Scrisoarea I

Tabloul al IV-lea

Citește versurile 87-144 și remarcă satira la adresa contemporaneității și a posterității dascălului

1. Secvența 1, versurile 87-96, reprezintă o introducere în satira propriu-zisă. Explică felul în care este
exprimată uniformizarea lumii, similitudinea condiției umane.
Descrie raportul în care se găsește geniul cu lumea, umanitatea.
2. Precizează ce motiv de circulație universală se regăsește în versul „Ca și vântu-n valuri trece peste traiul
omenesc”
3. Secvența a 2-a, versurile 97-144, aduce în atenție o temă recurentă în opera lui Eminescu – dialogul dintre
poet și geniu – subliniind micimea contemporanilor și a posterității în raport cu puterea intelectuală a
geniului.
Tonul la care recurge poetul este unul sarcastic, el apelează la o retorică a disprețului pentru a demasca
mediocritatea și pentru a demonta speranța în posteritate a geniului.
Explică rolul adresării directe și efectul acesteia.
4. Comentează importanța figurilor retorice identificate.
5. Într-o lume meschină, în care prevalează materialul, frivolitatea, ce viitor prevede poetul pentru geniu?
6. Care dintre cele două opinii despre viitorul geniului credeți că este cea obiectivă, a poetului sau a geniului
însuși? Motivați