săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 alin.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003,
fapta de constituire a unui grup infracţI.al organizat a fost descrisă în
actul de sesizare astfel că instanţa de la acea vreme (Tribunalul
Bucureşti) a fost sesizată şi cu această ultimă faptă potrivit art.317 Cod
pr. penală, chiar dacă P.ul nu a indicat şi încadrarea juridică în
dispozitivul rechizitoriului. Se mai arată că instanţa, astfel sesizată cu
toate faptele (printre care şi cele prev. de art. 211, 189, 215, 194, 329,
264 Cod penal, etc.) descrise în rechizitoriu, avea îndatorirea de a pune
în discuţie încadrarea juridică a tuturor faptelor expuse de P. în actul de
investire iar faptul nepunerii în discuţie a încadrării juridice pentru
această faptă conduce la concluzia că instanţele au socotit în cauza
finalizată prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti că nu
există infracţiuN.prev. de art.7 alin.1 şi 3 din Legea 39/2003.
Pe de altă parte, arată apelantul, prin decizia pronunţată de Curtea
de Apel Bucureşti (în apelul promovat împotriva susmenţI.atei sentinţe
penale), decizie menţinută in recurs de către I.C.C.J. s-a tratat problema
existenţei unui grup infracţI.al organizat şi în urma unei A.lize amănunţite
a probelor dar şi a noţiunii de „grup infracţI.al organizat” s-a stabilit, cu
autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de lipsire de
libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui grup infracţI.al organizat din care
inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în
mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale.
b. În cel de-al doilea motiv de apel inculpatul B.I. solicită
achitarea fie în temeiul art.10 lit. a Cod pr. penală fie al art.10 lit.c Cod
pr. penală.
Prima variantă a achitării – art.10 lit. a Cod pr. penală - se referă
la inexistenţa vreunui grup infracţI.al organizat care să fi avut ca scop
săvârşirea infracţiunilor pentru care toţi inculpaţii au fost deja condamnaţi
definitiv, în condiţiile în care problema grupului infracţI.al organizat a
făcut obiectul A.lizei celor două instanţe în legătură cu toate infracţiunile
de lipsire de libertate în mod neleG.dar şi în legătură cu toate
infracţiunile săvârşite de inculpatul B.I..
Arată apelantul că toate probele pe care se întemeiază acuzarea în
cauza de faţă sunt cele administrate în cauza precedentă (ce a avut ca
obiect infracţiunile scop), probe ce au fost obţinute în mod neleG.şi pe
care instanţele care au judecat infracţiunile scop nu le-au folosit.
Faptul că nu există nicio probă care să susţină acuzarea
inculpatului in sensul constituirii de către acesta a unui grup infracţI.al
organizat conduce la concluzia inexistenţei faptei şi implicit la soluţia de
achitare.
Se mai solicită achitarea in temeiul art.10 lit. c Cod pr. penală
întrucât la dosarul cauzei nu sunt probe că inculpatul B.I. ar fi constituit şi
organizat un grup infracţI.al şi nici că a aderat sau ar fi sprijint un astfel
de grup. În susţinerea acestei afirmaţii se arată că in perioada 2002-
2004, în care a fiinţat pretinsul grup infracţI.al, inculpatul B.I. a comis o
complicitate la şantaj prev. de art.26 rap la art.194 alin.1 Cod penal şi o
infracţiune de favorizare a infractorului prev.de art.264 Cod penal, dintre
care numai prima face parte din infracţiunile scop prev. de art. 2 lit. b din
Legea nr.39/2003, punându-se întrebarea cum este posibil ca tocmai
liderul fondator al „grupului infracţI.al” să participe doar la săvârşirea
uneia dintre infracţiuni dar şi aceea de o gravitate mult redusă faţă de
cele ale celorlalţi inculpaţi.
c. Cel de-al treilea motiv de apel al inculpatului B.I. vizează
nelegalitatea pedepsei ce i-a fost aplicată motivat de aceea că instanţa
fondului a stabilit o pedeapsă mai mare decât sancţiuN.prevăzută de
lege pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului
infracţI.al organizat - în speţă şantajul prev. de art.194 alin.1 Cod penal
pentru care legea prevede pedeapsa maximă de 7 ani închisoare.
d. Prin cel de-al patrulea motiv de apel, inculpatul arată că în
mod mod greşit instanţa de fond a reţinut în încadrarea juridică dată
faptei ambele forme ale stării de mare recidivă, respectiv art.37 lit.a şi
b Cod penal iar ulterior, prin incheierea din 19.06.2009 îndreaptă
„eroarea materială” conform disp.art. 195 Cod pr.penală deşi în cauză
nu este vorba despre vreo eroare materială. Subliniază apelantul
inculpat că faptele pentru care a fost condamnat prin sentinţele penale
nr.204/2003 şi nr.966/2005 sunt in concurs real cu cea pentru care este
judecat in prezenta cauză iar pentru celelalte condamnări s-a implinit
termenul de reabilitare aşa incat, conform art.38 alin.1 şi 2 Cod penal la
stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de acestea. Solicită
înlăturarea aplicării art.37 Cod penal.
e. În ultimul motiv de apel, inculpatul critică pentru nelegalitate şi
netemeinicie soluţia de confiscare a celor două imobile proprietatea sa
asupra cărora în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr.147/2004 din
06.07.2005 fusese instituit un nou sechestru asigurător deşi prin sentinţa
nr.966/2005, Tribunalul Bucureşti ridicase sechestrul asigurător instituit
de parchet asupra imobilului din ………………
In susţinerea acestui motiv de apel inculpatul arată că instanţa de
fond a dispus confiscarea celor două imobile fără a motiva în vreun fel
luarea acestei măsuri. Mai precizează că nu există nicio dovadă că
aceste două imobile au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii dar nici
că ar fi fost achiziţI.ate cu sume dobândite prin săvârşirea infracţiunii
prev. de art. 7 alin.1 din Lg.39/2003 ori prin săvârşirea faptei de
complicitate la şantaj ca infracţiune scop.
Solicită înlăturarea măsurii confiscării şi ridicarea sechestrului
asigurător instituit prin ordonanţa nr.147/P/2005 a Parchetului de pe
lângă I.C.C.J. asupra imobilelor – proprietate inculpatului B.I., situate in
………
Prin motivele comune de apel, depuse în scris la dosarul cauzei
(vol I ds. apel, filele 307-323), împreună cu B.V. formulează critici atât cu
privire la latura penală a cauzei cât şi la cea civilă, făcând referire la o
serie de elemente de fapt şi de drept care, în opinia lor, concură la
dovedirea greşelilor de judecată comise de prima instanţă şi care
dovedesc indubitabil modul in care instanţa a aplicat in cauză dispoziţii şi
instituţii juridice care nu se pot reţine, precum şi motivări netemeinice;
modalitatea eronată de soluţI.are a laturii penale sub aspectul calculului
pedepselor şi a soluţI.ării laturii civile. În esenţă, se arată că:
- prima instanţă a ignorat cu desăvârşire cele mai elementare
norme de imparţialitate apreciind in mod părtinitor că probele au fost
legitim strânse, iar convorbirile telefonice sunt valide şi pot fi utilizate
întrucât conţin indicii privind săvârşirea de infracţiuni, în condiţiile în care
înregistrările convorbirilor telefonice nu se regăsesc la dosarul cauzei
lipsind şi autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice dar şi
suportii oriG.li de stocare a acestor convorbiri, informaţii care nu au fost
niciodată declasificate aşa cum rezultă din răspunsurile trimise de către
Cabinetul P.ului general, respectiv de către S.R.I şi de Guvernul
României, ataşate la dosarul nr. 27733 al Curtea de Apel Bucureşti
Sectia a II-a Penală.
- în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că în cauză există
elemente care completează înregistrările şi acestea pot fi reţinute în mod
coroborat, indiferent dacă au fost leG.ori nu obţinute, câtă vreme conţin
elemente de natură a dovedi existenţa unor infracţiuni;
- instanţa de fond în mod greşit a respins cererea de expertizare a
mijloacelor tehnice folosite la interceptarea comunicaţiilor dintre inculpaţi
şi a calificat-o ca fiind o încercare de tergiversare a aflării adevărului şi
de pR.ngire nejustificată a procedurii în condiţiile în care, în realitate, o
asemeN.constatare era necesară pentru a demonstra autenticitatea şi
validitatea informaţiilor cuprinse in transcrierea convorbirilor telefonice;
- în mod eronat tribunalul a respins cererea de schimbare a
încadrării juridice dată faptelor reţinute in sarcina inculpaţilor in art. 323
Cod penal.
Criticile formulate de inculpatul B.I. sunt apreciate de Curte, în
mare parte, întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat
să fie admis, în considerarea următoarelor argumente:
Instanţa de fond a făcut, în cazul său, o greşită interpretare şi
aplicare a legii, cu consecinţa aplicării de pedepse în afara limitelor
prevăzute de lege, o greşită apreciere a probelor administrate în faza de
urmărire penală şi în faza cercetării judecătoreşti, folosind drept
argumente hotărâtoare pentru soluţia de condamnare în cazul infracţiunii
de crimă organizată a unor fapte pentru care instanţele (Curtea de Apel
Bucureşti prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007, rămasă definitivă
prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J.) l-au
achitat definitiv pe inculpat, R.ând, în susţinerea infracţiunii de crimă
organizată, depoziţii şi discuţii telefonice apreciate în mod definitiv
irelevante şi insuficiente pentru a conduce la condamnarea inculpatului
B.I..
Astfel, infracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea
nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza
probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul B.I.
(alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile
scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat
incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului B.I. s-a dispus, prin sentinţa penală nr. 966/18
iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, după cum
urmează:
În baza art.26 C. pen. rap. la art.211 alin.2 lit. b şi alin.2 1 lit. a şi c
C. pen. cu aplic, art.74 alin.2 şi art.76 alin.1 lit. b C.pen, a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 6 ani - partea vătămată P.S.,
achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de
Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia
penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.264 C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de
2 ani şi 6 luni (pedeapsă rămasă definitivă).
În baza art.25 C.pen. rap. la art.194 alin.1 C.pen. cu aplic.75 lit. a
C. pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni - parte
vătămată G.G.A. C., achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7
februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală,
decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008
pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.26 C. pen. rap. la art.194 alin.1 C. pen. cu aplic, art.75
lit. a C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni –
(părţi vătămate M.M. şi M.G.- condamnare definitivă).
În baza art.329 alin.1 şi 2 C. pen. cu aplic. art.41 alin.2 C. pen.,
art.37 lit. b C. pen. şi art.13 C. pen. a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 5 ani, infracţiune prescrisă, astfel că s-a încetat
procesul penal prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii
de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin
decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.26 C. pen. rap. la art.215 alin.1, 3 şi 5 C. pen. cu aplic.
art.75 lit. a C. pen., art.74 alin.2 C. pen., art.76 C. pen. a fost condamnat
la pedeapsa închisorii de 6 ani (-partea vătămată V.R. G.) achitat însă
prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel
Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală
nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
Din cele 6 condamnări dispuse de instanţa de fond au fost
menţinute doar două, stabilindu-se, prin hotărâre definitivă, ca inculpatul
să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, 17 luni şi 17 zile.
Drept urmare, tribunalul nu putea să se raporteze la infracţiunile
scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18
iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru
care a fost dispusă soluţia de achitare a inculpatului B.I., atunci când a
A.lizat actele materiale de crimă organizată, decât prin încălcarea legii.
Cu toate acestea, pe fondul achitării pentru că fapta nu ar fi fost
săvârşită de inculpatul B.I. (art. 10 litera c cod proc. pen.) sau că fapta
nu e prevăzută de legea penală, tribunalul reia întregul probator
administrat în faza procesuală anterioară şi argumentează unele acte
materiale de crimă organizată pe elemente probatorii pentru care s-a
dispus achitarea.
În mod explicit (paG. 372 din hotărâre) instanţa se referă la fapta
de instigare la infracţiuN.de şantaj (art.25 C.pen. rap. la art.194 alin.1
C.pen.) pretins comisă de inculpat în dauna părţii vătămate G.G.A. C.,
dar pentru care a fost achitat prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie
2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală. Cu toate acestea,
tribunalul reţine că actele de recuperare faţă de partea vătămată G.G.A.
C. s-au făcut la iniţiativa inculpatului B.I..
Tribunalul reţine, ca element material de crimă organizată, şi fapta
de proxenetism pentru care s-a constatat intervenită prescripţia şi a fost
încetat procesul penal.
În dezacord cu tribunalul, Curtea apreciază că în raport de data
comiterii faptelor de proxenetism (pentru care inculpatul nu a cerut
continuarea procesului penal pentru a-şi dovedi nevinovăţia), respectiv
iunie 1994-28 septembrie 1994, fapta nu se poate reţine ca element
material de crimă organizată, având în vedere dispoziţiile art. 10 -11 din
Codul penal.
Aşa cum s-a expus în A.L.făcută conflictului de legi penale în timp
(pct. II) principiul activităţii legii penale este un principiu de bază al
aplicării legii penale în timp - ce dă expresie şi decurge din principiul
legalităţii -, reglementat de art.10 Cod penal, potrivit căruia legea penală
se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.
Legea aplicaB. infracţiunilor a căror consumare se întinde pe
durata a două sau mai multe legi este cea din momentul epuizării
infracţiunii, a producerii ultimului rezultat.
InfracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 este o infracţiune
continuă iar în cazul în care în timpul duratei unei infracţiuni continue se
adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare
la data când activitatea infracţI.ală s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub
imperiul căreia a început şi a durat o perioadă de timp.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa – în
cauza Puhk contra Estonia – a decis că în cazul infracţiunilor continue
sau continuate, dacă în prima perioadă a săvârşirii faptelor acestea nu
au fost incriminate, fapta se încadrează potrivit legii de incriminare, cu
corectivul că se ţine seama numai de actele comise după
incriminare, nu şi de cele anterioare.
Având în vedere aceste argumente Curtea va cenzura acest act
material ca element constitutiv al infracţiunii de crimă organizată, greu de
conceput, de altfel, având în vedere faptul că de la data comiterii
acestora au trecut 9 ani până la conturarea, cu adevărat, a unor activităţi
specifice unui grup infracţI.al organizat.
Curtea nu va ţine seama nici de actul material de complicitate la
tâlhărie, prev. de art.26 C. pen. rap. la art.211 alin.2 lit. b şi alin.2 1 lit. a şi
c C. pen. în dauna părţii vătămate P.S., care este amintit de tribunal în
cuprinsul hotărârii, deoarece şi pentru această infracţiune inculpatul a
fost achitat, pentru că fapta nu a fost comisă de el, conform deciziei
penale nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a
Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008
pronunţată de I.C.C.J..
Drept urmare, ceea ce va fi avut în vedere drept infracţiuni scop
dovedite al grupului infracţI.al, în cazul inculpatului B.I. sunt doar:
- cea de favorizare a infractorului prev. de art.264 C. pen. pentru
care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni;
- complicitate la infracţiuN.de şantaj, pev. de art.26 C. pen. rap. la
art.194 alin.1 C. pen. pentru care a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 2 ani şi 6 luni (părţi vătămate M.M. şi M.G.);
infracţiuni pentru care s-a stabilit pedeapsa finală de 2 ani
închisoare, 17 luni şi 17 zile.
Cu toate aceste corective, şi Curtea apreciază că inculpatul a
comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea
nr. 39/2003, fiind unul din „capii” grupării.
Incontestabil, B.I. a jucat un rol important în activităţile ilicite
derulate, iar în decursul respectivilor ani activităţile desfăşurate au fost
descrise ca „activităţi de crimă organizată” chiar de apropiaţi ai săi, unii
dintre ei aderând în timp la aceste activităţi.
Structura, funcţI.area grupării infracţI.ale, precum şi rolul
inculpatului B.I. au fost descrise de martori, învinuiţi ori inculpaţi audiaţi
în cauză, dintre care amintim:
- declaraţiile inculpatului D.S.,: „...N.C. le dădea sarcini precise (n.n.
locotenenţilor săi) pentru derularea „afacerilor”. Acest lucru era
cunoscut de toate persoanele din antuR.ul lui N. şi era recunoscut
în lumea interlopă ca un adevărat „punct de comandă” al grupării.”
- martora C.E.I., o persoană apropiată de fraţii B., a declarat la data
de 30.08.2005: „Fraţii B.şi aceşti oameni din atuR.ul lor au lăsat tot
timpul impresia că alcătuiesc un grup organizat, având ca lider pe
N.C.. Referitor la aceste recuperări, arăt că întreaga activitate era
coordonată atât de S., cât şi de N.C., în funcţie de persO. care
avea de recuperat banii. În asemeN.situaţii, cei doi fraţi aveau
următorul mod de O.re: dacă persO. datornică întârzia să restituie
împrumutul sau dobânda, cei doi fraţi trimiteau mai întâi două sau
trei persoane să contacteze datorN.l şi să-l determine să-şi achite
datoria, dar fără a folosi violenţa. În cazul în care persoanele
trimise nu rezolvau nimic, era anunţat imediat N. sau S.C., care,
la rândul lor, desemnau alte persoane care să se deplaseze la
datornic şi să-i determine să restituie împrumutul sau bunurile cu
care garantase acele împrumuturi (maşini,imobile, etc.).” „Din
suma pe care N. o primea, plătea şi persoanele care se ocupau
strict de recuperarea acestor sume de bani”. „Referitor la amendă,
precizez că era aplicată atât de S., cât şi de N. persoanelor din
antuR.ul acestor, sau chiar persoanelor străine care greşeau faţă
de ei.” „Erau aplicate aceste amenzi persoanelor din antuR.ul lor în
cazul în care nu supravegheau afacerile acestora în derulare, sau
în cazul în care unul din membrii grupului făcea o „combinaţie”
fără că N. şi S. să cunoască aceste aspecte...”
- declaraţiile inculpatului G.C. zis „M.”: „N.C.” mi-a spus că cele
două au fost „perpelite de unul … în sensul că au fost înşelate cu
nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să văd care e situaţia şi să
mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie era evident că
rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani de la
acel individ”. „După întâlnirea din 10.12.2003 de la fabrica de zahăr
R., când l-am cunoscut pe M.M., am fost la hotelul lui „N.C.” unde
i-am confirmat faptul că într-adevăr M. are de achitat o datorie
către M.V., acesta spunându-mi să mă ocup în continuare de
recuperarea banilor, spunându-mi că, dacă reuşim să recuperăm
banii, M. ne va da 30% din suma recuperată” (faptă pentru care
inculpatul B.I. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni
închisoare).
- declaraţia martorului S.I.zis „M.” (pe margiN.aceleiaşi fapte);
- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L., persoană în măsură să
cunoască organizarea şi funcţI.area grupării, a declarat: „Era vorba
de o grupare organizată având că lider necontestat pe B.I., alături
de fratele său, B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau
următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G.,
I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H..” „De acordarea împrumuturilor cu
camătă se mai ocupau şi alte persoane din acest grup infracţI.al
organizat, însă, la solicitarea lui N.C., aceştia erau obligaţi să-i
plătească un procent din cametele percepute, fapt ce
demonstrează că N. era un lider al acestui grup şi nimeni nu avea
cuR.ul să-i conteste deciziile. În situaţia în care persoanele care
împrumutaseră bani de la membrii acestiui grup nu aveau
posibitatea să returneze sumele la timpul potrivit, fraţii B.îşi
trimiteau oameni de încredere din subordiN.acestora care încercau
recuperarea sumelor de bani sau a bunurilor cu care se garantase
împrumutul. De asemenea, existau situaţii când la N.C. apelau
diverse persoane solicitându-i să le recupereze diverse sume de
bani de la datornici, urmând că acesta să opreacă un procent din
suma recuperată; în aceste condiţii N.C. trimitea la astfel de
recuperări tot oameni de încredere din brigada sa, iar din banii
obţinuţi în acest fel, aşa cum am arătat mai sus, N.C. îşi oprea un
procent din care îi plătea şi pe oamenii folosiţi la această
recuperare”. „Atunci când oameni din antuR.ul lui N.C. pregăteau
comiterea unei activiţăţi ilicite îl informau mai întâi pe N.C. despre
planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiunile lor aduc
atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N. sau pentru a
primi protecţia acestuia. În situaţia în care N. era de acord cu acest
lucru şi îşi dădea aceptul cu privire la aceste acţiuni ilicite, erau
obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din banii obţinuţi”.
- în acelaşi sens sunt declaraţiile martorilor cu identitate protejată
A.V., C.V., A.A., T.I., S.Z., P.M., O.L., P.L., G.D.precum şi a
martorilor C.N. şi F.V..
Drept urmare, critica inculpatului B.I. în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de
Curte.
Ceea ce este susţinut în apărarea inculpatului, este faptul că
tribunalul a pronunţat o pedeapsă în afara limitelor legale, după cum se
va arăta.
Aşa cum rezultă din cele ce preced, Curtea va avea în vedere drept
infracţiuni scop dovedite al grupului infracţI.al doar:
- cea de favorizare a infractorului prev. de art.264 C. pen. pedepsită
cu închisoare cuprinsă între 3 luni şi 7 ani;
- complicitate la infracţiuN.de şantaj, pev. de art.26 C. pen. rap. la
art.194 alin.1 C. pen. pedepsită cu închisoare cuprinsă între 6 luni
şi 5 ani.
Este adevărat că potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 iniţierea
sau constituirea unui grup infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea
sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la
5 la 20 de ani numai că alin. (2) al aceluiaşi text de lege stabileşte că „
pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare
decât sancţiuN.prevăzută de lege pentru infracţiuN.cea mai gravă
care intră în scopul grupului infracţI.al organizat”.
Cum pedeapsa pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul
grupului este închisoare de 7 ani, iar tribunalul l-a condamnat pe inculpat
la pedeapsa de 13 ani închisoare este evident că suntem în prezenţa
unei greşite interpretări şi aplicări a legii, cu consecinţa stabilirii unei
pedepse în afara limitelor prevăzute de lege.
Această nelegalitate impune Curţii să procedeze la individualizarea
corectă a pedepsei aplicate incupatului B.I..
În procesul de individualizare judiciară a pedepsei Curtea, în
considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa –
ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o
finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară,
atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte
comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi
modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Astfel, va da semnificaţia cuvenită tuturor criteriilor generale prev.
de art.72 Cod penal, în procesul C. de individualizare trebuind a fi avute
in vedere atât datele care circumstanţiază persO. inculpatului (vârsta,
antecedentele penale) cât şi gR.l de pericol social concret al faptei, pus
în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care a acţI.at.
Raportându-se la limita maximă prevăzută de lege în cazul său (7
ani închisoare) Curtea va ţine seama de rolul şi contribuţia inculpatului
B.I. în cadrul grupării de crimă organizată, de pedeapsa anterior aplicate
pentru infracţiunile scop (2 ani , 7 luni, 17 zile închisoare), de pericolul
social ridicat al faptelor comise, de perioada mare de timp scursă de la
data comiterii dar şi de împrejurarea că este cunoscut cu antecedente
penale.
Va aplica inculpatului o pedeapsă O.ată spre maxim, respectiv 6
ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că
atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa
aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi
prevenţia specială.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru judecat în
legătură cu problematica „grupului infracţI.al organizat”, problemă care ar
fi fost tranşată anterior, odată cu judecarea infracţiunilor scop, când s-ar
fi stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de
lipsire de libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui grup infracţI.al organizat
din care inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de
libertate în mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi
ocazI.ale nu este primită de Curte.
Este adevărat că prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a
Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin
decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J. s-a statuat în
sensul în care afirmă inculpatul însă numai în legătură cu
infracţiuN.de lipsire de libertate prev. de art. 189 cod penal şi doar în
ceea ce priveşte alineatului 5 pe aspectul „dacă fapta de lipsire de
libertate a fost comisă de o persoană care face parte dintr-un grup
organizat”.
Nu numai că acest aspect era unul circumstanţial infracţiunii de
lipsire de libertate în cazul părţii vătămate P.S., iar nu o A.liză în
contextul tuturor faptelor incriminate ca elemente materiale ale infracţiunii
de crimă organizată, A.liză pe care instanţa în procesul anterior nici nu o
putea face deoarece nu fusese învestită cu judecarea infracţiunii prev.
de art. 7 din Legea nr. 39/2003, dar Curtea nu a reţinut nicio participaţie
penală legat de această infracţiune în cazul inculpatului B.I. câtă vreme a
fost achitat prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel
Bucureşti Secţia a II-a Penală.
Asupra criticilor formulate de inculpatul B.I. pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de
fond este apreciată de către Curte una nelegală.
Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod
penal a confiscat, de la inculpatul B.I., imobilul situat in ………………,
dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr.1521/23.04.2003. Măsura nu este motivată de instanţă fiind indicate
doar textele de lege incidente.
Trebuie remarcat, în primul rând, faptul că imobilele au fost
dobândite anterior comiterii faptelor (în prima jumătate a anului 2003).
Este adevărat că legiuitorul a ales din ansamblul de măsuri menite
să combată fenomenul infracţI.al al criminalităţii organizate şi măsura
confiscării speciale, ca măsură de siguranţă.
Necesitatea prevederii în cuprinsul legii speciale a acestei măsuri
de indisponibilizare rezidă tocmai în caracterul ei extrem de important in
sprijinirea eforturilor specifice de combatere a acestui tip de fenomen
infracţI.al, căruia instanţa i-a dat eficienţă juridică.
Curtea apreciază, însă, că atâta vreme cât nu s-a dovedit că
imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor
scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, cu
ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo
trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de inculpat din
activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual
beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării apare ca fiind
abuzivă.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru cele 2 imobile urmând să ridice şi măsura sechestrului
dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă
ÎCCJ DIICOT, bunurile fiind indisponibilizate de aproape 10 ani.

IV. 2. B.V.
Tribunalul a hotărât, în baza art.329 al.1 C.p. cu aplic.art 41 alin 2
C.p., cu aplic.art 37 lit.b Cod pen., condamnarea acestuia la pedeapsa
de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art.71, 64 lit. a si b Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exerciţiul
drepturilor prev. de art. 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5 ani, in
conditiile art 66 Cod pen.
În baza art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, cu aplic art.37 lit. a si b
C.p. a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.71, 64 lit. a si b Cod penal.
In baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exerciţiul
drepturilor prev.de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 7 ani, în condiţiile art.
66 C.p.
S-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta cauza sunt
concurente cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin
sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I Penala,
definitivă prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultanta si pedeapsa
complementara rezultantă aplicate prin sentinta mai sus amintita in
pedepsele compO.nte si sporul de pedeapsa de 2 ani inchisoare.
Au fost descontopite pedepsele rezultante aplicate pentru
savarsirea celor 3 infractiuni prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu
aplic.art 37 lit.a Cod penal si art 33 lit.b Cod penal, in trei pedepse a
cate 9 ani inchisoare, fiecare, si restul ramas neexecutat, de 271 zile
inchisoare din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala
nr.2089/1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia
penala nr.13/1996 a Tribunalului .......(parti vatamate U.N., C.A., C.V.).
În baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de
271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu fiecare din cele 3
pedepse de cate 9 ani inchisoare aplicate prin sentinta penala
nr.966/2005 a Tribunalului .......si cu pedeapsa de 15 ani inchisoare
aplicata prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse
a cate 9 ani inchisoare fiecare pentru infractiuN.prev de art.189 alin.1 si
2 Cod penal cu aplic.37 lit.a Cod penal si art.33 lit.b Cod penal, si o
pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata pentru infractiuN.prev de art.7
alin.1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.37 lit a si b Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 Cod penal pe lângă fiecare
dintre aceste pedepse, precum si disp art.65 Cod penal pe langa
pedeapsa aplicata in cauza de fata, respectiv aceea de 15 ani închisoare
stabilita pentru infractiuN.prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa
penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, definitiva
prin decizia penala nr.769/4.03.2008, a ICCJ, pentru infractiuN.prev de
art.189 alin 1 si 2 C.p, cu aplic.art 37 lit.a Cod penal în pedeapsa de 9
ani inchisoare si restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din
pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995
a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala
nr.13/1996 a Tribunalului .......(parte vatamata U.N.).
In baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de
271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu pedeapsa de 15
ani inchisoare, aplicata in aceasta cauza si cu pedeapsa de 9 ani
inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, pentru infractiuN.prev de art 189 alin.1 si 2 Cod pen., cu
aplic.art 37 lit.a Cod pen., inculpatul urmand sa execute doua pedepse
cu inchisoarea, respectiv 15 ani inchisoare si 9 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 lit.a si b Cod penal pe langa
fiecare dintre aceste pedepse, precum si disp art 65 Cod penal pe langa
pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata in cauza de fata.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite
toate pedepsele mentI.ate mai sus, inclusiv sporul de 2 ani inchisoare si
pedepsele de 11 ani inchisoare, 10 ani inchisoare si 9 ani inchisoare,
aplicate pentru infractiunile prev de art.26 rap la art 211 alin 1,alin 2 lit.b
si alin.2/1 lit.a si c Cod penal, cu aplic.art 37 lit.b Cod penal; prev de
art 26 rap la art.189 alin 1 si 2 Cod penal ,cu aplic.art 37 lit.b C.p. si
prev. de art. 12 alin.1 ,2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic.art 37 lit.b si
art 41 alin.2 Cod penal, inculpatului fiindu-i dată spre executare
pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani inchisoare si 7 ani interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b Cod penal.
În baza art 88 Cod penal si 39 alin.2 Cod penal s-a dedus din
pedeapsa retinerea si arestarea preventiva si durata executata din
pedeapsa de la 02.05.2004 la zi.
A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentinţei penale nr.966/2005 a
Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedepsele rezultante aplicate.
Inculpatul B.V. a criticat soluţia primei instanţe pentru
nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.
Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., S.S., B.I.,
S.A. şi U.C. incupatul B.V. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti
pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 –
143 vol.II ds.apel):
a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat,
încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în
judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru
rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod
pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de
fond, in cazul inculpatului B.V., a schimbat, printr-o incheiere de
îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii
concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru,
astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat
flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii
procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.
b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40
din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze
de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în
opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la
acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării
cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond
ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face
referire art.40 Lg.304/2004.
c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;
d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod
instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat
şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod
pr. penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei
de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit
art.287 Cod pr. penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea
adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de
a audia toţi inculpaţii în cauză.
e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile
comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se
circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod
neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării
juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in
infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a
dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea
infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă,
că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice
formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni,
pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică
reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus
condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei
aspecte: este imprecisă - nu se face distincţie între formele infracţiunii
prev. de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma
iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la
momentul in care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor
activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi,
reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale;
între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat
şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele
inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii
prev. de art.323 Cod penal.
În legătură cu această susţinere se arată că sub nicio formă nu se
poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup
infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor
scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost
urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din
aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul
că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at
sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor
infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci
de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o
pluralitate constituită.
f). O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a
neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi
constituit scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la
încălcarea disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare
rezultă că pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de
constituire de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul
prevăzut de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.
g) Inculpatul B.V. a mai solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2
lit.a rap. la art.10 lit. d Cod pr. penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii
de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 Cod penal. În susţinerea acestui
motiv de apel a aratat că din probele administrate in cauză nu rezultă că
inculpatul ar fi acţI.at cu intenţia de a obţine beneficii materiale ca urmare
a săvârşirii prostituţiei de către R.M. şi R.C., latura subiectivă a
infracţiunii nefiind astfel intrunită. Dintr-o altă perspectivă se precizează
că in speţă nu s-a făcut dovada existenţei unei legături de cauzalitate
intre faptele celor două prostituate şi sumele de bani ce au fost folosite la
achiziţI.area diferitelor bunuri in sensul că sumele respective de bani
provin din practicarea prostituţiei, astfel că prezumţia de nevinovăţie nu a
fost răsturnată nici cu privire la acest aspect.
Cum probele in acuzare nu au un caracter cert, nefiind decisive ori
sunt incomplete, instanţa neîntemeindu-şi soluţia de condamnare pe
probe certe, sigure şi complete de vinovăţie, se solicită instanţei de
control judiciar să dea eficienţă principiului „in dubio pro reo”, îndoiala
operând în favoarea inculpatului şi, pe cale de consecinţă, să pronunţe
achitarea acestuia.
h) Prin motivele comune de apel, depuse în scris la dosarul cauzei
(vol I ds.apel, filele 307-323, alături de inculpatul B.I., a formulat critici
atât cu privire la latura penală a cauzei cât şi la cea civilă, apelanţii
făcând referire la o serie de elemente de fapt şi de drept care, în opinia
lor, concură la dovedirea greşelilor de judecată comise de prima instanţă
şi care dovedesc indubitabil modul în care instanţa a aplicat în cauză
dispoziţii şi instituţii juridice care nu se pot reţine, precum şi motivări
netemeinice; modalitatea eronată de soluţI.are a laturii penale sub
aspectul calculului pedepselor şi a soluţI.ării laturii civile. În esenţă, au
fost R.ate criticile privind legalitatea administrării probelor, greşuita
încadrare juridică a infracţiunilor în crimă organizată, în realitate
punându-se problema infracţiunii pev. de art.323 Cod penal.
i) a mai criticat măsura confiscării speciale pe care a apreciat-o
nelegală.
O parte din criticile formulate de inculpatul B.V. sunt apreciate de
Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie
admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepselor şi a măsurii
de siguranţă a confiscării speciale, în considerarea următoarelor
argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru 2 infracţiuni:
- de proxenetism, prev. de art.329 al.1 C.p. cu aplic.art 41 alin 2
Cod pen., cu aplic.art 37 lit.b Cod pen.;
- de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, cu
aplic art.37 lit. a si b Cod pen.
La fel ca şi în cazul inculpatului B.I., infracţiuN.de crimă organizată
prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în
cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală
anterioară când inculpatul B.V. (alături de alte persoane) a fost trimis în
judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit
grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului B.V., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum
urmează:
În baza art.26 rap. la art.211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin.2 1 lit. a şi c
C.pen. cu aplic, art.37 lit.b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii
de 11 ani – (partea vătămată P.S.) pedeapsă rămasă definitivă.
În baza art.26 rap. la art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit.b C.pen. a
fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată P.S.)
–redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii
de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia
penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.26 rap. la art.215 alin.1, 3 şi 5 cu aplic, art.75 lit.a
C.pen. şi art.37 lit.b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de
11 ani (partea vătămată V.R. G.) achitat însă prin decizia penală nr.
53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală,
decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată
de I.C.C.J..
În baza art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit. a şi art.33 lit. b C.pen. a
fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată U.N.)
–redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii
de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia
penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit. a art.33 lit.b C.pen.
a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată
C.A.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a
Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin
decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
în baza art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit. a art.33 lit. b C.pen. a
fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (-partea vătămată C.V.)
–redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii
de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia
penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.194 alin.1 C.pen. cu aplic, art.37 lit. a C.pen. a fost
condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare (partea vătămată U.N.) achitat
însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel
Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr.
769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.189 alin.1 şi 2 C. pen. cu aplic, art 37 lit. a C. pen. a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (-partea vătămată U.N.) –
redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de
Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală
nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.12 alin.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu aplic, art.37
lit. b C. pen. şi art.41 al. 2 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 10 ani.
în baza art.329 alin.1 şi 2 C. pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen. şi
art.13 C.pen. precum şi art.37 lit.b C. pen. a fost condamnat la
pedeapsa închisorii de 5 ani, însă în căile de atac s-a considerat
prescrisă, astfel că s-a dispus încetarea procesului penal.
S-a stabilit ca inculpatul B.V. să execute pedeapsa rezultantă de
13 ani închisoare.
Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia
de condamnare definitivă a inculpatului B.V..
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, fiind unul dintre cei mai importanţi membrii ai grupării, lider,
alături de fratele său B.I..
Activităţi derulate de inculpatul B.V. în sfera proxenetismului, a
traficului de persoane, lipsire de libertate, şantaj, au fost confirmate prin
hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced,
activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei
organizate”. Chiar apropiaţi de-ai săi, unii dintre ei aderând în timp la
aceste activităţi, au confirmat acţiunile ilicite desfăşurate de inculpat.
Sunt amintite câteva dintre cele mai relevante declaraţii care susţin
acuzaţiile formulate împotriva acestuia:
- inculpatul I.D., a declarat: ,,Precizez că în mediul lumii interlope şi
în special a proxeneţilor, activitatea de proxenetism din H. era cunoscută
că fiind „şmecheria” lui S. şi N.C.l, în sensul că nici un proxenet nu-şi
putea aduce prostituatele în această locaţie decât cu acordul lor şi al
surorii acestora, A.C.l.
Pentru a obţine acest acord, respectivii proxeneţi trebuiau să
achite o taxă L.ră de protecţie fraţilor C.. Unii dintre aceştia, precum
G.Ş.îi plăteau această taxă A. C., iar alţii precum fraţii E.şi G.V.precum
şi T. îi plăteau direct lui S.C..
În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa
de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai
multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma
achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare. Un exemplu în acest
sens îl constituie sechestrarea a trei prostituate aparţinând lui T., de
către U.C., M.., G.Ş.şi M..
Aceştia, în urma dispoziţiilor lui S.C., le-au răpit pe cele trei tinere,
sechestrându-le ulterior pe parcursul unei nopţi şi, eliberându-le a două
zi dimineaţa, numai după ce S.C. a negociat cu T. răscumpărarea lor.”
- martorul O.A., a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai
importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită
din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D..
Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa
20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el
menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi pe care-i
cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul
D.A.) ...”
„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între S.C. şi
gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul lor,
că la dispoziţia lui S.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani încasate
de aceştia de la prostituate şi le predau lui S.C....” Totodată, martorul a
relatat modalitatea în care inculpatul B.V. percepea taxe de protecţie de
la grupările rivale de proxeneţi sau proxeneţii care acţI.au individual şi a
precizat modalitatea în care inculpatul B.V. sechestra prostituatele acelor
proxeneţi care întârziau sau omiteau să plătească taxele de protecţie. În
situaţia în care aceşti proxeneţi refuzau să plătească aceste sume (n.n.
lui B.V.) aceştia obişnuiau să sechestreze una sau două din prostituatele
lor iar apoi le determinau pe acestea să practice prostituţia şi să le
plătească lor sumele pe care le încasau de la clienţi, iar în alte cazuri îi
determină pe proxeneţii acestora să le răscumpere, în schimbul eliberării
lor, în acest caz sumele încasate reprezentând răscumpărarea
prostituatelor, fiind cuprinse între 500 – 1000 dolari sau euro. Acest mod
de O.re era folosit şi de …B.V., care se folosea de sprijinul unui cetăţean
italian…care contacta telefonic prostituata aparţinând proxeneţilor care
refuzau să plătească ,,taxele pretinse”, prezentându-se acesteia drept
client…prostituata respectivă…pleca împreună cu el având
reprezentarea că va fi condusă la o locaţie …pentru a întreţine cu el
raporturi sexuale contra cost. În realitate italianul o transporta pe pe
aceasta la locuinţa lui S.C. …unde o preda acestuia.”
-inculpatul I.A., a declarat: ,În condiţiile în care devenisem un om
de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.”
plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui
A.C.. Unii dintre aceşti proxeneţi, dintre care enumăr pe S., plăteau taxe
de protecţie atât A. C., cât şi lui S.C.. Din câte îmi amintesc, banii care
mi s-au plătit mie de diverşi proxeneţi pentru S.C. erau cuprinşi între 200-
500 de dolari. ,,Arăt că am fost de faţă, în ……… – L., când S.C., după
ce a ademenit câte o prostituată a unui anume D., F.şi a lui C.B., le-a
cerut acestora să plătească o sumă de bani pentru a-şi răscumpăra
prostituatele. Arăt că am fost de faţă şi cunosc că proxeneţii pe care îi
cunosc cu numele de D. şi F.i-au plătit lui S. sumele solicitate de acesta.”
La data de 10.05.2006, fiind audiat, inculpatul I.A. a declarat: „În
perioada 2000 – 2002, am fost unul din oamenii de încredere al lui B.V.,
ajutându-l cu precădere în activitatea de proxenetism pe care o
desfăşura”.„Eram folosit de S. atât la transportul prostituatelor, cât şi
pentru colectarea diferitelor sume de bani”. „Am fost ajutaţi în această
activitate de F. (n.n. inculpatul G.Ş.) şi D.(n.n. A. D.)” „D.ra desemnat
să stea în parcarea discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele şi
uneori ... încasa banii de la prostituate pe care-i dădea lui „S.C.”.
- martora C.E.I. a declarat: „S. îşi avea propriile afaceri de
proxenetism, furturi şi tâlhării, împreună cu : P.A., zis „L.”, I.B.V., P.,
D.S.. În activitatea de proxenetism omul de bază a lui S.C. era P.A., zis
„L.”, care se ocupa cu transportarea prostituatelor, racolarea clienţilor şi
încasarea sumelor de bani de la aceştia, care în cele din urmă ajungeau
la S.C.. Cu ocazia unei vizite în locuinţa lui S. am cunoscut trei dintre
aceste prostituate care locuiau într-o cameră de la un etaj superior. Ştiu
că erau strigate C., A.şi M.. Dintr-o discuţie cu S. am aflat că într-adevăr
sunt prostituatele lui, că fuseseră în Spania pentru a practica prostituţia,
dar întrucât nu făcuseră bani, le-a adus înapoi în ţară şi le trimitea să se
prostitueze prin intermediul unui anume A., în discoteca H.”.
- martora R.M. a declarat: „S. mi-a spus ... că banii obţinuţi din
prostituţie să-i împart jumătate cu el … obţineam 600 euro pe
săptămână”. „S. se ferea să pună mâna direct pe banii obţinuţi din
prostituţie ... lucru pentru care îl trimitea pe F. care veN.zilnic ... şi lua de
la mine partea de bani care-i reveN.lui S.”. Martora a mai relatat că
exploatarea sa de către inculpatul B.V. a fost realizată şi după ce „S.C.”
a fost arestat, de exploatarea sa în concret ocupându-se martora R.C.,
coordonată de inculpatul B.V. şi prin intermediul telefonului, iar o parte
din bani ajungeau la „S.C.”, prin intermediul inculpatului G.Ş..
- partea vătămată S.C.a confirmat prin declaraţia sa: ”S.C. m-a
chemat în sufrageria apartamentului, unde a început să mă supună la
mai multe întrebări în legătură cu faptul dacă am proxenet şi cine m-a
adus în discoteca H.. Eu i-am spus acestuia că nu sunt în legătura
vreunui proxenet, lucrez pe cont propriu, aspect pe care el mi l-a
reproşat, spunându-mi cum îmi permit să lucrez singură întrucât toate
fetele din discotecă se prostituează în interesul lui. S.C. a început să mă
agreseze fizic cu pumnii şi picioarele pentru a mă determina să accept
să-i plătesc din sumele obţinute de la clienţi ,,taxă” (n.n. taxă de
protecţie). Mi-am dat seama din modul cum ele au fost abordate de S.C.
(n.n. alte două prostituate) că au fost aduse în locuinţa lui pe motiv că
proxeneţii lor nu au plătit acestuia taxele pretinse”
- activitatea de proxenetism a fost descrisă şi de martorul cu
identitate protejată S.Z., care a declarat: „ După anul 2000, S.C. cu
ajutorul unor oameni de încredere ca „F.” şi „A.” a continuat să
coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare a clienţilor
în special discoteca H.. Un om de baza în activitatea de proxenetism
coordonată de S.C. era A. zis „L.” care la rândul sau coordona activitatea
de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore, profitul obţinut
de acesta revenind în mare parte lui S.C.. Un exemplu în ceea ce
priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru S. C., il
constituie actiuN.intitulata de acesta ,,L.”, denumirea fiind inspirata dupa
actiuN.cu acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, S., dorind sa-şi
înnoiască lotul de prostituate, a dat dispoziţii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis
„C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de
prostituatele altor proxeneţi, locuri ce fuseseră identificate de A. în
prealabil, să le ademenească în autoturisme prezentându-se drept
clienţi, după care sa le transporte la vila lui din ........ În acea seară cei
patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oraş cu două autoturisme,
reuşind sa racoleze mai multe prostituate, pe care le-au transporta în
mai multe rânduri la vila din ......., unde erau aşteptaţi de S. care s-a
ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce erau aduse la
vila din sos. ......., prostituatele erau intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi
dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite
de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au fost
vândute altor proxeneţi, iar alte cateva, care nu corespundeau din punct
de vedere fizic, au fost eliberate. Precizez că, în timpul transportului,
prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte
traseul şi locaţia unde erau conduse.”
- tot în acuzare sunt declaraţiile inculpatului G.C., martorei R.C.,
martorului M.P.zis „T.”, a martorilor cu identitate protejată A.A., C.V.,
T.I., P.M., A.V., O.L., ale inculpatului D.S., zis ,,F.”, ale martorului
S.M.., inculpatului I.D..
Astfel, critica inculpatului B.V. în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată şi proxenetism nu este
primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond
fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control
judiciar reţine că aceasta a constituit împreună cu inculpaţii B.I. şi S.
A.un grup infracţI.al organizat la care au aderat ori l-au sprijinit, pe
diverse paliere, coinculpaţii S.C., U.C., P.A., D.A., I.D., G.E., M.., B. Ş.,
V.A., D.S., în scopul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism, lipsire de
libertate, trafic de persoane.
Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în
considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa –
ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o
finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară,
atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte
comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi
modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Subliniind rolul deosebit jucat de inculpatul B.V. în comiterea
infracţiunilor scop, gR.l de pericol social concret ridicat al acestora, faptul
că inculpatul este recidivist, dar şi faptul că de la data comiterii faptelor a
trecut o perioadă mare de timp, (7 ani în raport de cea mai recentă),
Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza
procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 13 ani
închisoare) aplicarea unei pedepse cu 2 ani închisoare mai mare în
prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii
deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului
sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 15 ani închisoare, la 13
ani închisoare, pedeapsă O.ată spre maxim, cu executare în regim de
detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea
de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Asupra criticilor formulate de inculpatul B.V. pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de
fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care
există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare
soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa
de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care
face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o
simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei
încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este
menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă de B.V.. În plus, o astfel de
competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici
să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.
Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală,
deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de
amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa
atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.
penală, nu este susţinut.
Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict
reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi
expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul
menţI.at de apelant.
Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat)
să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,
vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.
Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor
nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.

Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de


fond este apreciată de către Curte ca fiind nelegală.
Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod
penal a confiscat, de la inculpatul B.V. bunul imobil situat ………,
dobândit prin contractul de vânzare–cumpărare autentificat sub
nr.1255/6.11.2003, precum si suma de 7.990.000 ROL.
Nici în cazul său măsura nu este motivată de instanţă fiind indicate
doar textele de lege incidente.
Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de
drept în cazul inculpatului B.I. şi conchide că atâta vreme cât nu s-a
dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea
infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina
inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici
măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de
inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a
unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu
poate fi menţinută, fiind nelegală.
Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât
elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi
justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care
aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi
utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru respectivul imobil şi în legătură cu suma de bani, urmând
să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr.
147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT, bunurile fiind
indisponibilizate de aproape 10 ani.

IV. 3. L.I.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003
condamnarea sa la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit. a si b Cod penal.
În baza art.65 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev. de art.64 lit. a si b Cod penal pe timp de 4 ani, în
condiţiile art. 66 Cod penal.
In baza art.67 alin.3 Cod penal, s-a dispus degradarea militara a
inculpatului.
S-a constatat ca fapta dedusa judecăţii in prezenta cauza este in
concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, pentru sav. infr. prev. de art.194
alin.1 Cod penal.
In baza art 33 lit.a ,art. 33 lit.b Cod penal si art.35 Cod penal au
fost contopite pedepsele, respectiv cea de 7 ani inchisoare aplicata prin
prezenta sentinta si cea de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin
sentinta penala nr. 966/2005, a Tribunalului Bucuresti, inculpatul urmand
sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare, precum
si pedepsele complementare constand în interzicerea exerciţiului
drepturilor prev. de art 64 lit. a si b Cp pe timp de 4 ani si degradarea
militara. S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod penal.
Inculpatul L.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată şi a
cerut redozarea pedepsei aplicate pe care o consideră excesivă.
Apelul declarat de inculpatul L.I. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor
argumente:
În cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că inculpatul L.I.
a săvârşit cu vinovăţie infracţiuN.de şantaj, prev. de art. 194 Cod penal
constând în aceea că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin
folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile
vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, fiind condamnat la
pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, conform sentinţei penale nr.
966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală. La
comiterea aceleiaşi fapte au participat şi inculpaţii B.I., C.L., G.C., M.V.,
B.L..
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta dedusă
judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că
aceasta a aderat la gruparea de crimă organizată constituită de B.I..
În dezacord cu tribunalul, Curtea reţine că inculpatul L.I. nu era
un membru marcant al acestei grupări infracţI.ale, dovadă fiind faptul
că a fost stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că a comis o singură
infracţiune în cadrul acestui grup.
Este adevărat că atât martori cât şi unii coinculpaţi îl plasează pe
inculpatul L.I. în proximitatea inculpatului B.I., „sfătuitor şi omul de
încredere a lui B.I., zis “N.C.” însă aceste declaraţii nu pot avea o altă
valoare decât aceea de a proba aderarea lui la acest grup de cimă
organizată.
Dintre aceste declaraţii amintim pe cea a inculpatului D.S., a
inculpatului G.C. zis „M.”, a inculpatului R.L., a martorei C.I.E., a
inculpatului I.A., a martorilor cu identitate protejată A.V., C.V., A.A., T.I.,
S.Z., O.L..
Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în
considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa –
ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o
finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară,
atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte
comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi
modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Subliniind rolul redus jucat de inculpatul L.I. în comiterea faptei,
gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că inculpatul este fără
antecedente penale, că pentru „infracţiuN.scop” i-a fost aplicată
pedeapsa de doar 2 ani şi 6 luni închisoare, Curtea apreciază că
stabilirea unei pedepse cu 4 ani şi 6 luni închisoare mai mare în
prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii
deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului
sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal
constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al
organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea
penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce
pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 3 ani închisoare, cu executare în
regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin
modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să
atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială. O pedeapsă
prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la obţinerea unui efect
contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale
persoanei condamnate.
Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 4 ani la 2 ani.

IV. 4. G.C.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu
aplic. art 9 alin 2 din Legea 39/2003, condamnarea sa la pedeapsa de 8
ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit. a si b Cod pen.
In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul
drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile
art 66 Cod pen.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare
aplicată prin sentinta mai sus amintita în pedepsele compO.nte care au
fost repuse in individualitatea lor astfel:
- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev. de art 189 alin 1 si 2 Cod pen. ;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 221 Cod pen. ;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art.194 alin.1 Cod pen. si
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 Cod pen. , cu aplic.75 lit.a Cod pen.
În baza art.33 lit.a, art 34 lit.b si art 35 Cod pen. au fost contopite
pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv 8 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultanta, alaturi de
care s-a dispus a fi executată si pedeapsa complementara a interzicerii
drepturilor prev de art .64 lit.a si b Cod pen., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la 7.06.2004 –
21.04.2005, si de la 6.03.2008 la zi.
Apelul inculpatului G.C. vizează individualizarea pedepsei
aplicate în cauză, acesta apreciind că aplicarea de către instanţa de fond
a unei pedepse apropiate de maximul special este nejustificată prin
raportare la disp.art.72, 74 Cod penal şi art.52 Cod penal. Mai mult –
arată apelantul – instanţa nu trebuie să ignore perioada lungă de timp
scursă de la momentul creării situaţiei de fapt supuse A.lizei, faptele
P.cându-se între 2003-2004, rezonanţa socială negativă fiind mult
diminuată, nemaiputându-se discuta, după aproape 6 ani, de o lezare
puternică a valorilor sociale ocrotite de lege. Se solicită admiterea
apelului, desfiinţarea hotărârii şi in fond reducerea cuantumului pedepsei
aplicate către minimul special.
Curtea apreciază că apelul declarat de inculpatul G.C. este
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor
argumente:
Se reţine, în primul rând, că inculpatul nu contestă comiterea faptei
imputate iar Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe
deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite
condiţiile tragerii la răspundere penală.
Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Punând în balanţă scopul pedepsei aşa cum este reglementat de
art. 52 din Codul penal şi ţinând seama de rolul redus jucat de inculpatul
G.C. în comiterea faptei, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul
că inculpatul era fără antecedente penale, că pentru „infracţiuN.scop” i-a
fost aplicată pedeapsa de 7 ani închisoare, Curtea apreciază că
stabilirea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în prezenta cauză,
care nu aduce elemente probatorii suplimentare care să justifice a
abordare mai energică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a
stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 8 ani închisoare, la 7 ani
închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât
prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată
inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia
specială. O pedeapsă mai severă poate fi ineficientă şi poate conduce la
obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de
reintegrare ale persoanei condamnate.

IV. 5. R.L.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003
condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele
compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor ,dupa cum
urmeaza:
- o pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a C.p.
,art.74 alin.1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art. 76 alin 1 lit.e Cp.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p.,
art 74 alin 1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art 76 alin.1 lit.b C.p.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 4 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus executarea si
a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si
b C.p. , pe timp de 3 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit. a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata
respectiv: retinerea de o zi de la data de 7.05.2004, perioada retinerii si
arestarii preventive de la data de 26.07.2004 la 24.12.2004, perioada de
la 7.03.2008 la zi.
Apelantul inculpat R.L. critică soluţia instanţei de fond, în primul
rând pentru greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de
art.7 din Legea nr.39/2003 în cauză nefiind intrunite elementele
constitutive ale acestei infracţiuni, din materialul probator nerezultând cu
certitudine existenţa unui grup infracţI.al organizat in inţelesul dat noţiunii
de art.2 lit. a din aceeaşi lege. Cel de-al doilea motiv de apel vizează
individuzalizarea pedepsei arătând că in mod greşit instanţa de fond nu a
reţinut in favoarea sa şi circumstanţele atenuante prev. de art.74 lit. a şi
c Cod penal, ce ar fi avut drept consecinţă coborârea pedepsei sub
minimul special prevăzut de lege sau stabilirea ca modalitate de
executare suspendarea sub supraveghere prev.de art.86 1 Cod pr.
penală.
Curtea apreciază că apelul declarat este întemeiat şi urmează a fi
admis, însă numai în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, în
considerarea următoarelor argumente:
În cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că inculpatul
R.L. a săvârşit cu vinovăţie o infracţiune de şantaj, prev. de art. 194 Cod
penal şi una de lipsire de libertate în mod ilegal, deoarece la data de
03.03.2004, împreună cu mai multe persoane a lipsit de libertate şi
constrâns prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări pe partea
vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care aceasta recunoştea o
datorie inexistentă de 5.500 USD. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost
condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 3 ani prin sentinţa penala
966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta dedusă
judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că
aceasta a aderat la gruparea de crimă organizată constituită de B.I. şi
B.V., făcând parte din „gruparea” constituită în subordiN.inculpatului
D.S., principalul locotenent al fraţilor B..
Faptele pentru care a fost condamnat la o pedeapsa cu
închisoarea de 3 ani prin sentinţa penala 966/2005 a Tribunalului .......-
Sectia I Penală sunt infracţiuni „scop” reţinute în cadrul actelor materiale
de crimă organizată, iar aderarea sa la acest grup infracţI.al este
probată de:
- martorul S.M.., un alt membru al acestei brigazi, în măsură să
cunoască modul de organizare şi rolul fiecărui membru al brigăzii, care a
declarat la data de 06.03.2006,următoarele: „În aceste condiţii, devenind
o persoană apropiată acestuia, am constatat că are pe lângă el mai
multe persoane de încredere care-l ascultau şi-l însoţeau ori de câte ori
„F.” solicita acest lucru. Pot spune că era un fel de brigadă aflată sub
conducerea lui „F.”, brigadă în care, pe parcurs, am fost acceptat şi eu.
Dintre persoanele care făceau parte din brigadă, amintesc pe R.L.zis
„R.”, „F.”, „B.”, P.C.şi M.F.. Existau situaţii în care persoanele care
împrumutau sume de bani de la acesta să intre într-o criză financiară şi
să nu mai aibă posibilitatea să-i plătească dobânzile sau să-i returneze
suma împrumută, motiv pentru care, „F.” şi oamenii săi încercau
recuperarea prin violenţă şi ameninţări.
- martorul cu identitate protejată S.Z., care a relatat că: „Dacă
existau informaţii că datorN.l ar putea raspunde tot prin violenţă erau
desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi „F.”. Ultimul avea
şi el o brigada formata din finul său R., C., B., F. şi P.. Revin şi arăt că şi
„F.” avea mai mulţi indivizi în subordiN.sa care îi ascultau dispoziţiile
răspunzând pozitiv ori de câte ori acesta le solicita să intervină în cazul
unor recuperări sau acţiuni cu violenţă. Dintre aceste persoane le
amintesc pe : R.L. zis ,,R.”, C.Ş. zis ,,F.”, P.C.şi R.B. zis ,,B.”.
- martorul cu identitate protejată A.V.care a declarat
următoarele: ,,Unii din aceştia aveau propriile „brigăzi” şi exemplific în
acest sens pe D.S., care avea următorii oameni de încredere: S.M.., finul
său R.L., R.B. zis B., C.Ş. zis F., S.zis „S.”, „D.” din ........, P.C.şi alţi.
Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu manifestări
violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut sport şi
simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când
interveneau foloseau atât violenţa verbală, cât şi fizică. La fiecare
acţiune de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu
bâte, săbii, cuţite, lanţuri.”
În acelaşi sens sunt declaraţiile martorilor A.A., O.L., P.V..
Curtea respinge, astfel, apărările formulate de inculpat în sensul că
în mod greşit a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.7
din Legea nr.39/2003.
Apelul inculpatului va fi admis din perspectiva individualizării
pedepsei aplicate pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7
din Legea nr. 39/2003.
Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în
considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa –
ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o
finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară,
atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte
comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi
modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Subliniind rolul redus jucat de inculpatul R.L. în comiterea faptei,
gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că pentru „infracţiuN.scop”
i-a fost aplicată pedeapsa de doar 3 ani închisoare, Curtea apreciază că
stabilirea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în prezenta cauză
care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să
justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce
deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal
constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al
organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea
penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce
pedeapsa de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare, cu executare în
regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin
modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să
atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani.

IV. 6. C.L.
Tribunalul a dispus în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003
condamnarea inculpatului C.L., la pedeapsa de 7 ani si 6 luni
închisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art.67 C.p, s-a dispus degradarea militara a inculpatului .
S-a constatat ca fapta prev. de art.7 din Legea 39/2003 este
concurenta cu faptele prev. de art.189 alin.1 si 2 C.p. si art.194 alin.1
C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala
966/2005 a Tribunalului ....... la pedeapsa de 7 ani inchisoare şi respectiv
2 ani si 6 luni inchisoare.
Au fost descontopite pedepsele si repuse în individualitatea lor,
respectiv doua pedepse a câte 3 ani închisoare si 7 ani si 6 luni
inchisoare, rezultate ca urmare a revocarii gratierii conditI.ate a pedepsei
de 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2309/2002 a
Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.499/20.06.2003 a
Curtii de Apel Brasov.
In baza art.10 din Legea 543/2002 a fost revocată gratierea
conditI.ata a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin mai sus amintita
sentinta si s-a adăugat această pedeapsa la pedeapsa aplicata in
prezenta cauza, inculpatul avand de executat trei pedepse cu
inchisoarea, respectiv:
- 8 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 7 alin 1 –
3 din Legea 39/2003;
- 7 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art
189 alin 1 si 2 C.p.;
- 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1
C.p.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare
pedeapsă.
In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executarea pedeapsa cea mai
grea, respectiv 8 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si
pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si
b C.p. pe timp de 4 ani si degradarea militara.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 28.04.2004 la
29.04.2004 si de la data de 30.08.2004 la 21.04.2005.
Inculpatul C.L.critică hotărârea deoarece în mod greşit s-ar fi
dispus condamnarea sa câtă vreme nu sunt dovezi care să probeze
infracţiuN.de crimă organizată, astfel că se impune soluţia de achitare, în
baza art. 10 litera a cod proc. pen.
Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia
de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că a inculpatul făcut parte
din grupul infracţI.al organizat creat în jurul inculpatului B.I. „N.C.”, fiind
folosit la recuperări când era necesar să se săvârşească infracţiuni de
violenţă.
Prin hotărâre definitivă (sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului
Bucureşti) s-a stabilit că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004,
prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile
vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de
05.01.2004, împreună cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup
organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T., fapte pentru a
fost condamnat la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare.
Actele materiale de crimă organizată au fost dovedite prin
declaraţiile date în cauza ce s-a finalizat cu pronunţarea sentinţei penale
nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti, Curtea apreciind că şi acesta a
aderat la gruparea infracţI.ală constituită în jurul fraţilor B..
Modul în care a acţI.at în cazul faptelor pentru care a fost
conamnat, ca „locotenent” ai unei „brigăzi” conduse de inculpatul G.C.,
sub coordonarea inculpatului B.I., faptul că au purtat armă, au avut o
atitudine intimidantă, prin modul de manifestare (au stat pe parcursul
unei zile întregi la poarta fabricii, au prezentat legitimatii false de ofiteri
de poliţie) face ca activitatea acestora infracţI.ală să fie privită ca una a
unor membri ai unei grupări cu caracter mafiot, nefiind de conceput ca
astfel de asocieri de persoane să desfăşoare activităţi de genul celor
arătate, fără a ţine seama de regulile de convieţuire socială, de existenţa
unor forţe de ordine chemate să asigure respectarea acestora.
Inculpatul C.L.a fost o persO. de încredere pentru liderul acestei
grupări infracţI.ale fiind apreciat datorită rezultatelor obţinute pe plan
sportiv care a practicat o perioada lunga de timp arte martiale. Inculpatul
era cunoscut ca o persoană violentă care impuN.respect şi prin aspectul
fizic, fapt pentru care era solicitat de liderii grupării atunci când se
preconizau acţiuni în forţă sau prin intimidare, aşa cum au fost
prezentate mai sus.
La data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V., o
persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului
C.L., a declarat următoarele: ,,R., C.L., B. sunt sportivi care erau chemaţi
atunci când se preconiza o bătaie sau încăierare, aceştia fiind chemaţi la
nevoie de „F.”. Cei trei sportivi pe care i-am menţI.at în caz de nevoie
puteau la rândul lor să solicite prezenta altor persoane dispuse să
participe la bătăi. ”
Aceste considerente fac instanţa de control judiciar să aprecieze că
inculpatul este vinovat de comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea
nr. 39/2003, iar angajarea răspunderii sale penale de către instanţa de
fond este corectă.
Totuşi, apelul inculpatului va fi admis însă pentru alte considerente
decât cele invocate.
Curtea constată că inculpatul a fost condamnat în baza art.7 alin 1-
3 din Legea 39/2003, la pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare iar în
O.ţiunii contopirii a stabilit o pedeapsă rezultantă greşită, de 8 ani
închisoare, deoarece niciuna dintre pedepsele pentru infracţiunile
concurente stabilite prin condamnările anterioare nu au fost mai mari de
7 ani şi 6 luni.
Astfel, inculpatul C.L.a fost condamnat la două pedepse cu
închisoare de 2 ani şi 6 luni, respectiv 7 ani, prin sentinta penala
nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, în final, având de
executat pedeapsa cea mai grea, de 7 ani, sporită până la 8 ani
închisoare, însă a fost redusă în apel la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni
inchisoare.
Drept urmare, Curtea va corecta eroarea tribunalului şi va stabili ca
inculpatul să execute, ca efect al aplicării art. 33-34 Cod penal,
pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
Legat de individualizarea pedepsei aplicate în baza art.7 alin 1-3
din Legea 39/2003, (7 ani si 6 luni închisoare), sub aspectul cuantumului
acesteia, tribunalul a făcut o corectă individualizare, stabilind o pedeapsă
în cuantum O.at către spre minimul special prevăzut de lege, aptă să
satisfacă exigenţele art.52 respectiv art. 72 din Codul penal.

IV. 7. U.C.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu
aplic.art 37 lit.a C.p. condamnarea inculpatului U.C.la pedeapsa de 9
ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 6 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin
decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J., la pedeapsa inchisorii de 10 ani.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă si pedeapsa
complementară rezultantă, aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, care au fost repuse în
individualitatea lor, precum si restul ramas neexecutat de un an si 128
zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta
penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, dupa cum
urmează:
- o pedeapsa cu închisoarea de 10 ani si 5 ani interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. aplicate pentru savarsirea
infractiunii prev de art 13 alin 1,2,3,4 din Legea 678/2001, cu
aplic.art.41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;
- o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art 64 lit.a si b C.p, aplicate pentru savarsirea infractiunii prev
de art 329 alin.1 C.p. , cu aplic. art 41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;
- trei pedepse a câte 8 ani inchisoare aplicate pentru săvârşirea
infractiunii prev de art.25 rap la art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art
37 lit.a C.p. si art 33 lit.b C.p.;
In baza art 61 C.p., instanţa a contopit fiecare dintre pedepsele
principale mentI.ate mai sus cu restul de pedeapsa ramas neexecutat
de 1 an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr. 3853/2000 a Judecatoriei Sector 5
Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel
Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedepsele principale rezultante
de 9 ani inchisoare,10 ani inchisoare, 3 ani inchisoare si 3 pedepse a
cate 8 ani inchisoare fiecare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare
dintre aceste pedepse.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 10 ani inchisoare, sporita cu un an, deci 11 ani inchisoare
ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara si a
interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 6 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 23.07.2004,
la zi.
Inculpatul U.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru
nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.
Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., S.S., B.I.,
S.A. şi B.V. incupatul U.C. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti
pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 –
143 vol.II ds.apel):
a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat,
încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în
judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru
rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod
pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de
fond, a schimbat, printr-o încheiere de îndreptare eroare, calificarea
juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal
fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun disp.art.334 Cod
pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la
apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în
art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.
b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40
din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze
de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în
opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la
acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării
cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond
ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face
referire art.40 Lg.304/2004.
c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;
d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod
instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat
şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod
pr. penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei
de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit
art.287 Cod pr. penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea
adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de
a audia toţi inculpaţii în cauză.
e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile
comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se
circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod
neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice
din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de
art.323 Cod penal. Sub nicio formă nu se poate vorbi de întrunirea
elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţI.al organizat câtă
vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor scop la care face referire
textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost urmărită de către toţi membrii
grupului ci doar de către o parte din aceştia şi de asemeN.- arată
apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul că inculpaţii au acţI.at în
baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia
dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale sunt determinate
de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci de o pluralitate ocazI.ală ca
formă a pluralităţii de infractori iar nu de o pluralitate constituită.
f). O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a
neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi constituit
scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la încălcarea
disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare rezultă că
pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire
de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul prevăzut
de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.
g) Inculpatul a mai solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a
rap. la art.10 lit. d Cod pr. penală.
h) a mai criticat măsura confiscării speciale pe care a apreciat-o
nelegală.
O parte din criticile formulate de inculpatul U.C. sunt apreciate de
Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie
admis, însă numai sub aspectul sporului de 1 an aplicat după contopirea
pedepselor şi a măsurii de siguranţă a confiscării speciale, în
considerarea următoarelor argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003.
InfracţiuN.de crimă organizată a fost construită de acuzare, în cea mai
mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară
când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru
infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul
infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului U.C., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum
urmează:
În baza art.13 alin.1, 2, 3 şi 4 din Legea nr.678/2001 cu aplic.
art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.a C.pen. a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 10 ani.
În baza art.329 alin.1 C. pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen. şi art.37
lit.a C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani.
în baza art.25 rap. la art.189 alin.1, 2 şi 5 C.pen. cu aplic, art.37 lit.
a şi art.33 lit.b C.pen. a fost condamnat la 8 ani închisoare (- partea
vătămată U.N.).
În baza art.25 rap. la art.189 alin.1, 2 şi 5 C. pen. cu aplic, art.37
lit.a şi art.33 lit. b C.pen. a fost condamnat la 8 ani închisoare (- partea
vătămată C.V.).
În baza art.25 rap. la art.189 alin.1, 2 şi 5 C.pen. cu aplic, art.37
lit.a şi art.33 lit.b C.pen. a fost condamnat la 8 ani închisoare (- partea
vătămată C.A.).
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a stabilit ca inculpatul U.C.
să execute pedeapsa cea mai grea respectiv pedeapsa închisorii de 10
ani sporită la 11 ani închisoare -redusă la 10 ani prin decizia penală nr.
53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală,
decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată
de I.C.C.J..
Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia
de condamnare definitivă a inculpatului U.C..
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, fiind unul dintre cei mai importanţi membrii ai grupării constituite
în jurul inculpatei S.A. şi a lui B.V..
Activităţi derulate de inculpatul în sfera proxenetismului şi a
traficului de persoane au fost confirmate prin hotărâre judecătorească
definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, astfel că instanţa nu va
mai insista asupra lor, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale
specifice „crimei organizate”.
Astfel, critica inculpatului U.C. în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de
Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă,
în acord cu probele administrate în cauză.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control
judiciar reţine că acesta a comis acte de sprijinire în sensul art. 7 din
lege a grupului de crimă organizată constituit de inculpaţii B.V. şi S. A.pe
palierul infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane.
Curtea va reevalua sporul de 1 an închisoare aplicat inculpatului în
urma O.ţiunii de contopire, pe care îl va înlătura, apreciind că pedeapsa
rezultantă de 10 ani închisoare este suficientă pentru reeducarea
inculpatului.
Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de
fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care
există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare
soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa
de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care
face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o
simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei
încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este
menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă de U.C.. În plus, o astfel de
competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici
să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.
Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală,
deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de
amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa
atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.
penală, nu este susţinut.
Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict
reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi
expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul
menţI.at de apelant.
Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat)
să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,
vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.
Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor
nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.
Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de
fond este apreciată de către Curte ca fiind nelegală.
Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod
penal a confiscat, de la inculpatul U.C. imobilul situat în …………
Nici în cazul său măsura nu este motivată de instanţă fiind indicate
doar textele de lege incidente.
Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de
drept în cazul inculpaţilor B.I. şi B.V. şi conchide că atâta vreme cât nu
s-a dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea
infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina
inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici
măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de
inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a
unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu
poate fi menţinută, fiind nelegală.
Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât
elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi
justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care
aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi
utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru respectivul imobil urmând să ridice şi măsura sechestrului
dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă
ÎCCJ DIICOT.

IV. 8. B.I.
Tribunalul a hotărât condamnarea inculpatului, în baza art.7 alin 1-
3 din Legea 39/2003, la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin.1 si 2 C.p., cu
aplic.art 41 alin.2 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., a fost contopită
pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata în cauza de fata cu pedeapsa de
4 ani închisoare aplicata prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principală si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 28.08.2004 –
30.04.2007.
Inculpatul B.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru
nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.
Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., S.S., B.V.,
S.A. şi U.C. incupatul B.I. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru
nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143
vol.II ds.apel):
a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat,
încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în
judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru
rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod
pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de
fond, in cazul inculpatului B.V., a schimbat, printr-o incheiere de
îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii
concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru,
astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat
flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii
procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.
b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40
din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze
de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în
opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la
acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării
cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond
ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face
referire art.40 Lg.304/2004.
c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;
d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod
instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat
şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod
pr. penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei
de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit
art.287 Cod pr. penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea
adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de
a audia toţi inculpaţii în cauză.
e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile
comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se
circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod
neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice
din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de
art.323 Cod penal.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a
dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea
infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă,
că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice
formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni,
pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică
reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus
condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei
aspecte: este imprecisă - nu se face distincţie între formele infracţiunii
prev. de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma
iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la
momentul in care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor
activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi,
reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale;
între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat
şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele
inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii
prev. de art.323 Cod penal.
În legătură cu această susţinere se arată că sub nicio formă nu se
poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup
infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor
scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost
urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din
aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul
că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at
sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor
infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci
de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o
pluralitate constituită.
f). O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a
neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi constituit
scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la încălcarea
disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare rezultă că
pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire
de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul prevăzut
de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.
Criticile formulate de inculpatul B.I. sunt apreciate de Curte
întemeiate în parte ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie
admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei, în
considerarea următoarelor argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003, infracţiune construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe
baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul
(alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile
scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat
incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului B.I. prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus
condamnarea sa la 4 ani închisoare pentru infracţiuN.de proxenetism.
Şi în cazul său, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia
de condamnare definitivă a inculpatului B.I..
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, fiind unul dintre apropiaţii inculpatei S.A., importantă membră a
grupării infracţI.ale alături de fratele ei B.V., pe segmentul
proxenetismului şi traficului de persoane.
În cadrul grupului de crimă organizată, inculpatul B.I., acţI.a ca un
veritabil lider în discoteca H., susţinând-o pe S.A. în desfăşurarea
activităţii de proxenetism în loC.l susmenţI.at.
Activităţile derulate de inculpat au fost confirmate prin declaraţiile
coinculpaţilor I.D., I.A., ale martorilor C.A., N.S.P., T.I., G.A.M., U.N.,
P.C., Ş.C., O.L., S.Z., R.M., C.C..I.a.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de control
judiciar reţine că aceasta a efectuat acte de sprijinire, în sensul art. 7
din lege, a grupului de crimă organizată constituit de inculpaţii B.V. şi S.
A.pe palierul infracţiunilor de proxenetism.
Drept urmare, critica inculpatului în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată şi proxenetism nu este
primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond
fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.
Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în
considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa –
ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o
finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară,
atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte
comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi
modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Subliniind rolul redus jucat de inculpatul B.I. în comiterea
infracţiunii, acesta fiind condamnat definitiv doar pentru o singură
infracţiune scop, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că
inculpatul este fără antecedente penale, dar şi faptul că de la data
comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea
apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza
procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 4 ani
închisoare) aplicarea unei pedepse cu 3 ani închisoare mai mare în
prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii
deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului
sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal
constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al
organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea
penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, văzând şi conduita
sa bună anterioară comiterii faptelor, Curtea va reduce pedeapsa de la 7
ani închisoare, la 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
O pedeapsă prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la
obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de
reintegrare ale persoanei condamnate.
Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 5 ani la 2 ani.
Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de
fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care
există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare
soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa
de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care
face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o
simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei
încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este
menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă de inculpat. În plus, o astfel
de competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate
nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.
Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală,
deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de
amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa
atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.
penală, nu este susţinut.
Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict
reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi
expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul
menţI.at de apelant.
Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat)
să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,
vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.
Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor
nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.

IV. 9. S.S.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 ,cu
aplic.art 74 lit.a, art 76 C.p., condamnarea inculpatei S.S. la pedeapsa
de 3 ani închisoare.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in
concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin 1 si 3 C.p.,
cu aplic.art.41 alin.2 C.p., pentru care inculpata a fost condamnată la
pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de
art 64 lit.a si b C.p., prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului
Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea,
respectiv 3 ani închisoare ca pedeapsa rezultantă principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 3 ani.
In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea de 24 ore din data de
28.08.2004 .
In baza art.861, 862 C.p., a fost suspendată sub supraveghere
executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui
termen de incercare de 7 ani.
In baza art 863 C.p. i s-a pus în vedere inculpatei să respecte
obligaţiile prevazute la art.863 alin.1 literele a,b,c,d , respectiv: sa se
prezinte la datele fixate de Consilierul de Probatiune la Serviciul de
Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe langa
Tribunalul Bucuresti; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu,
resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum
si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de
existenta.
In baza art.863 alin 3 lit.d C.p., i s-a pus in vedere inculpatei să nu
intre în legatura cu coinculpatii, partile vatamate si martorii din prezenta
cauza, precum si cu coinculpatii din cauza penală nr.28733/3/2005, în
care s-a pronuntat sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti,
definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, cu exceptia
inculpaţilor B. I., B.V., S.C. si S.A..
In baza art 359 C.p.p., i s-a atras atenţia inculpatei asupra disp.art
4
86 C.p.
Inculpata S.S. a criticat soluţia primei instanţe pentru
nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.
Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., B.V., B.I.,
S.A. şi U.C. incupata a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru
nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143
vol.II ds.apel):
a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat,
încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în
judecată.
b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40
din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze
de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în
opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la
acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării
cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond
ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face
referire art.40 Lg.304/2004.
c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;
d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod
instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile
comise se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi
în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a
încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in
infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a
dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea
infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă,
că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice
formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni,
pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică
reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus
condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei
aspecte: este imprecisă - nu se face distincţie între formele infracţiunii
prev. de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma
iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la
momentul in care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor
activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi,
reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale;
între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat
şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele
inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii
prev. de art.323 Cod penal.
În legătură cu această susţinere se arată că sub nicio formă nu se
poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup
infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor
scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost
urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din
aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul
că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at
sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor
infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci
de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o
pluralitate constituită.
f). O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a
neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi constituit
scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la încălcarea
disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare rezultă că
pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire
de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul prevăzut
de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.
g) a mai criticat măsura confiscării speciale pe care a apreciat-o
nelegală.
Criticile formulate de inculpata S.S. sunt apreciate de Curte
întemeiate doar în parte, ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat
să fie admis, în considerarea următoarelor argumente:
Inculpata a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003.
InfracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr.
39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza
probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpata
(alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile
scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat
incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatei S.S., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus
condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub
supraveghere pentru infracţiuN.de proxenetism.
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpata a comis
infracţiuN.pentru a fost trimisă în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, în perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 împreună cu inculpatul
S.C. zis „G.”, acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, au racolat
diferite persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea
practicării prostituţiei, le-au înlesnit această activitate şi au tras foloase
de pe urma ei.
Împreună cu fiul său, inculpatul S.C., s-a ocupat de găzduirea unor
persoane de sex feminin care fuseseră constrânse să practice prostituţia
fie de către aceştia, fie de către inculpata S.A. ori de către U.C.. AcţI.ând
în acelaşi scopuri şi în mod coordonat cu inculpatii S.A. şi S.C., inculpata
S.S. a sprijinit grupul infracţI.al organizat prin punerea la dispoziţie în
vederea găzduirii prostituatelor a două imobile care îi aparţineau, situate
în ………...
Sunt amintite câteva dintre cele mai relevante declaraţii care susţin
acuzaţiile formulate împotriva acesteia: inculpaţii I.D. şi martorii B.N.S.,
G.D., Martora J.M., T.L., C.E.I., C.V., B.N.S., O.A..
Astfel, criticile formulate de inculpată în sensul că în mod greşit a
fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu sunt primite de
Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă,
în acord cu probele administrate în cauză.
Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la
criteriile prev. de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă
individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al
modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele
art.52 Cod penal.
Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar
constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise
infracţiunile scop (respectiv proxenetism) dar şi din cele personale ale
inculpatei, nu rezultă elemente ca să justifice reducerea pedepsei
aplicate pentru infracţiuN.cadru.
Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii
cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise,
de contribuţia concretă a acesteia la săvârşirea lor, de conduita sa
procesuală, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este
aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât
nu se impune reducerea ei.
Totuşi, tribunalul a făcut o greşită aplicare a legii atunci când a
dispus „să fie anulat mandatul de executare a pedepsei aplicate anterior
şi să fie emis un nou mandat în vederea executării pedepsei aplicate în
prezenta cauză” deoarece executarea pedepsei închisorii a fost
suspendată sub supraveghere, în condiţiile art. 86 1 Cod penal. Drept
urmare, Curtea va înlătura această măsură dispusă de instanţa de fond.
Asupra criticilor formulate de inculpatei S.S. pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de
fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care
există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare
soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa
de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care
face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o
simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei
încheieri a menţiunii la care se referă apelanta, iar faptul că nu este
menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă. În plus, o astfel de
competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici
să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.
Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală,
deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de
amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa
atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.
penală, nu este susţinut.
Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict
reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi
expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul
menţI.at de apelantă.
Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat)
să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,
vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.
Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor
nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatei vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.
Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de
fond este apreciată de către Curte ca fiind nelegală.
Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod
penal a confiscat, de la inculpata S.S. autoturismul marca …., cu număr
de identificare ……… carte de identitate ………., an de fabricaţie ….
Nici în cazul său măsura nu este motivată de instanţă fiind indicate
doar textele de lege incidente.
Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de
drept în cazul celorlalţi inculpaţi şi conchide că atâta vreme cât nu s-a
dovedit că bunul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea
infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina
inculpatei, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici
măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de
inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a
unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu
poate fi menţinută, fiind nelegală.
Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât
elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi
justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care
aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi
utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru respectivul bun, urmând să ridice şi măsura sechestrului
dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă
ÎCCJ DIICOT.

IV. 10. I.D.


Tribunalul a dispus în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu
aplic.art.9 alin.2 din Legea 39/2003 condamnarea inculpatului I.D., la
pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in condiţiile art 66 C.p.
Inculpatul I.D. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii invocând existenţa autorităţii de lucru judecat şi
cerând rejudecarea cazului său, iar în subsidiar a solicitat
reindividualizarea pedepsei aplicate, cerând să fie redusă la minim.
Apelul declarat de inculpatul I.D. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor
argumente:
Instanţa de apel reţine, în esenţă, că aşa cum a recunoscut chiar
inculpatul care în baza atitudinii procesuale a beneficiat de dispoziţiile
art. 9 alin. (2) din lege, în fapt, a fost un alt membru al grupării A.S., cu
atribuţii pe linie de proxenetism şi trafic de persoane, care a acţI.at în
perioada anilor 2002 – 2005, ajutând-o pe aceasta în cadrul acţiunilor
desfăşurate în discoteca H.. Apartenenţa sa la ,,brigada” A.S. nu a fost
dată numai de legătura de afinitate dintre aceştia („cumetria” – faptul că
era finul ei), ci de faptul că în discoteca H. „industria” proxenetismului
acţI.a ca o maşină extrem de bine pusă la punct. Astfel, acest inculpat, la
începutul activităţii sale, a coordonat activitatea de prostituţie a numitelor
S.R. şi „V. N.”, cărora le percepea o cotă de 50% din sumele de bani
proveniţi din practicare prostituţiei. Pentru ca tinerele să poată practica
prostituţia în discoteca H. era necesară permisiuN.A.S., iar pentru a primi
aprobarea acesteia, inculpatul I.D. îi plătea L.r o taxă de protecţie de
600 de euro, aspect confirmat de declaraţia acestuia:
„A.a fost de acord să-i permită accesul R.în discotecă, cu condiţia ca
aceasta să-i plătească L.r o taxă de protecţie în valoare de 600 de USD.
În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu
ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi
G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale
din discotecă.”
Ulterior, S.A. zisă ,,A.C.”, l-a scutit de plata taxei menţI.ate, în
schimbul apartenenţei sale la gruparea de proxeneţi a cărei activitate o
coordona.
În acest sens, ca membru al grupării din care făceau parte S.A.
zisă „A.C.”, B.I. zis „B.C.”, U.C., G.E., B.R.C., G.Ş., M.., S.C. zis „G.” şi
alţii, inculpatului I.D. îi reveN.rolul că alături de ceilalţi membrii menţI.aţi
să asigure paza prostituatelor ce aparţineau ,,C.C.”, să impună plata
taxelor de protecţie proxeneţilor care acţI.au în mod independent în
discoteca H., uneori prin folosirea violenţei, dacă era necesar. Este de
remarcat că, după ce devenise un om de încredere al „A. C.”, aceasta i-a
trasat sarcina să transporte prostituatele ei, alături de S.C. şi U.C., în
Elveţia, inculpatul fiind primul care a reliefat aceste aspecte,datorită
conduitei sale procesuale de recunoaştere a faptelor.
Curtea apreciază că fapta reţinută a fost dovedită cu declaraţiile
date în cauză pe parcursul procesului de chiar inculpatul I.D., de
coinculpaţii I.A., G.E., de martorii O.L., S.Z., N.P., G.D., B.C., R.M., P.M..
Pe baza acestora a rezultat, fără dubiu, că inculpatul a comis fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, aderând (la) şi sprijinind gruparea
de crimă organizată constituită de S.A..
Curtea apreciază că în raport de contribuţia inculpatului, de
legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă
de la comiterea acesteia, de contribuţia sa efectivă la stabilirea faptelor şi
tragerea la răspundere a celorlalţi inculpaţi, inculpatul nemaifiind implicat
nici anterior şi nici ulterior în alte activităţi infracţI.ale, de vârsta sa –
apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect dozată.
Astfel, în raport de cele reţinute, Curtea va reduce pedeapsa de la
4 ani şi 6 luni închisoare, la 3 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsă care,
atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, este aptă să
atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Pentru aceleaşi considerente va reduce şi pedeapsa
complementară de la 3 la 2 ani.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.

IV. 11. M..


Tribunalul a dispus în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului M.., la pedeapsa de 5 ani si 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit. a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor
prev. de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in condiţiile art 66 C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus prevenţia de la data de 02.07.2005 –
12.02.2007, când a fot liberat sub control judiciar de sub puterea MAP
nr.260/2005 emis de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Penala.
Inculpatul M.. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa în
baza art. 10 litera a cod proc. pen. deoarece în prima parte din
rechizitoriu nu se face nicio referire la persO. sa, în plus încadrarea
juridică dată faptei este greşită, fiind în realitate vorba despre
infracţiuN.prev. de art. 323 cod penal. Totodată invocă existenţa
autorităţii de lucru judecat.
Apelul declarat de inculpatul M.. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta în
considerarea următoarelor argumente:
Instanţa de apel reţine, în esenţă, că, în fapt, inculpatul a fost un alt
membru al grupării A.S.. În perioada 2002 – 2004, acţI.ând în baza
aceleaşi rezoluţii infracţI.ale, inculpatul M.. (împreună cu B.R.C.) a
derulat activităţi de proxenetism în cadrul discotecii H.. În acest sens, a
înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, le-au asigurat
protecţia, le-au transportat la discotecă ori la clienţii racolaţi de acestea şi
au tras totodată foloase materiale de pe urma acestor activităţi, obţinând
de la prostituatele pe care le controlau o parte din banii proveniţi din
întreţinerea de raporturi sexuale.
De asemenea, a acţI.at la ordinul ,,A. C.”, având misiuN.de a
impune plata taxelor de protecţie celorlalţi proxeneţi care aduceau
prostituate în discoteca H., adesea folosind violenţa. Pentru a-şi
reaL.obiectivul, folosea ca mod de O.re sechestrarea prostituatelor ce
aparţineau unor proxeneţi independenţi, care nu înţelegeau că aveau
obligaţia de a achita periodic diverse sume de bani cu titlu de taxe de
protecţie ,,A. C.”.
În acest sens s-a retinuat rolul pe care cei doi inculpaţi l-au avut în
lipsirea de libertate în mod ileG.a martorelor U.N., C.V. şi C.A., oriG.re
din Republica Moldova. Acestea se aflau pe teritoriul ţării noastre din
perioada anilor 2000 - 2002, locuiau într-un apartament închiriat de
numitul M.P., situat pe strada ........şi practicau prostituţia sub protecţia şi
coordonarea acestuia – trimis în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2004.
În condiţiile în care părţile vătămate frecventau discoteca H. de unde îşi
racolau clienţii, acestea au intrat în atenţia grupării de proxeneţi condusă
de S.A. zisă „A.C.”, întrucât proxenetul acestora, M.P., refuza să se
supună regulilor instituite în discotecă şi să achite taxa de protecţie care
fusese impusă. In L. iunie 2003, numita S.A. a pus la cale o metodă prin
care proxenetului M.P.să-i fie atrasă atenţia cu privire la taxele de
protecţie care-i erau solicitate. Asfel, într-o dimineaţă, în jurul orelor
03.00 inculpaţii M.. zis „I.L.” şi B.R.C. împreună cu U.C., G.Ş.zis „Ş.S.L”
(cunoscut cu numele de G.) şi „M.”, acţI.ând în baza rezoluţiei infracţI.ale
care le-a fost insuflată de conducătoarea grupării din care făceau parte,
S.A., au blocat în forţă cu diverse autovehicule, autoturismul taxi în care
se aflau martorele U.N., C.A.şi C.V. care plecau de la discoteca H.,
mergând spre casă şi le-au răpit.
Pentru aceste fapte de lipsire de libertate faţă de inculpatii S.A.,
B.V., U.C. a fost pronunţată pe fond o hotărâre de condamnare (sentinţa
penală nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală)
urmare a sesizării instanţei de judecată prin rechizitoriul cu nr.
367/D/P/2004, iar la data de 13.12.2005, inc. M.. zis „I.L.” şi B.R.C. au
fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 801/D/P/2005 pentru
infracţiuN. prev. de art.189 alin 1,2 şi 5 din Codul penal.
Curtea apreciază că fapta reţinută a fost dovedită cu declaraţiile
date în cauză pe parcursul procesului de inculpaţii I.D., I.A., G.E., de
martorii O.L., S.Z., N.P., P.C., C.V..
Pe baza acestora a rezultat, fără dubiu, că inculpatul a comis fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, aderând (la) şi sprijinind gruparea
de crimă organizată constituită de S.A..
Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului la
doar o singură faptă, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de
perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa –
apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect individualizată.
Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal
constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al
organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea
penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, văzând şi conduita
sa bună anterioară comiterii faptelor (acesta nefiind recidivist), Curtea va
reduce pedeapsa de la 5 ani şi 6 luni închisoare, la 3 ani şi 6 luni
închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât
prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată
inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia
specială.
O pedeapsă prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la
obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de
reintegrare ale persoanei condamnate.
Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.

IV. 12. P.A.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului P.A., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p.,i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
In baza art 67 C.p. s-a dispus degradarea militara a inculpatului.
S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauză este în
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la
pedeapsa rezultanta de 4 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor
prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a
ICCJ.
Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara,
rezultante, respectiv pedeapsa inchisorii de 4 ani si pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe
timp de 2 ani, în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in
individualitatea lor, si anume:
- 4 pedepse a cate 4 ani închisoare fiecare;
- 4 pedepse complementare constand în interzicerea drepturilor
prev de art 64 lit.a si b C.p pe timp de 2 ani;
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele principale si pedepsele complementare, inculpatului dându-i-
se spre executare pedeapsa rezultantă 7 ani inchisoare si interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani, precum si
degradarea militara.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 24.05.2004 –
23.05.2008.
A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a
Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.
Inculpatul P.A. a criticat soluţia primei instanţe pentru
nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte. A subscris la
apărările formulate de fraţii B., reiterând:
a). nulitatea incheierii de îndreptare a erorii materiale,
b). încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea primei instanţe este criticată
şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi
penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de
publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6
paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor
fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a
subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva
dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor,
aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a
combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
c). renunţarea în mod eronat la audierea tuturor martorilor şi
aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 Cod proc. pen.;
d). inculpatul a mai solicitat trimiterea cauzei spre rejudecate sau
pronunţarea soluţiei achitării sale;
e). a susţinut şi existenţa autorităţii de lucru judecat.
O parte din criticile formulate de inculpatul P.A. sunt apreciate de
Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie
admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei, în
considerarea următoarelor argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003.
InfracţiuN.de crimă organizată a fost construită de acuzare, în cea mai
mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară
când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru
infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul
infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului P.A., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum
urmează:
În baza art. 13 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplic, art.74 lit.a, c
C.pen., art.75 alin. ultim, art.80 C.pen. a fost condamnat la trei pedeapse
cu închisoarea de câte 6 ani fiecare - părţi vătămate P.A.. N., P.A. D.,
M.I.a M., -reduse la câte 4 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie
2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă
prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J...
În baza art.329 alin.1 şi 2 C.pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen.,
art.74 lit.a, c C.pen., art.75 alin. ultim, art.80 C.pen. a fost condamnat la
pedeapsa închisorii de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64
lit.a şi b C.pen., -redusă la 4 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie
2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă
prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
În baza art.26 rap. la art.194 alin.1 C.pen. cu aplic, art.74 lit.a, c
C.pen., art.75 alin. ultim, art.80 C.pen a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 1 ani şi 6 luni - partea vătămată U.N. -achitat prin decizia
penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a
Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008
pronunţată de I.C.C.J...
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a stabilit ca inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia
de condamnare definitivă a inculpatului P.A..
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, fiind unul dintre cei mai importanţi membrii ai grupării constituite
în jurul inculpatei S.A. şi a lui B.V..
Activităţi derulate de inculpat în sfera proxenetismului şi a traficului
de persoane au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă,
aşa cum s-a arătat în cele ce preced, astfel că instanţa nu va mai insista
asupra lor, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei
organizate”.
Astfel, critica inculpatului P.A. în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de
Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă,
în acord cu probele administrate în cauză.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control
judiciar reţine că acesta a comis acte de sprijinire în sensul art. 7 din
lege a grupului de crimă organizată constituit de inculpaţii B.V. şi S. A.pe
palierul infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane.
Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în
considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa –
ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o
finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară,
atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte
comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi
modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Subliniind rolul efectiv jucat de inculpatul B.I. în comiterea
infracţiunii (unul mediu), gR.l de pericol social concret al acestei, faptul
că inculpatul era fără antecedente penale, dar şi faptul că de la data
comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea
apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza
procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 4 ani
închisoare) aplicarea unei pedepse cu 3 ani închisoare mai mare în
prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii
deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului
sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, reţinând circumstanţele favorabile privind persO.
inculpatului, că atât anterior cât şi după ce P.ii au descoperit faptele şi
declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite,
Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 5 ani închisoare,
cu executare în regim de detenţie, apreciind că atât prin cuantum cât şi
prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă
să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 5 ani la 3 ani.
Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.

IV. 13. S.M..


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului S.M.., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecăţii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la
pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor
prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a
Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a
ICCJ.
Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara,
rezultante, respectiv pedeapsa închisorii de 6 ani si interzicerea
drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe timp de 5 ani, în pedepsele
compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, si anume:
- o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art 64 lit a si b C.p.,pentru savarsirea infractiunii prev de art.13
alin 1 din legea 678/2001;
- o pedeapsa de 5 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev
de art. 64 lit. a si b C.p., pentru savarsirea infractiunii prev. de art
329 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p.;
- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea
infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
05.10.2004 – 24.06.2008.
Inculpatul S.M.a arătat, prin apelul formulat, că hotărârea atacată
este netemeinică motivat de faptul că in mod neleG.i s-a aplicat o
pedeapsă pentru infracţiuN.prev.de art. 7 alin.1 şi 3 din Legea nr.
39/2003. Astfel, arată apelantul, prin rechizitoriul din 2004 Tribunalul
Bucureşti a fost sesizat cu privire la mai multe fapte, printre care şi fapta
de constituire a unui grup infracţI.al organizat, insă instanţa a apreciat că
aceasta nu există, chiar dacă P.ul nu a indicat şi încadrarea juridică in
dispozitivul actului de sesizare. Mai mult, prin decizia Curtea de Apel
Bucureşti menţinută in recurs de I.C.C.J. a fost tratată problema
existenţei grupului infracţI.al organizat stabilindu-se cu autoritate de lucru
judecat că nu s-a acţI.at in cadrul unui grup din care inculpaţii să facă
parte iar infracţiunile au fost comise in condiţiile pluralităţii ocazI.ale.
Se arată că lipseşte modalitatea de determinare a structurii de
comandă şi a celei de execuţie, atât P.ul cât şi prima instanţă reţinând
eronat că faptele s-ar circumscrie existenţei unui grup delimitat, „grupul”
pretins nefiind stabilit precis cu roluri şi funcţii şi nici măcar ca şi
compO.nţă, toate rezoluţiile infracţI.ale fiind luate de fiecare inculpat in
mod întamplator, atunci cand se decidea să comită fapte prevăzute de
legea penală şi care nu aveau legătură cu alţi inculpaţi. Faţă de acestea,
apreciază apelantul inculpat nu sunt intrunite cerinţele textului de lege
incriminator.
Inculpatul solicită achitarea sa in temeiul art. 10 lit.d ori art. 10 lit.a
Cod pr. penală, iar în cazul in care nu este primită această apărare,
solicită încetarea procesului penal pentru existenţa autorităţii de lucru
judecat, in temeiul art.10 lit.j Cod pr.penală. În cazul in care se reţine
vinovăţia sa in comiterea infracţiunii pentru care a fost trimis in judecată,
inculpatul solicită instanţei de apel reducerea pedepsei aplicate la un
cuantum apt să răspundă exigenţelor prev.de art.7 alin.2 din Legea
nr.39/2003, respectiv să i se aplice o pedeapsă de până la 6 ani
închisoare.
O parte din criticile formulate de inculpatul S.M.sunt apreciate de
Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie
admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei, în
considerarea următoarelor argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003.
InfracţiuN.de crimă organizată a fost construită de acuzare, în cea
mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală
anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în
judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit
grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului S.M.., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie
2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus
după cum urmează:
În baza art. 13 alin.1 din Legea nr.678/2001 a fost condamnat la
pedeapsa închisorii de 6 ani (- partea vătămată M.I.a M.).
În baza art.329 alin.1 şi 2 C.pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen. a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani.
În baza art.194 alin.1 C.pen. a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 2 ani şi 6 luni (- partea vătămată P.A.A.).
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a stabilit ca inculpatul S.M.
să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 5 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b C.pen.
Ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi, în A.L.actelor materiale de crimă
organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza
procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată
de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă
soluţia de condamnare definitivă a inculpatului S.M..
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, fiind unul dintre membrii grupării constituite în jurul inculpatului
B.V..
Activităţi derulate de inculpat în sfera proxenetismului şi a traficului
de persoane au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă,
aşa cum s-a arătat în cele ce preced, astfel că instanţa nu va mai insista
asupra lor, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei
organizate”.
Astfel, critica inculpatului S.M.în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de
Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă,
în acord cu probele administrate în cauză.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control
judiciar reţine că acesta a comis acte de sprijinire în sensul art. 7 din
lege a grupului de crimă organizată constituit de inculpatul B.V. pe
palierul infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane.
S.M. a fost angajat de-a lungul timpului ca agent de pază
(bodyguard) la o serie de loC.ri de noapte şi discoteci, şi totodată un
apropiat al „C.C.”, fiind o persoană care avea toate „calităţile” necesare
pentru a putea pune, împreună cu martora C.T.., bazele unei grupări
care să tragă foloase materiale din activitatea de prostituţie. În cadrul
grupului de crimă organizată, inculpatul S.M. a avut o poziţie superioară,
demonstrată prin aceea că s-a bucurat de oarecare independenţă.
Astfel, avea fete care se prostituau pentru el, sprijinindu-l pe B.V., în mod
direct, cu sume de bani, fapt arătat şi de convorbirile telefonice
interceptate în mod autorizat, cât şi indirect, prin aceea că îi dădea
numitului „L.” – inculpatul P.A., jumătate din sumele de bani obţinute din
prostituarea „fetelor” sale, cu acea parte a clienţilor racolaţi de către „ L.”,
sume de bani care urmau un adevărat circuit, prin aceea că ajungeau la
„S.C.”.
Urmărind eficientizarea activităţilor de proxenetism şi trafic de
persoane, C.T.., inculpatul S.M. împreună cu inculpatul P.A. au constituit
o grupare infracţI.ală organizată, legătura dintre aceştia şi inculpatul B.V.
fiind realizată prin intermediul inculpatului P.A., care, în schimbul
protecţiei de care beneficia, era obligat să-i remită inculpatului B.V. o
parte din veniturile obţinute din exploatarea prostituatelor.
În condiţiile în care pentru cei trei inculpaţi obţinerea de venituri cât
mai mari, constituia un obiectiv, aceştia şi-au creat o reţea de sprijin
formată din diverse persoane care furnizau clienţi dispuşi să plătească
diverse sume de bani în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale.
Activităţile ilicite derulate de acesta au fost confirmate de inculpaţii
P.A., I.A., I.D., respectiv de martorii C.T.., S.M.., T.I., M.P..
Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Reţinând rolul efectiv jucat de inculpatul S.M.în comiterea
infracţiunii (unul ridicat), gR.l de pericol social concret al acestei, faptul
că de la data comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani),
Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza
procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 6 ani
închisoare) aplicarea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în
prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii
deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului
sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, reţinând circumstanţele favorabile privind persO.
inculpatului, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea
penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce
pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 6 ani închisoare, cu executare în
regim de detenţie, apreciind că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea
de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 5 ani la 3 ani.
Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.

IV. 14. B.L.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului B.L., la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
In baza art 65 Cod pen. , i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 3 ani, in
conditiile art 66 Cod pen.
În baza art.194 alin.1 Cod pen. , a fost condamnat acelaşi inculpat
la pedeapsa inchisorii la 2 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
În baza art.189 alin.1 si 2 Cod pen. , a fost condamnat inculpatul la
pedeapsa inchisorii de 7 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod pen. , au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani închisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
Cod pen., pe timp de 3 ani.
Inculpatul B.L.a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată dar şi a
celorlalte fapte dând eficienţă declaraţiilor unui singur martor (D.), astfel
a solicitat să fie achitat pentru toate infracţiunile.
Apelul declarat de inculpatul B.L.este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea argumentelor ce se vor
arăta:
Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia
de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că în perioada decembrie
2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat
să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de
bani (infracţiuN.de şantaj), iar la data de 05.01.2004, împreună cu alţi doi
inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe
partea vătămată D.T. cu complicitatea inculpatului B.I..
Astfel, în perioada noiembrie-decembrie 2003, martora M.V.A.pe
margiN.derulării unui contract, a început să facă presiuni asupra părţilor
vătămate M.M. şi M.G., solicitându-le să plătească suma de 400.000
USD. Având în vedere că părţile vătămate nu au achitat datoria pretinsă,
în această perioadă, martora M.V.A.a apelat, prin intermediul prietenei
sale, martora T.M., la inculpatul B.I. zis “N.C.” despre care stia că este
un membru marcant al lumii interlope şi se poate ocupa de recuperarea
acestei sume de bani. Inculpatul B.I. zis “N.C.” l-a chemat la această
întâlnire şi pe inculpatul G.C. zis „M.”, explicându-i acestuia faptul că cele
două femei au de recuperat nişte bani şi spunându-i să se ocupe de
acest caz.
La data de 22.12.2003, martora M.V.A.s-a deplasat la fabrica de
zahăr din R., însoţită de inculpatul B.L. F. şi G.C. zis „M.”. Aceştia au
observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt
pentru care inculpatul G.C. zis „M.” i-a reproşat pe un ton ameninţător
părţii vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor în condiţiile în care
acesta le datorează bani, exprimându-se: ”tu îţi baţi joc de noi?”, „păi noi
îţi luăm gâtul”. Tot cu această ocazie, inculpatul G.C. zis „M.” a insistat
ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti, pentru a semna actele
de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei. În faţa refuzului exprimat de
partea vătămată, inculpatul G.C. zis „M.” a solicitat telefonic să îi fie
trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că din fabrică nu va mai ieşi
nici un mijloc de transport încărcat cu marfă. Astfel, după aproximativ
două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei autoturisme, din care au
coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa lor, au sporit starea de
temere creată de inculpaţi părţilor vătămate. Printre aceştia a fost
remarcată de către partea vătămată M.M. prezenţa inculpatului C.L.. În
timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. zis „M.” a observat în incinta
fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a
dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate. Pentru a nu avea
probleme, martorul S.I.cel care urma sa ridice cantitate de zahar, a dat
dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără a mai lua
zahărul.
La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatul G.C. zis „M.”,
inc.M.V.A.şi inculpatul B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care sosiseră
ulterior.
În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatul
G.C. zis „M.” s-a deplasat din nou la R., însoţit de data aceasta de
inculpatul C.L. şi de inculpatul B.L. F.pentru a le pune din nou în vedere
partilor vatamate sa-şi achite datoria. Desi prezente în fabrica, partile
vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv pentru
care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica în acel
moment. Tot atunci inculpatul G.C. zis „M.” a dat dispoziţie ca pe poarta
fabricii să nu mai între şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe
inculpatul C.L. şi pe inculpatul B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia
rămânând în autoturismul ……. aparţinând inculpatului C.L., până în jurul
orelor 18,00-19,00.
Prezenţa acestora în zona fabricii a indus părţilor vătămate o stare
de temere, fapt pentru care acestea au ieşit din fabrică pe poarta
secundară, cu un autoturism pus la dispoziţie de martorul M.S..
În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatul B.L.,
inc. C.L. şi inculpatul G.C. au revenit la fabrica de zahăr aflând de la
pazN.l fabricii că M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea cei
trei inculpati l-au luat cu forţa pe pazN.l D.T. care a refuzat să le permită
accesul, ducându-l în incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în
unitate.
Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei
indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate,
afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de
mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii.
Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile
martorilor oculari Z.M., M.I.şi S.D., care se aflau în acel moment în
cabina de la poarta fabricii, dar şi de cele ale lui C.L., P.G., B. A.-R.,
P.S., S.E..
Tot astfel, instanţa de fond a dat şi în drept o justă încadrare
juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a expus
anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de
art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, art.194 alin.1 Cod pen şi art.189 alin.1
si 2 Cod pen.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta prev. de art.
7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de prim control judiciar reţine că
aceasta a aderat la şi sprijinit gruparea de crimă organizată constituită
de B.I..
Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului
(acesta participând la o singură acţiune- Fabrica de zahăr R.) de
legăturile sale izolate cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp
scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, de faptul că este fără
antecedente penale – apreciază că pedepsele aplicate acestuia nu au
fost corect individualizate.
Astfel, va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a
Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi
în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi
personale, Curtea va reduce pedepsele după cum urmează:
- pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea
nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod
penal şi art. 76 cod penal;
- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 194 alin.
1 cod penal de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6
luni închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a
cod penal şi art. 76 cod penal;
- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 189 alin.
1 si 2 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod
penal şi art. 76 cod penal;
iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedepsa cea
mai grea de 5 ani închisoare.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

IV. 15. S.C.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului S.C., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, în conditiile art 66 C.p.
În baza art 12 alin 1 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2
C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzice inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p
S-a constatat că faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt in
concurs real cu fapta prev de art.329 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 41 alin
2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani
inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p.,
prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea si arestarea din data de
28.08.2004 si respectiv de la data de 18.11.2004 la data de
16.05.2006.
Inculpatul S.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate
şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.
Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii U.C., S.S., B.I.,
S.A. şi B.V. incupatul S.C. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru
nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143
vol.II ds.apel):
a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat,
încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în
judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru
rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod
pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de
fond, a schimbat, printr-o încheiere de îndreptare eroare, calificarea
juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal
fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun disp.art.334 Cod
pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la
apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în
art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.
b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40
din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze
de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în
opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la
acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării
cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond
ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face
referire art.40 Lg.304/2004.
c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;
d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod
instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat
şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod
pr. penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei
de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit
art.287 Cod pr. penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea
adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de
a audia toţi inculpaţii în cauză.
e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile
comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se
circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod
neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice
din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de
art.323 Cod penal. Sub nicio formă nu se poate vorbi de întrunirea
elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţI.al organizat câtă
vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor scop la care face referire
textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost urmărită de către toţi membrii
grupului ci doar de către o parte din aceştia şi de asemeN.- arată
apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul că inculpaţii au acţI.at în
baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia
dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale sunt determinate
de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci de o pluralitate ocazI.ală ca
formă a pluralităţii de infractori iar nu de o pluralitate constituită.
f). O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a
neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi constituit
scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la încălcarea
disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare rezultă că
pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire
de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul prevăzut
de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.
g) Inculpatul a mai solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a
rap. la art.10 lit. d Cod pr. penală.
O parte din criticile formulate de inculpat sunt apreciate de Curte
întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis,
însă numai sub aspectul individualizării pedepselor, în considerarea
următoarelor argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003 şi cea de trafic de persoane în formă continuată.
InfracţiuN.de crimă organizată a fost construită de acuzare, în parte,
pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când
inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru una
dintre infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul
infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.
În cazul inculpatului S.C., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus
condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiuN.de
proxenetism.
Curtea constată că în prezenta cauză instanţa de fond a reţinut în
mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că în
perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 inculpatul S.C. zis „G.”, acţI.ând în
baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, a racolat diferite persoane de sex
feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării prostituţiei, le-a
înlesnit această activitate şi a tras foloase de pe urma ei.
Inculpatul S.C. a devenit un membru important al grupării conduse
de sora sa, S.A., fiind alături de U.C. unul din membrii importanţi ai
,,brigăzii” de proxeneţi care acţI.a în discoteca H., recunoscut ca unul din
principalii ajutori a A.S. (în special datorită legăturii de rudenie). Una din
principalele sale sarcini în cadrul grupării ce acţI.a în discoteca H. era de
a asigura paza prostituatelor, având misiuN.ca, în situaţia în care
reuşeau să fugă, să le urmărească, să identifice locaţiile în care s-au
ascuns şi împreună cu U.C. să le readucă sub controlul A. C., folosind
violenţa.
Activitatea infracţI.ală a membrilor grupării infracţI.ale „C.C.” a fost
una diversificată, iar faptele de proxenetism şi trafic de persoane nu s-au
rezumat doar la controlul şi coordonarea proxenetismului şi a prostituţiei
din discoteca H. şi traficul de fiinţe umane în vederea exploatării ca
prostituate doar în cadrul acestui local, ci au şi o valenţă internaţI.ală.
Astfel, inculpaţii S.A., S.C., U.C. şi alţii din cadrul grupării acestora
obţineau foloase materiale de la un număr de tinere românce care
practicau prostituţia în Elveţia.
Faptele sunt confirmate de declaraţiile martorilor O.A., P.M., S.Z.,
G.D., J.M., S.A.M., V.R. G., P.C., A.C.R. şi ale coinculpaţilor I.D., G.E..
Tot astfel, Curtea reţine că instanţa de fond a dat şi în drept o justă
încadrare juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a
expus anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor
prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, art. 12 alin 1 lit.a din Legea
678/2001, cu aplic art 41 alin 2 C.p. Legat de această din urmă
infracţiune, trebuie menţI.at faptul că este vorba despre acte materiale
distincte de cele pentru care a fost condamnat anterior pentru
infracţiuN.de proxenetism, astfel că nu se pun probleme de eventuală
calificare juridică a acestora faţă de dispoziţiile Deciziei pronunţate în
interesul legii nr. 16/2007 de către I.C.C.J..
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta prev. de art.
7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de prim control judiciar reţine că
aceasta a aderat la şi sprijinit gruparea de crimă organizată constituită
de S.A..
Astfel, critica inculpatului S.C. în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiunile imputate nu este primită de Curte, soluţia
de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu
probele administrate în cauză.
Privitor la individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea apreciază
că în raport de contribuţia efectivă a inculpatului, de legăturile sale cu
grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea
acesteia, de vârsta sa, de faptul că la data comiterii faptelor era fără
antecedente penale – apreciază că pedepsele aplicate acestuia nu au
fost corect individualizate.
Astfel, reţinând conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunilor,
faptul că anterior pentru una dintre infracţiunile scop a fost condamnat la
pedeapsa de doar 3 ani închisoare, şi în raport şi de celelalte elemente
circumstanţiale, atât reale cât şi personale, Curtea va reduce pedepsele
după cum urmează:
- pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea
nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani şi 6
luni închisoare,
- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. 1
şi 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.
2 cod penal de la 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani
închisoare,
iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare.

Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de


executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de
fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care
există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare
soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa
de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care
face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o
simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei
încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este
menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă. În plus, o astfel de
competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici
să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.
Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală,
deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de
amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa
atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.
penală, nu este susţinut.
Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict
reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi
expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul
menţI.at de apelant.
Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat)
să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,
vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.
Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor
nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.
Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost
A.lizată în cadrul pct. III.

IV. 16. D.A.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului D.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 4 ani, in conditiile
art 66 C.p
În baza art 329 alin 1 si 2 Cod pen. cu aplic art 41 alin 2 Cod pen.
a fost condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 4 ani.
Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 3 ani, in conditiile
art 66 C.p
În baza art 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic.art 41 alin 2 Cod
pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul
drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 5 ani, in conditiile
art 66 C.p
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod pen. , au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsă rezultantă principală si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
Cod pen. pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.
Inculpatul D.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei
atacate şi in fond achitarea sa in temeiul art.11 pct.2 lit.a rap la art. 10
lit.c Cod pr.penală întrucât nu săvârşit faptele pentru care a fost
condamnat in primă instanţă. Apelantul inculpat precizează, in esenţă, in
dezvoltarea motivelor de apel depuse in scris la dosar că tribunalul a
încadrat faptele reţinute in sarcina sa în infracţiuN.prev.de art.329 alin.1
şi 2 Cod penal, la reţinerea situaţiei de fapt bazându-se pe o serie de
declaraţii lovite de nulitate, bazându-se pe mărturia cel puţin dubitaB. a
martorului cu identitate protejată S.Z..
Apelantul inculpat a mai aratat că instanţa de fond nu a avut in
vedere la dozarea pedepsei existenţa unor circumstanţe atenuante in
ceea ce îl priveşte, respectiv: buna sa conduită şi lipsa antecedentelor
penale, la momentul pronunţării hotărârii fiind împlinit termenul de
reabilitare de drept.
Apelul declarat de inculpatul D.A. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea argumentelor ce se vor
arăta:
Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia
de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că la sprijinit pe inculpatul
B.V. în activitatea de proxenetism. Iniţial a avut doar rolul de a
supraveghea prostituatele lui B.V. din Discoteca B-O., iar apoi, după anul
2000, a transportat prostituatele acestuia în discoteca H., alături de
inculpatul I.A., deoarece el nu avea permis de conducere, loc în care le
şi supraveghea. De asemenea, încasa banii obţinuţi de acestea din
prostituarea lor cu diverşi clienţi, bani pe care îi preda la rândul său
„patronului” – B.V..
Activităţile desfăşurate de inculpat au fost confirmate de inculpaţii
I.A., D.S., I.D. şi de martorii R.C., N.C.C., O.L., S.Z., C.I. E.,
Curtea reţine că instanţa de fond a dat doar în parte în drept o
corectă încadrarea juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa
cum s-a expus anterior, şi a hotărât, doar în parte, o justă condamnare a
inculpatului, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev.
de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 şi art. 329 alin 1 si 2 Cod pen. cu
aplic art 41 alin 2 Cod pen. , nu şi cele prev. de art. 12 alin 1 din Legea
678/2001, cu aplic. art 41 alin 2 Cod pen.
În primul rând, legat de modalitatea în care inculpatul a comis fapta
prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de prim control judiciar
reţine că aceasta a aderat la şi sprijinit gruparea de crimă organizată
constituită de B.V..
În al doilea rând, aşa cum a rezultat din probele amintite, inculpatul
a comis infracţiuN.de proxenetism prevăzută de art. 329 alin 1 si 2 Cod
pen. cu aplic art. 41 alin 2 Cod pen.
În al treilea rând, în raport de dispoziţiile Deciziei pronunţate în
interesul legii nr. 16/2007 de către I.C.C.J. inculpatul D.A. nu putea
săvârşi în acelaşi timp, în legătură cu aceleaşi persoane, în aceeaşi
modalitate, atât infracţiuN.de proxenetism cât şi pe acea de trafic de
persoane.
Potrivit deciziei, obligatorie pentru instanţe, decizie prin care se
face distincţia între infracţiuN.de proxenetism cât şi pe acea de trafic de
persoane, în cazul în care o persoană, fără întrebuinţarea constrângerii,
înlesneşte practicarea prostituţiei ori trage foloase de pe urma ei
săvârşeşte infracţiuN.de proxenetism.
Numai în cazul în care actele de recrutare, transport, ş.a.m.d., se
fac prin ameninţare, violenţă, răpire, înşelăciune, abuz de autoritate, alte
forme de constrângere în scopul exploatării persoanei fapta întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de
Legea nr. 678/2001.
Or, în cauza faţă nu pot fi reţinute, din probele administrate în
cauză, elemente specifice infracţiunii de trafic de persoane, ci doar tipice
infracţiunii de proxenetism, astfel că în baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la
art. 10 litera d cod proc. pen. îl va achita pe inculpat sub aspectul
săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001 cu
aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
Curtea apreciază că inculpatul D.A. a avut o contribuţie redusă la
comiterea infracţiunii de crimă organizată.
Aşa cum chiar parchetul menţiO.ază, inculpatul D.A. a avut o
poziţie de simplu executant, astfel că în raport de legăturile sale izolate
cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la
comiterea acesteia, de vârsta sa, apreciază că pedeapsa aplicată pentru
infracţiuN.de crimă organizată nu a fost corect individualizată.
Astfel, elementele circumstanţiale menţI.ate mai sus vor fi
valorificate de Curte în circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (2)
Cod penal şi va reduce pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art. 76 cod penal.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

IV. 17. G.S.


Tribunalul a dispus, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului G.Ş. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p
S-a constatat că fapta dedusa judecaţii in prezenta cauza este
concurenta cu fapta prev de art. 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic
art 41 alin 2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de
4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a teza a
II-a si lit.b C.p. prin sentinta penala nr. 933/21.06.2007, definitiva prin
decizia penala nr.63/10.01.2008 a ICCJ.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 3 ani.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 09.03.2006
-25.11.2008.
Inculpatul G.Ş. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa
deoarece faptele imputate nu au fost probate. Susţine că era un apropiat
al familiei B., se ocupa de transportul copiilor lor fără să fi comis
infracţiuni, iar în cazul în care vor fi valorificate probele aşa cum au fost
expuse de P.i să se reţină contribuţia sa redusă şi să fie redusă
pedeapsa aplicată.
Apelul declarat de inculpatul G.Ş. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta, în
considerarea următoarelor argumente:
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003, infracţiune construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe
baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul
a fost trimis în judecată pentru infracţiuN.scop , cauza fiind soluţI.ată
definitiv.
În cazul inculpatului G.Ş. prin sentinţa penală nr. 933/21.06.2007
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală, definitiva prin
decizia penală nr.63/10.01.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a
dispus condamnarea sa la 4 ani închisoare pentru infracţiuN.de
proxenetism.
Şi în cazul său, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiuN.scop judecată în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 933/21.06.2007 pronunţată de Tribunalul
Bucureşti Secţia a II-a Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de
condamnare definitivă a inculpatului.
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003, fiind unul dintre executanţii inculpatului B.V., pe segmentul
traficului de persoane.
Activitatea sa consta, în general, în aceea că transporta
prostituatele lui B.V. la discoteca H. şi încasa banii pe care acestea le
obţineau prin prostituţie.
Activităţile derulate de inculpat au fost confirmate prin declaraţiile
coinculpaţilor I.A. şi I.D., respectiv declaraţiile martorilor P.L., T.I., R.M.,
R.C., O.L., S.Z..
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de control
judiciar reţine că aceasta a efectuat acte de sprijinire, în sensul art. 7
din lege, a grupului de crimă organizată constituit de inculpatul B.V..
Drept urmare, critica inculpatului în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de
Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă,
în acord cu probele administrate în cauză.
Subliniind rolul redus jucat de inculpatul G.Ş. în comiterea
infracţiunii, acesta fiind condamnat definitiv doar pentru o singură
infracţiune scop, gR.l de pericol social concret al acesteia, faptul că
inculpatul era fără antecedente penale, dar şi faptul că de la data
comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea
apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza
procesuală anterioară când au fost judecată infracţiuN.scop (de 4 ani
închisoare) aplicarea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în
prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii
deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului
sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.
Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal
constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al
organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea
penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, văzând şi conduita
sa bună anterioară comiterii faptelor, Curtea va reduce pedeapsa de la 5
ani închisoare, la 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
O pedeapsă prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la
obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de
reintegrare ale persoanei condamnate.

IV. 18. G.E.


Tribunalul a dispus, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003
condamnarea inculpatului G.E., la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in condiţiile art 66 C.p.
Prin apelul declarat, inculpatul G.E. critică hotărârea pronunţată de
instanţa de fond în primul rând pentru aceea că nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluţia, respectiv nu prevede ce fapte a săvârşit
inculpatul ori prin ce activităţi a sprijinit grupul infracţI.al, nefiind descrisă
in mod clar situaţia de fapt. În al doilea rând, sentinţa este criticată şi
pentru greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului pe care
acesta o consideră a fi mult prea aspră în raport de toate circumstanţele
reale şi personale - necunoscut cu antecedente penale, cu bune referiţe
pentru perioada executată în Penitenciarul ........, având un loc de muncă
dar şi un copil minor în întreţinere, apreciind că scopul pedepsei poate fi
atins şi fără privarea sa de libertate, în condiţiile art.81, 86 1 ori 866 Cod
penal.
Apelul declarat de inculpatul G.E. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta, în
considerarea următoarelor argumente:
Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia
de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că inculpatul a aderat la
gruparea infracţI.ală constituită de inculpata S.A., în legătură cu fapte de
proxenetism din discoteca H..
Apartenenţa lui la grupul A. C., care acţI.a în H., sub forma aderării
şi sprijinirii grupului acesteia a fost reliefată de probatoriul preponderent
testimonial, respectiv: martorii O.L., P.L., N.P. S., I.F.A., P.C. E., C.Ş.,
S.M., D.N.N.precum şi inculpatii I.D. si I.A..
Tot astfel, instanţa de fond a dat şi în drept o justă încadrare
juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a expus
anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de
art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003.
Drept urmare, critica inculpatului în sensul că în mod greşit a fost
condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de
Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă,
în acord cu probele administrate în cauză.
Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului la
comiterea faptei de crimă organizată, de legăturile sale cu grupul
infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea
acesteia, de vârsta sa, de faptul că este fără antecedente penale –
apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect individualizată.
Astfel, va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a
Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi
în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi
personale, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 4 ani
închisoare.
Legat de individualizarea executării pedepsei, instanţa de apel
apreciază, ţinând seama de persO. inculpatului care nu este cunoscut cu
antecedente penale, atât înainte de săvârşirea infracţiunii cât şi după
săvârşirea acesteia a avut un comportament normal în societate şi o
conduită bună, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment
pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai
săvârşi infracţiuni, astfel că va dispune suspendarea pedepsei sub
supraveghere, în condiţiile art. 86 1 şi urm. Cod penal.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
În consecinţă, în baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea
pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de
încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor
şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau
locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui
de existenţă.
În baza art. 359 cod penal va atrage inculpatului atenţia asupra
dispoziţiilor art. 86/4 cod penal.
Pentru aceleaşi argumente, va reduce şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani şi va aplica art. 71 alin. 5 cod
penal.
IV. 19. B.G.I.T.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului B.G.I. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p
În baza art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 2 1 lit.a si c C.p., a fost
condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 7 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
În baza art 189 alin 1,2,5 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la
pedeapsa de 7 ani închisoare.
Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
În baza art 33 lit.a, art.34 lit.b şi art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 4 ani.
S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit.a si b C.p.
Inculpatul B.I. G.critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi
netemeinicie (filele 58-61 vol.II ds.apel), aspectele vizate fiind
următoarele:
1. greşita încadrare juridică dată faptelor reţinute în sarcina sa,
respectiv săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 189 alin.1,2, 5 Cod penal şi
tâlhărie prev.de art.211 alin.1,2 lit.b şi alin.2 1 lit.a şi c Cod penal, în
opinia inculpatului, încadrarea corectă fiind cea prev.de art.189 alin.2
Cod penal.
2. nelegalitatea hotărârii constând în aceea că nu a soluţI.at fondul
cauzei, respectiv în considerente instanţa reţine două fapte iar în
dispozitiv este condamnat pentru una singură,
3. nelegala sa condamnare pe baza reţinerii unei situaţii de fapt care nu
rezultă din probele administrate.
În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că acuzarea se
bazează în principal pe declaraţiile martorei C.I. – persoană interesată in
menţinerea calităţii de martor în acest proces penal; declaraţiile
coinculpaţilor D.S. şi G.C. care neagă participarea lor la faptă dar care
nu se coroborează cu alte mijloace de probă.
Deoarece participarea sa este neprobată, inculpatul solicită
achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.c Cod pr.penală.
4. cuantumul pedepsei aplicate de prima instanţă. Apelantul inculpat
solicită redozarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului acesteia pe
care o apreciază ca fiind prea mare in raport de faptul că nu este
cunoscut cu antecedente penale.
Apelul declarat de inculpatul B.G.I. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea argumentelor ce se vor
arăta:
Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia
de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că, alături de alte persoane,
a participat la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tâlhărie
comise asupra părţii vătămate P.S., acţiune ce a fost coordonata de
inculpatul B.V., aşa cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat prin
sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti
Secţia I Penală şi când au fost judecaţi cei mai mulţi dintre participanţii la
comiterea infracţiunii, mai puţin inculpaţii B.G.I. şi G.F..
Curtea va A.L.doar aspectele probatorii vizându-l pe inculpatul
B.G.I. faţă de împrejurarea că vinovăţia celorlalţi participanţi a fost
stabilită prin hotărâre este definitivă.
Astfel, inculpatul neagă participarea sa la săvârşirea infracţiunilor
de lipsire de libertate şi tâlhărie comise asupra părţii vătămate P.S.,
considerând condamnarea sa nelegală, făcută pe baza reţinerii unei
situaţii de fapt care nu rezultă din probele administrate, în condiţiile în
care acuzarea se bazează în principal pe declaraţiile martorei C.I. –
persoană interesată in menţinerea calităţii de martor în acest proces
penal. Astfel, deoarece participarea sa este neprobată, inculpatul a
solicitat achitarea, conform art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.c Cod pr.
penală.
Curtea constată, în dezacord cu susţinerile apărării, că participarea
inculpatului B.G.I. la comiterea infracţiunilor de lipsire de libertate şi
tâlhărie comise asupra părţii vătămate P.S. este confirmată nu doar de
declaraţiile martorei C.I. (participantă la comiterea infracţiunilor), dar şi
de cele ale inculpaţilor D.S., G.C. precum şi de recunoaşterea după
planşe foto, potrivit proceselor-verbale de prezentare pentru vizualizarea
acestora.
Astfel, din materialul probator administrat în cauza rezultă că şi
inculpatul G.F. şi inculpatul B.G.I.T. au făcut parte din echipa care a
savârsit aceasta infractiune, fiind prezenţi atât în locuinta unde se afla
partea vătămată, cât şi în imobilul inculpatului D.S., unde au fost
împartite bunurile sustrase partii vatamate.
Relevantă sunt declaraţia inculpatului D.S.care, la data de
15.09.2006, a învederat următoarele: „Pe drum, de la B. (n.n. inculpatul
G.F.) am aflat că, de fapt, împreună cu S., I.B.V. şi cu C.E.I. stabiliseră
să-l deposedăm de o sumă mare de bani pe cetăţeanul israelian P.S.,
concubinul lui C.E.I. care în aceea noapte se afla la domiciliul acesteia.”
Rezultă că inculpatul B.G.I. a ştiut încă de la început de planul de
actiune, rolul său fiind acela de a-i conduce pe ceilalţi inculpati la
domiciliul numitei C.E.I. unde erau aşteptaţi de aceasta.
Acest aspect a mai fost cuprins în declaratia inculpatului D.S.care
detaliază: „Deoarece nu ştiam unde stă C.E.ne-am întâlnit cu “I.B.V.” în
zona ………..pentru a ne conduce la adresa acesteia, constatând că şi I.
cunoştea planul de acţiune. Până a ajunge în zona ……….. am discutat
telefonic cu C.E., B.V. şi “I.B.V.” (n.n. inc. B.G.I.T.) detalii ale faptei ce
urma să o săvârşim”.
Potrivit declaraţiilor amintite, brigada lui „F.”, compusă din
inculpatul B.G.I. şi inc. G.F. împreună cu inc. D.S., s-au prezentat la uşa
imobilului situat în ……….. dându-se drept poliţişti, trezind-o pe partea
vătămată, pretinzându-i sub acest pretext să meargă cu ei la Poliţia
Capitalei pentru cercetări, pentru un presupus trafic de droguri. După ce
au reuşit să-l scoată din bloc pe P.S., inculpatii B.G.I.T.şi R.B. l-au urcat
într-un autoturism marca ……., la volanul căruia se afla inc. G.F. şi l-au
transportat pA. în zona ………., în fata restaurantului ,,L.M.” unde l-au
abandonat. In acest sens a fost şi declaraţia martorei C.I. care susţine
aspectele declarate de alţi participanţi la faptă.
La scurt timp inculpatul B.G.I. împreuna cu persoanele care
transportaseră pe partea vătămată s-au deplasat la un imobil situat în str.
............, Bucureşti – sectorul 5, aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit
pentru împărţirea bunurilor), unde au fost impartite bunurile sustrase.
Aceste aspecte au fost susţinute atât de martora C.I., cât şi de
inculpatul D.S., în declaraţiile lor.
Cu privire la aspectele prezentate inculpatul G.C. a declarat
următoarele: ,,Precizez că S. mi-a spus despre faptul că I.are un ,,fraier”
care are 200.000 de dolari şi o să-l faca în seara asta. B.V. zis S. C. mi-a
spus că a trimis în seara asta o brigada formata din: B., I. (n.n.B.G.I.T.),
“F.”, iar pe mine nu m-a trimis deoarece m-a vazut că sunt cu sotia la
masa.” Inculpatul G.C. a mai declarat că în momentul în care a ajuns la
imobilul din ............ împreună cu B.V. a constatat că la faţa locului,
printre alte persoane, se mai aflau şi inculpaţii G.F. şi B.G.I. care au
participat şi ei la impartirea bunurilor sustrase partii vatamate, însă nu
mai poate preciza ce suma de bani sau ce bunuri le-au revenit acestora.
Potrivit aceloraşi declaraţii, după ce inculpaţii G.F. şi R.B. l-au scos
pe P.S. din locuinţa martorei C.E.I., inculpatul D.S.l-a trimis pe inculpatul
B.G.I.T.după aceştia cu cheile de la apartamentul părţii vătămate, actele
de identitate ale acestuia precum şi unul din telefoanele mobile
aparţinând lui P.S. cu nr.de apel ………….. şi pe care acesta îl folosise
în cursul zilei pentru a o apela pe martora C.E.I..
Fiindu-i prezentate planşe cu fotografiile mai multor persoane cu
fizI.omii asemănătoare cu cele ale persoanelor suspecte că ar fi
participat la tâlhărirea acestuia, partea vătămată a recunoscut pe
inculpaţii D.S. şi G.F., iar martora C.I. şi inculpatul G.C., l-au indicat pe
inculpatul B.G.I.T. ca fiind unul dintre participanţii la faptă, respectiv acel
„I.”.
La solicitarea inculpatului au fost audiaţi 3 martori pe situaţia de
fapt, în persO. numitelor M.S.I., V.F.şi P.M., ale căror depoziţii au fost
apreciate, pe drept temei, nesincere faţă de redarea de către acestea cu
precizie a unor elemente, în ciuda faptului că trecuse un interval mare de
timp de la eveniment, coroborat cu datele ce au rezultat din detectarea
comportamentului lor cu testul poligraf.
Drept urmare, Curtea apreciază că şi inculpatul B.G.I. a participat
la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tâlhărie comise asupra
părţii vătămate P.S., astfel că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de
fapt dar şi încadrarea juridică dată faptelor.
Cât priveşte infracţiuN.de crimă organizată, activitatea de aderare
(la) şi sprijin a grupului infracţI.al constituit în jurul inculpatului B.V. a
fost susţinută prin declaraţiile martorilor C.E.I., A.V., C.V., A.A., T.I., S.Z.,
O.L., S.M.şi ale inculpaţilor G.C., D.S., R.L..
Inculpatul a invocat greşita încadrare juridică dată faptelor reţinute
în sarcina sa, respectiv săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 189 alin.1,2,
5 Cod penal şi tâlhărie prev.de art.211 alin.1,2 lit.b şi alin.2 1 lit.a şi c Cod
penal, încadrarea corectă fiind cea prev. de art.189 alin.2 Cod penal.
Critica nu este fondată. Aşa cum s-a stabilit cu autoritate de lucru
judecat, prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală rămasă definitivă, faptele celor care
au participat la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi
deposedarea prin violenţă şi ameninţare de bunuri pe partea vătămată
P.S., întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de
art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 21 lit.a si c C., respectiv art 189 alin 1,2, C.p.
Este adevărat că prin controlul judiciar exercitat asupra sentinţei
penale nr. 966/18 iulie 2005 (decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a
Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin
decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J.) a fost
suprimat alineatul 5 al art. 189 cod penal reţinându-se că fapta nu s-a
comis într-un grup infracţI.al organizat, numai că, în opinia Curţii, la acel
moment instanţa nu fusese sesizată să A.lizeze, în contextul tuturor
faptelor incriminate ca elemente materiale ale infracţiunii de crimă
organizată, A.liză pe care în procesul anterior nici nu o putea face.
Date fiind limitele sesizării actuale şi probatoriul prezentat de
acuzare, este pe deplin justificată reţinerea art. 189 alin 1,2,5 Cod penal.
Nu este susţinută nici critica nelegalităţii hotărârii constând în
aceea că nu a soluţI.at fondul cauzei, pentru că în considerente instanţa
ar reţine două fapte iar în dispozitiv este condamnat pentru una singură.
Dispozitivul hotărârii se referă, în realitate, la 3 infracţiuni, aşa cum au
fost A.lizate şi în cuprinsul hotărârii apelate.
Critica vizând modul de individualizare a pedepsei aplicate este
apreciată de instanţă întemeiată, astfel că apelul inculpatului va fi admis.
Curtea va pune în balanţă contribuţia efectivă a inculpatului la
comiterea faptelor, gR.l de pericol social ridicat al acestora,
atitudiN.procesuală a inculpatului dar şi legăturile sale izolate cu grupul
infracţI.al organizat (doar în privinţa părţii vătămate P.S. fiind probate
efectiv), perioada de timp scursă de la comiterea acestora, de vârsta sa,
de faptul că este fără antecedente penale – astfel apreciază că
pedepsele aplicate acestuia nu au fost corect individualizate.
Va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod
penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi în
raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi
personale, Curtea va reduce pedepsele după cum urmează:
- pentru infracţiunea prev. de art.211 alin 1, 2 lit. b şi alin 2/1
lit. a si c Cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6
ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a
cod penal şi art. 76 cod penal;
- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art.189 alin
1, 2, 5 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6
ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a
cod penal şi art. 76 cod penal;
iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea de 6 ani închisoare cu executare în regim de detenţie.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

IV. 20. B.R.C.


Tribunalul a dispus, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului B.R.C. la pedeapsa de 5 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
Inculpatul B.R.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru
greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea
sa deoarece faptele imputate nu au fost probate, iar în cazul în care vor
fi valorificate probele aşa cum au fost expuse de P.i să se reţină
contribuţia sa redusă şi să fie dispusă o pedeapsă cu suspendare.
Apelul declarat de inculpatul B.R.C. este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta, în
considerarea următoarelor argumente:
Instanţa de apel reţine, în esenţă, că, în fapt, inculpatul a fost un alt
membru al grupării A.S.. În perioada 2002 – 2004, acţI.ând în baza
aceleaşi rezoluţii infracţI.ale (împreună cu M..) a derulat activităţi de
proxenetism în cadrul discotecii H.. În acest sens, a înlesnit practicarea
prostituţiei de către mai multe tinere, le-au asigurat protecţia, le-au
transportat la discotecă ori la clienţii racolaţi de acestea şi au tras
totodată foloase materiale de pe urma acestor activităţi, obţinând de la
prostituatele pe care le controlau o parte din banii proveniţi din
întreţinerea de raporturi sexuale.
De asemenea, a acţI.at la ordinul ,,A. C.”, având misiuN.de a
impune plata taxelor de protecţie celorlalţi proxeneţi care aduceau
prostituate în discoteca H., adesea folosind violenţa. Pentru a-şi
reaL.obiectivul, folosea ca mod de O.re sechestrarea prostituatelor ce
aparţineau unor proxeneţi independenţi, care nu înţelegeau că aveau
obligaţia de a achita periodic diverse sume de bani cu titlu de taxe de
protecţie ,,A. C.”.
În acest sens s-a retinuat rolul pe care cei doi inculpaţi l-au avut în
lipsirea de libertate în mod ileG.a martorelor U.N., C.V. şi C.A., oriG.re
din Republica Moldova. Acestea se aflau pe teritoriul ţării noastre din
perioada anilor 2000 - 2002, locuiau într-un apartament închiriat de
numitul M.P., situat pe strada ........şi practicau prostituţia sub protecţia şi
coordonarea acestuia – trimis în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2004.
În condiţiile în care părţile vătămate frecventau discoteca H. de unde îşi
racolau clienţii, acestea au intrat în atenţia grupării de proxeneţi condusă
de S.A. zisă „A.C.”, întrucât proxenetul acestora, M.P., refuza să se
supună regulilor instituite în discotecă şi să achite taxa de protecţie care
fusese impusă. In L. iunie 2003, numita S.A. a pus la cale o metodă prin
care proxenetului M.P.să-i fie atrasă atenţia cu privire la taxele de
protecţie care-i erau solicitate. Asfel, într-o dimineaţă, în jurul orelor
03.00 inculpaţii M.. zis „I.L.” şi B.R.C. împreună cu U.C., G.Ş.zis „Ş.S.L”
(cunoscut cu numele de G.) şi „M.”, acţI.ând în baza rezoluţiei infracţI.ale
care le-a fost insuflată de conducătoarea grupării din care făceau parte,
S.A., au blocat în forţă cu diverse autovehicule, autoturismul taxi în care
se aflau martorele U.N., C.A.şi C.V. care plecau de la discoteca H.,
mergând spre casă şi le-au răpit.
Pentru aceste fapte de lipsire de libertate faţă de inculpatii S.A.,
B.V., U.C. a fost pronunţată pe fond o hotărâre de condamnare (sentinţa
penală nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală)
urmare a sesizării instanţei de judecată prin rechizitoriul cu nr.
367/D/P/2004, iar la data de 13.12.2005, inc. M.. zis „I.L.” şi B.R.C. au
fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 801/D/P/2005 pentru
infracţiuN. prev. de art.189 alin 1,2 şi 5 din Codul penal.
Curtea apreciază că fapta reţinută a fost dovedită cu declaraţiile
date în cauză pe parcursul procesului de inculpaţii I.D., I.A., G.E., de
martorii O.L., S.Z., N.P., P.C., C.V..
Pe baza acestora a rezultat, fără dubiu, că inculpatul a comis fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, aderând (la) şi sprijinind gruparea
de crimă organizată constituită de S.A..
Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului la
doar o singură faptă, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de
perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, de faptul
că este fără antecedente penale – apreciază că pedeapsa aplicată
acestuia nu a fost corect individualizată.
Astfel, va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a
Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi
în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi
personale, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 3 ani
închisoare.
Legat de individualizarea executării pedepsei, instanţa de apel
apreciază, ţinând seama de persO. inculpatului care nu este cunoscut cu
antecedente penale, atât înainte de săvârşirea infracţiunii cât şi după
săvârşirea acesteia a avut un comportament normal în societate şi o
conduită bună, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment
pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai
săvârşi infracţiuni, astfel că va dispune suspendarea pedepsei sub
supraveghere, în condiţiile art. 86 1 şi urm. Cod penal.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
În consecinţă, în baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea
pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de
încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor
şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau
locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui
de existenţă.
În baza art. 359 cod penal va atrage inculpatului atenţia asupra
dispoziţiilor art. 86/4 cod penal.
Pentru aceleaşi argumente, va reduce şi pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani şi va aplica art. 71 alin. 5 cod
penal.
IV. 21. C.A.C.
Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu
aplic.art. 99 si urm. C.p. condamnarea inculpatului C.A.C.la pedeapsa de
3 ani si 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este
concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni
inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in
pedepsele compO.nte, respectiv:
- 7 pedepse a cate 3 ani si 6 luni inchisoare fiecare pentru
savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic art 99
C.p. si art 33 lit.b C.p.
- o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev
de art. 321 alin 1 si 2 C,.p ,cu aplic.art 99 C.p. si art 75 lit.a C.p,
- o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 183 C.p. cu aplic art 99 C.p.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p. au fost contopite pedepsele,
inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv
3 ani si 6 luni închisoare, sporita cu 6 luni, deci 4 ani inchisoare, ca
pedeapsa rezultanta principală.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
data de 01.05.2004 - 14.05.2004; 18.06.2004 – 13.12.2004; 13.12.2004
– 09.05.2005 si de la 07.03.2008 la zi.
Inculpatul C.A.C.a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita
apreciere a probelor şi a cerut redozarea pedepsei aplicate măcar prin
reducerea sporului.
Apelul declarat de inculpatul C.A.C.este apreciat de Curte ca fiind
întemeiat şi urmează a fi admis, iar inculpatul achitat în considerarea
următoarelor argumente:
Inculpatul, minor la data săvârşirii faptelor, în vârstă de 15 ani,
nu a comis acte specifice de crimă organizată, nici de sprijin, nici de
aderare şi cu atât mai puţin de constituire.
Atât parchetul cât şi instanţa de fond au construit acuzarea,
respectiv l-a condamnat pe inculpat pentru 2 incidente penale P.cute,
unul la data de 25 februarie 2004 iar altul la un interval de cca 2 luni. În
baza evenimentelor P.cute la aceste două date instanţa a apreciat că „a
aderat la gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatul
D.S.plasat in subordiN.inculpatilor B.”.
Curtea găseşte lipsită de suport probator această concluzie având
în vedere următoarele:
Cel dintâi incident (din 25 februarie 2004) s-a derulat în cadrul
unui restaurant (Restaurantul B.), când inculpatul C.A.C.a participat ca
invitat la P.cerea la care îşi serba ziua de naştere un alt minor cu care
era apropiat, băiatul inculpatului D.S.. La respectiva P.cere au participat
aproximativ 25 de persoane, dintre care 11 erau minori.
În timpul P.cerii s-au iscat tensiuni care s-au amplificat, inculpatul
Dudiţă şi apropiaţii săi, nemulţumiţi de prestaţia formatiei muzicale au
adus injurii membrilor acesteia si patroanei restaurantului, respectiv
numitei A.C., sechestrându-i in incinta loC.lui si obligându-i să îşi
desfăşoare in continuare activitatea peste orele de program.
Pentru aceste fapte în care a fost implicat şi minorul de 15 ani
C.A.C., au fost condamnaţi toţi participanţii, în privinţa inculpatului
stabilindu-se o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru
infracţiunile prev. de art.189 alin.1, 2 C.pen., art. 321 alin. 1,2 cod penal.
Ulterior, la cca 2 luni şi fără nicio legătură cu vreunul dintre
inculpaţii din prezenta cauză, inculpatul a mai fost implicat într-o
infracţiune de loviri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 cod penal pe
fondul unui conflict spontan, victima S.C. căreia i-a aplicat o lovitură cu
pumnul în faţă, a căzut la pământ şi în urma impactului cu asfaltul a
decedat.
Cum faptele P.cute la Restaurantul B. erau concurente cu cea din
urmă, inculpatul a fost trimis în judecată prin acelaşi act de inculpare şi
condamnat.
Prin urmare, această din urmă faptă nu are nicio legătură cauzală
cu activităţile de crimă organizată săvârşite de membrii grupului
infracţI.al, astfel că va fi exclusă de către Curte din examenul actelor
materiale care ar putea constitui infracţiuN.prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003.
Revenind la cel dintâi eveniment, Curtea reţine că probele pe care
s-a fundamentat acuzarea şi condamnarea inculpatului C.A.C.pentru
infracţiuN.de crimă organizată sunt aceleaşi care au susţinut infracţiunile
prev. de art.189 alin.1, 2 C.pen., art. 321 alin. 1,2 cod penal, pentru care
inculpatul a fost condamnat. Toate depoziţiile martorilor configurează
amploarea incidentului de la acea dată, evocă detalii cu privire la scenele
de violenţă P.cute şi la L.jul folosit de apropiaţii lui D.S. (a se vedea
declaraţiile martorului S.P., Frunză Eusebiu, S.M., S.M.).
Curtea constată că din perspectiva contribuţiei inculpatului
C.A.C.incidentul P.cut la Restaurantul B. a fost unul izbucnit spontan,
fără o chibzuire anterioară (de altfel, sărbătoreau ziua de naştere a unui
minor), şi fără organizarea vreunui mod de a acţI.a. Faţă de natura
evenimentului la care participau, era inevitaB. întâlnirea lor într-un „grup”
însă de această dată şi potrivit rolului jucat de inculpat, reunirea
persoanelor a fost temporară.
„Organizarea” presupune o un plan adecvat şi chibzuit, o
coordonare şi o repartizare a sarcinilor.
„Grupul organizat” nu este o asociere spontană, temporară a unor
persoane, ci presupune o structură determinată, cu ierarhie şi roluri clar
stabilite între membrii grupului, o continuitate a acţiunilor membrilor săi
potrivit unui plan.
În speţă, în cea ce îl priveşte pe inculpatul C.A.C.nu se regăseşte
niciunul dintre aceste elemente, ceea ce face ca instanţa de apel să
dispună achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera c
Cod proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin 1-3
din Legea nr.39/2003, acestuia neputându-i-se reţine, pe bază de probe
certe, că ar fi comis acte specifice de crimă organizată, nici de sprijin,
nici de aderare şi cu atât mai puţin de constituire.

IV. 22. V.A.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003
condamnarea inculpatei V.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
Apelul inculpatei V.A. vizează pedeapsa aplicată pe care o
consideră ca fiind prea mare, apreciind că, în realitate, este o victimă
întrucât nu a săvârşit acte în vedere constituirii grupului infracţI.al
organizat şi nici nu a determinat pregătirea constituirii respectivului grup
ci se poate aprecia că aderarea sa la acest grup a avut loc în mod
accidental, nefiind de ignorat nici vârsta sa – de circa 20 ani la momentul
când a cunoscut unele dintre persoanele aparţinând grupului. Mai arată
apelanta că in raport de gR.l său de participare pedeapsa este
exagerată, acesta făcând trimitere la pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru
infracţiuN.scop.
Cu ocazia dezbaterilor s-a susţinut autoritatea de lucru judecat, şi
contrar motivelor formulate în scurs, a cerut achitarea în baza art. 10
litera a Cod proc. pen.
Curtea apreciază că apelul declarat de inculpata V.A. este
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor
argumente:
Se reţine, în primul rând, că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe
deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite
condiţiile tragerii la răspundere penală.
Inculpata s-a integrat în gruparea infracţI.ala a fraţilor B.V. şi S.A.
prin sprijinul pe care l-a acordat in activitatea de proxenetism desfasurata
la Discoteca H.si ulterior in Elvetia. Inculpata era, asa cum au sustinut
martorii cu identitate protejata N.P. S. si G.D., „concubina lui U. si
totodata prostituata’’.
Din interceptarile convorbirilor telefonice purtate intre inculpata
V.A. si inculpatii U.C.si S.A. la data de 15.10.2004, a rezultat implicarea
infractI.ala a acesteia in activitatile de crima organizata desfasurată de
membrii gruparii infarctI.ale din subordiN.inculpatilor B.V., S.A. precum si
relatia apropiata pe care aceasta inculpată o avea cu unii din membrii
grupului (inculpatii U. C.).
Astfel, din probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale, a
rezultat ca inculpata V.A. le-a indemnat pe martorele B.N.S., P.A.zisa I.,
T. V.si pe celelalte prostituate ale gruparii A.i C. sa practice prostitutia in
discoteca H.si le-a inlesnit aceasta activitate ocupandu-se alaturi de
inculpatul U.C.de colectarea sumelor de bani de la prostituate.
Contributia sa infractI.ala a fost si pe linia proxenetismului
desfasurat in Elvetia, relevantă fiind in acest sens declaratiile martorului
S.Z. si ale inculpatului I.D..
Din actele aflate la dosarul de urmarire penala s-a reţinut ca banii
obtinuti de prostituate in Elvetia erau trimisi in Romania de catre un
anume „F.C.”, identitate fictiva sub care fetele trimiteau bani pe numele
inculpatelor S.S. sau V.A., in cazul in care banii nu erau adusi personal 
de catre inculpatul S.C. zis G..
Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea va reevalua, însă, pedeapsa
aplicată acesteia pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7
din Legea nr. 39/2003.
Punând în balanţă scopul pedepsei aşa cum este reglementat de
art. 52 din Codul penal şi ţinând seama de rolul redus jucat de aceasta în
comiterea faptei, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că
inculpata era fără antecedente penale, ţinând seama şi de vârsta
acesteia şi perspectivele de reintegrare socială, Curtea apreciază că
stabilirea unei pedepse de 5 ani închisoare nu se justifică.
Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 4 ani
închisoare, cu executare în regim de detenţie, reţinând circumstanţa
atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod penal constând în conduita sa
bună anterior săvârşirii infracţiunii.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatei este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
O pedeapsă mai severă poate fi ineficientă şi poate conduce la
obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de
reintegrare ale persoanei condamnate.
Criticile formulate de către apărare vizând excepţia autorităţii de
lucru judecat sunt neîntemeiate, problematica fiind A.lizată în cadrul pct.
III astfel că nu va mai fi R.ată.

IV. 23. D.S.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 cu aplic.art.9 alin.2 din
Legea 39/2003 condamnarea inculpatului D.S.la pedeapsa de 7 ani
inchisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusă judecătii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta in pedepsele compO.nte
si sporul de un an inchisoare, dupa cum urmeaza :
- o pedeapsa de 11 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art.211 alin.1 , alin.2 lit.b si alin.,2/1 lita si c C.p.
(parte vatamata P.S. );
- o pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 (parte vatamata P.S.);
- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru
savarsirea infractiunii prev de art 194 alin.1 C.p. cu aplic.art 75 lit.a
C.p.(parte vatamata D.I.A.);
- o pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p.
(parte vatamata D.I.A.);
- 7 pedepse a câte 8 ani inchisoare fiecare, aplicate pentru
savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art
75 lit.c C.p. si art 33 lit.b C.p.
- o pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea
infractiunii prev de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic art 75 lit.a si c
C.p.;
In baza art 33 lit.a , 34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 11 ani inchisoare plus sporul de 1 an inchisoare stabilit
prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......deci, în final,
inculpatului dându-i-se spre executare ca pedeapsa principala rezultanta
pedeapsa de 12 ani închisoare, alături de care s-a dispus a se executa
si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si
b C.p., pe timp de 5 ani.
Inculpatul D.S. (fila 127 vol.I, ds. apel) critică soluţia instanţei de
fond pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând admiterea căii de atac,
desfiinţarea sentinţei atacate şi in fond reindividualizarea pedepsei prin
acordarea efectelor cuvenite aplicării prevederilor art.9 lit. a şi b din
Legea nr.39/2003 şi a disp.art.19 din Legea nr.682/2002.
Cu ocazia dezbaterilor, a susţinut excepţia autorităţii de lucru
judecat invocată de ceilalţi inculpaţi, invocând jurisprudenţa CEDO,
(cauza Samoilă, CI.ca împotriva României), obligativitatea respectării
dreptului la un proces echitabil, subliniind că despărţirea acuzaţiilor în
forma făcută de P. este inacceptaB..
A mai solicitat încetarea procesului penal în baza art. 10 litera i
Cod proc. pen. deoarece există o cauză de nepedepsire (art. 9 litera a
din Legea nr. 39/2003), declaraţiile inculpatului stând la baza identificării
şi tragerii la răspundere penală a altor persoane.
Curtea apreciază că apelul declarat de inculpatul D.S. este
întemeiat şi urmează a fi admis însă numai în privinţa individualizării
pedepsei şi în cea ce priveşte măsura confiscării, în considerarea
următoarelor argumente:
Se reţine, în primul rând, că inculpatul nu contestă comiterea faptei
imputate, de altfel el a recunoscut şi chiar a beneficiat de dispoziţiile art.
9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, iar Curtea apreciază că fapta reţinută în
sarcina sa a fost pe deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat
că sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală.
Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată acestuia pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Punând în balanţă scopul pedepsei aşa cum este reglementat de
art. 52 din Codul penal şi ţinând seama de rolul jucat de aceasta în
comiterea faptelor, gR.l de pericol social concret al acestei, ţinând seama
şi de importanţa atitudinii sale procesuale care prin colaborarea cu
organele de urmărire penală a facilitat identificarea şi tragerea la
răspundere penală a mai multor persoane, astfel Curtea apreciază că
tribunalul nu a dat suficientă semnificaţie dispoziţiilor art. 9 alin. 2 din
lege, pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită nefiind just individualizată.
Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 6 ani
închisoare, cu executare în regim de detenţie, iar ca efect al contopirii va
executa pedeapsa de 12 ani închisoare.
Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de fond
este apreciată de către Curte ca fiind nelegală.
Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod
penal a confiscat, de la inculpatul D.S. imobilul situat ……………, numai
în cota de 50%, acesta fiind in indiviziune cu S.L., dobândit in baza
contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2309/30.06.2003;
a imobilului situat în ……… dobândit in baza contractului de vanzare-
cumparare autentificat sub nr.1153/28.08.2003, precum si suma de 40
euro.
Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de
drept în cazul inculpaţilor B.I. şi B.V., U.C., S.S. şi conchide că atâta
vreme cât nu s-a dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin
săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în
sarcina inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare
nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani
dobândită de inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând
nicio evaluare a unui eventual beneficiu material obţinut de acesta,
măsura confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.
Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât
elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi
justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care
aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi
utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru respectivul imobilele menţI.ate şi pentru suma de bani
urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr.
147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT.
Criticile formulate de către apărare vizând excepţia autorităţii de
lucru judecat sunt neîntemeiate, problematica fiind A.lizată în cadrul pct.
III astfel că nu va mai fi R.ată.
Susţinerea că există o cauză de nepedepsire (art. 9 litera a din
Legea nr. 39/2003) deoarece declaraţiile inculpatului au stat la baza
identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane, astfel că s-
ar impune soluţia de încetare a procesului penal în baza art. 10 litera i
Cod proc. pen. este nefondată.
Inculpatul D.S. nu se află în situaţia prev. de art. 9 alin. (1) din
Legea nr. 39/2003 deoarece nu a denunţat autorităţilor grupul infracţI.al
organizat mai înainte de a fi fost descoperit, ci în aceea reglementată la
alin. (2) de a fi denunţat şi facilitat identificarea şi tragerea la răspundere
penală a mai multor membri ai unui grup infracţI.al organizat, atitudine
procesuală pentru care a beneficiat de reducerea la jumătate a limitelor
pedepsei prevăzute de lege.

IV. 24. S.S.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003
condamnarea inculpatului S.S. la pedeapsa de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. la pedeapsa inchisorii de 6 ani.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare
aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele
compO.nte, pe care le repune in individualitatea lor ,dupa cum
urmeaza :
- 2 pedepse a cate 3 ani inchisoare fiecare pentru savarsirea a
doua infractiuni prev de art 194 alin. 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a
C.p.;
- pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea unei
infractiuni prev de art 321 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art. 75 lit.a C.p.;
- sporul de un an inchisoare.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani închisoare ca pedeapsă rezultantă principală si
pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a
si b C.p., pe timp de 3 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 23.07.2004 la
zi.
Inculpatul S.S., prin calea de atac promovată solicită, de
asemenea, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. În susţinerea
cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele care
caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, cu posibilităţi de reintegrare,
care a înţeles pe deplin consecinţele faptelor sale şi care a avut o
contribuţie redusă la comiterea lor, prin raportare la alţi inculpaţi, se
poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins şi in condiţiile diminuării
cuantumului pedepsei către minimul special.
Curtea apreciază că şi apelul declarat de inculpatul S.S. este
întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor
argumente:
Se reţine, în primul rând, că inculpatul nu contestă comiterea faptei
imputate, iar Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe
deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite
condiţiile tragerii la răspundere penală.
Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată acesteia pentru
infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Reţine, în primul, rând că instanţa de fond i-a aplicat inculpatului
pedeapsa maximă pe care o putea da în limitele prevăzute de lege,
ceea ce nu a considerat necesar în niciun alt caz.
Aşa cum rezultă din cele ce preced, infracţiuni scop dovedite pentru
care inculpatul a fost găsit vinovat şi condamnat definitiv sunt:
- cea de ultR. de art.321 C. pen. pedepsită cu închisoare cuprinsă
între 2 şi 7 ani;
- de şantaj, prevart.194 alin.1 C. pen. pedepsită cu închisoare
cuprinsă între 6 luni şi 5 ani.
Este adevărat că potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 iniţierea
sau constituirea unui grup infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea
sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la
5 la 20 de ani numai că alin. (2) al aceluiaşi text de lege stabileşte că „
pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare
decât sancţiuN.prevăzută de lege pentru infracţiuN.cea mai gravă
care intră în scopul grupului infracţI.al organizat”.
Cum pedeapsa pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul
grupului este închisoare de 7 ani, se constată că tribunalul l-a
condamnat pe inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare, A.că limita
maximă prevăzută de lege.
O atare pedeapsă nu se justifică nici din perspectiva contribuţiei pe
care acesta a avut-o în cadrul grupului (izolată, potrivit probelor
administrate în cauză), nici a gR.lui de pericol social concret al acesteia
şi nici în raport de datele care caracterizează persO. inculpatului.
Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 5 ani
închisoare, cu executare în regim de detenţie.
Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatei este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de fond
este apreciată de către Curte ca fiind nelegală.
Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod
penal a confiscat, de la inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben,
inscriptI.ate pe fata cu „50 PESOS , 37,5 gr.ORO PURO , 1821-1947” ,
iar pe verso inscriptI.ate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr
257, lot „R..V.”.
Curtea îşi menţine argumentele exprimate anterior făcute pe
aceeaşi problemă de drept în cazul inculpaţilor B.I. şi B.V., U.C., S.S. şi
conchide că atâta vreme cât nu s-a dovedit că bunurile confiscate au fost
dobândite prin săvârşirea infracţiunilor scop sau folosite la săvârşirea lor,
reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, măsura
confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.
Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât
elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi
justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care
aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi
utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru respectivele bunuri menţI.ate urmând să ridice şi măsura
sechestrului dispusă conform Ordonanţei Parchetului de pe lângă ÎCCJ
DIICOT.

IV. 25. S.A.


Una dintre criticile aduse hotărârii primei instanţe de inculpata S.A.,
prin apărătorul său ales, este aceea că Tribunalul nu a stabilit
modalitatea în care a fost săvârşită infracţiuN.prev. de art.7 din Legea
nr.39/2003, ci doar a reţinut, în mod sumar, că în perioada 2002-2004
inculpaţii au constituit, iniţiat şi sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al
organizat, deşi trebuia să se indice care dintre laturile obiective ale
acestei infracţiuni sunt săvârşite de către fiecare inculpat în parte.
Totodată, inculpata a precizat că instanţa de fond nu a reuşit să
arate, în concret, care dintre infracţiunile săvârşite de către inculpaţi au
reprezentat ori s-au circumscris scopului grupului infracţI.al organizat ci,
mai mult, s-a apreciat, în mod eronat, că în scopul grupului infracţI.al
organizat a intrat săvârşirea de către o parte din inculpaţi a infracţiunii
prev. de art.189 alin.1,2 Cod penal.
In primul rând, instanţa de apel ţine să menţiO.ze că se delimitează
total de maniera în care instanţa de fond a motivat hotărârea, însă nu
poate să nu constate că, într-adevăr, în cauză s-a stabilit cu autoritate de
lucru judecat că inculpata S.A. a săvârşit cu vinovăţie următoarele
infracţiuni: trafic de persoane in forma agravata prev. de art. 13
alin.1,2,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal si art. 37
lit.a Cod penal; proxenetism prev. de art. 329 alin 1 Cod penal cu aplic
art. 41 alin 2 Cod penal si art. 37 lit.a Cod penal; trei infracţiuni de
instigare la lipsire de libertate in mod ileG.prev. de art. 25 rap. la art.189
alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic art. 37 lit. a Cod penal si art. 33 lit.b
Cod penal.
Astfel, s-a reţinut în esenţă că inculpata S.A., in L. iunie a anului
2003, a participat ca instigator la lipsirea de libertate a martorelor U.N.,
C.V. si C.A., care au fost luate de la Discoteca H.si transportate la un
imobil aparţinând inculpatului B.V., unde, în schimbul eliberării lor, s-au
purtat negocieri cu proxenetul acestora - numitul M.P.zis T., stabilindu-se
ca inculpatul B.V. sa suma de 300 euro precum si pe una dintre fete
care sa se prostitueze in folosul „C.C.” in perioada următoare.
Prin aceeaşi hotărâre s-a mai constatat ca în perioada 2001-2004
inculpata S.A., acţI.ând in baza aceleiaşi rezoluţii infracţI.ale, a înlesnit
si a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe
persoane de sex feminin majore, printre care E., V., C., A., F., V..
De asemenea, în ceea ce o priveşte pe inculpata S.A. s-a dovedit ,
cu autoritate de lucru judecat, ca in baza unei rezoluţii infracţI.ale unice,
în perioada anilor 2001-2004, împreuna cu inculpatul U. C., le-a traficat,
prin ameninţări si violenţe, pe minorele D.A.G., B.N.S.si J.M., prima
dintre acestea având vârsta de 14 ani, în scopul exploatării lor prin
prostituţie.
Prin urmare, s-a stabilit în mod definitiv participarea cu vinovăţie a
inculpatei S.A. la săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii in dosarul
nr.28733/3/2005 in care s-a pronunţat sentinţa penala nr.966 din
18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I-a Penală si prin care
inculpata a fost condamnata la pedeapsa rezultantă a închisorii de 12 ani
si la pedeapsa complementara a interzicerii exercitării drepturilor prev.
de art 64 lit. a si b Cod penal pe timp de 5 ani in condiţiile art. 66
Cod penal. Totodată, s-a reţinut în sarcina inculpatei starea de recidiva
postcondamnatorie prev de art.37 lit.a Cod penal, avându-se in vedere
faptul ca pedeapsa de 2 ani închisoare ce îi fusese aplicata inculpatei
S.A. prin sentinţa penală nr.3521/28.10.1999 a Judecătoriei Sector 5
Bucureşti, rămasă definitiva prin decizia penala nr. 1524 din 27.09.2000
a Curtii de Apel Bucureşti, nu era executata sau considerata ca
executata la momentul săvârşirii faptelor deduse judecăţii in prezenta
cauza (aspect reţinut si prin sentinţa penala nr.966/18.07.2005 a
Tribunalului Bucureşti) si s-a avut în vedere faptul ca pedeapsa a fost
graţiată condiţI.at in baza Legii nr.137/1997 iar, ca urmare a săvârşirii
de noi infracţiuni în cadrul termenului de încercare stabilit prin lege,
beneficiul graţierii condiţI.ate a fost revocat de către instanţa ce a
soluţI.at dosarul nr.28733/3/2005, in care s-a pronunţat sentinţa
966/2005 prin care inculpata a fost definitiv condamnată la pedeapsa de
12 ani închisoare.
Privitor la modalitatea în care inculpata S.A. a comis fapta dedusă
judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că
aceasta a constituit împreună cu inculpaţii B.I. şi B.V. un grup infracţI.al
organizat la care au aderat ori l-au sprijinit, pe diverse paliere,
coinculpaţii S.C., U.C., P.A., D.A., I.D., G.E., M.., B. Ş., V.A., în scopul
săvârşirii infracţiunilor de proxenetism, lipsire de libertate, trafic de
persoane.
Curtea nu poate primi critica adusă de inculpata S.A. in sensul că
infracţiuN.de lipsire de libertate in mod ileG.nu intră in categoria noţiunii
de „infracţiune gravă” reglementată de art.2 din Legea nr.39/2003, în
condiţiile în care aceasta este expres prevăzută la lit.b pct.2 al acestui
text de lege.
Este adevărat că în apelul formulat împotriva sentinţei prin care
inculpata a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunilor scop
(proxenetism, lipsire de libertate, trafic de persoane) a înlăturat
disp.alin.5 ale art.189 Cod penal însă aceasta nu conduce la concluzia
că lipsirea de libertate, în variantele reglementate de alin.1 şi 2 ale
aceluiaşi text de lege nu s-ar circumscrie noţiunii de „infracţiune gravă”
de vreme ce legiuitorul nu distinge între forma tip ori formele agravate ale
acestei infracţiuni.
În altă ordine de idei, s-a susţinut că în cauză există autoritate de
lucru judecat cu privire la faptul că inculpaţii nu ar fi acţI.at in baza unei
înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia dintre ei,
majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale fiind determinate de reacţii spontane,
în speţă fiind deci vorba de o pluralitate ocazI.ală iar nu de una
constituită.
Pe de altă parte apărările formulate pe margiN.acestui aspect au
fost A.lizate la pct. III astfel că vor mai fi R.ate.
Curtea constată că în cauză sunt întrunite condiţiile de existenţă a
pluralităţii constituite de infractori prevăzute de art.7 din Legea
nr.39/2003, cu privire la gruparea de persoane, la scopul urmărit –
săvârşirea de infracţiuni grave, astfel cum sunt acestea definite in art.2
lit.a şi b ale aceluiaşi text de lege, la organizarea acesteia de durată
pentru a reaL.pluralitatea constituită, în speţă nefiind vorba despre o
simplă conlucrare între inculpaţi întrucât „conlucrarea” acestora a avut la
bază o înţelegere chiar tacit acceptată de membrii grupării de a lucra o
perioadă de timp, conform unui plan prestabilit, cu atribuţii pentru fiecare
făptuitor.
Referitor la măsura dispusă de instanţa de fond in baza art.13 din
Legea nr.39/2003 rap. la art.118 lit. e Cod penal prin care luat măsura
confiscării de la inculpată a imobilului situat in Bucureşti, str. ............
nr.28, sector 5 Bucureşti, Curtea apreciază că aceasta este total
nelegală, aşa încât, sub acest aspect, apelul inculpatei va fi admis.
În esenţă, prima instanţă a reţinut din interpretarea textului de lege
mai sus amintit că această măsură este obligatoriu a fi luată de organele
judiciare, dispoziţia legală fiind una imperativă iar nu dispozitivă şi că
aprecierea asupra oportunităţii luării măsurii confiscării speciale nu este
lăsată la latitudiN.P.ului sau a instanţei ci este obligatorie, dispunerea
măsurii putând fi însoţită de măsurile asigurătorii legale. Instanţa a mai
reţinut că există o prevedere legală expresă care instituie posibilitatea
luării măsurilor asigurătorii în scopul asigurării eficienţei măsurii
confiscării speciale prev. de art.118 Cod penal, ceea ce este perfect
legal, conform dispoziţiilor art.163 alin.1 Cod pr. penală, astfel cum a fost
modificat prin Legea nr. 356/2006. Mergând la A.L.raţiunii pentru care s-
a instituit această regulă, instanţa a constatat că legiuitorul a ales din
ansamblul de măsuri menite să combată fenomenul infracţI.al al
criminalităţii organizate şi măsura confiscării speciale, ca măsură de
siguranţă. În realizarea acestui deziderat, prin mijloacele legale mai sus
amintite, s-au instituit sechestre mobiliare şi imobiliare de către organele
de urmărire penală, despre care s-a făcut vorbire mai sus. Necesitatea
prevederii în cuprinsul legii speciale a acestei măsuri de indisponibilizare
rezidă tocmai în caracterul ei extrem de important in sprijinirea eforturilor
specifice de combatere a acestui tip de fenomen infracţI.al, căruia
instanţa i-a dat eficienţă juridică.
Cu toate acestea, o astfel de măsură poate fi dispusă numai în
acord cu dispoziţiile legale incidente în materie.
Curtea apreciază că atâta vreme cât nu s-a dovedit dincolo de
orice dubiu că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea
infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina
inculpatei, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici
măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani, in cauză neexistând
nicio evaluare a unui eventual prejudiciu, măsura confiscării apare ca
fiind abuzivă.
Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât
elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi
justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care
aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi
utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.
Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării
dispuse pentru respectivul imobil urmând să ridice şi măsura sechestrului
dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă
ÎCCJ DIICOT.
Inculpata a mai criticat hotărârea şi pentru nelegalitate sub
următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):
a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de
îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat,
încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în
judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru
rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod
pr. penală.
b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă
privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40
din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze
de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în
opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la
acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării
cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond
ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face
referire art.40 Lg.304/2004.
c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond
omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi
pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce
atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;
d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,
contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată
că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor
telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele
ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire
penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004,
pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care
autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia
instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată
fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că
aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât
contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului.
Mai arată apelanta că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în
dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta
cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este
cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală,
constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor
legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A.,
I.D., D.S. şi R.L..
Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că
majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost
readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi
contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3
lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale
ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in
mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la
apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat
inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate
elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.
Mai arată apelanta că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără
audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental
dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod
instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi
cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele
declarate la urmărirea penală.
Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat
şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod
pr. penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei
de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit
art.287 Cod pr. penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea
adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de
a audia toţi inculpaţii în cauză.
Asupra criticilor formulate de inculpată pe margiN.legalităţii
administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu
îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.
Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de
fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care
există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare
soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa
de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care
face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o
simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei
încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este
menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă. În plus, o astfel de
competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici
să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.
Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală,
deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de
amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa
atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.
penală, nu este susţinut.
Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict
reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi
expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul
menţI.at de apelant.
Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat)
să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,
vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act,
ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.
Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor
nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte
administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.
Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte
la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu
încălcarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a
încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La
judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de
inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe
publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,
se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu
s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea
dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori
după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi
prezentaţi pentru audieri.
Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă
organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte
în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”,
astfel că nu va fi R.ată.

IV. 26.
Cu privire la inculpatul A.I., instanţa de apel reţine, în esenţă, că,
în fapt, în calitate de şef de sală la Discoteca H., în perioada 2000-2004,
în baza unei rezoluţii infracţI.ale unice, a înlesnit activitatea de prostituţie
şi proxenetism a reţelei de prostituate coordonată de inculpata S.A. dar
şi de inculpatul B.V., prin aceea că a pus la dispoziţia acestora Discoteca
H., în vederea racolării de clienţi şi a tras foloase materiale din activităţile
de prostituţie desfăşurate de către persoanele de sex feminin aduse în
acest scop de către proxeneţii lor în incinta loC.lui.
Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina inculpatului a fost
dovedită cu declaraţiile date în cauză pe parcursul procesului de
inculpaţii I.A., I.D., U.C., de martorele B.N.S., D.N.N., C.I.C. şi martorele
cu identitate protejată N.P. şi S.Ş.ia A., precum şi cu cele date de
numitele A.C..şi G. O. M.. Declaraţiile acestora s-au coroborat şi cu
declaraţiile martorului B.R. – propus de inculpatul A.. Pe baza acestora a
rezultat, fără dubiu, că între conducerea loC.lui şi proxeneţii care îşi
desfăşurau activitatea în Discoteca H. a existat o oarecare înţelegere din
care ambele părţi au câştigat diverse sume de bani, pe seama
persoanelor care se prostituau.
Totodată, faptei comise de inculpatul A.I. i s-a dat şi în drept o justă
încadrare juridică şi constatându-se întrunite condiţiile tragerii la
răspundere penală, în raport de criteriile generale de individualizare
prev.de art.72 Cod penal, pedeapsa a primit o corectă individualizare
atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare, prima
instanţă in mod temeinic având in vedere, în egală măsură, atât
circumstanţele reale ale comiterii faptei cât şi cele personale ale
inculpatului, dar şi de cauzele care agravează răspunderea penală.
Curtea – în raport de modalitatea şi gravitatea faptei săvârşite, de
contribuţia inculpatului, de inexistenţa altor legături cu grupul infracţI.al
organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia,
inculpatul nemaifiind implicat nici anterior şi nici ulterior în alte activităţi
infracţI.ale, de vârsta acestuia şi de referinţele bune de care acesta se
bucură în societate – apreciază că pedeapsa aplicată acestuia, în
cuantum uşor peste minimul special, a fost corect dozată.
Punând în balanţă cele mai sus expuse, instanţa de apel nu poate
primi critica Ministerului Public – Pachetul de pe lângă Tribunalul
Bucureşti, în sensul că la stabilirea cuantumului pedepsei ar trebui să
primeze circumstanţele reale ale comiterii faptelor. Tot astfel, nu poate fi
primit nici argumentul Ministerului Public vizând faptul că activitatea
inculpatului A. ar fi favorizat întinderea faptelor pe o perioadă
îndelungată şi că această activitate ar fi dat alte valenţe activităţii
desfăşurate de gruparea infracţI.ală, în condiţiile în care aceste aspecte
nu pot fi probate.
Prin apelul formulat în cauză, inculpatul A.I.a solicitat instanţei
achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală.
Singurul temei al răspunderii penale este săvârşirea unei infracţiuni
iar existenţa infracţiunii implică in mod necesar existenţa unei fapte care
prezintă anumite trăsături caracteristice.
Prin reglementarea acestei cauze de stingere a acţiunii penale,
legiuitorul a avut în vedere situaţia in care fapta nu există in
materialitatea ei, altfel spus nu a fost comisă o faptă care să fi produs
modificări fizice in lumea înconjurătoare.
În cauză nu se poate susţine că fapta nu există, în condiţiile în care
din probele existente în cauză rezultă, fără dubiu, că inculpatul a pretins
şi primit bani pentru aceea că, în perioada de referinţă, a permis
prostituatelor aparţinând grupării coordonate de inculpaţii S.A. şi B.V. să
îşi racoleze clienţii din incinta Discotecii H. – catalogată de inculpatul I.D.
ca fiind „cel mai mare stabiliment din ţară, unde se practica prostituţia la
nivel industrial”. Atât inculpaţii cât şi martorii audiaţi au făcut trimitere, în
declaraţiile date, la existenţa unei „taxe” impuse sub aparenţa unei
consumaţii obligatorii.
În raport de cele mai sus expuse şi Curtea apreciază că scopul
pedepsei, reglementat de art.52 Cod penal, poate fi atins şi fără privarea
inculpatului de libertate, astfel că va menţine soluţia primei instanţe.
Pentru aceste considerente, constatând nefondate criticile aduse
hotărârii primei instanţe, Curtea, în temeiul art. 379 pct.1 lit.a Cod pr.
penală, va respinge atât apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul
de pe lângă Tribunalul Bucureşti cât şi apelul formulat de inculpatul A..

IV. 27.
Referitor la inculpatul Ş.G.A., Curtea constată că instanţa de fond a
reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea
că în cursul anului 2003, fiind angajat al Hotelului L., în funcţia de curier
şi cunoscând despre martora B.L. că desfăşoară activităţi de prostituţie a
abordat-o pe aceasta şi i-a propus să-i lase un număr de telefon pentru a
o putea contacta în cazul în care îi va găsi „clienţi” în vederea practicării
prostituţiei. Urmare acestei abordări B.L. i-a transmis inculpatului atât
numărul său de telefon cât şi pe cel al numitei C.T.. care o găzduia pe
cea dintâi. Ulterior, inculpatul Ş.G.A. a racolat clienţi pentru prostituatele
aparţinând reţelei coordonate de C.T.. – martoră în prezenta cauză (ce a
suferit o condamnare definitivă, prin sentinţa penală nr.966/2005 a
Tribunalului Bucureşti, pentru comiterea faptei de proxenetism), înlesnind
astfel practicarea prostituţiei de către numitele B.L., C.O.., U.N., activitate
din care a tras foloase materiale.
Tot astfel, instanţa de fond, reţinând legătura dintre inculpatul Ş.şi
prostituate, a dat şi în drept o justă încadrare juridică faptei a cărei
comitere a fost dovedită, fără putinţă de tăgadă, prin declaraţiile martorei
C.T.. (care la data de 14.06.2006 a recunoscut participaţia sa la
săvârşirea faptei de proxenetism şi care a arătat că „… una dintre
persoanele care le-a înlesnit practicarea prostituţiei tinerelor care locuiau
cu mine a fost Ş.A.……. Din banii obţinuţi de tinerele amintite mai sus
din practicarea prostituţiei cu clienţii racolaţi de Ş., acesta îşi oprea un
comisI.de 50%......”) şi care s-au coroborat cu cele ale martorelor B.L.,
C.O.., U.N. (persoane care au desfăşurat activităţi de prostituţie) dar şi
de cele ale martorilor U.G.(portar la acelaşi hotel) şi M.C. (recepţiO.r la
acelaşi hotel), dar şi cu menţiunile cuprinse în adresa emisă de
administraţia Hotelului L. prin care s-a comunicat organelor judiciare că
intrările in hotel ale „fetelor” (martore în cauză) coincid cu declaraţiile
acestora, inclusiv cu interceptarea convorbirii telefonice dintre Ş.A. şi
martora C.T.. purtată in noaptea de 27/28.02.2004 (când inculpatul i-a
solicitat acesteia din urmă două prostituate pentru doi clienţi cazaţi în
hotel).
De asemenea, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate
inculpatului Ş.G., tribunalul a făcut o corectă individualizare, stabilind o
pedeapsă în cuantum O.at către spre minimul special prevăzut de lege,
aptă să satisfacă exigenţele art.52 respectiv art. 72 din Codul penal.
În conformitate cu dispoziţiile art.72 Cod penal, la stabilirea
pedepsei se ţine seama de gR.l de pericol social al faptei săvârşite, de
persO. inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează
răspunderea penală.
Curtea găseşte neîntemeiată critica Parchetului vizând greşita
individualizare a pedepsei ce i-au fost aplicată inculpatului Ş.G.,
apreciind că prima instanţă a dat semnificaţia cuvenită tuturor criteriilor
generale prev.de art.72 Cod penal, în procesul C. de individualizare
trebuind a fi avute in vedere atât datele care circumstanţiază persO.
inculpatului (vârsta, antecedentele penale) cât şi gR.l de pericol social
concret al faptei, pus în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care a
acţI.at.
Astfel, instanţa de prim control judiciar ţine seama, în acord cu
tribunalul, de conduita inculpatului avută anterior cât şi ulterior comiterii
faptei – acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale fiind la primul
conflict cu legea penală, neavând alte legături cu gruparea infracţI.ală,
are un loc de muncă de unde îşi câştigă cele necesare traiului zilnic şi
este bine caracterizat în societate. Nu în ultimul rând, instanţa de apel
are în vedere şi perioada mare de timp scursă de la data comiterii faptei.
Având în vedere dispoziţiile art.52 Cod penal, Curtea constată că
pedeapsa – ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său
represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea
legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi
în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa
cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât
inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi
evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare, ceea ce a şi făcut
prima instanţă prin aplicarea, ca şi în cazul inculpatului A., a unei
pedepse cu închisoarea în cuantum O.at uşor spre minimul special
prevăzut de lege, fără executare în regim de detenţie.
Curtea constată că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de
executare, pedeapsa aplicată inculpatului Ş.G.A. este aptă să atingă atât
prevenţia generală cât şi prevenţia specială.
În raport de toate aceste considerente, instanţa de prim control
judiciar conchide că nu poate fi primită nici solicitarea inculpatului de
achitare a sa în temeiul art. 10 lit. c Cod pr.penală, convingerea
instanţelor că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de
proxenetism în formă continuată având la bază probe certe de vinovăţie,
probatoriul administrat fiind unul concludent; în scopul aflării adevărului
instanţele apreciind fiecare probă in urma examinării tuturor probelor
administrate.
Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 379 pct.1 lit.a Cod pr.penală va
respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Bucureşti şi de inculpatul Ş.G.A..

IV. 28.
Inculpatul C.Ş. a apelat hotărârea primei instanţe, fără însă a
indica în concret care sunt motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie,
solicitând, cu ocazia dezbaterilor în faţa Curţii, admiterea căii de atac şi
în fond, în principal, achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală iar, in
subsidiar, aplicarea unei pedepse mult diminuate faţă de cea aplicată de
instanţa de fond.
Instanţa de prim control judiciar constată că tribunalul a reţinut în
mod corect ca fiind probată în sarcina inculpatului C.Ş. fapta dedusă
judecăţii in prezenta cauză - constând în aceea că a aderat la gruparea
infracţI.ală condusă de inculpatul D.S. zis „F.”, acţI.ând coordonat în
scopul comiterii de infracţiuni dintre cele prev.de art.2 lit.b pct.1-2 din
Legea nr.39/2003, pentru obţinerea de diverse foloase materiale - căreia
i-a dat şi in drept o justă încadrare juridică.
Astfel, Curtea reţine, în esenţă, că inculpatul a fost condamnat
definitiv prin decizia penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia
I penală, astfel cum a fost modificată prin decizia penală
nr.53/A/07.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti Sectia a II-a Penală, la o
pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea în concurs
real a infracţiunilor prev.de art.194 alin.1 şi art. 189 alin.1 şi 2 Cod
penal, stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că în data de
03.03.2004 împreună cu alte persoane a lipsit de libertate şi a constrâns
pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care acesta a
recunoscut o datorie inexistentă de 5.500 dolari (USD) datorată numitului
A.V.R..
Pentru a reţine că inculpatul C.Ş. se face vinovat de comiterea
faptei prev. de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003, tribunalul a avut în
vedere materialul probator administrat pe parcursul procesului ce a avut
ca obiect infracţiunile scop pentru care a fost creată gruparea infracţI.ală
organizată şi coordonată de D.S., inculpatul Călin fiind unul dintre
membrii ei.
Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la
criteriile prev.de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă
individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al
modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele
art.52 Cod penal, fiind în concordanţă cu nevoia de reeducare a
inculpatului.
Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar
constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise
infracţiunile scop (respectiv lipsire de libertate şi şantaj împotriva părţii
vătămate Dumitraşcu A.) dar şi din cele personale ale inculpatului, nu
rezultă elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru
infracţiuN.cadru.
Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii
cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise,
de contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea lor, de conduita sa
procesuală – constant nesinceră, criterii în raport de care apreciază că
pedeapsa aplicată este aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe
cea specială aşa încât nu se impune reducerea ei.
În raport de aceste considerente, solicitarea inculpatului de a se
dispune achitarea sa întrucât infracţiunii îi lipseşte unul din elementele
constitutive apare ca fiind neîntemeiată.
Constatând că criticile aduse hotărârii primei instanţe sunt
neîntemeiate, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de
inculpatul C.Ş., menţinând în ceea ce îl priveşte pe acesta dispoziţiile
sentinţei atacate.

IV. 29. R.B.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului R.B., la pedeapsa de 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, în conditiile art 66 C.p.
S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in
concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin
sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin
decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă în pedepsele
compO.nte si restul de 182 zile inchisoare ramas neexecutat din
pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala
nr.360/23.04.2004 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penală
nr.2484/27.05.2003 a CSJ şi care au fost repusee in individualitatea lor,
si anume:
- o pedeapsa de 9 ani inchisoare ,pentru savarsirea infractiunii
prev de art 189 al. 1 si 2 C.p. ,cu aplic.art.37 lit.a C.p.
- o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii
prev de art 211 al.1 al.2 lit.b si al.2/1 lit .a si c C.p, cu aplic.art.37 lit.a
C.p.
In baza art 39 C.p., a fost contopit restul de pedeapsă de 182 zile
inchisoare din pedeapsa de 3 ani aplicata prin sentinta penala mai sus
mentI.ata cu fiecare dintre pedepsele inchisorii aplicate prin prezenta
sentinta si prin sentinta penala nr.967/2005 a Tribunalului Bucuresti,
respectiv cu pedepsele de: 8 ani inchisoare, de 9 ani inchisoare si 10
ani inchisoare, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse rezultante,
respectiv: 8 ani închisoare, 9 ani închisoare si 10 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe lângă fiecare
dintre aceste pedepse.
In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 10 ani închisoare, ca pedeapsa rezultantă principală si
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 4 ani.
In baza art. 88 C.p, s-a dedus prevenţia si perioada executata de la
03.08.2000 – 21.12.2000 si perioada executată de la 28.06.2004 la
08.08.2006 data punerii în libertate a inculpatului de sub puterea M.E.P.I.
nr.404/2003 emis de Tribunalul Bucureşti-Secţia I-a penală.
Inculpatul R.B. a declarat apel însă nu a arătat motivele de
nelegalitate şi/sau netemeinicie.
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003.
La fel ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi infracţiuN.de crimă
organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de
acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza
procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost
trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a
constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată
definitiv.
În cazul inculpatului R.B., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005
pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum
urmează:
În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin.2 1 lit. a şi c C.pen. a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani – (partea vătămată P.S.)
pedeapsă rămasă definitivă.
În baza art.189 alin.1,2 cu aplic, art.37 lit.b C.pen. a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată P.S.) –
redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de
Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală
nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..
S-a stabilit ca inculpatul R.B. să execute pedeapsa rezultantă de
10 ani închisoare.
Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia
de condamnare definitivă a inculpatului.
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003.
Activităţi derulate de inculpatul R.B. au fost confirmate prin
hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced,
activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei
organizate”.
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control
judiciar reţine că aceasta a aderat la grupul infracţI.al organizat de B.V..
Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la
criteriile prev. de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă
individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al
modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele
art.52 Cod penal, fiind în concordanţă cu nevoia de reeducare a
inculpatului.
Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar
constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise
infracţiunile scop dar şi din cele personale ale inculpatului, nu rezultă
elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru
infracţiuN.cadru.
Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii
cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise,
de contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea lor, de conduita sa
procesuală, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este
aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât
nu se impune reducerea ei.
Astfel, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul
C.Ş., menţinând în ceea ce îl priveşte pe acesta dispoziţiile sentinţei
atacate.

IV. 30. P.C.S.


Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,
condamnarea inculpatului P.C.S., la pedeapsa de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor
prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.
S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este
concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o
pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare prin sentinta penala nr.
966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala
nr.769/2008 a ICCJ.
A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 7 ani
inchisoare mentI.ata mai sus, în pedepsele compO.nte, respectiv:
- 7 pedepse a cate 7 ani închisoare fiecare pentru savarsirea
infractiunii prev de art. 189 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.c C.p. si art
33 lit.b C.p.
- o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev
de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.a si c C.p.
In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite
pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai
grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b
C.p., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.
In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la
data de 18.06.2004 – 06.04.2005 si de la 06.03.2008, la zi.
Inculpatul P.C.S., prin calea de atac promovată solicită, achitarea
sa pentru infracţiuN.de crimă organizată în baza art. 10 litera a cod proc.
pen, deoarece pentru infracţiuN.de lipsire de libertate a fost condamnat
anterior. În subsidiar, a cerut reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
În susţinerea cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele
care caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, căsătorit şi fără
antecedente penale pedeapsa aplicată este prea mare.
Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă
pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea
39/2003.
La fel ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi infracţiuN.de crimă
organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de
acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza
procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost
trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a
constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată
definitiv.
În cazul inculpatului P. C. Sorin, prin sentinţa penală nr. 966/18
iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus
condamnarea la o pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare pentru
săvârşirea a 7 infracţiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de
art.189 alin.1,2 Cod penal si a unei infracţiuni de ultR. contra bunelor
moravuri si tulburarea liniştii publice, prev. de art.321 alin.1 si 2 Cod
penal.
Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată
raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală
anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia
de condamnare definitivă a inculpatului.
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis
infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.
39/2003.
Activităţi derulate de inculpatul P.C.S. au fost confirmate prin
hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced,
activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei
organizate”.
Este adevărat că toate condamnările anterioare se raportează la
incidentul din Restaurantul B. şi aceasta ar putea părea o acţiune izolată
a inculpatului P.C.S..
Evaluând probele administrate în cauză se reţine că inculpatul era
un apropiat al lui D.S. împreună cu care s-a mai implicat în activităţi ilicite
de aceeaşi natură, potrivit declaraţiilor inculpatului R.L., ale martorilor
S.Z., B.A., S.M.. si P.V..
Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă
organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control
judiciar reţine că aceasta a aderat la grupul infracţI.al organizat de D.S.
(în subordiN.lui aflându-se şi R.B., R.L., C.S.).
Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta
dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la
criteriile prev. de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă
individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al
modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele
art.52 Cod penal, fiind în concordanţă cu nevoia de reeducare a
inculpatului.
Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar
constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise
infracţiunile scop dar şi din cele personale ale inculpatului, nu rezultă
elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru
infracţiuN.cadru.
Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii
cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise,
de contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea lor, de conduita sa
procesuală, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este
aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât
nu se impune reducerea ei.
Astfel, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul
P.C.S. menţinând în ceea ce îl priveşte pe acesta dispoziţiile sentinţei
atacate.

IV. 31.
Apelul Parchetului de pe lângă I.C.C.J. Directia de Investigare
a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a vizat:
- greşita achitare a inculpatei M.A. V.pentru săvârşirea infracţiunii
prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 şi
- greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. şi
Ş.G.A..
Cu privire la inculpaţii A.I. şi Ş.G.A. Curtea s-a pronunţat prin pct.
IV 26-27, astfel că argumentele expuse deja nu vor mai fi R.ate.
În privinţa inculpatei M.A. V.se arată că instanţa de fond a
interpretat greşit materialul probator al cauzei despre care consideră că
nu susţine concluzia că activitatea inculpatei ar reaL.elementul material
al infracţiunii în vreuna din modalităţile alternative şi nici elementul
subiectiv cerut de lege, lipsind intenţia. Mai arată apelantul Ministerul
Public că din sintagma „grup infracţI.al organizat", definită de legiuitor ca
fiind „grupul structural, format din trei sau mai multe persoane care
există pentru o perioadă şi acţiO.ază în mod coordonat în scopul
comiterii uneia sau mai multor infracţiuni", se desprind următoarele
trăsături: grupurile sunt constituite din mai mulţi infractori (trei sau mai
multe persoane), au o structură bine definită, reguli de comportare şi
acţiune; grupurile respective îşi propun să săvârşească infracţiuni;
activitatea grupului urmează a se desfăşura pe o perioadă mai
îndelungată şi în mod coordonat, ceea ce presupune asigurarea de
informaţii, de mijloace de executare şi de valorificare a produselor
rezultate din infracţiuni; scopul grupărilor criminale este obţinerea de
profituri maxime într-un timp cât mai scurt posibil; grupările criminale îşi
concentrează activitatea spre acele tipuri de activităţi care aduc profituri
mari şi rapide.
Potrivit art. 2 lit. b pct.4 din Legea 39/2003, infracţiuN.de şantaj
face parte din infracţiunile grave, care pot constitui scop al grupului
infracţI.al organizat, pentru această infracţiune fiind prevăzute mai multe
modalităţi normative, respectiv iniţierea sau constituirea unui grup
infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui
astfel de grup.
Arată apelantul că din definiţia legală a acestei infracţiuni rezultă că
legiuitorul pe lângă incriminarea activităţii desfăşurată de iniţiatorul unui
grup infracţI.al, a înţeles să includă în conţiN.l acesteia şi activităţile
desfăşurate de persoane care, deşi nu au avut nicio contribuţie la
punerea bazelor activităţii unui astfel de grup, ulterior, prin faptele lor, fie
au sprijinit în orice mod activitatea grupului, fie au aderat la această
activitate în vederea realizării scopului infracţI.al, A.că obţinerea directă
sau indirectă a unor beneficii financiare sau a altor beneficii materiale.
Definiţiile legale ale infracţiunii de crimă organizată sunt completate
pentru aspectele ce o caracterizează şi de doctrina juridică, în sensul că
preocuparea grupurilor constă şi în: folosirea oricăror mijloace pentru
atingerea scopurilor grupului şi pentru asigurarea disciplinei interne şi a
secretului acţiunilor (O.ţiunilor) infracţI.ale; ascunderea surselor de venit
şi reciclarea banilor proveniţi din O.ţiuni criminale, prin înfiinţarea de
societăţi comerciale cu aparenţă de legalitate sau prin alte modalităţi:
investiţii în O.ţii comerciale, bancare, de asigurări.
Ministerul Public susţine că activitatea infracţI.ală a inculpatei M.V.
se circumscrie atât modalităţii de aderare la grupul infracţI.al organizat,
cât şi modalităţii de sprijinire a activităţii acestui grup în vederea obţinerii
directe de beneficii financiare. Astfel, participarea inculpatei la săvârşirea
infracţiunii de şantaj sub forma instigării şi vinovăţia acesteia au fost
stabilite cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre judecătoreşti
definitivă de condamnare iar probatoriul administrat în prezentul dosar o
prezintă pe inculpată în calitate de „abonată" la serviciile prestate de B.I.
şi grupul infracţI.al coordonat şi condus de acesta, etapele acestei
activităţi fiind distincte.
În primă etapă M.V. a apelat la B.I. pentru a-şi regla neînţelegerile
pe care le avea cu părţile vătămate M.M. şi M.G., prin utilizarea unor
O.ţiuni în forţă, situate în afara legii, în schimbul unui comisI.de 30% din
suma totală recuperată. In ceea de a doua etapă inculpata i-a coordonat
şi condus pe inculpaţii C.L., L.I. şi G.C. în perioada decembrie 2003
-ianuarie 2004, şi prin ameninţare şi violenţă a încercat să le determine
pe cele două părţi vătămate să-i restituie o sumă de bani. S-a stabilit că
fiecare deplasare la fabrica de zahăr a avut loc la iniţiativa inculpatei,
discuţiile purtate cu părţile vătămate fiind conduse de aceasta, iar
atitudiN.agresivă şi violentă a celorlalţi inculpaţi a fost determinată în
mod direct de către inculpată.
Aşa fiind, apelantul apreciază că motivarea instanţei de fond în
sensul că inculpata nu ar aparţine grupului infracţI.al organizat condus
de inculpatul B.I. este neconformă realităţii, în condiţiile în care M.V. a
acţI.at în cadrul grupului aproximativ o lună, iar în această perioadă a
acţI.at ca un înlocuitor la comandă a inculpatului B.I., coordonând
personal întreaga activitate infracţI.ală desfăşurată de inculpaţii C.L., L.I.
şi G.C. la R.. Se mai susţine faptul că deşi ulterior inculpata nu a mai
acţI.at în cadrul grupului condus de inculpatul B.I., acest lucru nu înlătură
în nici un mod activitatea sa distinctă de aderare şi sprijinire a activităţilor
infracţI.ale desfăşurate în numele şi în folosul său material, injust, direct
şi imediat.
În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază, în baza probelor
administrate în cauză, că inculpata M.A. V.nu a comis infracţiuN.prev. de
art. 7 din Legea nr. 39/2003, iar soluţia de achitare este corectă.
Fără a R.a argumentele instanţei de fond, corecte în privinţa
inculpatei, instanţa de apel subliniază că un „grup infracţI.al organizat” nu
este o asociere spontană, temporară a unor persoane, ci presupune o
structură determinată, cu ierarhie şi roluri clar stabilite între membrii
grupului, o continuitate a acţiunilor membrilor săi potrivit unui plan.
„Organizarea” presupune o coordonare şi o repartizare a sarcinilor.
În speţă, în cea ce o priveşte pe inculpată, nu se regăseşte niciunul
dintre aceste elemente, ceea ce face ca instanţa de apel să aprecieze
corectă soluţia de achitarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de
art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003, acesteia neputându-i-se reţine, pe
bază de probe certe, că ar fi comis acte specifice de crimă organizată,
nici de sprijin, nici de aderare şi cu atât mai puţin de constituire.
Participarea inculpatei la comiterea faptelor de la „Fabrica de zahăr
R.” a fost circumscrisă doar mobilului urmărit prin faptele comise (de
recuperare a unor sume de bani) şi pentru care a fost condamnată
anterior prin hotărâre definitivă pentru instigare la şantaj, în baza art.25
C.pen. rap. la art.194 alin.1 C.pen. la pedeapsa închisorii 6 luni cu
suspendare condiţI.ată a executării pedepsei, aşadar o „participaţie
ocazI.ală” fără nicio legătură cu activităţile de ansamblu ale inculpatului
B.I..
Pentru aceste considerente şi pentru cele expuse la pct. pct. IV 26-
27, apelul declarat de Parchetul de pe lângă I.C.C.J. Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism va fi
respins ca nefondat.

IV. 32. partea civilă P.S.(LATURA CIVILĂ)


Tribunalul a hotărât, în privinţa părţii civile P.h S., admisterea în
parte actiuN.civile iar în baza art.357 alin 2 lit. e C.p.p. s-a dispus
restituirea următoarelor bunuri: bijuterii – grup 243, lot „P.” constand in
inele din metal alb (aur) cu mai multe pietre mici de culoare alba si
ataşate trei lantisoare din zale conice cu bulbi in terminaţie, masa brută
-9,71 grame; inel din metal galben (aur) cu piatră mare de culoare
albastru, masa bruta -3,23 grame; o pereche de cercei din metal
galben (aur) cu sistem de prindere în formă alungită si încovoiată,
masa brută - 3,38 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur)
cu sistem de prindere în formă de triunghi cu câte două filigrame în
lateral, masa brută -2,32 grame; o pereche de cercei din metal de
culoare alb (aur) cu sistem de prindere în ax. care prezintă câte două
lănţişoare cu terminaţie bulb, masa brută - 2,73 grame; un cercel din
două piese din metal de culoare alb (aur) şi respectiv galben (aur) cu
sistem de prindere, masa brută - 1,47 grame.
Apelantul P.S. critică soluţia primei instanţe sub aspectul laturii
civile a cauzei, arătând că solicită admiterea în întregime a acţiunii civile
şi obligarea inculpaţilor, în solidar, la acoperirea prejudiciului material. Se
solicită restituirea şi a celorlalte bijuterii, apelantul subliniind că instanţa
de fond a dispus restituirea bijuteriilor găsite in urma percheziţiei
domiciliare la inculpatul C.Ş. iar din probatoriul administrat (declaraţii
inculpaţii) rezultă că bijuteriile sale au fost găsite şi la alţi inculpaţi. In
acest sens, inculpatul precizează că instanţa de fond a dispus restituirea
unui număr de 7 bijuterii găsite la inculpatul Călin, însă se cuvine a se
dispune obligarea inculpaţilor la restituirea celorlalte bijuterii reţinute de
inculpaţii S., N., M., L., vândute de L.. Totodată, partea vătămată solicită
instanţei de control judiciar să dispună restituirea altor bunuri respectiv: a
uneltelor de lucru pentru bijuterii cu privire la care instanţa de fond nu s-a
pronunţat; a altor bunuri (genţi din piele in care se aflau bunurile, pixuri şi
stilouri Mont Blanc, 16 telefoane, două perechi de ochelari, un pistol
marca …., vesta antiglonţ) precum şi a sumelor achitate de către apelant
pentru spitalizare şi tratament in sumă de 1.600 lei/lună, a sumelor
sustrase ce se aflau in posesia sa in momentul când a fost tâlhărit – 60-
70.000 euro. Apelantul solicită obligarea inculpaţilor la plata daunelor
morale în suma de 5.000 lei, necesară compensării traumei suferite de
acesta.
Apelul formulat de partea civilă P.S.va fi respins ca nefondat.
Despăgubirile solicitate de partea civilă în prezenta cauză (daune
morale şi materiale) nu sunt în legătură cu infracţiuN.de crimă
organizată, ci cu faptele de lipsire de libertate şi tâlhărie judecate în
procesul penal anterior, finalizat cu pronunţarea sentinţei penale nr.
966/18 iulie 2005 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală, definitivă prin
decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti
Secţia a II-a Penală, respectiv decizia penală nr. 769/4 martie 2008
pronunţată de I.C.C.J..
În acel proces partea vătămată a formulat toate cererile de
constituire civilă, a indicat daunele (materiale şi morale) pentru care
judecata s-a făcut cu autoritate de lucru judecat.
De altfel, în baza art.14 rap. la art.346 C.proc.pen., art.998 şi urm.
C.civ. a fost admisă în parte acţiuN.civilă formulată de partea vătămată
P.S. şi obligaţi inculpaţii D.S., C.I. E., R.B., B.V. în solidar la plata către
acesta a echivalentului în lei al sumei de 22.900 USD la cursul BNR din
ziua efectuării plăţii precum şi la plata sumei de 20.000.000 lei
ROL/2.000 RON, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri materiale
şi la plata sumei de 50.000.000 lei ROL/5.000 RON către aceeaşi parte
civilă cu titlu de daune morale.
Or, pentru aceleaşi fapte cauzatoare de prejudicii partea vătămată
nu poate formula pretenţii civile împotriva aceloraşi părţi decât dacă sunt
îndeplinite condiţiile prev. de art. 20 alin. (3) Cod proc. pen., ceea ce
apelantul nu a invocat şi nici nu a probat.
Pe de altă parte, Curtea reţine că în legătură cu restituirea
bunurilor s-a pronunţat instanţa de fond, partea vătămată neprobând
existenţa altora sustrase de inculpaţi sau indisponibilizate prin măsuri
asigurătorii cu privire la care cele două instanţe să nu se fi pronunţat,
astfel că nu se impune modificarea hotărârii sub acest aspect.
Astfel, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de partea
civilă P.h S., menţinând în ceea ce îl priveşte dispoziţiile sentinţei
atacate.

Cererile de ridicare a sechestrului asigurător formulate de


M.C.Ş.N., SC C.lo SRL şi S.L.vor fi respinse ca rămase fără obiect în
raport de soluţia dispusă pe măsura confiscării speciale în cazul
inculpaţilor.

Faţă de toate argumentele de fapt şi drept expuse, Curtea, în


baza art. 379 Cod proc. pen. va dispune:
- admiterea apelurilor declarate de inculpaţii B.I., B.V., L.I., G.C.,
R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S.,
G.E., B.G.I. T., B. R.C., C.A.C.., V. A., D.S., S. S. şi S.A..
Va desfiinţa în parte sentinţa penală nr. sentinţa penala nr.114 din
03.02.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II – a Penală
în dosarul nr.13805/3/2007 şi în tot încheierea de şedinţă din data de
19.06.2009 şi rejudecând:
În privinţa inculpatului B.I.:
Va înlătură prevederile art. 37 litera a cod penal.
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal de la 13 ani
închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare iar ca efect al contopirii va
stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani
închisoare.
În baza art. 88 Cod penal va deduce durata executată.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa
inculpatului.
În privinţa inculpatului B.V.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a si b Cod penal de la 15
ani închisoare la pedeapsa de 13 ani închisoare iar ca efect al contopirii
va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani
închisoare.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa
inculpatului.
În privinţa inculpatului L.I.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod
penal, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la
4 ani la 2 ani.
În privinţa inculpatului G.C.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin 2 din Legea 39/2003 de la 8
ani închisoare la pedeapsa de 7 ani închisoare iar ca efect al contopirii
va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani
închisoare.
În privinţa inculpatului R.L.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la
4 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare reţinând dispoziţiile art.
74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal iar ca efect al contopirii va stabili
ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la
3 ani la 2 ani.
În privinţa inculpatului C.L.:
În temeiul art. 33-34 cod penal va aplică inculpatului pedeapsa cea
mai grea de 7 ani si 6 luni închisoare.
În privinţa inculpatului U. C.:
Va înlătură sporul de 1 an închisoare aplicat, urmând inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.
În privinţa inculpatului B.I.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod
penal, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la
5 ani la 2 ani.
În privinţa inculpatei S.S.:
Va înlătură dispoziţia de anulare a mandatului de executare a
pedepsei precum şi dispoziţia de emitere unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentinţă.
În privinţa inculpatului I.D.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la
4 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 şi 6 luni închisoare şi
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani.
În privinţa inculpatului M..:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de
3 ani şi 6 luni închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi
art. 76 cod penal iar pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
de la 3 ani la 2 ani.
În privinţa inculpatului P.A.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani
închisoare iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare. Va reduce pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor de la 5 ani la 3 ani.
În privinţa inculpatului S.M.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani
închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 5
ani la 3 ani.
În privinţa inculpatului B.L.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 194 alin. 1
cod penal de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 189 alin. 1
si 2 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 închisoare
reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal
iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedepsa cea
mai grea de 5 ani închisoare.
În privinţa inculpatului S.C.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani şi 6
luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 12
alin. 1 şi 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod
penal de la 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar ca efect
al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
5 ani şi 6 luni închisoare.
În privinţa inculpatului D.A.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi
art. 76 cod penal, de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare,
iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea
mai grea de 4 ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera d cod proc. pen. va
achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 alin 1
din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
În privinţa inculpatului G.S.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod
penal.
În privinţa inculpatului G.E.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a şi alin. 2 cod penal
şi art. 76 cod penal.
În baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea pedepsei
aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de
încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor
şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau
locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui
de existenţă.
În baza art. 359 cod penal va atrage inculpatului atenţia asupra
dispoziţiilor art. 86/4 cod penal.
Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la
3 ani la 2 ani pe care o va suspenda conform art. 71 alin. 5 cod penal.
În privinţa inculpatului B.G.I. T.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art.211
alin 1, 2 lit. b şi alin 2/1 lit. a si c Cod penal de la 7 ani închisoare la
pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a
cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea
prev. de art.189 alin 1, 2, 5 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa
de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal
şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
În privinţa inculpatului B. R.C.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal.
În baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea pedepsei
aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de
încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor
şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau
locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui
de existenţă.
În baza art. 359 cod penal va atrage inculpatului atenţia asupra
dispoziţiilor art. 86/4 cod penal.
Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la
3 ani la 2 ani pe care o va suspenda în baza art. 71 alin. 5 cod penal.
În privinţa inculpatului C.A.C..:
În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera c Cod proc. pen. îl
va achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003.
Va înlătura dispoziţia de obligare a acestuia la cheltuieli judiciare
către stat.
În privinţa inculpatei V. A.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal.
În privinţa inculpatului D.S.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la
7ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, iar ca efect al contopirii
va stabili ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare.
În privinţa inculpatului S. S.:
Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7ani închisoare la pedeapsa de 5 ani
închisoare, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute în
final pedeapsa de 5 ani închisoare.
Vor fi înlăturate dispoziţiile de confiscare dispuse în baza art. 13
din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal şi va fi ridicată măsura
sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului
de pe lângă ÎCCJ DIICOT:
- cu privire la inculpatul B.I. pentru imobilul situat in ……….,
dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare
autentificat sub nr.1521/23.04.2003.
- cu privire inculpatul B.V. pentru bunul imobil situat in
………….., precum si pentru suma de 7.990.000 ROL.
- cu privire inculpata S.S., autoturismul marca …………, cu
număr de identificare …….., carte de identitate …., an de
fabricaţie …
- cu privire inculpata S.A. imobilul situat in ……….
- cu privire inculpatul U.C.imobilul situat in ………
- cu privire inculpatul D.S., imobilul situat in ……… dobândit
in baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr.1153/28.08.2003, precum si pentru suma de 40 euro.
- cu privire inculpatul S.S. înlătură măsura confiscării şi
dispune restituirea a 320 mO.de din metal galben,
inscrisţionate pe fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO,
1821-1947„ iar pe verso sunt inscrisţionate „ESTADOS
UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257, ..”.
Vor fi restituite bunurilor mobile indisponibilizate:
- către inculpatul B.V. a sumei de 7.990.000 ROL;
- inculpata S.S., autoturismul marca …….,cu număr de
identificare ., carte de identitate ., an de fabricaţie ..
- către inculpatul D.S.pentru suma de 40 euro;
- către inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben,
inscrisţionate pe fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO,
1821-1947„ iar pe verso sunt inscrisţionate „ESTADOS
UNIDOS MEXICANOS” – grup nr. 257, lot „R..V.”.
Vor fi respinse ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe
lângă I.C.C.J. DIICOT, inculpaţii A.I., S.G.A., C. S., R.B., P.C.S. şi de
către partea vătămată P.S. şi ca rămase fără obiect cererile de ridicare a
sechestrului asigurător formulate de M.C.Ş.N., SC C.lo SRL şi S.L..
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
În baza art. 192 Cod proc. pen. va obliga pe apelanţii A. I., S.G.A.,
C. S., R.B., P.C.S., G.F. şi P.S. la plata a câte 500 lai cheltuieli judiciare
către stat.
Cheltuielile judiciare vor rămân în sarcina statului în cazul
inculpaţilor B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M..,
P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V. A.,
D.S., S.S., M.V. şi S.A..
Va acorda onorariul parţial pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor:
B.G.I.T., B.R.C., C.Ş., D.A., G.C., G.E., I.D., M.., P.A., S.S., S.C., U.C.,
M.V. A., câte 200 lei pentru fiecare care se vor suporta din fondurile
Ministerului Justiţiei şi va stabili ca onorariul integral pentru avocaţii din
oficiu ai inculpaţilor: L.I., G.Ş., R.B., V.A., C.Ş., P.C., C.L., D.I., G.F., I.A.
de câte 400 lei să se suporte din fondurile Ministerului Justiţiei.

DISPOZITIV:
Admite apelurile declarate de inculpaţii B.I., B.V., L.I., G.C., R.L.,
C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E.,
B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V.A., D.S., S.S. şi S.A..
Desfiinţează în parte sentinţa penală nr.114 din 03.02.2009
pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II– a Penală în dosarul
nr.13805/3/2007 şi în tot încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 şi
rejudecând:
1. În privinţa inculpatului B.I. (……
Înlătură prevederile art.37 litera a cod penal.
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal de la 13 ani
închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare iar ca efect al contopirii
stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani
închisoare.
În baza art. 88 Cod penal deduce durata executată, respectiv de la
12.07.2004 la 9.06.2010.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa
inculpatului.
2. În privinţa inculpatului B.V. ……
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art 7 alin 1-
3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a si b Cod penal de la 15 ani
închisoare la pedeapsa de 13 ani închisoare iar ca efect al contopirii
stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani
închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa
inculpatului.
3. În privinţa inculpatului L.I. ……….
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod
penal, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 4
ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
4. În privinţa inculpatului G.C. ……..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin 2 din Legea 39/2003 de la 8
ani închisoare la pedeapsa de 7 ani închisoare iar ca efect al contopirii
stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani
închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa
inculpatului.
5. În privinţa inculpatului R.L……..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 4
ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare reţinând dispoziţiile art.
74 alin. 2 cod penal şi art.76 cod penal iar ca efect al contopirii stabileşte
ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3
ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
6. În privinţa inculpatului C.L.(………
În temeiul art. 33-34 cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea
mai grea de 7 ani si 6 luni închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
7. În privinţa inculpatului U.C…..
Înlătură sporul de 1 an închisoare aplicat, urmând inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
8. În privinţa inculpatului B.I. …..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art.74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod
penal, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 5
ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
9. În privinţa inculpatei S.S. ………
Înlătură dispoziţia de anulare a mandatului de executare a
pedepsei precum şi dispoziţia de emitere unui nou mandat de executare
pentru pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentinţă.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
10. În privinţa inculpatului I.D……….
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 4
ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 şi 6 luni închisoare.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3
ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
11. În privinţa inculpatului M.. ……..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de
3 ani şi 6 luni închisoare, reţinând dispoziţiile art.74 alin.2 cod penal şi
art.76 cod penal iar pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de
la 3 ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
12. În privinţa inculpatului P.A. (……….
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani
închisoare iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 5
ani la 3 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa
inculpatului.
13. În privinţa inculpatului S.M. ……..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani
închisoare.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 5
ani la 3 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
14. În privinţa inculpatului B.L….
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare reţinând dispoziţiile art.74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 194 alin. 1
cod penal de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni
închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 189 alin. 1
si 2 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 închisoare
reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal
iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedepsa cea
mai grea de 5 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
15. În privinţa inculpatului S.C. (…………… . .
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani şi
6 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 12
alin. 1 şi 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod
penal de la 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar ca
efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai
grea de 5 ani şi 6 luni închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
16. În privinţa inculpatului D.A. ……..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi
art. 76 cod penal, de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera d cod proc. pen.
achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 alin 1
din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
17. În privinţa inculpatului G.Ş.(……….
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod
penal.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
18. În privinţa inculpatului G.E. (………..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a şi alin. 2 cod penal
şi art. 76 cod penal.
În baza art.861 cod penal suspenda executarea pedepsei aplicate
sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 863 cod penal stabileşte ca pe durata termenului de
încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi
reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau
locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de
existenţă.
În baza art. 359 cod penal atrage inculpatului atenţia asupra
dispoziţiilor art. 864 cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal suspendă executarea pedepsei.
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3
ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
19. În privinţa inculpatului B.G.I.T.(………..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiuN.prev. de art.211 alin 1,
2 lit. b şi alin 2/1 lit. a si c Cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa
de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal
şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de
art.189 alin 1, 2, 5 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art.74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
20. În privinţa inculpatului B.R.C. ………..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal.
În baza art. 861 cod penal suspenda executarea pedepsei aplicate
sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 863 cod penal stabileşte ca pe durata termenului de
încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a
victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul
Bucureşti;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă
sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi
întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele
lui de existenţă.
În baza art.359 cod penal atrage inculpatului atenţia asupra
dispoziţiilor art. 864 cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal suspendă executarea pedepsei
Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3
ani la 2 ani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
21. În privinţa inculpatului C.A.C.. ………
În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera c Cod proc. pen.
achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin 1-
3 din Legea nr.39/2003.
Înlătură dispoziţia de obligare a acestuia la cheltuieli judiciare către
stat.
22. În privinţa inculpatei V.A. ……….
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani
închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76
cod penal.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
23. În privinţa inculpatului D.S………..
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la
7ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, iar ca efect al
contopirii stabileşte ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 12 ani
închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
24. În privinţa inculpatului S.S. …………
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin
1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7ani închisoare la pedeapsa de 5 ani
închisoare, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute în
final pedeapsa de 5 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
În baza art. 88 Cod penal deduce prevenţia de la data de
23.07.2004 la 20.05.2009.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Înlătură dispoziţia de confiscare dispusă în baza art.13 din Legea
39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal, ridică măsura sechestrului
dispusă conform Ordonanţei nr.147/P/2004 a Parchetului de pe lângă
ÎCCJ DIICOT: - cu privire la inculpatul B.I. pentru imobilul situat in ……..
si respectiv imobilul situat în …….., dobândit în baza contractului de
vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1521/23.04.2003.
- cu privire inculpatul B.V. pentru bunul imobil situat in ……, dobândit
prin contractul de vânzare–cumpărare autentificat sub
nr.1255/6.11.2003, precum si pentru suma de 7.990.000 ROL.
- cu privire inculpata S.S., autoturismul marca …………, cu număr de
identificare ……….., carte de identitate ………, an de fabricaţie ….
- cu privire inculpata S.A. imobilul situat in Bucureşti, ……….
- cu privire inculpatul U.C.imobilul situat in …..
- cu privire inculpatul D.S., imobilul situat in ……., dobândit in baza
contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1153/28.08.2003,
precum si pentru suma de 40 euro.
- cu privire inculpatul S.S. înlătură măsura confiscării şi dispune
restituirea a 320 mO.de din metal galben, inscrisţionate pe fata cu „50
PESOS, 37,5 gr. ORO PURO, 1821-1947„ iar pe verso sunt
inscrisţionate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257, lot
„R..V.”.
Dispune restituirea bunurilor mobile indisponibilizate:
- către inculpatul B.V. a sumei de 7.990.000 ROL;
- inculpata S.S., autoturismul marca ……….. cu număr de identificare
………, carte de identitate …., an de fabricaţie ….
- către inculpatul D.S.pentru suma de 40 euro;
- către inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben, inscrisţionate pe
fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO, 1821-1947„ iar pe verso sunt
inscrisţionate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr. 257, lot
„R..V.”.
Respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe
lângă I.C.C.J. DIICOT, inculpaţii A.I., S.G.A., C.S., R.B., P.C.S. şi de
către partea vătămată P.S..
Respinge ca rămase fără obiect cererile de ridicare a sechestrului
asigurător formulate de M.C.Ş.N., SC C.lo SRL şi S.L..
Obligă pe apelanţii A.I., S.G.A., C.S., R.B., P.C.S., G.F. şi P.S. la
plata a câte 500 lai cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului în cazul inculpaţilor
B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L.,
S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V.A., D.S., S.S., M.V. şi
S.A..
Acordă onorariul parţial pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor:
B.G.I.T., B.R.C., C.Ş., D.A., G.C., G.E., I.D., M.., P.A., S.S., S.C., U.C.,
M.V. A., câte 200 lei pentru fiecare care se suportă din fondurile
Ministerului Justiţiei.
Onorariu integral pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor: L.I., G.Ş.,
R.B., V.A., C.Ş., P.C., C.L., D.I., G.F., I.A. de câte 400 lei se suportă din
fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de recurs în 10 zile.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 aprilie 2011.
.

S-ar putea să vă placă și