Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.
2/2014
INFRACȚIUNEA DE OMOR ÎN NOUL
COD PENAL
Ion Cristinel RUJAN*
Abstract: Normele de drept penal intern și
dispozițiile dreptului penal internațional protejează
cel mai important dintre drepturile fundamentale ale
omului consfințite și garantate constituțional în
România, în acord cu prevederile Declarației
Universale a Drepturilor Omului și ale Convenției
Europene a Drepturilor Omului. Analiza
infracțiunilor referitoare la omor din noul cod penal
are în vedere, în primul rând, restructurarea textelor
care încriminează faptele penale îndreptate contra
vieții persoanei și, în al doilea rând, subliniază
noutățile ce vizează conținutul infracțiunii de omor
calificat și regimul sancționator.
Cuvinte cheie: dreptul la viață, infracțiunea
de omor, infracțiunea de omor calificat, pedeapsă.
I. Considerații introductive.
Viața reprezintă dreptul omului
cel mai de preț, fiind un dar de la Dumnezeu,
un act al creației Sale în Facerea lumii.
Paradigma teologică în care se circumscrie
dreptul la viață presupune că nimeni, în afară
de Dumnezeu, nu poate dispune de viața altei
persoane, nici măcar de propria sa viață. În
acest sens, porunca lui Dumnezeu din
Decalogul lui Moise este limpede: „Să nu
ucizi”, aceasta fiind o normă creștină
imperativă de natură morală, care
fundamentează norma penală codificată
ulterior (Exod. 20, 13; Deut. 5, 17)1.
În lumina învățăturii bisericilor
creștine, viața reprezintă un dar
dumnezeiesc, valoarea supremă a omului pe
pământ, fiindcă ea este suportul tuturor
celorlalte valori, care o exprimă și o impun
în fruntea tuturor acestora, pentru că omul a
*
Lect. univ. dr., Departamentul Ştiinţe Juridice, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe
Administrative, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu
**
University Lecturer, PhD, Department of Juridical Sciences, Faculty of International Relations, Law and
Administrative Sciences “Constantin Brâncuşi” University of Tg-Jiu
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
7
MANSLAUGHTER IN THE NEW
PENAL CODE
Ion Cristinel RUJAN**
Abstract: The rules of domestic criminal law
and regulations of international criminal law protect
the most important of fundamental human rights
approved and guaranteed constitutionally in
Romania, in accordance with the provisions of the
Universal Declaration of Human Rights and the
European Convention on Human Rights. The analysis
of the offenses relating to murder of the new Criminal
Code envisages firstly, the reorganization of the texts
that incriminate the criminal offences directed against
human life and, secondly, highlights the news
targeting the offenses of first-degree murder and
sentencing regime.
Key words: right to life, murder, first-degree
murder, punishment.
I. Introduction.
Life is the most precious human
right, as a gift from God, an act of His
creation in the Genesis. The theological
paradigm which circumscribes the right to
life means that no one but God can dispose
of another person's life, even his own life. In
this sense, the commandment of God from
the Ten Commandments of Moses is clear:
"Do not kill", which is an imperative
Christian moral norm that underlies criminal
standard subsequently codified (Exodus. 20,
13; Deut. 5, 17)16.
In the light of the teachings of the
Christian church, life is a divine gift, the
supreme value of man on earth, for it is the
support of all other values, which reflect and
require its coming before of all these,
because man was made in the image and
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
fost făcut după chipul și asemănarea lui
Dumnezeu. (Fac. I, 26-27).
Infracțiunea de omor este
cuprinsă în categoria infracțiunilor contra
vieții, în art.188 din Capitolul I al Codului
penal și prezintă importanță pentru că
vizează protecția penală a dreptului la viață,
drept consfințit constituțional în art. 22 din
Constituția României2
Dreptul la viață este protejat de
legea penală din momentul începerii vieții
persoanei și până la decesul acesteia, fără să
se facă distincție în raport de sex, vârstă, ori
alte elemente ce ar putea fi incluse într-o
perspectivă discriminatorie3.
Protecția juridică a dreptului la
viață a fost întărită prin adoptarea în 1948 a
Declarației Universale a Drepturilor Omului,
care consacra în cadrul art.3 că „orice om are
dreptul la viață, libertatea și securitatea sa.
Toate ființele umane se nasc libere şi egale în
demnitate şi drepturi, fiecare om se poate
preleva de drepturile şi libertăţile
fundamentale, fără nici un fel de deosebire
de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie
politică, origine naturală sau socială, avere,
naştere sau orice altă situaţie.” În Pactul
internațional privind drepturile civile și
politice, adoptat de Adunarea Generală a
O.N.U. la data de16.12.1966 și intrat în
vigoare la 20.11.1974, se precizează la art.6
că „Dreptul la viaţă este inerent persoanei
umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege.
Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod
arbitrar.”
Primul cod penal român din 1937
reglementa mai multe infracțiuni de omor:
omorul simplu - art. 463, omorul calificat -
art. 464, pruncuciderea - art. 465, oferta de
omor - art. 466, omuciderea prin imprudenţă
- art. 467, omuciderea la stăruinţă - art. 468,
omorul prin consens - art. 469. Codul penal
din 1939 conținea inițial numai două forme
de săvârșirea a omorului: omorul simplu și
omorul calificat, la care s-a adăugat în 1957,
omorul deosebit de grav. Structurarea
infracțiunilor de omor în trei variante: omor,
omor calificat și omor deosebit de grav a fost
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
8
likeness of God . (Fac. I, 26-27).
Manslaughter is in the category
of crimes against life in Article 188 of
Chapter I of the Criminal Code and it is of
importance as it views on the criminal
protection of the right to life, to the
prosecution intended to protect the right to
life as enshrined constitutionally in Article.
22 of the Romanian Constitution17.
The right to life is protected by
the criminal law from the start of human life
and until the death of the person, without
distinction by gender, age, or other items that
could be included in a discriminatory view18.
Legal protection of the right to
life was strengthened by the adoption in
1948 of the Universal Declaration of Human
Rights, which enshrined in Article 3 that
"everyone has the right to life, liberty and
security. All human beings are born free and
equal in dignity and rights, each man may
take the rights and fundamental freedoms
without any discrimination as to race, color,
sex, language, religion, political opinion,
national or social origin, property , birth or
other status. " The International Covenant on
Civil and Political Rights, adopted by UN
General Assembly on 16.12.1966 and
entered into force on 11.20.1974, it is stated
in Article 6 that "All human beings have the
inherent right to life. This right shall be
protected by law. No one shall be deprived
of his life arbitrarily. "
First Romanian Criminal Code of
1937 regulated several offenses of murder:
simple murder - art. 463, first degree murder
- art. 464, infanticide - art. 465, murder offer
- art. 466, reckless homicide - art. 467,
homicide in patience - art. 468, murder by
consensus - art. 469. The Criminal Code of
1939 originally contained only two forms of
committing murder: plain murder and first-
degree murder, to which was added
aggravated murder in 1957. The Criminal
Code of 1969 kept structuring murder in
three versions: murder, manslaughter and
aggravated murder , which, in the chapter on
offenses against human life, criminalized
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
păstrată și în Codul penal din 1969, care, în
cadrul capitolului referitor la infracțiuni
contra vieții persoanei, incrimina și alte fapte
ce aveau ca urmare moartea victimei, și
anume: pruncuciderea , uciderea din culpă şi
determinarea sau înlesnirea sinuciderii.
Referitor la reglementarea
infracțiunilor care vizează persoana în
general și viața persoanei, în special, între
vechiul cod penal și noul cod penal există
diferențe structurale și de conținut. Astfel, în
noul cod penal, capitolul care prevede
infracțiunile contra vieții este circumscris
infracțiunilor contra persoanei și cuprinde:
art. 188 – omorul, art. 189 – omorul calificat,
art. 190 – uciderea la cererea victimei, art.
191 – determinarea sau înlesnirea sinuciderii
și art. 192 – uciderea din culpă. Vechea lege
penală avea o structură diferită în sensul că,
în cadrul capitolului denumit Omuciderea,
erau încriminate următoarele infracțiuni:
omorul (art. 174), omorul calificat (art. 175),
omorul deosebit de grav (art. 176),
pruncuciderea (art. 177) și uciderea din culpă
(art. 178)4.
Din analiza comparativă a
structurilor celor două coduri referitoare la
infracțiunile contra vieții persoanei se poate
observa că vechea reglementare prevedea
omorul deosebit de grav, infracțiune care nu
se mai regăsește în noul cod penal. Totuși, o
parte dintre ipotezele de săvârșire a omorului
deosebit de grav au fost incluse în structura
infracțiunii de omor calificat din noul cod
penal, în timp ce unele variante de realizare a
omorului calificat din vechiul cod penal nu
se mai regăsesc în noua reglementare.
De asemenea, putem remarca
faptul că noul cod penal cuprinde o nouă
infracțiune și anume, uciderea la cererea
victimei, care constă în uciderea săvârșită la
cererea explicită, serioasă, conștientă și
repetată a victimei care suferă de o boală
incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată
medical, cauzatoare de suferințe permanente
și greu de suportat, dar și faptul că
infracțiunea de pruncucidere este încriminată
sub o altă denumire - Uciderea sau
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
9
other acts that resulted in the death of the
victim, namely infanticide, manslaughter and
causing or aiding suicide.
Regarding the regulation of
offenses concerning the person in general
that and person's life in particular, between
the old penal code and the new penal code
there are structural and content differences.
Thus, in the new penal code the chapter
regarding crime against life is circumscribed
to crimes against person and includes: art.
188 - murder, art. 189 – first-degree murder,
art. 190 - murder at the request of the victim,
art. 191 - causing or aiding suicide and art.
192 - involuntary manslaughter. Old criminal
law had a different structure in the sense that,
in the chapter called Homicide, were
incriminated the following offenses: murder
(article. 174), first degree murder (article.
175), first degree murder (article. 176),
infanticide (art . 177) and involuntary
manslaughter (article. 178)19.
From the comparative analysis of
the structures of the two codes relating to
offenses against human life we can see that
the old regulation stipulated aggravated
murder, a crime which does not appear in the
new penal code. However, a number of
assumptions to commit aggravated murder
were included in the structure of the offense
of first-degree murder in the new penal code,
while some embodiments described first-
degree murder in the old penal code can not
be found in the new regulation.
We can also notice that the new
Penal Code includes a new offense, namely
the murder at the request of the victim,
which is the murder committed at the
explicit, serious, conscious and repeated
request of the victim suffering from an
incurable disease or severe disability
certified medically, causing permanent and
unbearable suffering, and that the offense of
infanticide is charged under a different name
- Killing or harming the newborn by the
mother, in another chapter of the new code -
Crimes committed against a member of
family.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
vătămarea nou-născutului de către
mamă,într-un alt capitol al noului cod –
Infracțiuni săvârșite asupra unui membru al
familiei.
II. Infracțiunea de omor
1. Conţinutul legal
În conformitate cu art. 188 Cod penal
infracţiunea constă în uciderea unei
persoane.
2. Condiţii preexistente
a) Obiectul juridic. Omorul are ca
obiect juridic relaţiile sociale referitoare la
un drept fundamental, garantat constituţional,
şi anume dreptul la viaţă al persoanei.
Dreptul la viață este garantat, conform art. 22
alin.(1) din Constituția României și art. 2
alin. (1) din Convenția europeană a
drepturilor omului.
b) Obiectul material. Obiectul
material al infracţiunii de omor constă în
corpul victimei. Este necesar ca persoana
asupra căreia se răsfrânge activitatea
infracţională să fie în viaţă la momentul
săvârşirii faptei.
Infracţiunea de omor există chiar
dacă existau anterior faptei, cauze care ar fi
determinat o moarte naturală, deci nu are
importanţă cât ar fi trăit victima dacă nu ar fi
fost ucisă5.
c) Subiecţii infracţiunii. Subiect activ
al infracţiunii de omor poate fi orice
persoană care îndeplineşte condiţiile generale
cerute de lege pentru a răspunde penal.
Subiect pasiv al omorului poate fi, de
asemenea orice persoană aflată în viață,
indiferent de vârstă ori starea sănătății. În
ipoteza, în care subiectul pasiv este o femeie
gravidă, fapta va fi încadrată la infracțiunea
de omor calificat, conform art.189 lit. g) Cod
penal.
În situația în care făptuitorul a comis
anterior o infracțiune de omor sau o tentativă
la infracțiunea de omor, atunci fapta va fi
încadrată la omor calificat, potrivit art. 189
lit. e).
Participaţia penală este posibilă sub
toate formele sale – instigare, complicitate şi
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
10
II. Manslaughter
1. Legal content
In accordance with art. 188 Criminal
Code the offense consists of the
killing of a person.
2. Pre-existing conditions
a) Legal object. Manslaughter has as
legal object social relations
concerning a fundamental right,
constitutionally guaranteed, namely
the right to life of the person. The
right to life guaranteed under Art. 22
para. (1) of the Romanian
Constitution and Art. 2 para. (1) of
the European Convention on Human
Rights.
b) The material object. The material
object of the crime of murder is the
victim's body. It is necessary that the
person on whom the criminal activity
is reflected to be alive at the time of
the offense.
It is manslaughter even if there are no
cases that would previously have led to a
natural death, so there is no importance of
how long the victim would have lived if the
victim had not been killed20.
c) Subjects of the crime. An active
subject of manslaughter can be any person
who fulfills the general conditions required
by the law to have criminal responsibility. A
passive subject of murder can also be any
person alive, regardless of age or health. In
the event, the passive subject is a pregnant
woman, the act will be assigned to the first-
degree murder under Article 189 let g) of the
Criminal Code.
If the offender has previously
committed an offense of murder or attempted
murder offense, the offense will be assigned
to the first-degree murder, according to art.
189 letters e).
Criminal participation is possible in
all its forms - incitement, complicity and
accomplice. Regarding being accomplice in
judicial practice and crime doctrine it was
concluded that there is the case when
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
coautorat. În ceea ce priveşte coautoratul, în
practica judiciară şi în doctrina penală s-a
concluzionat că există coautorat atunci când
participanţii au acţionat cu intenţia de a ucide
chiar dacă sub aspect material numai
loviturile unuia sau unora au fost apte a
produce moartea victimei.
3. Conţinutul constitutiv
a) Latura obiectivă. Elementul
material se realizează printr-o acţiune sau
inacţiune, printr-o activitate materială ce are
ca rezultat moartea unei persoane.
Acţiunea de uciderea poate consta
într-o lovire, împuşcare, înjunghiere, otrăvire
şi, deci poate fi îndreptată împotriva fizicului
persoanei, dar poate să vizeze şi psihicul
victimei, când făptuitorul ştiind că victima
are o boală cardiacă îi provoacă o emoţie
puternică ce duce la moartea acesteia6.
Făptuitorul poate acţiona asupra
victimei cu energia proprie, direct şi
nemijlocit, ori poate folosi o altă energie sau
forţă, cum ar fi, de exemplu, folosirea unui
animal.
În doctrina penală se consideră că
omorul se poate săvârşi şi prin folosirea
energiei fizice a victimei, care este
constrânsă să se împuşte, să se arunce de la
înălţime etc.7
Constituie omor fapta conducătorului
de autovehicul care, deși i s-a cerut insistent
de către victimă să oprească autovehiculul
pentru a coborî, altfel fiind nevoită să sară
din mers, a accelerat în momentul deschiderii
portierei și săritura victimei a dus la moartea
acesteia8. De asemenea, constituie omor
fapta de a arunca două cărămizi de pe terasa
unui bloc cu opt etaje, în piața intens
circulată din fața blocului, dintre care una a
lovit în cap o persoană care a decedat9.
Omorul poate fi săvârşit şi prin
inacţiune, atunci când făptuitorul are
obligaţia de a acţiona pentru a împiedica
moartea persoanei. Este cazul medicului care
nu tratează bolnavul aflat în îngrijirea sa sau
situaţia în care mama nu-şi hrăneşte copilul.
Infracţiunea de omor există şi atunci
când făptuitorul pune victima într-o situaţie
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
11
participants acted with intent to kill even if
under the material aspect only the hitting of
one or some were able to cause the victim's
death.
3. Constitutive Content
a) The objective side. The material
element is made through action or inaction,
through physical activity that results in the
death of a person.
The action of killing may consist of a
striking, shooting, stabbing, poisoning and
therefore could be brought against the body
of the person, but can also target the psyche
of the victim, the offender knowing that the
victim has heart disease provokes a strong
emotion that leads to her death21.
The offender may act on the victim
with his own energy directly and
immediately, or may use a different power or
force, such as, for example, the use of an
animal.
The crime doctrine says that murder can be
committed also using the natural energy of
the victim, who is forced to shoot himself, to
jump from a high place etc. 22
It constitutes murder the act of the
vehicle driver who, although he was urged
by the victim to stop the vehicle to get off,
otherwise being forced to jump off while the
vehicle was not stopped, accelerated when
opening the door and the victim`s jumping
resulted in death23. Also, murder is the act of
throwing two bricks from the terrace of a
building with eight floors in high-traffic
market in front of the building, one of which
hit in the head a person who died. 24
Murder can be committed through
inaction when the offender has a duty to act
to prevent the death of the person. It is the
case of the doctor who does not treat his
patients or the mother who is not feeding the
baby.
Manslaughter exists when the
perpetrator puts the victim in a dangerous
situation and does nothing to prevent his
death.
The immediate result is the death of
the victim, not relevant whether this result
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
periculoasă şi nu întreprinde nimic pentru
împiedicarea morţii acesteia.
Urmarea imediată constă în moartea
victimei, nefiind relevant dacă acest rezultat
se produce imediat sau mai târziu.
Trebuie să existe un raport de
cauzalitate între acţiunea făptuitorului şi
moartea victimei. Raportul cauzal există şi
dacă acţiunea făptuitorului este concurată de
alţi factori preexistenţi – o boală a victimei,
concomitenţi – lovituri aplicate de altcineva
sau posteriori – internarea tardivă10.
Există posibilitatea întreruperii
raportului de cauzalitate când, ulterior
săvârşirii faptei, intervine o cauză, care
produce moartea victimei independent de
acţiunea făptuitorului11, de exemplu
administrarea unui tratament greşit ce
cauzează moartea victimei internate în spital
pentru vătămări corporale.
b) Latura subiectivă. Omorul se
săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă 12.
Mobilul sau scopul săvârşirii faptei
nu au relevanţă pentru existenţa infracţiunii;
ele conduc însă, la calificarea faptei şi sunt
luate în considerare la individualizarea
pedepsei.
Eroarea asupra persoanei victimei nu
înlătură răspunderea penală pentru
infracţiunea de omor. Totodată, s-a
considerat că există infracţiunea de omor şi
în cazul loviturii deviate (aberatio ictus),
pentru că făptuitorul a dorit să omoare o
persoană, nefiind important dacă rezultatul s-
a produs asupra persoanei vizate sau asupra
altei persoane.
Pornind de la faptul că omorul este
săvârşit cu intenţie, trebuie făcută deosebirea
cu lovirile şi vătămările cauzatoare de
moarte, infracţiune prevăzută de art. 195 Cod
penal, caz în care moartea victimei nu este
urmărită ori acceptată de făptuitor, nu există
intenție în săvârșirea faptei, rezultatul fiind
praeterintenţionat.
Ca elemente de diferenţiere între
cele două infracţiuni subliniem: zonele vitale
ale corpului victimei, aptitudinea
instrumentului folosit de făptuitor de a
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
12
occurs immediately or later.
There must be a causal link between
the actions of the perpetrator and the victim's
death. There is causal report also whether the
perpetrator`s action is competed by other
pre-existing factors - a disease of the victim,
simultaneously – hitting by someone else or
post - late hospitalization25.
There is the possibility of interrupting
causal relationship when, subsequent to the
commission of the offense, there is a cause
that produces the victim's death
independently of the perpetrator`s action 26,
for example administering the wrong
treatment causing death of the victim
hospitalized for injuries.
b) The subjective side. Murder is
committed with intent directly or indirectly.
27
The motive or purpose of committing
the crime are irrelevant to the existence of
the crime; but they lead to the classification
of the facts and are considered in the
sentence.
The error on the person of the victim
does not cover criminal liability for the
offense of murder. It was also considered
that there is manslaughter and in the case of
deflected strike (aberatio ictus) because the
perpetrator wanted to kill a person, not
important if the result occurred on the initial
subject or on another person.
Starting from the fact that the murder
is committed intentionally, the distinction
must be made with assault and battery
causing death, offense under art. 195 of the
Criminal Code, where the victim's death is
not sought or accepted by the offender, there
is no intention to the act, resulting being
above the intention.
As elements differentiating the two
offenses we emphasize: the vital areas of the
body of the victim, the offender's ability to
use the instrument to produce death, the
number and intensity of the blows, previous
relationships between offender and victim,
offender's attitude after committing the
crime28. In this sense, in practice it was
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
produce moartea, numărul şi intensitatea
loviturilor, relaţiile anterioare dintre făptuitor
şi victimă, atitudinea făptuitorului după
comiterea faptei13. În acest sens, în practică
s-a considerat că nu reprezintă infracțiunea
de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,
ci infracțiunea de omor, moartea victimei ca
urmare a aplicării de lovituri repetate, cu
pumnii și picioarele, în zona feței și a
toracelui, lovituri care au generat stop cardio
- respirator și hemoragie internă14.
4. Forme. Modalități. Sancţiuni
Tentativa la infracţiunea de omor se
pedepseşte, potrivit art. 188 alin. (2) Cod
penal. În practica judiciară s-a ridicat
problema diferențierii dintre tentativa la
infracțiunea de omor și vătămarea corporală,
prin care se pune în pericol viața victimei,
prevăzută de art. 194 alin. (1) lit. e) Cod
penal. Delimitarea dintre cele două
infracțiuni se face în primul rând prin
raportarea la latura subiectivă a infracțiunii,
în sensul că, în cazul vătămării corporale,
făptuitorul acționează cu intenția de a-i pune
victimei viața în pericol și nu de a-i suprima
viața, cum acționează intelectiv subiectul
activ în cazul omorului. Totodată, constituie
elemente de diferențiere între cele două
infracțiuni și: împrejurările în care a fost
săvârșită fapta, zona vitală a corpului în care
au fost aplicate lovituri, intensitatea
loviturilor și obiectul folosit la săvârșirea
faptei.
Consumarea infracţiunii are loc în
momentul în care s-a produs rezultatul
periculos, moartea victimei15.
Infracțiunea de omor se pedepseşte
cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
Omorul săvârșit în anumite
împrejurări mărește gradul de pericol social,
dat fiind modul de realizare, subiectul pasiv
asupra căruia se răsfrânge activitatea
infracțională, starea de recidivă ori poziția
subiectivă a făptuitorului. Aceste
considerente stau la baza reglementării
formelor agravate ale infracțiunii de omor,
cuprinse în art. 189 Cod penal sub titulatura
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
13
considered not the crime of injuries causing
death, but the crime of manslaughter, the
victim's death as a consequence of repeated
blows with fists and feet in the face and
chest, which kicks that generated cardiac
arrest and internal bleeding29.
4. Forms. Methods. Sanctions
Attempted manslaughter is
punishable under Art. 188 para. (2) Criminal
Code. In judicial practice it was raised the
differentiation between the attempted
manslaughter and injury, which endanger
the life of the victim, provided by art. 194
para. (1) let. e) of the Criminal Code. The
demarcation between the two offenses is
primarily by reference to the subjective side
of the offense, meaning that if injury, the
perpetrator acts with the intention of putting
the victim's life in danger and not to
suppress life as the active subject
intellectually acts in the case of
manslaughter. At the same time,
distinguishing elements between the two
crimes are: the circumstances in which the
offense was committed, vital area of the
body where have been applied strokes, the
intensity of the strokes and the object used
to commit the crime.
The crime occurs when takes place
the dangerous result, the victim's death. 30
Manslaughter is punishable by imprisonment
for 10 to 20 years and deprivation of certain
rights.
Manslaughter committed in certain
circumstances increases the degree of social
danger, as for the way it was committed, the
passive subject over whom the criminal
activity is reflected, status of second offence
or subjective position of the offender. These
considerations underlie the regulation of
aggravated forms of the offense of murder,
contained in art. 189 of the Criminal Code
under the name of first-degree murder, under
which killing is worse if it is committed in
the following circumstances: a) with
premeditation, b) of interest, c) to avoid
one`s self or another`s criminal liability or
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014
de omor calificat, potrivit căruia omorul este
mai grav dacă este săvârșit în următoarele
împrejurări: a) cu premeditare, b) din interes
material, c) pentru a se sustrage ori pentru a
sustrage pe altul de la tragerea la răspundere
penală sau de la executarea unei pedepse, d)
pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei
infracțiuni, e) de către o persoană care a mai
comis anterior o infracțiune de omor sau o
tentativă la infracțiunea de omor, f) asupra a
două sau mai multe persoane, g) asupra unei
femei gravide și h) prin cruzimi. Pedeapsa
pentru infracțiunea de omor calificat este
închisoare de la 15 la 25 de ani și
interzicerea exercitării unor drepturi.
III. Concluzii
Noul cod penal aduce modificări
semnificative în ceea ce privește infracțiunile
de omor, atât sub aspectul structurii
capitolului ce circumscrie faptele penale care
au ca urmare moartea victimei, cât și în ceea
ce privește conținutul infracțiunilor.
În raport cu vechea reglementare
penală, noul cod penal structurează
infracțiunile de omor în două articole:
art.188 - omorul și art.189 – omorul calificat,
fără a mai cuprinde și omorul deosebit de
grav, infracțiune existentă în vechiul cod
penal.
Conținutul infracțiunii de omor
calificat prevăzută de art. 189 Cod penal este
diferit față de art. 175 din vechiul cod penal,
acesta incluzând unele împrejurări de
săvârșire a faptei cuprinse anterior în
infracțiunea de omor deosebit de grav, cum
este cazul omorului săvârșit asupra a două
sau mai multe persoane, omorul săvârșit
asupra unei femei gravide, omorul săvârșit
prin cruzimi ori de către o persoană care a
mai săvârșit un omor.
Includerea în cadrul omorului
calificat a uciderii realizate de către o
persoană care a mai săvârșit un omor s-a
făcut într-un mod clar, în sensul că s-a
stabilit limpede că se reține omorul calificat,
dacă cealaltă infracțiune de omor a fost
săvârșită „anterior”, aspect care înlătură
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
14
execution of a sentence, d) to facilitate or
conceal the commission of another crime e)
by a person who has previously committed a
crime of murder or attempted murder and, f)
on two or more persons, g) on a pregnant
woman and h) with cruelty. The punishment
for the first-degree murder is imprisonment
from 15 to 25 years and deprivation of
certain rights.
III. Conclusions
The new penal code brings significant
changes in respect of the offenses of murder,
both in terms of structure of the chapter
circumscribing criminal acts that result in
death of the victim, and in terms of content
crimes.
In relation to the former criminal
regulation the new penal code structures the
offenses of murder in two articles: Article
188 - murder and Article 189 first - degree
murder without also including aggravated
murder, crime existing in the old criminal
code.
Offense of first-degree murder under
Art. 189 of the Criminal Code is different
from the art. 175 of the old Criminal Code, it
includes some circumstances of committing
the offense previously included in the
offense of aggravated murder, such as
murder committed against two or more
persons, murder committed against a
pregnant woman, murder committed by
cruelty or a person who has committed a
murder.
The inclusion in the first-degree
murder of killing carried out by a person
who has committed a murder was done in a
clear way, meaning that it was established
clearly that it is understood first-degree
murder if the other offense of murder was
committed "prior" thus eliminating the
semantic drawback given by the text of the
old penal code that generated ambiguity with
the expression "has committed murder,"
which did not clarified the temporal aspect of
anteriority, even if it was used the past tense
of the verb "commit" so that act was
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

astfel neajunsul semantic dat de textul
vechiului cod penal, care genera un echivoc
dat de expresia „a mai săvârșit un omor”,
care nu clarifica aspectul temporal de
anterioritate, chiar dacă folosea timpul trecut
al verbului „a săvârși”, astfel că se putea
considera că fapta constituie omor în formă
agravată, chiar dacă făptuitorul omorului a
mai comis ulterior un alt omor. Totodată, se
poate observa că în noul cod a fost clarificată
și situația tentativei de omor săvârșită
anterior ca pe o împrejurare care
circumstanțiază omorul.
În cadrul art. 189 Cod penal nu-și mai
regăsesc consacrarea împrejurări agravante,
care erau incluse în art. 175 din vechiul cod
penal, cum ar fi: omorul săvârșit asupra
soțului sau unei rude apropiate, omorul
profitând de starea de neputință a victimei de
a se apăra, omorul săvârșit prin mijloace ce
pun în pericol viața mai multor persoane,
omorul săvârșit în legătură cu îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau publice ale
victimei și omorul comis în public.
considered aggravated murder, even if the
offender committed murder after he had
committed another. However, it can be seen
that the new code has clarified also
attempted murder case previously committed
as a circumstance that circumstantiates
murder.
In the art. 189 Criminal Code there is
no longer found consecration aggravating
circumstances that were included in art. 175
of the old Criminal Code, such as murder
committed on the spouse or a close relative,
murder taking advantage of the victim's state
of impossibility to defend, murder
committed by means endangering the lives
of many people, murder committed in
connection with job duties or public duties of
the victim and manslaughter committed in
public.

1 www.CreștinOrtodox.ro, Pr. A. Radu;

2 Art. 22 alin. (1) din Constituția României: Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică „(1) Dreptul la
viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică a persoanei sunt garantate”.
3 E.G. Simionescu, Criminal Law. General part I, Didactic and Pedagogic Publishing House, Bucharest, 2014,

p.183.
4 E.G. Simionescu, Comparative Study on the attempt to curent and future regulations of the Criminal Code, the

volume Scientific Session „The Legislation and the education in the perspective of the European integration”,
„Constantin Brâncuși” University of Târgu- Jiu, 17-18.12.2004, Publishing Universitaria Craiova, p. 227-236.
5 O. Loghin, T. Toader, op. cit., p.89
6
Gh. Mateuţ, Drept penal special. Sinteză de teorie şi practică judiciară, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1999, p.65
7
V. Dongoroz, S. Kahane ş.a., op. cit., p.214
8 C.S.J., Secția penală, decizia nr.1620/1998, în Dreptul nr. 12/1999, p.171.
9 C.S.J., Secția penală, decizia nr.369/1997, în Dreptul nr.5/1998, p. 124
10 T. Toader, Drept penal. Partea specială, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002, p.41
11 T. Vasiliu, D. Pavel , G. Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rămureanu, Codul penal al R.S.R.,

comentat şi adnotat, partea specială, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975, p.73
12 E.G. Simionescu, The intention, form of guilt in the Romanian and foreight penal legislation, Annals of

University „Constantin Brâncuși”of Târgu-Jiu, Juridical Science Series, no.3/2013, p.113-126.

13
T. Toader, op. cit., p.42
14 C.S.J., Secția penală, decizia nr. 1559/1999, în Dreptul nr. 1/2001, p.189.
15 E.G.Simionescu, Consumed offense – form of crime intentional, Annals of University „Constantin Brâncuși”

of Târgu-Jiu, Juridical Science Series, no.4/2013, p.25-32.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
15
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

16 www.CreștinOrtodox.ro, Pr. A. Radu;

17
Art. 22 para. (1) of the Constitution: the right to life and to physical and mental integrity "(1) The right to life
and the right to physical and mental integrity of the person are guaranteed".
18 E.G. Simionescu, Criminal Law. General part I, Didactic and Pedagogic Publishing House, Bucharest, 2014,

p.183.
19 E.G. Simionescu, Comparative Study on the attempt to curent and future regulations of the Criminal Code, the

volume Scientific Session „The Legislation and the education in the perspective of the European integration”,
„Constantin Brâncuși” University of Târgu- Jiu, 17-18.12.2004, Publishing Universitaria Craiova, p. 227-236.
20 O. Loghin, T. Toader, op. cit., p.89
21
Gh. Mateuţ, Drept penal special. Sinteză de teorie şi practică judiciară, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1999, p.65
22
V. Dongoroz, S. Kahane ş.a., op. cit., p.214
23 C.S.J., Secția penală, decizia nr.1620/1998, în Dreptul nr. 12/1999, p.171.
24 C.S.J., Secția penală, decizia nr.369/1997, în Dreptul nr.5/1998, p. 124
25 T. Toader, Drept penal. Partea specială, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002, p.41
26 T. Vasiliu, D. Pavel , G. Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rămureanu, Codul penal al R.S.R.,

comentat şi adnotat, partea specială, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975, p.73
27 E.G. Simionescu, The intention, form of guilt in the Romanian and foreight penal legislation, Annals of

University „Constantin Brâncuși”of Târgu-Jiu, Juridical Science Series, no.3/2013, p.113-126.

28
T. Toader, op. cit., p.42
29 C.S.J., Secția penală, decizia nr. 1559/1999, în Dreptul nr. 1/2001, p.189.
30 E.G.Simionescu, Consumed offense – form of crime intentional, Annals of University „Constantin Brâncuși”

of Târgu-Jiu, Juridical Science Series, no.4/2013, p.25-32.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
16